Margarete prin seminte 1. Semintele de margareta trebuie colectate de la planta-parinte si plantate in urmatoarele doua luni. 2.

Semintele de margareta au nevoie de un amestec corespunzator de tipuri de sol pentru a retine umeeala si caldura soarelui. 3. Planteaza semintele cu zona ascutita in jos, dar nu le acoperi cu pamant. 4. Germinatia semintelor de margareta est foarte rapida. Acestea vor da semne de viata in primele trei saptamani. 5. Daca sezonul plantarii margaretelor a trecut, poti planta, pentru inceput, semintele in interior, in ghivece. Cand vremea se incalzeste, poti transplanta in gradina exterioara rasadurile de margarete. 6. Poti permite margaretelor sa se inmulteasca si singure prin seminte. 7. Un aspect ciudat al margaretelor de tip jerbera este ca plantele obtinute prin seminte nu seamana intotdeauna cu planta-parinte, de unde au fost produse semintele. Aubrieta Inmultirea se face prin seminte, prin divizare sau prin butasi. Semintele se planteaza in februarie in sere. Cand plantele se pot manipula se muta in ghivece si dupa ce au crescut suficient se planteaza definitiv. In cazul butasirii, butasii se recolteaza in august, septembrie si se folosesc ramuri obtinute prin taiere si curatate de florile ofilite. Se protejeaza intr-un loc calduros si se transplanteaza atunci cand au aparut radacinile. Divizarea tufelor se poate face in septembrie si plantele obtinute in acest fel se replantateaza. Lavanda Lavanda se poate nmuli n dou moduri: prin producerea de rsaduri din smn sau prin butai care se obin dintr-o plant veche de lavand. Seminele de lavand au o germinaie redus i lent; pentru a obine rsaduri de calitate se seamn primvara devreme pe straturi sterilizate, sau toamna la sfritul lunii octombrie. Straturile trebuie s aib o lime de circa 1,20 metri si o lungime dup posibiliti. ntre straturi se las un spaiu de 40-50 de centimetri care vor fi crarea de acces pentru lucrrile de ntreinere a rsadurilor . Semnatul se face pe rnduri respectnd o distan de 15 centimetri ntre rnduri i 8-10 centimetri ntre plante pe rnd. nainte de semnat stratul se taseaz i se ud din abunden. Semnatul se face acoperind smna de lavand cu un strat de 1,5 centimetri de mrani bine maturat, (lipsit de semine de buruieni). Pentru o rsrire uniform seminele se pot ine n ap la o temperatur de circa 25 de grade Celsius 2-3 zile.
1

Pentru un semnat uniform seminele se pot amesteca cu nisip. Straturile se menin jilave pn cnd plantele de lavand formeaz primele frunze. Rsadurile se ls pe straturi pn toamna cnd se pot rsdi. Pentru o dezvoltare corect a rsadurilor de lavand se taie tijele florale, planta trebuie s aib o nlime de 10-12 centimetri. Un rsad de lavand de calitate trebuie s aib un diametru al coletului de circa 3-4 milimetri, o nlime de 12 centimetri, rdcina principal de circa 15 centimetri i cel puin 3 ramificaii. Eschscholzia californica (Mac) Descrierea: Petalele usor stralucitoare a macului californian transforma ca prin magie gradinile in oaze vesele de flori. Thai Silk Appleblossom este un soi interesant cu un aspect nobil si flori mari, care se diferentiaza clar de soiurile obisnuite. Infloreste luxuriant cu petale matasoase, pe tonuri minunate de roz. Florile stau pe tulpini scurte si ferme peste un tufis albastru argintiu. Transforma parcuri, gradini de piatra, ghivece si balconul sau terasa intr-o mare de flori stralucitoare. Nu este pretentios si se poate semana in gradini, pe o suprafata mare sau pe randuri. Greblati semintele pur si simplu in pamant si tineti pamantul umed pana cand rasare. Puteti sa semanati si direct in ghivece. Plantele care cresc prea dese trebuie rarite la 5-10 cm distanta. Asa cum reiese si din denumire, macul de California este originar din California Oregon iar numele i-a fost dat de botanistul Adalbert von Chamisso in onoarea prietenului sau, zoologul estonian Johann Friedrich Gustav von Escholtz. Planta a fost descoperita de Chamiso, langa San Francisco, in timpul unei expeditii rusesti din 1816. Din 1913 este floarea de stat a Californiei, in fiecare an, la 6 aprilie, sarbatorindu-se ziua macului de California. Planta se cultiva foarte simplu, este decorativa atat prin frunze cat si prin flori si se foloseste cu succes la straturi, borduri dar si in amenajarea stancariilor. Se prezinta ca o tufa cu inaltimea de 3060 cm, cu tulpini ramificate, erecte sau usor culcate. Frunzisul este fin, verde argintiu. Florile sunt viu colorate, foarte asemanatoare cu ale macului de camp si se deschid doar la soare. Sunt formate din 4 petale colorate in alb, galben, galben-portocaliu, roz sau stacojiu. Exista si soiuri cu flori duble, involte. Fructul este o capsula lunga de 7-8 cm iar semintele de culoare neagra sunt rotunde sau usor ovale, cu diametrul de 1-2 mm, isi pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani si pot ierna in gradina. Macul de California (i se mai spune si eolia) este o planta care se autoinsamanteaza asa ca inca o mai puteti semana in gradina si la aceasta data. Se seamana direct in gradina toamna (cu inflorire din luna mai) sau primavara, pe la sfarsitul lunii martie, caz in care va inflori din iunie pana toamna tarziu. Planta tolereaza, pentru perioade scurte de timp, chiar si temperaturi de -10 grade Celsius. S-ar putea ca in timpul caldurilor mari din vara planta sa intre intr-un oarecare repaus, mai ales daca nu este udata si dand impresia ca e pe sfarsite.
2

