"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu (1930) Romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte

de razboi" apartine literaturii autenticitatii: "timpul este subiecti , iar romanul inseamna e!perienta interioara"" scrisul e azut ca e!perienta de cunoastere a sinelui si a lumii# $ste un roman care se inscrie in estetica modernismului (romanul ionic % o noua &ormula epica, naratiune 'omodiegetica" narator autodiegetic, iziune ( &ocalizare interna, dupa modelul impus de )arcel Proust)# Roman realist psi'ologic, de analiza a ietii interioare (suma de dosare de e!istenta) structurate "pe o idee sau o pasiune"" Romanul unei duble e!periente de iata si de cunoastere (iubirea si razboiul) Raportul dintre uni ersul romanesc si realitatea traita este e identiat de autor in "*eze si antiteze": "+in mine insumi nu pot iesi# ,rice as &ace, eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii, propriile mele imagini# $u nu pot orbi onest decat la persoana intai"" -urnalul de campanie al sublocotenentului Camil Petrescu, oluntar pe &rontul Primului Razboi )ondial e "imprumutat cu amanunte cu tot eroului"" .$/$01: "dosarele de e!istenta" ale eroilor, cronica ietii mondene "Ceaiul de la ora 2", e!periente lirice si epice "cei care platesc cu iata"# *3*4U4 dez aluie compozitia bipolara" surprinde cele doua e!periente e!istentiale si cogniti e ale lui 5te&an .'eorg'idiu de enite teme &undamentale ale cartii (iubirea si razboiul)" simbolul noptii sugereaza incertitudinea care%l de oreaza launtric, irationalul si intunericul &irii umane cu care se con&runta" cele doua ad-ecti e: ultima, intaia, asezate semni&icati in aceasta ordine sugereaza disponibilitatea eroului de a depasi drama iubirii inselate si de a intra mereu in alte orizonturi ale cunoasterii" *itlurile anterioare: "6urnalul capitanului 1ndreescu"" "Proces erbal de dragoste si de razboi"# *$)1 centrala a inadaptarii intelectualului la o lume orace a imposturii si mediocritatii se cristalizeaza prin tema iubirii si cea a razboiului, prin tema cunoasterii si cea a conditiei umane# C,)P,03*3,/14 romanul se alcatuieste ca o con&esiune la persoana 3, urmand &lu!ul constiintei: Cartea intaia: 7 capitole: "4a Piatra Craiului, in munte"," +iagonalele unui testament"," $ tot &ilozo&ie#"," 1sta%i roc'ia albastra"," 3ntre oglinzi paralele"," Ultima noapte de dragoste"# Cartea a doua: 8 capitole: "3ntaia noapte de razboi", "9ata cu obraz erde de la :ulcan", "3ntamplari pe apa ,ltului"," Post inaintat la Co'alm"," /e%a acoperit pamantul lui +umnezeu", ";er <ann Rumanien retten=", "Comunicat apocri&"# > 9ormula narati a este a romanului in roman( romanul iubirii e inserat in romanul razboiului)"

> Principiul compozitional este cel al memoriei in oluntare, declansat de discutia polemica despre iubire de la popota o&iterilor" > *e'nici narati e: te'nica analitica, insertia, alternanta, decupa-ul, contrapunctul"

> 3ncipitul are intrari multiple, e descripti , de orientare, cronotopul este real: " 3n prima ara anului 1917 ma a&lam ca proaspat sublocotenent #la &orti&icarea :aii Pra'o ei, intre busteni si Predeal", de tipul punerii in abis % dupa modelul naratiunii autodiegetice" > 9inalul este desc'is, ingaduie adaugarea unui epilog tarziu, in notele de subsol din "Patul lui Procust" in care se orbeste despre dezertarea, prinderea si condamnarea lui .'eorg'idiu# > 5tructura este moderna, strati&icata, doua planuri narati e si un plan izolat in note de subsol: 1# planul constiintei eului%narator, dez aluie o durata interioara pe doua ni eluri:

% % ?# %

ni elul e enimential, in care se actualizeaza episoade ale po estii de iubire" ni elul analitic al -udecatilor de aloare, re&lectiilor, speculatiilor" planul realitatii obiecti e, organizat pe : stratul narati , al e!perientei razboiului % campania militara din *ransil ania":

% stratul analitic prin care eroul construieste o iziune demitizanta asupra mitului primului Razboi mondial" 3# > notele din subsol sporesc impresia de autenticitate, din perspecti a auctoriala# 5tructura contrapunctica genereaza pendularea eroului intre aceste planuri#

