de catre el ~i pe care il ofera lumii) se aHa imagine a unui individ activ, ambitios, perfectionist, muncitor, independent, dornic de recunoa~tere

sociala, competitiv, viril, ferm ~i capabil sa-~i do mine emotiile (inciusiv cele legate de nevoia de ata~ament). Al doilea plan (care corespunde in linii mari Umbrei jungiene, adica acele trasaturi pe care Ie accepta ~i Ie integreaza mai putin) releva un individ pasiv, negativist ~i ostil, retras social, doborat de greutati ~i de depresie, un parazit social, neajutorat, cu 0 viziune morbida asupra vietii ~i cu 0 mare dorinta de a evada dintr-un me diu perceput ca frustrant sau solicitant. Este nesigur de rolullui sexual ~i cauta probabil confirmari in aceasta zona prin relatiile pe care Ie initiaza. Din acest punct de vedere, este interesant ca imaginea feminina este scindata intre femeia casnica, domestica sau dependenta (neatractiva sexual) ~i cea seducatoare, dar efemera ca prezenta. Adaptarea lui heterosexuala este slaba, marcata de incertitudinea lui sexual a, de sentimentele de vulnerabilitate ~i de 0 fatada "dura" prin care incearca sa Ie ascunda. Figura materna apare ca fiind mai curfmd resping2i.toare ~i pasiva, chiar daca, in raport cu cea paterna, este mai apropiata afectiv. Relatia cu figura paterna este mai complex a, dar se situeaza ciar intr-un context marcat de agresivitate ~i de intentii ostile sau morbide. In relatiile interpersonale i~i exprima cu greu afectiunea (deoarece 0 considera ca un element de slabiciune care 11poate face dependent sau neajutorat fata de ceilalti) ~i probabil ca se straduie~te sa 0 reprime. Lumea este perceputa mai curand in termeni de competitie ~i de conflict ~i ca un spatiu morbid. Are preocupari evidente vizavi de impulsurile agresive, care sunt reprimate ~i mai putin integrate ~i ii pot crea sentimente de culpabilitate ~i teama de pedeapsa, in special in raport cu figurile autoritatii. Traie~te intens stari de depresie, dezamagire, anxietate, suprasolicitare, are 0 mare nevoie de relaxare ~i de lini~te interioara.

Desenul, in diferitele sale forme mai mult sau mai putin artistice, a reprezentat dintotdeauna 0 modalitate fundamentala de expresie a trairilor, a atitudinilor sau a modului de gandire ale omului. Pentru psihologia proiectiva, desenul a devenit un mod preferential de analiza a personalitatii individului. Desenul este 0 "poarta proiectiva" privilegiata, care exprima multe lucruri despre interioritatea noastra care pot fi mai greu transpuse in cuvinte. De ce s-a orientat insa analiza psihologica spre un "test al arborelui"? Raspunsul este faptul ca arborele reprezinta un element al naturii foarte incarcat de sernnificatii. Prezenta lui constanta in toate creatiile culturale (de la mitologie pana la pictura) dovede~te acest lucru. De exemplu, el este un simbol al verticalitatii, al ascensiunii, al devenirii. Este 0 fiinta vie, care se dezvolta, cre~te ~i moare, asemenea oricarei fiinte umane. In fine, componentele arborelui pot fi cu u~urinta asociate simbolie cu aspecte ale vietii psihice. A~a cum yom vedea, radiicina reprezinta ceea ce este necunoscut, ascuns, subteran, latura noastra nevazuta ~i de aceea ea poate fi asociata cu dimensiunea bazala, pulsionala a vietii omului. In acela~i timp, ea asigura insertia ~i stabilitatea arborelui, deci poate deveni un simbol al nevoii de ata~ament, de sprijin sau de dependenta. Trunchiul este elementul de stabilitate al arborelui, asemenea corpului uman. EI face legatura intre coroana ~i radacina,

adica intre dimensiunea subterana ;;;icea aeriana a arborelui. Tata de ce trunchiul poate simboliza Eul subiectului, adica instanta care mediaza intre pulsiunile incon;;;tientului ;;;iaspiratiile con;;;tiente.

desena un brad pleaea de la faptul ca acesta este foarte schematic ~i atunci subiectii rezistenti se vor putea ascunde u;;;or prin acest desen.

