Sunteți pe pagina 1din 9

Gandul are putere vindecatoare

Curentul principal de opinie al stiintei occidentale inca mai disociaza si astazi mintea de trup, reducand chiar omul la aspectele trupesti. Aceasta ruptura este exprimata cat se poate de clar de pozitia "rationalista" a matematicianului si filosofului francez Ren Descartes (159 !1 5"#. $n %reme ce intretinea o aparenta de de%otiune catolica, Descartes nutrea in intimitate &anduri mai putin crestine, fiind un precursor al iluminismului si un sustinator al repu'licii cal%iniste a (landei. )u intamplator, *laise +ascal spunea ca nu!l poate ierta pentru incercarea de a su'stitui in scrierile sale Ratiunile di%ine atotputernice cu sla'anoa&a ratiune umana. Descartes, ale carui scrieri au fost indexate in Anexa Cartilor $nterzise de catre *iserica Catolica in anul 1 ,, considera ca lumea materiala reprezinta fundamentul a tot ceea ce ne incon-oara, in %reme ce principiile spirituale ale *isericii crestine pun pe primul loc puterea .fantului Duh dumnezeiesc si a sufletului omenesc facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Dincolo de ereziile sale, Descartes considera ca mintea si trupul interactioneaza in creierul fiintei umane. /l a a-uns la concluzia ca "mintea este intr!un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile trupului uman, incat orice om care %a reusi sa stapaneasca aceste elemente %a re%olutiona medicina". (amenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce Ren Descartes a afirmat cu cate%a secole in urma0 &andurile noastre sunt capa'ile de a produce transformari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea. Desi a fost ne%oie de cate%a secole, doctorii si psiholo&ii au descoperit recent ca mintea poate im'unatati procesul de %indecare a trupului, intr!un mod in care medicina alopata nu %a putea niciodata. Psihologii sanatatii .pitalele din ziua de azi an&a-eaza si promo%eaza psiholo&i pentru a &asi metode noi de a trata pacientii cu 'oli comune &en cancer, pro'leme cardiace si pro'leme intestinale. Astfel, doctorii au a-uns la o concluzie pe care multi o nea&a sau refuza sa o admita0 &andurile unui pacient pot afecta procesul de %indecare, iar efectul place'o nu este un exercitiu de 'ine dispunere, ci o reactie 'iolo&ica a creierului fata de 'oli. "De!a lun&ul ultimelor decenii, do%ezile empirice ale reactiei or&anismului la efectul place'o s!au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa im'ratiseze aceasta metoda de %indecare" spune 1im 2e'o3itz, primul psiholo& an&a-at cu norma intrea&a la un spital specializat pe 'oli de inima ()orth3estern 4emorial, Chica&o#.

"+siholo&ii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa &aseasca ori&inea pro'lemelor emotionale in copilarie. 4edicina complementara care o practica ei se 'azeaza pe studii care ne arata ca0 stresul, anxietatea si depresiile, pentru care "5 din pacienti mer& la medici, pot dauna corpului in e&ala masura cu micro'ii, dietele, lipsa exercitiului sau o'ezitatea. Un rezervor intact de vindecare +atricia 4um'6, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical 2o6ola 7ni%ersit6, face parte din noua &eneratie de psiholo&i ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lun&a de timp, a de%enit sceptica ii pri%inta metodelor medicinii alopate si s!a hotarat sa studieze psiholo&ia. /a considera ca mintea noastra este un rezer%or nefolosit de %indecare.. "+acientii isi dau seama de le&atura dintre minte si trup si isi doresc sa ai'a mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda necon%entionala de %indecare..." +uterea %indicati%a a metodelor si exercitiilor folosite de psiholo&ii sanatatii ! tehnici de relaxare, autohipnoza, 6o&a, acupunctura ! se 'azeaza pe doua descoperiri re%olutionare ale cercetatorilor in le&atura cu modul de functionare al creierului. +rima sustine ca o retea %asta de ner%i impanzesc corpul in foarte multe modalitati a%and drept radacini terminatiile ner%oase din creier. Cea de!a doua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant %aluri de hormoni pentru a re&la sistemul di&esti% si imunitar, %aluri care apoi raspund mesa-ului chimic din exterior. Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunolo&ie, studiaza modul in care factorii de stres si emotiile ne&ati%e pe care le &enereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate &enera hormoni &en cortizon si adrenalina, crescand astfel riscul unei posi'ile 'oli si intarziind procesul de %indecare. Rasul si -o&&in&!ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si com'at inte&rarea micro'ilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai a%ansata impotri%a aparitiei cancerului. Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand confunda o 'ucata de sticla cu un diamant este echi%alent cu entuziasmul unei noi descoperiri. )oile cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s!a do%edit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt dro&uri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau place'o, produc aproape