Con&lictele: % psi'ologic si cogniti conduc la o criza de alori" iubirea pierde ni elul de aloare absoluta &iind inlocuita de re elatii ca spiritul de camaraderie, solidaritatea, responsabilitatea" % con&lictul e!terior cu societatea, cu &amilia, cu $la#

Registre stilistice de la conceptualizat, cult la coloc ial# 5tilul "anticalo&il" speci&ic,impotri a scrisului &rumos, incarcat cu &iguri de stil, gradul "zero" al scriiturii, re&lectia analitica, limba- de specialitate, amintire, descrieri si naratiune#

5U@3$C*U4 este mai degraba un prete!t, romanul reconstituind e!perienta cunoasterii prin iubire % monogra&ia unui sentiment % gelozia, si e!perienta con&runtarii cu moartea de pe &ront# C1R*$1 3/*13# 3# 4a Piatra Craiului, in munte# /aratorul, 5te&an .'eorg'idiu arata ca in prima ara anului 19?7, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat ia parte la &orti&icarea aii Pra'o ei, dupa care este mutat langa masi ul Piatra Craiului, in alt regiment, ce se ocupa tot cu &orti&icarea zonei# 9orti&icarea &acuta prin saparea de transee, ce ar &i putut &i distruse de "zece porci tiganesti, cu boturi puternice", pusi pe ramat, a&irma .'eorg'idiu, desi "se dadeau asigurari in parlament" ca "suntem bine pregatiti" pentru razboiul care ine# 4a popota, camarazii lui .'eorg'idiu incep o discutie"iscata de o gazeta adusa de la apro izionare", de unde ei a&lasera despre un barbat din asa zisa societate buna, care si a ucis ne asta necredincioasa si a &ost absol it de ina de catre -udecatorii lui# Prin dialog, &iecare opinie este corelata cu trasaturile &izice si morale ale sustinatorului, lucru care demonstreaza ca autorul stapaneste arta portretistica, ilustrand relati ismul ca modalitate estetica moderna# 5te&an cere in timpul dezbaterii capitanului o in oire pentru a pleca la Campulung, dar este re&uzat# +rept urmare, iritat de simplismul discutiilor ( capitanul +imiu, cel care il re&uzase considera ca ne asta trebuie sa &ie ne asta, iar capitanul Corabu,"tanar si crunt o&iter" ca &emeia e libera sa &aca ce rea# 9loroiu, un capitan &in, delicat si isator considera ca "dreptul la dragoste e s&ant#unei &emei trebuie sa%i &ie ingaduit sa%si caute &ericirea"# .'eorg'idiu are o inter entie e!plozi a, agresi a , orbind sincer numai despre trairile si perceptiile proprii:"Cei care se iubesc

au drept de iata si de moarte unul asupra celuilalt"# +iscutiile minimalizeaza superioritatea sentimentului de dragoste siAi declanseaza eroului prima e!perienta a cunoasterii % iubirea, dominata de incertitudini# 5ublocotenentului ,risan , care intuia ca .'eorg'idiu su&era psi'ic, i se con&eseaza dupa iesirea din popota: "daca maine seara nu%mi da drumul, peste doua zile, dezertez"#