In fine, coroana ;;;iaccesoriile sale (frunze, flori, fructe) SW1t ceea ce se dezvolta din trunchi, reprezentand 0 diferentiere a arborelui. Coroana urea spre cer, de aceea este u;;;or de asimilat cu aspiratiileAomului, cu dorinta sa de dezvoltare personala, de devenire. Tn acela;;;i timp, coroana este ;;;ielementul mai fragil, mai perisabil al arborelui. Cu exceptia coniferelor ea isi , " schimba aspectul in functie de anotimp. Altfel spus, ea invie primavara ;;;imoare toamna, cand i;;;ipierde podoaba. Tocmai de aceea, coroana este atat un simbol al varstelor omului, cat ;;;ial dispozitiei afective. Un capac infrigurat, dezgolit de frunze ;;;iflori exprima bine 0 anumita stare de spirit a individului sau ,,0 toamna a vietii" sale, indiferent de varsta lui cronologica.
A;;;adar, este foarte u;;;or sa te proiectezi intr-un arb ore, deoarece el constituie un fel de "oglinda vegetala" a omului. Adesea, chiar modul in care il descriem aduce cu modul in care vorbim despre 0 persoana (arb ore impunator, vesel, trist, puternic etc.). Testul Arborelui a cunoscut 0 proliferare intensa, in special in spatiul francofon. Exista astazi mai multe variante ale testului, dintre care cele mai cunoscute sunt ale lui K. Koch ;;;iR. Stora.

Koch (2002) recomanda ca primul pas al interpretarii sa reprezinte doar 0 privire contemplativa asupra desenului, pentru a ne forma 0 imagine intuitiva, de ansamblu, asupra acestuia. De multe ori, arborele desenat ne transmite ceva despre personalitatea autorului, fara a apela la tehnica interpretarii propriu-zise. Impresia generala poate fi folosita ca ipoteza de luc~~ p;r:tru analiza ulterioara a desenului, ipoteza care poate f1mtanta sau amendata de aceasta analiza. Pentru a-;;;iforma 0 viziune de ansamblu asupra desenului, este bine ca interpretul sa tina cont de anumite criterii. De exemplu: este arborele armo~ios sau nearmonios? bogat in detalii sau schematic? viu sau mort? plin de forta sau fara energie? static s~u dinamic? :resel sau morbid? este desenat intr-un mod realIst sau are ~l elemente care frizeaza absurdul? Cum se simte acest arbore? Ultima intrebare poate fi pusa ;;;isubiectului, atat p~ntr~ a ne confirma intuitiile, cat ;;;ipentru a obtine de la el m;;;te mformatH proiective utile. 'Prima impresie ne poate arata rapid unele tendinte ale subiectului (nivelullui energetic, starea de spirit, gradul de complexitate psihologica, atitudinea fata de sine).

Instrumentarul de lucru este minimal: 0 coala de hartie A4 ;;;iun creion cu 0 mina care sa nu fie tare sau foarte moale. Instructajul este urmatorul: "Desenati un arb ore, a;;;acum vreti dvs., orice fel de arbore, dar sa nu fie brad"40. Interdictia de a
40 Acest instructilj il fast preluat de lil R. Storil, de~i In continuilre ne yom ilXil In principal pe vilriilntil de interpretare illui Koch.

A~adar, nu este greu de intuit ca persoana care a desenat acest arbore se simte cumva ca ~iel: pierduta in lume, fragila, insignifianta, slabita, tematoare ~i lipsita de energie, de elan vital ~icu 0 dispozitie afectiva morbida. Acest arbore apartine unei paciente in varsta de 45 de ani, alataintr-un episod depresiv major.

lmpresia majora pe care 0 creeaza desenul este, evident, a unui arbore mic ~i fragil, suspendat in spatiul foii ca 0 fiinta insignifianta. De fapt, cu greu il putem numi arbore, pentru ca pare mai curand 0 crenguta infipta in sol ~ibatuta de vant (este aplecat ~i aproape da impresia ca este gata sa se rupa). Este schematic, lipsindu-i elementele de diferentiere ale unui arbore propriu-zis: nu exista radacina, iar crenguta care joaca rolul de trunchi se confunda ~icu coroana (ramurile nu pleaca din varful trunchiului, ci din mai multe puncte de pe el). In fine, lipsa accesoriilor (frunze, lori) da impresia unui copac mort, devitalizat.

Consta in analiza liniilor desenului. Analiza trasaturilor poate dezvalui unele caracteristici ale subiectului. De exemplu, liniile moi sau abia vizibile, fara vlaga tradeaza 0 lipsa de energie. Predominanta liniilor ascutite poate semnala agresivitate, a~a cum liniile ondulate sugereaza feminitate, lexibilitate. Mazgalelile, trasaturile grabite, dezlanate sau cele care sunt desenate neglijent in afara arborelui (de exemplu, crengute "in aer") sugereaza nervozitate, furie, graba sau lipsa de concentrare. lata alaturat un exemplu de linii confuze in desenul coroanei. Este important sa notam daca apar ~ia~a-numiteIe forme primare (Koch, 2002). Este yorba despre 0 se-

rie de caracteristici grafice primitive, prezente in special 10.. copiii mici ~i care pot semnala 0 regresie afectiva ~i/ sau intelectuala 10.. un stadiu infantil 0..1 dezvoltarii subiectului. In esenta, formele primare implica stereotipii grafice, schema tisme, reprezentari naive ~inerealiste ale arborelui sau componentelor lui, co.. ~i disolutia formei (arbori mazgaliti).