aceleasi modificari neurochimice. $ntr!un studiu, in care starea 'olna%ilor de +ar8inson se im'unatatea considera'il in urma utilizarii unor medicamente "false", ima&inile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele ade%arate. /fectele place'o im'unatatesc capacitatea de %indecare a or&anismului in 9"! "5 din cazuri spre deose'ire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta.. Dar, asemenea medicamentelor, efectele place'o pot a%ea efecte ad%erse.

Emotiile negative prelungesc bolile De a'ia in secolul :1 am &asit do%ezi pentru ce zicea filosoful 2ucius .eneca in urma cu :""" de ani0 ".a %rei sa fii %indecat este inceputul %indecarii." Doctorul +atric8 4cCarth6, co!director al spitalului )orth3estern 4emorial, ne explica ce %oia .eneca sa spuna de fapt0 "+rin chirur&ie putem %indeca pro'lemele de inima, si cam atat" spune el. "+acientii ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le!ar face mai mult rau la inima decat o 'oala". "$n urma cu :" de ani, daca ii su&erai cui%a sa se duca la o clinica de psiholo&ie, acela s!ar fi opus cu si&uranta" spune 4cCarth6." Astazi insa este mult mai im'ratisata aceasta metoda. (amenii realizeaza ca depresia este o parte a 'olii". Dolores Ro&als8i, o femeie in %arsta de 5, de ani din .t. ;oseph, 4ichi&an, a trecut printr!o operatie de transplant de cord pentru ca a%ea pro'leme &ra%e de stres< dupa = luni in care a trecut printr!un di%ort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale %itre&e. >ratamentul doamnei Ro&als8i s!a 'azat pe sedinte terapeutice cu dr. 2e'o3itz, directorul de medicina complementara, pentru a se %indeca de stres. "(amenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc", spune 2e'o3itz, "dar cand pro'lemele se aduna, rezulta anxietatea0 ei tind sa se concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite". $nainte de transplant, 2e'o3itz a in%atat!o pe Ro&als8i exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. ?aptul ca a in%atat aceste exercitii a a-utat!o sa isi concentreze &andurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta in si&uranta si capa'ila de %indecare. ")u mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Ro&als8i. "4i!am acceptat di%ortul.