33# +iagonalele unui testament &i!eaza intriga# )emoria in oluntara, declansata de discutia de la popota, aduce in prezent (timpul subiecti ), prin retrospectie si discontinuitatea temporala a &eed% bac<ului, e!perienta erotica, pe care o noteaza in -urnalul de campanie: student &iind, "eram casatorit de doi ani si -umatate cu o colega de la Uni ersitate si banuiam ca ma insala"# 5e casatorise cu ea, atras si magulit de admiratia pe care o a ea toata lumea, &iindca era atat de patimas iubit, de una dintre cele mai &rumoase studente de la litere si 5te&an, student la &ilozo&ie, era magulit de admiratia pe care o a ea mai toata lumea pentru el, pentru ca "eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai &rumoase studente"# Casatoria lor este linistita o reme, mai ales ca duc o e!istenta modesta, aproape de saracie, iubirea &iind singura lor a ere# 9iind in itati la masa la unc'iul *ac'e, 5te&an il in&runta pe batranul a ar si pe /ae .'eorg'idiu, scena capatand accente balzaciene atat prin descrierea casei("casa ec'e mare cat o cazarma") cat si prin construirea tipului de a ar ursuz si di&icil care desi bogat, locuia intr%o singura camera care ser ea si de su&ragerie, birou si dormitor# *ot un persona- balzacian este si :asilescu% 4umanararu, milionarul anal&abet, persona- mai putin conturat in acest roman# )oartea unc'iului *ac'e ii aduce lui 5te&an .'eorg'idiu o mostenire substantiala, &apt care surprinde pe toata lumea si sc'imba radical iata tanarului cuplu, societatea mondena capatand pentru $la o importanta primordiala# 5te&an descopera ca sotia sa este sub-ugata de probleme pragmatice, amestecandu%se in certurile iscate de testament, in a&aceri, desi el ar &i rut%o "mereu &eminina, deasupra discutiilor acestea ulgare"# /ae .'eorg'idiu propune membrilor &amiliei sa cumpere impreuna cu o parte din banii mosteniti, o &abrica metalurgica, idee sustinuta si de $la, cu o pasiune pro enita din " ec'iul instinct al &emeilor pentru bani"# .'eorg'idiu este incapabil sa se descurce in paien-enisul a&acerilor, isi da seama ca nu &ace parte din aceasta lume si se intoarce cu sete la studiul &ilozo&iei si la cursurile de la uni ersitate# 3n lumea celor care stiu sa &aca bani, apar o serie de &iguri balzaciene, ca *anase :asilescu 4umanararul, milionarul anal&abet, lucru pe care il ascunde prete!tand o edere slaba# 333# $ tot &ilozo&ie# 5ub in&luenta unei erisoare a lui 5te&an, 1nisoara, aparuta nu se stie de unde, $la este atrasa intr%o lume mondena, lipsita de gri-i, dar si de ade arate orizonturi, preocupata numai de moda, de distractii mondene, nocturne sau escapade, lume in care se simtea uimitor de bine# 3n casa 1nisoarei, cunoscusera "un ag a ocat, dansator, &oarte cautat de &emei,"re enit in tara "de prin cabaretele Parisului" din cauza razboiului, domnul .# si $la pare &oarte &ericita in prea-ma lui, ba mai mult, se straduia sa se a&le mereu alaturi de el# 9ire re&le!i a si pasionala, 5te&an .'eorg'idiu analizeaza cu luciditate noua comportare a $lei, , acumuland progresi nelinisti si indoieli interioare, care de in s&asietoare, pe care le e!prima prin monolog interior: "nu mai puteam citi nicio carte, parasisem Uni ersitatea"# 5te&an se c'inuie ingrozitor la petrecerile mondene, cantarind &iecare gest, &iecare orba a $lei: "trageam cu urec'ea, ner os, sa prind crampeie din con orbirile pe care ne asta%mea le a ea cu domnul elegant de alaturi de ea", atitudine care%i &ace pe ceilalti sa%l considere gelos# $l respinge cu &ermitate ideea geloziei, considerand%o necon&orma cu realitatea:" /u, n%am &ost nicio secunda gelos, desi am su&erit atat din cauza iubirii"# $!cursia la ,dobesti declanseaza criza de gelozie a persona-ului, care pune sun semnul indoielii &idelitatea sotiei, orice gest pro ocand in su&letul sau catastro&e c'inuitoare# Compania insistenta a domnului g, asezarea elei la masa langa el, gesturile &amiliare (mananca din &ar&uria lui) sunt tot atatea prile-uri de obser atie atenta si c'inuitoare, de &ramantare interioara, care pro oaca eroului su&erinta nu numai din orgoliu, deziluzie si neputinta, dar si pentru ca se sileste sa%si ascunda