Analiza simbolica a spafiului grafic se refera 10.. plasarea in pagina ~i 10.. marimea desenului. Miirimea absoluta a desenului ne poate sugera modul in care se percepe subiectuL Desigur, aceasta coordonata a interpretarii este relevanta atunci cand arborele este foarte mic sau foarte mare. In prima situatie, subiectul se simte probabil mic, insignifiant, dominat de complexe de inferioritate sau torturat de suferinta mentala. Daca arborele este mare, impozant, uneori dand chiar senzatia ca vrea sa depa~easca spatiul foi..i, el sugereaza ambitie, aspiratii megalomanice (uneori cu rol compensator), co.. ~i 0 oarecare neadaptare 10.. constrangerile realitatii. Plasarea In pagina a arborelui. Conform unei teorii a lui M. Grunwald, Koch (2002)afirma ca spatiul grafic 0..1 colii de hartie detine ni~te coordonate simbolice care ne permit orientarea in lumea interioara a subiectului. Astfel, analiza simbolicaa spatiului se face dupa doua coordonate: sus-jos ~i stanga-dreapta. Zona inferioara a foii este zona originii, a ceea ce este primitiv, incon~tient, potential sau instinctuaL Este zona de unde se dezvolta desenul, care imita astfel cre~terea unei fi..inte vii, cu etapele sale de dezvoltare. Persoanele care i~i limiteaza desenulla aceasta zona (arbori mici, plasati in josul paginii) sunt dominate de un sentiment de insuficienta, incapacitate, simt ca sunt "in cadere" sau "la pamant" sau ca au ramas Intr-un stadiu inferior 0..1 dezvoltarii. Zona superioara sugereaza contrariul. Parte a de sus a foii concentreaza toate aspectele simbolice legate de ascensiune, de venire, zbor sau de pierdere a contactului cu realitatea sau cu pamantuL

Partea din stanga foii este asociata cu trecutul, cu mama, cu sinele. Cand arborele este desenat preponderent pe partea stanga sau este inclinat spre stanga, el pare ca s-ar retrage, s-ar feri de lume, de viitor, de ceilalti,preferand un spatiu 0..1 nostalgiei, 0..1 trecutului, 0..1 pasivitatii ~i 0..1 replierii pe sine. In fine, zona dreapta reprezinta zona deschiderii catre lume, catre celalalt, catre viitor. Dupa Stora (1978),este ~izona relatiei cu tatal. Desenele care valorizeaza in mod clar aceasta zona sugereaza persoane deschise spre contactul cu lumea, spre stimulii externi. Uneori, aceasta deschidere este mai curand 0 fuga in lume pentru a scapa de sine, a~a cum poate insemna ~i 0 simpla reverie sterila.

Prin componente ale desenului intelegem nu numai arborele propriu-zis. De multe ori, in desen apare ~i linia solului sau un peisaj in care este incadrat arborele. De asemenea, in coroana lui pot fi prezente ~i 0 serie de elemente cum ar fi: oameni, cuiburi de pasarele etc. Koch (2002)propune 0 paradigmii de interpretare a arborelui care implica ideea de fiinta vie care se dezvolta prin circuitul energiei pe care 0 extrage din pamant prin radacini, 0 transporta prin trunchi ~i 0 valorifica in coroana. Aceasta metafora constituie un ghid util de interpretare a caracteristicilor arborelui desenat. a) Linia solului este 0 mi..ni..ma reprezentare a lumii in care se aHa arborele. Absenta ei da impresia unui copac "aerian", care nu~i are un loc anume, ci este suspendat undeva, in spatiu. Aceasta trasatura sugereaza lipsa dorintei sau a capacitatii de insertie in lume: firile "aeriene", visatoare sau fara un contact prea ferm cu realitatea. Aceea~iinterpretare este valabila ~i daca arborele este suspendat deasupra liniei solului (Muel, 1978). Daca baza paginii este luata drept linie a solului, trunchiul plecand direct de acolo, aceasta indica 0 viziune nerealista ~i naiva asupra lumii. Kocll (2002) a remarcat prezenta acestei