Am acceptat toate lucrurile din %iata mea fata de care nu puteam face nimic. 4i!am aran-at lucrurile in functie de importanta lor si am pri%it pro'lemele din toate perspecti%ele. Acesta este elementul cheie..." Stresul cronic Cand oamenii de stiinta %or'esc despre stres, ei se refera la stresul cronic care dureaza cel putin : saptamani, nu la numeroasele %arietati de depresie sau frustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi. *ruce 4c/3en, neuroendocrinolo& la 7ni%ersitatea Roc8efeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica confi&uratia ner%oasa a creierului in mod daunator.. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot acti%a un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele care coordoneaza presiunea san&elui, ritmul cardiac, acti%itatea intestinala, memoria, frica si anxietatea. ".e pare ca circuitele in partea co&niti%a a creierului sunt foarte sensi'ile la stres, si de a'ia am inceput sa ne dam seama de consecintele &ra%e pe care acest lucru l! ar putea a%ea la o persoana" spune 4c/3en. Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul 'olii". ">e simti ca si cum ai a%ea &ripa sau ai fi racit" spune 4c/3an. ">e simti total lipsit de ener&ie, %ezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in -urul tau. >e simti 'olna% din punct de %edere fizic si de fapt nu esti. >oate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator or&anismului". "$nima si celelalte or&ane sunt practic coordonate in totalitate de sistemul ner%os central" spune Dr. 4ichael ;ones, director al sectiei de 'oli &astrointestinale si neurolo&ice ale spitalului )orth3estern 4emorial. Ruptura s!a produs, spune el, inca din epoca iluminismului din secolul 1@, cand oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s!a intamplat deasemenea si in perioada $nchizitiei" , spune ;ones, si *iserica Catolica a su'liniat0 "Rene, este o idee ma&nifica dar %reau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si *isericii Catolice." Puterea de vindecare a creierului Dualismul minte!corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta0 daca te simti 'olna%, eu am antidotul. Dar acest lucru ne&li-a capacitatea de %indecare naturala si

potentiala putere distructi%a a creierului, spune ;ones. /fectul &andului asupra corpului a fost intotdeauna %izi'il in diferite ipostaze0 ( situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din or&anele cele mai predispuse la 'oli pro%ocate de stresul cronic. Arana pe care o sa%urezi nu %a fi la fel de 'ine di&erata daca este intrerupta de un telefon de la ?$.C care te anunta ca iti %or fi ma-orate taxele pe care tre'uie sa le platesti. )u conteaza moti%ul stresului. Ceea ce conteaza este ca tre'uie sa opresti acest stres. ".pitalul nostru detine ultimele %ersiuni de medicamente impotri%a 'olilor neurolo&ice si anal&ezice %iscerale", spune ;ones. "Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce a%em nu poate face mare lucru atunci cand stresul cronic s!a instalat". Dar in momentul in care %or'esti cu oamenii si te implici in %iata lor pri%ata si ii in%eti sa pri%easca pro'lema in ansam'lu, de-a ei se simt mai 'ine. $n urma cu 9 ani cand .eth 1noc8e a%ea 1 ani, tanarul suferea de &returi puternice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar, iar in final a a-uns la ;ones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. 4edicamentele impotri%a &returilor n!au a%ut nici un efect. Apoi, ;ones l!a tratat cu andidepresi%e pentru a!i relaxa muschii netezi ai sistemului di&esti%. Aceasta metoda a functionat timp de @ luni dupa care &returile au re%enit cu aceeasi intensitate ca si inainte. Atunci ;ones s!a hotarat sa apeleze la un psiholo&, 2aurie 1eefer, acum mem'ru deplin al echipei de la )ort3estern. ;ones si!a dat seama ca pro'leme lui 1noc8e au inceput datorita unui %irus stomacal care ii pro%oca &returi cand manca. Chiar si dupa ce %irusul a fost eliminat, mintea sa eli'era su'stante chimice care ii produceau &reata oricand consuma alimente. +entru a stopa acest ciclu, 1eefer a incercat sa!l trateze pe 1noc8e prin autohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi &ata sa adoarma, pre&atind astfel creierul sa accepte informatii ce a%eau sa disocieze mancarea de &reata. Concentrandu!se asupra unei ima&ini luminate dintr!o camera intunecata, 1noc8e il asculta pe 1eefer care ii spunea sa!si ima&ineze ca se afunda intr!un nor fin ca apoi sa cada intr!o 'arca ce plutea pe un lac linistit. *and apa racoritoare din lac, 1noc8e isi ima&ina cum aceasta ii trece prin esofa& si mai apoi in stomac unde ii %indeca orice urma de &reata. Dupa 5 sedinte, senzatia de &reata i!a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa re%ina, el apela la autohipnoza, racorindu!si stomacul cu o sor'itura de apa