c'inurile, se dedubleaza:")a c'inuiam sa par esel#si eu ma simteam imbecil si ridicol"# 3:# 1sta%i roc'ia albastra# 3ntre soti apare o tensiune stan-enitoare, cu scurte perioade de impacare, la petrecerile mondene, . era mai rezer at &ata de $la, dar .'eorg'idiu continua sa%l spioneze# 1rmonia cuplului dispare, apar tot mai de certurile, reprosurile, saptamanile in care nu% si orbesc# 5te&an recurge la tot &elul de strategii pentru a o &ace geloasa pe $la si a o umili in public# Reediteaza la o petrecere mondena tot ce i%a &acut sotia sa la ,dobesti, &ace curte unei &emei, danseaza cu ea si intr%o noapte aduce acasa in patul con-ugal "o cocota &rumusica si nespus de ulgara", gest care duce la despartire# $la il paraseste# Urmeaza zile grele in iata celor doi, o cauta innebunit, se intalnesc intamplator, iar in cele din urma se impaca si petrec o luna de is la Constanta# :# 3ntre oglinzi paralele# 5osind intr%o noapte pe neasteptate de la 1zuga, unde &usese concentrat de doua saptamani, nu%si gaseste sotia acasa, drama se ampli&ica, iar casa goala i se pare "ca un mormant &ara ne asta%mea"# 5er itoarea nu%i poate da lamuriri, o cauta disperat pe la rude, iar cand $la soseste acasa pe la opt dimineata, o goneste &ara e!plicatii, "con ins ca &emeia aceasta nu ma iubise"# 3i propune sa di orteze &ara prea multe &ormalitati sau e!plicatii# 5u&erinta este puternica, &iind &ramantat de incertitudini, deoarece gaseste intamplator un bilet de la 1nisoara, care purta data noptii respecti e si prin care %i cerea $lei sa petreaca noaptea la ea, deoarece sotul ii plecase la mosie# .'eorg'idiu il considera un plan pentru a%i adormi banuielile, apoi se indoieste de moti ul acestei stratageme,# analizand toate posibilitatile :3# 9iind concentrat in armata ca sublocotenent, isi continua insistentele pe langa capitanul +imiu pentru a obtine o in oire si dupa discutia de la popota,abia dupa ce inter ine si ,risan care a inteles ca .'eorg'idiu trece printr%un moment dramatic, obtine in oirea# 1ran-eaza ca $la sa petreaca ara la Campulung, aproape de regimentul sau# Capitolul intitulat "Ultima noapte de dragoste" inc'eie "cartea intai" a romanului, 5te&an consemnand intalnirea cu $la, care se arata ingri-orata ca ar putea ramane saraca in caz ca el ar muri in razboi si ii cere insistent sa treaca pe numele ei " o parte din lirele englezesti de la @anca .enerala"# Pentru .'eorg'idiu aceasta cerere este un semn al &aptului ca $la doreste sa se prote-eze in ederea unui posibil di ort# ,bser and ca $la nu este salutata de nimeni pe strada ca persoana cunoscuta, .'eorg'idiu simte "un al de recunostinta umilita pentru &emeia aceasta care n%a usese macar curiozitatea sa se intereseze de ceilalti oameni"#*otul se intuneca de&initi cand il ede in oras pe domnul ., si din acest moment, 5te&an nu se mai indoieste ca " enise pentru ea aici, ii era deci sigur amant"# Planuieste sa%i omoare pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent%colonelul care il sileste sa mearga in aceeasi zi la regiment, nedandu%i ast&el posibilitatea sa%ti duca la indeplinire planul de razbunare impotri a celor doi presupusi amanti# Pe drum, cu totul intamplator, .'eorg'idiu a&la de la acesta ca .regoriade(.#) a istorisit cum o iubita a sa, enindu%i sotul pe neasteptate acasa si negasind%o, a lasat pe masa o scrisoare din care sa rezulte ca a petrecut noaptea cu o prietena# Colonelul relatase cu 'az a enturile acestuia, in timp ce 5te&an asculta c'inuit de durere, &acand e&orturi de a masca su&erinta si interesul pentru subiectul# 3n ziua urmatoare, Romania intra in razboi si regimentul lui .'eorg'idiu este numit ar&ul a angardei care urmeaza sa intre in lupta# "Cartea a doua" a romanului incepe cu Capitolul :33# 3ntaia noapte de razboi care ilustreaza o imagine de groaza a &rontului, cu o armata dezorganizata, o&iteri incompetenti si ostasi cu totul dezorganizati# .'eorg'idiu primeste misiunea de a patrunde in *ransil ania ocupata, ceea ce &ace ca drama sa sentimentala sa apara mai putin lipsita de importanta, comparati cu situatia sa si a soldatilor sai# 3ntre prezent si trecut apare o distanta interioara datorita gandului apropierii mortii# "3ntr%un tablou strain , in golul mintii ii ad pe ne asta%mea si pe amantul ei, dar n%am timp sa ma opresc, sa%i &i!ez, ca sa pri esc# @ucuriile si minciunile lor sunt puerile &ata de oamenii acestia, dintre care unii poate or muri peste zece, cincisprezece minute, altii poimaine, altii saptamana iitoare"#