Nu va speriati, nu ati pierdut-o, va reveni la viata si va inflori inca mult timp odata cu scaderea temperaturilor. Macul de California se seamana in plin soare (am mai spus ca florile se dechid doar la soare), intr-un sol nu foarte fertil dar bine drenat. Are chiar cerinte modeste de cultura, se adapteaza foarte bine la solurile normale de gradina, sarace in substante nutritive. De la semanat si pana in faza de plante tinere mentineti pamantul reavan, fara excese sau cu stagnarea apei. Udati cu regularitate si in timpul infloririi. Eliminati periodic florile trecute, chiar prin tunderea tufei, pentru a stimula inflorirea. In rest nu necesita lucrari speciale de intretinere. Se poate fertiliza usor doar daca cresteti planta in vase. Din cauza excesului de umiditate poate fi atacata de fungi. De asemenea, poate fi atacata de virusi care determina ingalbenirea si piticirea. Si melcii sunt dusmani de temut ai macului californian, consumand frunzele. Planta (am uitat sa spun ca face parte din familia Papaveraceae) are si utilizare farmaceutica datorita alcaloizilor pe care ii contine. Are proprietati analgezice, antispasmatice, sedative (hipnotice), diuretice. Este folosit in tratarea insomniei, nervozitatii si anxietatii. Poate scadea tensiunea arteriala si normalizeaza secretia biliara. Insa sfatul meu este, daca nu vreti sa faceti vreo prostie, sa nu folositi planta dupa ureche. Cereti sfatul unui fitoterapeut sau renuntati la a o folosi. Recapitulare: - se seamana toamna sau primavara; - prefera solurile obisnuite sau chiar sarace; - se seamana in plin soare (altfel nu va inflori); - nu suporta excesul de umiditate; - florile trecute se indeparteaza pentru a stimula si prelungi inflorirea.

Lathyrus odoratus Numele popular: Sangele voinicului Descrierea: Florile roz cu aripi albe ale acestui soi au un miros deosebit de intens. Cu ajutorul culorilor fragede si al mirosului dulce pot transforma usor orice loc intr-o oaza romantica de flori. Sunt ideale pentru a decora garduri si gratii si ofera in acelasi timp protectie de vant si intimitate. Se recomanda semanarea timpurie direct in locul dorit, pentru ca sa aiba suficienta umezeala din pamant pentru o germinatie reusita. Sunt flori minunate pentru vaza si ideale pentru buchete. Este recomandat sa se recolteze toate florile, pentru a nu lasa semintele sa se formeze.
3