racoroasa. Acum, "'o'oc" la Cole&iul *eloit, el planuieste sa de%ina psiholo&, inspirat fiind de propria sa experienta in %indecarea 'olilor prin autohipnoza. "/i spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune 1noc8e. "Ceea ce s!a stocat in memoria lui era senzatia de &reata. >ot ceea ce tre'uiau ei sa faca era sa "formateze" aceasta senzatie si eu %oi fi (1". $ritarile stomacului sunt moti%ul principal pentru care oamenii apeleaza la &astroenterolo&i. De cand terapia prin medicina alopata s!a do%edit a fi ineficienta pentru aceste 'oli, un numar impresionant de fiziolo&i considera astazi ca mai intai tre'uie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata 'oala in sine. 7n studiu recent al cercetatorilor 7ni%ersitatii din 4anchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresi%ele erau mai eficiente in reducerea simptomelor 'olii si im'unatatirea calitatii %ietii decat metodele clasice. 4ai mult decat atat, psihoterapia s!a do%edit a fi cea mai ieftina metoda, costand cu ::5 mai putin decat antidepresi%ele si cu =15 mai putin decat terapia standard. .elma Aolme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu : ani. Dupa ce l!a in&ri-it 1= ani pe sotul ei, ;ac8, care sufera de +ar8inson, ea a%ea imunitatea foarte scazuta. Aolme a folosit mai intai tehnica prin care isi &hida ima&inatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in pro&ramul de reducere a stresului utilizat de 2o6ola. )u a durat mult timp pana cand sotul ei si!a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de 'ine se intele& parintii ei. "Am mai multa ener&ie. .unt optimista", spune Aolme, care acum s!a %indecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia. Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament /%ident, medicina complementara nu poate inlocui medicamentele, chirur&ia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se o'ser%a un acord &eneral in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si tre'uiesc tratate. $n 1995, cercetatorii ;anice 1iecolt!Blaser si sotul ei Romanld Blaser de la (hio .tate 7ni%ersit6, au pu'licat un studiu ino%ator, care arata ca persoanelor care isi in&ri-esc rudele 'olna%e de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu :=5 sansele de %indecare a ranilor superficiale ale pielii, spre deose'ire de persoanele de aceeasi %arsta si situatie economica similara care insa nu au aceste o'li&atii.

Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca %indecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu ="5 mai mult decat la studentii care asteapta %acanta de %ara. .tresul face ra%a&ii prin cortizonul eli'erat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Blaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echili'rului hematiilor, schim'area functiei lor si dere&larea sistemului imunitar. Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate in cantitati mici, pot &ra'i %indecarea dar, produse in exces distru& tesuturi in intre& or&anismul crescand riscul aparitiei cancerului, a 'olilor cardio%asculare, osteoporozelor si dia'etului. "Cand ;an si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca %om a-un&e la aceasta concluzie" spune Blaser, referindu!se la impactul stresului asupra 'olilor si asupra %indecarii. "/i 'ine, o sa studiem pro'lema si daca nu %om &asi remediul ne %om opri. $ata!ne dupa :" de ani de cercetari asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca e%ident merita." De fapt, schim'am principiile medicale, spune el. "4edicii %or incepe prin a intre'a pacientii ce se intampla in %ietile lor atunci cand intampina pro'leme le&ate de 'oli infectioase sau cancere, 'oli meta'olice, dia'et sau o'ezitate. +entru ca acum stim moti%ul care afecteaza %ietile lor si moti%ul producerii acestor 'oli." +rimul indiciu, descoperit inca din anii 19"", de catre Calter Cannon de la Aar%ard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimici or&anele interne. /l a descoperit ca in orice moment de timp, cand oamenii se simt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii san&elui, a 'atailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie in&reunata. " de ani mai tarziu, in acelasi la'orator, al lui Cannon, Dr. Aer'ert *enson a descoperit antidotul stresului0 "relaxarea". Reactia de relaxare $n timpul cercetarilor sale, *enson a 'anuit dispretul cole&ilor sai de la Aar%ard, asa ca, acti%itatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. /l a descoperit ca doar prin simpla &andire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu :55, consumul de oxi&en scadea cu 1,5, tensiunea arteriala scadea iar 'ataile inimii erau mai reduse.