Compania patrunde in @ran, iar .'eorg'idiu s&ideaza moartea pentru a incura-a oamenii, ramanand in picioare in &ata gloantelor, atunci cand ceilalti se culcau speriati la pamant, desi nu se tragea puternic# $ste cucerita )agura @ranului, iar imaginea razboiului apare lipsita de idealizare# 1pare &rica omului in &ata mortii, razboiul crud si inutil, blamat de cei care il duc si e!ploatat de cei care il pro oaca# 3maginea mortii e permanenta: "5tiu ca oi muri, dar ma intreb daca oi putea indura &izic rana care%mi a s&asia trupul# Un gand staruie ca o intrebare: ce a &i glontBbaioneta sau e!plozie de obuzB" /otatiile din -urnalul de campanie arata o e!perienta traita in direct, timpul redactarii &iind prezentul# Re ine amintirea dragostei, urmata de indoiala sa"dar m%a iubitB"# 5te&an primeste o scrisoare de la $la si sesizeaza bariera care desparte lumea &rontului de restul# :333# 9ata cu obraz erde de la :ulcan# 3n acest sat, taranii romani se plang armatei de &urturile tiganilor# 5te&an &ace o anc'eta si o gaseste ino ata pe o tigancusa"de reo 12%17 ani, mi-locie ca statura, pe care doreste sa o re ada in timp de pace# 3C# 3ntamplari pe apa ,ltului# $ste un capitol care e identiaza aspiratia spre autenticitate a romancierului# 1re loc &ortarea ,ltului si moare colonelul ce comanda regimentul( intaia companie trecuse apa noaptea)# , taranca, )aria )anciulea este retinuta ca urmare a unei acuze de spiona- din partea unui taran din satul ei" a trecut ,ltul in &runtea unui regiment# ca sa%i arate drumul"# .'eorg'idiu &ace anc'eta,desi nu gaseste do ezi si dupa mai multe incercari esuate, &emeia ii a-uta pe soldatii romani la trecerea raului, si in ingerea inamicului, act ce de ine subiect de presa, &iind distinsa cu ":irtutea militara"de aur# C# Post inaintat la Co'alm# Razboiul naste numeroase con&uzii, creeaza legaturi puternice intre oameni, dez aluie caractere# 9oamea, &rigul, oboseala, &rica sunt lucruri obisnuite# .'eorg'idiu se do edeste pentru oamenii sai un comandant de nade-de si in scurt timp acestia de in ade arata lui &amilie# 5e imbolna este si medicul e 'otarat sa%l trimita in tara, dar el nu concepe sa paraseasca &rontul pentru o boala de stomac, orgoliul nu%i permite parasirea camarazilor si, ascuns intr%un &urgon cu baga-e, se intoarce la regimentul sau# C3# /e%a acoperit pamantul lui +umnezeu# Capitolul o&era imaginea de apocalips a razboiului# Compania lui .'eorg'idiu este atacata de artileria germana, &ara a putea sa se adaposteasca, deoarece se a&la pe teren descoperit:"suntem asa sub cerul ast si pamantul nu rea sa ne primeasca# *rasnetele in mereu in noi, dar &lacarile nu le edem, caci inc'idem cu inclestare oc'ii"# 1&lat in stare de soc, unul dintre soldati, )arin *uc'ei repeta neintrerupt aceleasi cu inte: " % /e%a acoperit pamantul lui +umnezeuD"#1ltul este socat pentru ca a azut cum un obuz i%a retezat capul lui 1 )ariei, care "&ugea asa &ara cap, dupa dumnea oastra, domnule locotenent# 1 mers cam la E%2 pasi si pe urma a ingenunc'eat si a cazut"#"/u imi dau seama daca oamenii mei au obrazurile murdare de pamant sau de &uningine# 1bia mai inteleg bocetul, ca o litanie, ca un blestem apocaliptic, din adancul adancurilor parca"#",buzele care lo esc in mlastina ne acopera din nou obra-ii cu noroi, iar cele care cauta muc'ia malului se apropie si se departeaza# 9iecare e!plozie ne nauceste batandu%ne mereu tepi de &ier, cu ciocanul, in urec'i si uieste groaznic de metalic, ca si cum agoane de tabla ar cadea de la eta- pe bazalt#" "1m a ut impresia ca s%au ciocnit doua locomoti e, cu un zgomot de iad#" )or 17 oameni din companie# C33# ";er <ann Rumanien rettenB"( cine a putea sal a RomaniaB) intrebare pe care 5te&an o gaseste intr%un ziar, iar situatia de pe &ront de ine di&icila# Primeste o scrisoare de la $la, care ii multumeste pentru "ca a &ost asa de dragut in c'estiunea lirelor"" $la ii mai spune ca este singura toata ziua, dar el nu crede# Un o&iter german capturat ii spune ca romanii pot pierde razboiul din cauza lipsei de cunostinte militare si a greselilor tactice# $ste ranit la mana si nu stie daca de