trasaturi la copii sau la adultii debili mental sau cu probleme afective. Muel (1978) afirma ca linia solului desenata ascendent sugereaza ardoare, entuziasm, iar cea desenata descendent 0 lipsa a elanului. De asemenea, linia solului desenata in spatele arborelui creeaza senzatia de perspectiva ~iindepartare, ceea ce sugereaza un sentiment de singuratate al subiectului. b) Riidiicinile arborelui sunt 0 componenta care trimite atat la functiile lor naturale (sug seva din pamant, asigura stabilitate), dar ~ila 0 functie simbolica a legaturii cu necunoscutul, cu pamantul-mama. In acela~itimp, ele reprezinta ceea ce este ascuns, invizibil din exterior ~i legat de aspectele pulsionale incon~tiente ale vietii psihice. De aceea, aparitia radacinilor in desen ~imai ales scoaterea lor in evidenta indica nevoia de suport, de stabilitate, de ata~ament sau curiozitate legata de propriile instincte sexuale. Radacinile nu apar intotdeauna in desenul adultului. Atunci cand sunt prezente la acesta, este de a~teptat sa fie desenate intr-un mod realist, cu 0 linie dubla ~inu uniliniar, ca ni~te ramificatii filiforme care patrund in sol. Ultima situatie se intalne~te mai des la copii, carora Ie lipse~te inca realismul grafic. La adulti, aceasta trasatura ar semnifica deci un anumit infantilism sau naivitate, 0 regresie afectiva sau intelectuala. c) Trunchiul asigura stabilitatea arborelui )iiperenitatea lui. EI este scheletul copacului, elementul de sustffiere fundamental ~iin acela~i timp este conductorul sevei dinspre radacini spre coroana. El face legatura intre partea subterana, ascunsa, incon~tienta )iicea aeriana, care tinde spre cer. De aceea, trunchiul poate fi asimilat u~or cu Eul, ca instanta mediatoare intre sus ~ijos, intre dorintele incon~tiente ~icontactul cu realitatea. In general, trunchiul apare desenat sub forma unui tub, eventual cu baza u~or mai larga decat partea de sus. Daca apare desenat ca 0 simplii linie, indica 0 lipsa de realism grafic ~i se sugereaza 0 viziune naiva despre lume. Aceasta trasatura face parte de altfel din "formele primare" desenate de copiii

pre~colari (Koch, 2002)~ila adulti nu este de a~teptat sa apara. Trunchiul cu linii drepte, perfect paralele, sugereaza un conformism rigid, 0 atitudine ~coli'ireasca fata de sarcina (Koch, 2002).lata un exemplu:

Baza ceva mai largita indica, dupa Stora (1978), nevoia de suport, de stabilitate. Daca la baza trunchiului se constata 0 largire evidenta, ca un fel de "punga" sau nod, este un semn ca energia care asigura evolutia subiectului nu s-a actualizat pe deplin. A ramas ceva in trecut, un potential nedezvoltat. A~adar, acest semn indica 0 inhibitie a dezvoltarii psihice, intectuala )ii/sau emotionala. Daca baza este largita spre stanga, ea sugereaza fixarea pe mama sau in trecut. Daca este la1'gita sp1'ed1'eapta, indica ci1'cuffispeqiefata de mediu.

Daca truncmul este desenat sub forma aproximativa a unui con cu varful in sus, aceasta trasatura indica din nou infantilism ~i regresie. Este yorba despre persoane cu interese concrete ~i uneori subdezvoltate intelectual. Inclinarea trunchiului spre stanga da impresia - daca luam in calcul simbolismul spatiului - de retragere, teama de lume, prudenta sau refugiere in trecut. Aplecarea spre dreapta indica, dupa Koch, daruire de sine, dorinta de evadare in lumea stimulilor. Aceea~i trasatura este insa interpretata de Stora (1978) ca 0 dorinta de sprijin din exterior. Trunchiul deschis sus sau jos sugereaza 0 lipsa de modulare a impulsurilor, trasatura care se exprima ~iin modul de reprezentare a ramurilor (vezi mai jos). Ca element definitoriu al trunchiului, scoarta joaca rolul de piele a copacului. Ea protejeaza ~i in acela~i timp se expune, ca orice inveli~. Ea asigura contactul cu exteriorul, cu lumea. Daca apare ca fiind brazdata de linii, aceasta indica nervozitate, spirit de observatie sau iritare. Liniile ondulate sugereaza empatie, iar daca apare patata indica traumatisme sau sentimente de vinovatie (Koch, 2002). Crestaturile pe trunchi sunt un semn ca ceva "a mu~cat" din el, a~adar sugereaza traumatisme, complexe de inferioritate sau culpabilitate. Acela~i lucru 11 indica ~i cioturile de pe trunchi. Dupa Koch, ele sunt un semn ca ceva din copilaria subiectului a ramas actual in viata lui de adult ~i continua sa se manifeste; ceva din potentialullui a fost retezat, taiat ~i nelasat sa se dezvolte. Daca ciotul este desenat pe partea stanga, probabil ca traumatismul este legat de relatia cu mama. Daca apare pe partea dreapta, este legat de relatia cu tatal. In fine, excrescentele trunchiului (mici ingro~ari ale lui) ne pot arata ca 0 anumita trauma din viata individului a fost depa~ita, s-a cicatrizat. d) Coroana reprezinta simbolic comw1icareacu lumea, dar ~inivelul aspiratiilor individului. Ea este partea aeriana a arborelui ~iasigura in acela~itimp splendoarea ~ibogatia acestuia. Coroana este \'i suportul frunzi\,ului, al florilor \'i al fruc-