Lastarii acestei plante, lungi de 60-200 cm, se agata cu ajutorul carceilor. La Lathyrus odoratus foarte atragatoare sunt florile gingase, suav parfumate si variat colorate in toate nuantele de galben, roz, rosu, albastru, mov. Ele sunt asezate cate 3 pana la 6-8 in inflorescente sustinute de pedunculi lungi si frumos orientati. Inflorirea incepe in luna iunie si se poate esalona pana in toamna, in regiunile de deal cu veri mai racoroase si umede. In zonele cu veri foarte calduroase si secetoase, florile inceteaza sa mai apara o data cu vremea foarte calduroasa din vara, iar cu timpul plantele se usuca si pier. Desi se cultiva destul de usor, latirusul este o planta mai putin raspandita. Plantele se obtin, an de an, din seminte. Semanatul se face in primele zile ale lunii martie in ghivece sau ladite, asezand semintele la 3-4 cm adancime. Mai usor rasar semintele de culoare galbena, dupa 8-10 zile. Cele inchise la culoare (maronii-negricioase), datorita tegumentului tare, rasar greu pentru care motiv este bine ca acestea, inainte de semanat, sa se tina timp de 24 ore in apa calda. Dupa rasarire, plantele se raresc la distanta de 15-20 cm si se ciupesc atunci cand au 10-12 cm inaltime. Important! Aceasta planta vegeteaza bine la temperatura mai scazuta, deci nu intarziati mult semanatul fata de momentul optim. Se paliseaza pe sfori sau sarme intinse paralel sau in evantai. Atunci cand florile incep sa se treaca se indeparteaza prin taiere. Altfel, plantele fructifica in defavoarea aparitiei altor flori. Ca substrat de cultura, pretinde un pamant usor cu un continut mare in elemente nutritive si permanent imbogatit prin adaus de ingrasaminte. Sufera atat ia excesul de umiditate, cat si ia insuficienta acesteia.

IRISI In general florile cu bulbi se planteaza in gradina toamna sau primavara. De exemplu, narcisele, zambilele, irisii si lalelele se pot planta atat toamna tarziu (noiembrie), cat si primavara devreme, dupa ce pamantul s-a dezghetat. Este mai indicat sa le plantam toamna, deoarece primavara vor inflori mai devreme. Odata plantati, bulbii se lasa in pamant si din ei vor rasari flori si anul urmator. In timp, peste 2-3 ani, bulbii se vor diviza si astfel se vor inmulti singuri, veti vedea ca in loc de o lalea vor rasari doua sau trei.
4

Atunci cand plantam bulbii, se fac niste gauri in pamant (exista un instrument special la magazinele de profil cu care se pot face gauri mai usor) adanci de 6-7 cm pentru narcise sau 8-10 cm pentru lalele si irisi. Gaurile trebuie sa fie la o distanta de 20-30 cm una de alta si in ele se pune cate un bulb cu varful in sus. Atunci cand ii achizitionati, uitati-va ca bulbii sa fie acoperiti cu foi (ca ceapa), sa fie tari si sanatosi. Dupa ce ii punem in gropi, ii acoperim cu pamant si batatorim usor. Asteptam apoi primavara siminune!

nmulirea mucatelor este o operaie foarte uoar, datorit vivacitii acestor plante. Cea mai eficient este nmulirea prin butai, procedeu care, n cazul mucatelor, are o rat foarte ridicat de succes, putndu-se efectua oricnd, ntre lunile februarie-octombrie. Butaii de mucate ca la carte se fac n felul urmtor: 1. ntr-un an sunt dou momente ideale de butire: primvara i toamna. n februarie-martie, din ramurile tiate pentru a favoriza ndesirea tulpinilor, facei butai de 3-4 ochiuri. 2. Pentru a evita mucegirea butailor, pudrai partea care urmeaz s fie nfipt n pmnt cu pulbere de crbune de lemn ars (tciune); apoi lsai-i s se vetejeasc 1-2 zile (la umbr), dup care i plantai. 3. V recomandm s-i plantai mai nti ntr-o coal de butai, adic mai muli ntr-o ldi, la 5-7cm unul de altul, ntr-un pmnt mai nisipos, urmnd ca, dup nrdcinare (cam prin aprilie), s-i mutai n locul definitiv. 4. La transplantare ncercai s luai butaii din coal cu ct mai mult pmnt pe rdcini. De asemenea, dac dorii s nu schimbai ghiveciul n anul care urmeaz, folosii un pmnt mai bogat n substane nutritive, adic s conin 20-30% gunoi de grajd, bine descompus (de minim 2 ani). 5. Al doilea moment potrivit pentru butirea mucatelor este n luna august. Se procedeaz la fel ca n cazul butirii de primvara, iar la transplantare (aprox. o lun) vei scurta rdcinile cu 1/3. La fel, tulpinile btrne se scurteaz la 2 ochi. Intretinere muscate Ciupirea 1. Este esenial dac vrei mucate dese, cu multe tulpini. 2. Const n scurtarea ramurilor (maxim o treime din lungimea total). Ciupirea varfului plantei tinere, deasupra a 4 5 frunze, este necesara pentru a stimula ramificarea de la baza. 3. Ramurile prea alungite, dezgolite de frunze, pot fi scurtate i mai mult. 4. Drept efect al ciupirii, din mugurii laterali vor aprea tulpini noi.
5