soldati inamici sau de romani care trag din greseala, in timp ce e!ecuta ordinul de trecere printr% un &oc de bara- al artileriei germane, &ara ca sa &ie necesara trecerea# C333# Comunicat apocri&# Ranit si spitalizat, 5te&an se intoarce la @ucuresti si este primit de $la cu dragalasenie, dar o simte ca o straina# , ede pe $la imbatranita, pe cale de a%si pierde &armecul si nu il mai atrage# Primeste o scrisoare anonima in care i se dez aluie ca $la il insala cu un indi id, .regoriade, pe care o citeste cu indi&erenta si%i propune sa se desparta, gandind nepasator: "sunt obosit, mi%e indi&erent daca e ne ino ata", desi cand a "as &i putut ucide pentru &emeia asta#as &i &ost inc'is din cauza ei pentru crima"# 3si da seama cu luciditate ca oricand ar &i putut "gasi alta la &el"# 3i cere cu seninatate di ortul: " % 1sculta, &ata draga, ce%ai zice tu daca ne% am despartiB"# Parasind &ara regrete casa in care a cunoscut &ericirea, dar si su&erinta, 5te&an ii daruieste $lei casa in care au stat, casele de la Constanta, bani, "absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti# de la lucruri personale, la amintiri# 1dica tot trecutul"# Prin acest deznodamant, con&lictul psi'ologic ratiune( pasiune isi a&la rezol area: iubirea isi pierde rangul de aloare absoluta, s&arsind in oboseala si indi&erenta# 1l doilea con&lict, e!terior de ordin moral cu &amilia, cu societatea, cu lumea, isi a gasi rezol are in 'otararea eroului de a dezerta: intelectualul orgolios adus in starea de animal 'aituit in in almaseala unui razboi care nu e al lui si re&uzul o&iterului care este responsabil pentru ietile oamenilor lui# 1rta narati a ilustreaza modernitate prin memoria in oluntara % sunt selectate episoade semni&icati e, rele ante pentru destinul eroilor# *e'nici moderne: analitica, insertia, alternanta, contrapunctul# 5tilul anticalo&il % re&uzul discursului &rumos e!prima telul scriitorului de a se e!prima e!act: clar, concis, intelectualizat# Prin acest roman, Camil Petrescu impune in literatura romana o noua tipologie# Persona-ele sale &ac parte dintre cei care traiesc in lumea inalta a ideilor pure, sunt intelectuali, inteligenti si 'ipersensibili, insetati de ideal, de ade ar, de trairi absolute, traind sub zodia luciditatii:"cata luciditate atata constiinta, cata constiinta atata pasiune, cata pasiune atata drama"# )isterul este un alt element modern# 5*$91/ .F$,R.F3+3U este o proiectie in orizontul &ictiunii a scriitorului insusi, un alter%ego care preia e!perientele personale ale autorului# $ste eul narator si eul%constiinta, protagonistul care se po esteste pe sine, naratorul autodiegetic# $ste persona-ul principal al romanului, &ace parte din clasa inadaptatilor superiori intelectual si moral in raport cu o lume mediocra, inculta si pragmatica# 5pirit lucid si absolutizant, orgolios si in&le!ibil, 5te&an aplica tiparul sau de idealitate iubirii, realitatii, oamenilor din -ur, care nu corespund standardelor sale, de aceea rezultand drame ale incompatibilitatii: intre el si $la, &amilie, societatea mondena, realitatea tragica a &rontului# *raind pro&unda drama a cunoasterii, .'eorg'idiu descopera caracterul relati al sentimentelor umane, aspirand spre o iubire unica, irepetabila: " 5imteam ca &emeia aceasta era a mea in e!emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne intalnisem de la inceputul lumii, peste toate de enirile amandoi si rem sa pierim la &el amandoi"# +in sete de ideal si luciditate, persona-ul traieste pro&und o drama a incertitudinii si a incomunicarii# 4iniile de &orta ale caracterului sau nu se intersecteaza deloc cu miscatoarea oglinda a unei lumi pragmatice, imorale si mediocre# *entati a de a recompune lumea ca spatiu a iubirii care da sens si coerenta 'aosului de instincte umane, esueaza# +rama lui pleaca din neputinta de impune lumii imper&ecte modelul alorilor absolute in care crede# 1sista neputincios la trans&ormarea celei pe care o iubeste intr%o &emeie a ida de bani, de lu! si de distractii# ":edeam cum &emeia mea se instraina zi de zi, in toate preocuparile si admiratiile ei, de mine"# 5u&let 'ipersensibil, .'eorg'idiu su&era din cauza sc'imbarii $lei, osciland intre speranta,