telor, adica al accesoriilor efemere care dau senzatia de vitalitate \'i de frumusete. Daca raportul dintre lungimea coroanei \'i a trunchiului este net in favoarea coroanei, aceasta indica aspiratii intense \'i de multe ori preocupari intelectuale. Ele pot sustrage subiectul din lumea obiectelor concrete, pragmatice in cea a reveriei fara fundament, pur aeriene. Invers, daca lungimea trunchiului depa\,e\'te net IW1gimea coroanei, aceasta sugereaza interese concrete \'i uneori 0 subdezvoltare afectiva \'i/ sau intelectuala (Koch, 2002). In interpretarea coroanei, trebuie tinut cont de simbolismul spatiului, a~a cum am vazut mai inainte. Astfel, daca se constata 0 orientare clara a coroanei spre stanga, se poate spune ca subiectul tinde sa se replieze pe sine sau sa se refugieze in tr'ecut,refuzand contactul cu lumea externa. Daca ea se orienteaza spre dreapta, aceasta sugereaza dorinta de contact cu lumea, aspiratii orientate spre exterior, uneori reverii sterile. $i coordonata simbolica jos-sus ne ajuta sa interpretam coroana. Daca ea are un caracter clar ascendent, ca in acele coroane in forma de flacara, acest lucru indica pasiune, zel, ambitie, orientare acerba spre scop ~i vointa de a depa\,i obstacolele. In schimb, dadi se constata ca latimea coroanei (masurata pe orizontala) depa\,e~te clar inaltimea ei, conferind acesteia un caracter mai curand plat, inseamna ca un fel de presiune exterioara blocheaza ascensiunea \'i orientarea spre scop. Acest lucru se intampla cu persoanele prudente, calculate, rezervate sau resemnate. Uneori, ele se simt blocate in dezvoltarea lor sau inhibate. Cand coroana este desenata sub forma unui fund de sac care atarna pe ambeIe parti ale trunchiului, senzatia de lipsa de energie sau delasare este evidenta. Uneori se constata ca in masa coroanei apare cate 0 ramura care atarna discret, la stanga sau la dreapta trunchiului. Ea sugereaza melancolie, descurajare, dezamagire, resemnare sau pur \'i simplu oboseala. Aceasta senzatie este intarita de desenul unei salcii plangatoare, adevarata emblema a tristetii \'i melancoliei.

Ramurile coroanei sunt ni;;te reprezentari miniaturale ale trunchiului. Prin ele circula seva catre exterior ;;ide aceea pot fi asociate u;;or cu ni;;te canale ale energiei psihice, ca ;;icu ni;;te organe de simt. De aceea, un principiu al paradigmei de interpretare oferite de Koch este sa consideram ramurile sub acest dublu aspect al circtiitului energiei psihice: spre exterior ;;i din exterior. Altfel spus, ele realizeaza contactul copacului cu lumea al in ambele sensuri. In mod normal, crengile desenate respecta configuratia celor pe care Ie vedem in natura: ele sunt mai groase la baza pentru a se ingusta spre varf ;;ia se termina intr-un punct. In consecinta, daca in desen apar ramuri neterminate, ca ni;;te tuburi deschise, aceasta ne spune ceva despre dinamica energetica a persoanei. Energia afectiva IIse scurge" spre lume printr-o serie de eforturi nedefinite, care nu ajung sa termine ceea ce au inceput. Este genul de persoana indecisa, angajata in multe lucruri, dar pe care nu Ie termina, lipsindu-i stabilitatea sau concentrarea necesare. De multe ori, are interese multe dar superficiale ;;i nu reu;;e;;te sa se canalizeze mai mult timp pe ceva anume. Acela;;i fenomen apare ;;i atunci cand ramurile tubulare sunt deschise la ambele capete, inserate in frunzi;;ul coroanei. Daca tinem cont insa de sensu! opus al energiei care circula prin ramuri, interpretarea alternativa este ;;iea persoana eauta intens stimulari din partea mediului. Este ea ;;i cum ar avea eanalele deschise pentru a recepta ;;i a da curs provocarilor din ambianta, sugetand 0 cautare de experiente mai mult sau mai putin anarhica. Daca ramurile desehise la capat prezinta ;;i 0 alta caracteristica, ;;ianume ingro;;area spre exterior, atunci se poate afirma ca energia afectiva tinde sa se descarce impulsiv, nemodulat, direct ;;iimpetuos prin comportament. Crengile ingro;;ate pe parcurs ;;i apoi ingustate dau impresia unor "noduri" sau crampe afective, ca ;;icum energia s-a blocat pe anumite puncte ale traseului ei spre lume. Acest fenomen apare la cei inhibati emotional, care i;;i reprima emotiile.