5. Atenie! Ramurile care prezint buchete florale nu se ciupesc. Udarea 1. Frunzele nglbenite nseamn, de regul, c mucatele sufer fie din lipsa apei, fie din cauza excesului de ap. 2. n principiu, pe timpul verii, mucatele se ud zilnic, ns nu trebuie nnecate. 3. Necesarul de ap l nelegei i n funcie de comportamentul substratului din ghiveci. Pmntul trebuie meninut umed, ns nu trebuie s devin noroios. 4. n zilele foarte calde, mucatele vor aprecia dac le vei scufunda ghivecele n ap. 5. mportant este ca, dup aceast operaiune, ghivecele s permit scurgerea apei. 6. Surplusul din farfuria ghiveciului s fie aruncat. Mucatele nu suport s stea cu degetele n ap. Fertilizarea 1. Mucatele sunt mari consumatoare de substane nutritive. 2. n perioada de nflorire, mucatele trebuie s primeasc ngrmnt sptmnal, cel mult o dat la dou sptmni. 3. Cea mai bun soluie e s folosii ngrmnt lichid special pentru mucate. Gsii n orice magazin de specialitate. 4. Respectai dozele recomandate de productor. Lumina 1. Mucatele sunt plante care au nevoie de spaii deschide, aerisite. 2. Dac stau n umbr vor nflori slab. 3. n schimb, lumina puternic ncurajeaz nflorirea abundent. 4. Totui, n zilele caniculare (peste 35C) semiumbra le priete mai bine. 5. Amplasai-le n locuri n care s beneficieze de lumin nc de la primele raze ale dimineii. Am tuns muscatele curgatoare scurt,la 2 noduri ramase in ghivece si cu lastarii am facut butasi. Am taiat cate-o ramura cu 3,4 noduri,sub primul nod am lasat cativa mm,iar pe butas sa fie macar o frunza,sau un inceput de vegetatie la vreun nod.Apoi i-am introdus,dupa 2 ore(timp in care sa se usuce seva de la capatul ce intra in pamant) in pamantul pe care apoi l-am udat si apasat cu degetul sa nu ramana aer langa butas.Mai trebuie sa opresc,la butasii care au capatul superior deschis,capilaritatea,asa cred,o sa picur cate-un pic de ceara pe acei butasi,pe sectiunea din varf(deoarece lastarii erau lungi,de 2 metri,am facut mai multi butasi dintr-un singur lastar).
6

CRINI Pregtirea recipientului Punei 5cm strat de material de drenaj , cum ar fi pietre mici , n baza de vase de lut , nainte de a ncepe s se umple cu ghiveci compost . Recipiente din plastic nu au nevoie de acest " crocking " dac gurile lor de drenaj sunt ridicate de pefundul recipientului . densitatea de plantare Bulbi de plante mari unice ( 10 - 12cm ) diametru ) n containere de 20-23 cm diametru , sau de trei la patru bulbi mai mici ( 5 - 8cm ) ( 2 - 3in ) diametru ) n 23 - 25cm containere de 23-25 cm diametru . Permite 5cm ntre bulbi Ase folosi numai recipiente adnci . Adncimea de plantare Unele crini , cum ar fi hibrizi asiatice , radacina de baza doar bulbul . Altele , inclusiv L. formosanum , L. lancifolium i L. longiflorum , produc rdcini nu doar de la baza bulbului , dar , de asemenea, de la tulpina chiar deasupra bulbului - aceste crini ar putea avea nevoie de un recipient mai inalt d . Crini plante bazal - nrdcinare ( sau cei ale cror obicei este necunoscut ), la o adncime egal cu nlimea bulbului . Plant - stem de nrdcinare crini , la o adncime de aproximativ dou ori i jumtate nlimea bulbului . Bulbul trebuie s fie plantat cu placa lor de baz ( care are radacinile par-ca atrnnd din ea ) orientat n jos , i vrful ascuit al bulbului ndreptat n sus .