tandrete, disperare, dispret si ura# 5u&erinta lui pro ine din &aptul ca este un inadaptat pe plan social si sentimental, ca se raporteaza la o ierar'ie spirituala si nu sociala ca oamenii din -urul sau# .'eorg'idiu su&era si drama omului superior, dominat pe plan social de indi izi in&eriori# $!igenta sa este absoluta pentru ca iata este o suma de compromisuri care o &ac acceptabila# +rama lui se consuma pe &undalul unei societati mediocre, dominate de instinctul de proprietate si de dorinta de par enire: batranul a ar, *ac'e si &ratele sau, /ae, politicianul intrat in a&aceri, milionarul anal&abet :asilescu 4umanararu, mondenul .regoriade sunt &iare citadine ce mani&esta un pro&und dispret pentru cultura: "Cu &iloso&ia dumitale nu &aci doi bani# Cu Gant acela al dumitale si cu 5c'open'auer nu &aci in a&aceri nicio branza# $u sunt mai destept decat ei cand e orba de parale", a&irma unc'iul /ae# Re&uzul eroului de a trai intr%o ast&el de lume se e!prima prin protestul solitar, gestul de re olta tragica % dezertarea# +intre modalitatile de caracterizare a persona-ului, portretul lui .'eorg'idiu este realizat prin caracterizare indirecta, desprinsa din &apte, ganduri, limba-, gesturi, atitudini si relatia cu celelalte persona-e# 4a acestea se adauga autocaracterizarea, dar si procedee speci&ice romanului psi'ologic modern: autoanaliza lucida, introspectia "nu pot gandi nimic", monologul interior, rememorarea, memoria in oluntara, &lu!ul constiintei# Construit din aceeasi pasta a "su&letelor tari", a celor care "au azut idei" din teatrul camilpetrescian, 5te&an .'eorg'idiu ramane un persona- e!emplar pentru categoria inadaptatilor superiori care re&uza abdicarea de la ideal#

U4*3)1 /,1P*$ +$ +R1.,5*$, 3/*131 /,1P*$ +$ R10@,3 R,)1/ ),+$R/, 5U@3$C*3:

5ubiecti Hcare are loc in constiinta, care considera ca baza a tot ce e!ista este constiinta indi iduala" care are caracter personal, intr%o -udecata sau actiune tine seama numai de sentimente, de porniri si de trairi" 5ubiecti ismH orientare &iloso&ica idealista care neaga e!istenta lumii obiecti e, reducand realitatea la constiinta#

3n perioada interbelica, $ugen 4o inescu initiaza curentul literar numit modernism, al carui program traseaza noi directii pentru dez oltarea literaturii romane, printre care: trecerea de la tema rurala la cea urbana, citadina, de la persona-ele taranesti la cele intelectuale, la crearea romanului de analiza psi'ologica# 1dept al modernismului lo inescian, Camil Petrescu este cel care prin opera lui &undamenteaza principiul sincronismului, alt&el spus, contribuie la sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substantialitatea, relati ismul, si prin crearea persona-ului intelectual lucid si analitic, in opozitie cu ideile samanatoriste ale epocii care promo au "o duzina de eroi plangareti"# 3n conte!tul literaturii interbelice, proza lui Camil Petrescu reprezinta izbanda subiecti ismului, a re&lectie asupra e enimentului# 1ceasta apreciere de "Prim autor remarcabil" de proza subiecti a asa cum a&irma $ugen 5imion, se datoreaza continutului bogat in idei percutante ale eseistului, persona-ului, conceput ca o proiectie auctoriala % un alter ego al lui Camil Petrescu si structurii care pare sa emita &lu!ul constiintei#

1ceste aspecte or reiesi din urmatoarele argumente:

% te!tul e conceput ca un roman%con&esiune, este narat la persoana 3, prezinta din perspecti a unica o po este de dragoste si de razboi" % in al doilea rand, relatarea la pers# 3 imprima subiecti itate ma!ima si ilustreaza con ingerea romancierului: "5a nu descriu decat ceea ce ad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu# 1sta%i singura realitate pe care o pot po esti##+in mine insumi nu pot iesi#orice as &ace, eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii, propriile mele imagini"" % onestitatea &ata de discursul narati , autorul a&irma ca: "eu nu pot orbi onest decat la persoana 3#"" are ca urmari impunerea unui continut epic speci&ic, anume mitul constiintei ca reprezentare subiecti a e!emplara#

% 1st&el subiectul propriu%zis al romanului il constituie lumea interioara a eroului, in care se ras&rang distorsionat e enimentele e!terioare# $picul se con erteste in analitic, &aptul in comentariu, trairea si retrairea in cunoastere caci "introspectia eroului, care este contemplatorul si in acelasi timp obiectul contemplat al propriei sale drame, intareste ideea ca relatia cu ceilalti de ine in ultima instanta o relatie cu sine, o cautare a eului, a ade arului etic, &ilozo&ic si uman"# % /aratorul este substituit prin acest tip de discurs cu analistul starilor de constiinta: " nu putem cunoaste nimic decat ras&rangandu%ne in noi insine#" $ul naratorului este centrul unic al trairii absolute# Realitatea incon-uratoare este in&atisata e!clusi prin constiinta lui 5te&an .'eorg'idiu# +e aici rezulta un roman subiecti , relatat la pers# 3 singular, de un narator personaprincipal" perspecti a unica asupra realitatii# % 5ituarea continutului narati sub semnul eului ine in spri-inul autenticitatii % dezideratul estetic al romancierului si realizeaza identi&icarea instantei auctoriale cu perspecti a persona-ului% narator, ilustrand alt imperati al scriitorului: "sa nu scriu decat ceea ce ad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu#1sta%i singura realitate pe care o pot po esti#"# )artor al e enimentelor si interpret al acestora, 5te&an .'eorgidiu este un spirit lucid si polemic, o natura problematica e!emplara, raspunzand e!igentelor eseistului: " eroul de roman presupune un zbucium interior, con ingere pro&unda, un simt al raspunderii dincolo de limite#"# Romancierul propune o noua tipologie umana: intelectualul# % *ema razboiului" razboiul de&init de erou ca "sinceritate aproape de pamant si piatra" estompeaza drama iubirii, il a-uta sa se clari&ice si ii prile-uieste trairea intensa a unui &enomen care%i re eleaza esenta conditiei umane# *recand prin razboi, .'eorg'idiu se inde de anitatea erotica, iluzia pasionalitatii care%i dicta ganduri ca acestea: "5imteam ca &emeia aceasta era a mea in e!emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea#" si se simte prizonierul autosugestiei: "Prabusirea mea launtrica era cu atat mai grea, cu cat mi se rupsese totodata si a!a su&leteasca"# % 3n roman, timpul impune modalitatea narati a de ordonare a episoadelor in &unctie de intuitia si a&ectul persona-ului, ia &orma duratei subiecti e si ii pro oaca eroului tendinta de a reactualiza momente anume pentru a &i atent analizate, pe baza memoriei in oluntare# 1ceasta

se realizeaza cu a-utorul subsolurilor in care autorul inter ine cu argumente, solicitand cititorul la o dezbatere pe care 5erban Cioculescu o numeste "sistem de oglinzi paralele"# $liberat de cronologie, timpul o&era romanului o libertate absoluta de miscare, prezentul &iind timpul pre&erat al naratiunii# % Prezentului psi'ologic ii corespund ca te'nici narati e, monologul interior si mai ales -urnalul, tip de literatura caracterizat prin re&le!i itate# Protagonistul se a&la intr%o cautare orgolioasa a sinelui autentic, ce impune mesa-ul cartii: ade arul nu se dez aluie niciodata deplin, dar dupa stingerea iubirii, el nu mai conteaza pentru erou" % Re&ractar la scrisul &rumos, meta&orizant, adept al anticalo&ilismului, Camil Petrescu considera ca relatarea intr%o opera trebuie sa &ie precisa si concisa "ca intr%un proces erbal"# romancierul ordoneaza gandurile eroului intr%un registru speci&ic al analizei psi'ologice, pentru a reda dramatismul unei e!istente a&late sub tirania constiintei absolute: "poteci de moarte am in su&let, stare de eg'e cu toate simturile la panda, mi s%a innegrit su&letul"#