Capetele fine ale crengilor seamana cu ni;;te terminatii nervoase capabile sa recepteze stimulii subtili sau fini din mediu. Aeeasta trasatura sugereaza deei sensibilitate sau senzitivitat~ la subieetii suspicio;;i. Nu trebuie eonfundate terminatiile fm~ ale ramuriior cu ramurile ascutite, uneori sub forma de g.h~pe sau tea~a. Acestea din urma indica mai degraba agreSlvltate sau 0 atItudine ostila. Cand ramurile par rupte, rete~ate la capat, este vorba de 0 tendinta blocata, de un traumatIsm sau de un deficit. Uneori, se observa ill coroana aparitia unor crengi care se incruci;;eaza sau vin in direetii opuse (a;;a-numitele IIcontra-linii"). Se sugereaza astfel un spirit opozitionist, labil, inconstant sau frclmantat de indecizii. Cand ramurile au la varf manunchiuri de flori sau frunze acestea Ie confera aparenta unor erengi "inmanu;;ate", care in~ ~ica 0 ~odulare a impulsurilor afective orientate spre extenor, pohtete sau 0 camuflare socializata a acestor impulsuri. (Vezidesenul de mai jos.)

Crengile plasate frontal pe trunchi sau in coroana, dand impresia de tridimensionalitate, sugereaza originalitate, dorinta de a contraria sau de incapatanare. o trasatura importanta care apare uneori in desenul coroanei este "sudarea" crengilor de trunchi: ele sunt separate de acesta printr-o linie ~ipar alipite ~inu derivand direct din corpul acestuia. Aceasta caracteristica apare mai des in desenele copiilor ~isugereaza, dupa Koch, faptul ca ei nu au 0 viziune de ansamblu asupra desenului, fiind preocupati de fiecare detaliu ~iapoi lipindu-Ie intr-un mod naiv. In mod natural, crengile sunt 0 prelungire organica a trunchiului, separarea lor de acesta dand senzatia ca nu exista 0 unitate intre cele doua componente. La un adult, sudarea crengilor de trunchi poate indica deci, avand in vedere simbolismul coroanei, faptul ca scopurile ~i aspiratiile subiectului nu reflecta dorintele cele mai intime, mai profunde ale persoanei. Ele sunt mai degraba un efect al circumstantelor ~inu ajung sa exprime in mod autentic individul, care se simte astfel "scindat" intre dorinteIe sale autentice ~icele "surogat". Aceasta trasatura a desenului apare des, dupa Koch, la subiectii care se simt in forullor interior nemultumiti de viata pe care 0 duc ~icare simt ca ea nu mai evolueaza intr-un mod satisfadUor. Se exprima astfel o regresie emotionala a individului. Uneori, a~a se poate exprima chiar 0 intarziere mentala sau 0 atitudine naiva fata de sine, ca ~iprezenta unor interese concrete. Cand coroana apare ca un balon sau nor, este vorba depre o reprezentare schematica a arborelui, ceea ce poate sugera 0 mai slaba implicare in sarcina (daca detaliile desenului sunt putine) sau auto-suficienta, inchidere, naivitate sau conventionalism (Koch, 2002). Dupa Muel (1978),cercul gol care constituie coroana semnifica 0 agresivitate care nu se manifesta. In general, daca in desen predomina liniile ondulate (fiein conturul coroanei, fie in desenarea crengilor), ele sugereaza suplete, femirlitate sau capacitate de empatie. Coroana desenata cu un contur tremurat indica nervozitate, iritabilitate sau anxietate. Uneori, linia coroanei apare ca 0 membrana care inchide etan~ arborele fata de mediu, iar crengile apar ca ni~te

canale sau nervuri care se termina in aceasta linie protectoareo0 astfel de trasatura poate sugera inchidere fata de lume, dorinta de autonomie, egocentrism sau pur ~isimplu un mod impersonal de comunicare cu lumea. Invers, daca arborele prezinta in coroana 0 tendinta centrifuga (de exemplu, crengile sunt dispuse radial ~i dau impresia de orientare acerba spre exterior), se manifesta astfel 0 atitudine extraverta, uneori chiar agresiva: nevoia de actiune, entuziasmul, distractibilitatea. Intr-un experiment in care subiectilor Ii se cerea sub hipnoza sa exprime prin desenul unui arbore starea de furie, coroana acestuia transmitea direct emotia indusa, prin trei caracteristici esentiale: orientarea centrifuga, mazgaleala (disolutia formei) ~iramurile desprinse din masa coroanei, avand aspectul unor a~chiicare zboara (Koch,
2002). '