.i nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea pro&resi%a a muschilor, hipnoza, ima&inatia &hidata, ru&aciunea si alte tehnici pot im'unatati reactia de relaxare a corpului. "+rin extinderea practicii de relaxare a or&anismului, care s!a do%edit a fi o practica eficienta, orice 'oala care a fost cauzata sau s!a inrautatit datorita stresului, a fost com'atuta", spune *enson ! profesor de medicina la $nstitutul 4edical Aar%ard." Am descoperit ca aceasta practica este de mare a-utor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mi-locii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele." (amenii isi dau seama intuiti%, ca a face ce%a pentru a!si calma sistemul ner%os ii a-uta, spune el. 7n studiu din :""= 'azat pe fonduri federale a do%edit faptul ca -umatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta cate&orie nu impartasesc acest lucru cu psiholo&ii lor. ")oi pri%im sanatatea ca fiind o piramida triun&hiulara" , spune *enson. "+rima fata este reprezentata de medicamente, cea de a :!a de chirur&ie. >re'uie sa existe si o a 9!a fata, iar noi am a-uns la concluzia ca aceea este &ri-a de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului." $n%esti&atiile lui *enson in le&atura cu efectul place'o, care este diferit de relaxare, l!a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care re&leaza hormonii de stres ! proces pe care el il numeste "insanatosire prin memorie". ".unt 9 componente ale efectului place'o", spune el. "Credinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi. Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la i%eala capacitati de %indecare extraordinare. Daca te consideri in stadiul de %indecare, exista deseori posi'ilitatea ca tu sa fii de-a %indecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate 'olileD Desi&ur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac pro'a'il efectul, datorita efectului place'o." $nter%entiile psiholo&ilor pot im'unatati %indecarea, dar oare pot ele prelun&i %ietile pacientilor foarte 'olna%iD Acest lucru ramane foarte contro%ersat, in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect poziti% al psiholo&iei in medicina. Alastair ;. Cunnin&ham de la $nstitutul de Cancer din (ntario a descoperit faptul ca pacientii 'olna%i de cancer care inca mai sperau la %indecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al 'olii dar care erau frustrati de stres si depresie. "A%em niste do%ezi care ne arata faptul ca atunci cand oamenii se implica mai mult

in a se a-uta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de %iata", spune Cunnin&ham. "Dar nu exista nici o &arantie ca aceste lucruri se intampla cu ade%arat." Poate fericirea sa ne a ute vindecarea! Daca stresul produce schim'ari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce schim'ari 'eneficeD Aceasta intre'are a fost scopul carierei lui 2ee *er8, profesor asociat de promo%are a sanatatii si educatiei la 7ni%ersitatea 2oma 2inda din 2os An&eles. Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il a-utau sa e%ite 'oli care afectau sistemul imunitar, *er8 a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc ni%elul de endorfina a corpului. /ndorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o su'stanta care ne re&leaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres. "?ace ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea san&elui si reduce ritmul respirator astfel incat sa nu fii ne%oit sa respiri cadentat", spune *er8. ".e instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schim'ari 'enefice." .tudiul lui *er8 in le&atura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie -umatate de ora pe zi sunt in mod semnificati% mai putin predispusi la un al :!lea atac de cord in comparatie cu cei carora nu le!a fost recomandat tratamentul prin umor. /l spune deasemenea ca si daca am impre&na pilulele cu 'ucurie, din cauza efectelor pe care le!ar produce, tot ar tre'ui sa cerem apro'area &u%ernului.

sursa0 """#ecolife#ro http0EE333.armonianaturii.roE9.htmlFarticle$DG1"9"!pG:!articol