Ramurile"in spalier", plasate simetric de 0 parte ~ide alta a trunchiului, sugereaza disciplina ~iconformism. Foarte importanta este ~i prezenta stereotipiilor grafice (forme primare) in desenul coroanei, care sugereaza retard sau regresie. e) Accesoriile. Ne vom referi aici la accesoriile vegetale (frunze, flori ~i fructe), dar ~ila alte elemente ale desenului. Desenarea accesoriilor vegetale sugereaza valorizarea a ceea ce este efemer dar ~ifrumos, spectaculos, viu sau bogat. Astfel, frunzele indica vivacitate, spirit de observatie, nevoia de a fi apreciat, nevoia de experiente noi, iar uneori ~i superficialitate. Fiorile reprezinta elementul cel mai decorativ ~imai viu al arborelui. Ele exprima dorinta de a seduce, de a placea, feminitate, cochehirie,narcisism, dorinta de a se impodobi, iar uneori valorizarea aparentei in dauna esentei, adica superficialitate. Fructele sugereaza nevoia de recompense orale imediate, dorinta individului de a-?i atinge scopul aici ~i acum, imaturitate adolescentina ~i incapacitatea de a a~tepta. Dupa Koch (2002), fructe, frunze sau ramuri cazute indica renuntare, abandon, uitare, superficialitate. Uneori, in desen apar ~ialte elemente decat cele cerute prin instructaj. Astfel, unii subiecti deseneaza in coroana cuiburi

sau chiar colivii. De exemplu, Koch (2002),analizand arboreIe unui subiect nevoit sa-~ipetreaca mult timp departe de familie, atrage atentia asupra unui detaliu semnificativ pentru nevoia de stabilitate ~iintimitate a subiectului: in coroana aparea 0 casa pentru pasarele. Alti subiecti tind sa incadreze arborele intr-un peisaj mai amplu, alcatuit fie din alti arbori, fie din case, munti etc. Arborele desenat pe un deal sau pe 0 insula sugereaza un sentiment de insingurare. De asemenea, unii deseneaza fiori in peisaj sau chiar oameni. Toate aceste tendinte trebuie privite ca ni~te abateri de la instructaj, sugerand non-conformism sau distractibilitate, dar ~i fantezie, amuzament sau spirit ironic. Arborele de mai jos apartine unei paciente cu tulburare bi-polara, episod expansiv. Se observa tendinta de a largi contextul sarcinii prin desenarea unui peisaj care sa plaseze arborele intr-o atmosfera vesela ~i optimista, similara starii psihice a pacientei.

Ca multe alte tehnici proiective, testul Arborelui este mai putin standardizat ca interpretare, deci subiectivitatea interpretului (in sens pozitiv, dar ~inegativ) are inca prioritate. De~i Koch ~iStora (printre altii) au adunat date normative utile, in special pe populatii de copii, validitatea testului ridica inca multe semne de intrebare, mai ales daca ne referim la semnificatia , anumitor trasaturi ale desenului (de exemplu, modul in care sunt desenate radacinile). Totu~i, utilizarea ei frecventa ~i familiarizarea psihologului cu "limbajul desenelor" poate duce la performante remarcabile in interpretare, mai ales daca aceasta tehnica este utilizata intr-o baterie de teste care pot confirm a, completa sau amenda ipotezele interpretative desprinse cu ajutorul ei. Un avantaj major al testului Arborelui este timpul scurt de aplicare, dar ~ifaptul ca este 0 sarcina accesibila subiectilor cu un nivel redus de instruire sau cu deficiente cognitive. De asemenea, a~a cum am vazut, el ofera rapid 0 serie de informatii despre individ, a caror bogatie depinde de nivelul expertizei examinatorului, ca ~i de gradul in care subiectul s-a proiectat in sarcina.

Vom prezenta pe scurt cateva exemple de analiza a unor elemente din testul Arborelui. 1. Sex feminin, 37 de ani, studii medii, desenator tehnic, necasatorita. A fost intemata in cateva randuri la un sana toriu, dar nu cunoa~tem diagnosticul. Este foarte expansiva, aproape hipomaniacala ~i teatrala in comportament. De asemenea, este impulsiva, intruziva ~i infantila in modul de manifestare a emotiilor ~iare tendinte la confabulatie pana la mitomanie. Joaca rolul de clovn al grupului, iar colegii de munca 0 privesc in eel mai bun caz ca pe 0 ciudatenie, fara s-o ia

vreodata in serios. In acela?i timp, are ?i momente de depresie puternica ?i pHlnge foarte u?or.

roana par alipite de trunchi ?i nu deriva firesc din ell ceea ce sugereaza ca dorintele ?i aspiratiile ei sunt pur circumstantiaIe ?i neautentice. Din aceasta cauza, arborele nu da impresia unui organism, ci reprezinta mai curand 0 suma de detalii vegetale, neintegrate intr-un tot unitar. De asemenea, se poate remarca faptul ca in centrul coroanei exista un spatiu gol care creeaza imaginea unei scindari intre stanga ?i dreapta coroanei, aItfel spus: intre Eu ?i celalaIt, intre trecut ?i viitor. Aceasta scindare accentueaza nota de ruptura interioara ?i neautenticitate sau de gol sufletesc. Spatiu1 conturat in jurul arborelui confirma ideea de distractibilitate ?i vorbarie sau de evadare din instructiunile sarcinii. 2. Sex mascuIin, 25 de ani, absolvent de facuItate tehnica, fara ocupatie, necasatorit. Este la a treia internare pentru toxicomanie (se injecteaza cu heroina).

Arborele ei are 0 aparenta veseIa, extraverta (flori, frunze): care indica dorinta de a placea, de a ie?i in evidenta, de a cocheta. Totu?i, se observa la dreapta ?i Ia stanga bazei coroanei doua ramurele orientate in jos, ceea ce sugereaza stari de tristete ?i resemnare care sunt ascunse in spatele acestei ma?ti vesele. Mai important, se observa ca ramurile care compun co-

Prima impresie este a unei entitati vegetale schematice ~i moarte, uscate. Trunchiul gros ~iingro~at la baza indica 0 regresie afectiva sau intelectuala, spirit concret ~iresurse interne nedezvoltate, ramase in stadiul de potential. Acela~ilucru este sugerat ~ide raportul dintre lungimea trunchiului ~ia coroanei. Orientarea spre dreapta a arborelui indica tendinta de a se pierde in lume, de a cauta avid experiente ~istimuli incitanti. Liniile abrupte ~ineregulate ale desenului indica impulsivitate, nervozitate ~ilipsa de concentrare. Crengile coroanei sunt tubulare, ceea ce confirma ideea de structura primitiva, parca neterminata. Energia copacului circula inspre exterior fara a fi modulata in momentul exprimarii ei, a~acum impresiile din afara sunt receptate avid ~ifara discriminare. Aspectul gola~ ~i trist al arborelui indica, in fine, tristete sau sentimente de gol interior. 3. Sex feminin, 25 de ani, studii medii, casatorita, fara ocupatie. Este 0 persoana impulsiva, foarte vorbareata ~i agitata. Este nemultumita de faptul ca nu ~i-a gasit un loc de munca satisfacator ~i spune ca se plictise~te toata ziua.

Arborele este mic ~i plasat sus, in stanga paginii, ceea ce sugereaza sentimente de autodepreciere ~ipozitia de spectator pasiv, repliat pe propria persoana sau refugiat in trecut, tara incredere in sine. Fructele desenate indica in acest context imaturitate, nerabdare adolescentina de a avea totul aici ~i acum, lipsa capacitatii de amanare a impulsurilor ~i de a a~tepta. 4. Sex feminin, 17 ani, liceu, intemata pentru tentativa de sinucidere (a lncercat sa se curenteze).

Un arbore tomnatic, care da impresia de dezgolire ~imoarte. Trunchiul este butucanos ~iprezinta ni~teumflaturi sau noduri care 11deformeaza,ceea ce sugereaza un blocaj al energiei afective de-a lungul perioadei de dezvoltare a subiectului ~iputernice inhibitii la nivel afectiv sau intelectual. De asemenea, trunchiul este mult mai inalt dedit coroana, ceea ce indica interese concrete ~i lipsa unei dezvoltari psihice mai complexe. Terminatiile fine ale ramurilor (ca ni~te nervuri sensibile la ceea ce se intampla in exterior) pot indica totu~i 0 anumita sensibilitate sau susceptibilita:te. Frunzele care cad sugereaza tristete, depresie, .senzajia de renunjare. Naivitatea cu care precizeaza numele componentelor arborelui indica 0 atitudine ~colareasca ~iinfantila. Radacinile sunt deasupra solului - alt element de lipsa a realismului grafic ~i de naivitate, sugerand in acela~i timp preocupari sexuale,

Tes Ii multor di ' Levy, M~ ~~ presi' hdului, anali I Initial, 1'. ~ei persoane pentru a evalua dezvoltarect pii: Prin: cipiul acestei tehnici era ca, 0 data cu varsta, se matunzeaza ~inivelul expresiv grafic al copiilor; copiii cu deficienje intelectuale se vor menjine din punct de vedere grafic la un nivel situat sub varsta lor cronologica. In accepjiunea lui de tehnica proiectiva, testul Omului pleaca de la principiul ca fn desenul unei siluete umane subiecfii f?i proiecteazii modul fn care se percep pe ei fn?i?i, Cli problemele sall conflictele specifice care fin de imaginea de sine (Urban, 1967).
\J'-'~~_ _ .u."--v

Instructajul este urmatorul: "Desenaji 0 persoar~ in intregime". Dupa ce subiectul a terminat, i se spune: "Intoarceji pagina ~i desenaji acum 0 persoana de sex opus primei persoane desenate".

Nicolae Dumitra~cu

Tehnicile proiective in evaluarea personalitalii

A
TReI