PORTOFOLIU la disciplina Sociologie

Verificat de Moldovan Batrinac Viorelia

Chiinu 2011

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Analiza critica a unui articol Provocari ale marketingului Marketingul societal Argumente pro si contra marketingului Euromarketing Eseu rolul contemporan al marketingului Etica activitatii de marketing

1.Articolul Customer segmentation in the telecommunications industry , Journal of Database Marketing & Customer Strategy Management (2010) 17 , Judy Bayer

Problema abordata : Cercetarea in sectorul telecomunicatilor

Analiza critica: Acest articol se bazeaz pe experien de cercetare recenta n sectorul telecomunicaiilor.Termenul cheie in context este segmentarea respective apar o serie de ihtrebari in procesul de analiza,ca de ex. Care este cea mai potrivita segmentare pentru acest tip de afacere?,dar defapt intrebarea centrala este :care sunt caile potrivite de segmentare care sa ajute clientii sa rezolve o varietate de probleme? Cnd vine vorba de segmentarea clientilor de valoare, abordarea standard folosita este "analiza decila". Aceasta calculeaz o msur de valoare pentru fiecare client, baza de clieni n ordinea descresctoare a valorii i apoi mparte baz n 10 segmente egale. Primul de sus din decil este n top 10 la sut din baza. Doilea decil este urmtoarea 10 la sut, i aa mai departe. Pentru companiile mari, cu milioane de clieni, pot exista mai multe mult de 10 de segmente de valoare. Dezbaterea pe aceast abordare depinde de o serie de probleme. O ntrebare-cheie este exact ceea ce msur a valorii ar trebui s fie utilizata . Rspunsul, ca ntotdeauna, depinde, n parte, cu privire la problema strategica si anume ce segmentare urmeaz s fie utilizata pentru a rspunde, n parte, cu privire la disponibilitatea i calitatea datelor. Segmentarea valoarea actual se concentreaz pe identificarea contribuiei pe care un client face pentru profitabilitatea organizaional bazat pe relaiile actuale cu organizaia. Segmentarea valoare via identific ateptata (prezis) contribuie la profitabilitatea organizaional bazat pe relaii de "via", ateptate cu organizaia. n implementarea acestor soluii, organizaiile trebuie s fie clare cu privire la definiiile lor de profit, contribuii, venituri i aa mai departe. Mai aproape de un sistem de segmentare se deplaseaz spre msurarea contribuiei precis efectuat de un client, mai util ar putea fi, dintr-o perspectiv de jos-line, atunci cnd vine vorba de gestionarea bazei de clienti. Cu toate acestea, precizia implic ntotdeauna un compromis: n acest caz, proporia de informaii obinute de la factorii care de marketing pot influena n mod direct (petreac, retenie, preul de apeluri i aa mai departe) devine tot mai diluat de alti factori care de marketing nu pot influena, astfel ca solvabilitatea, preurile concurent, i interne de alocare a costurilor.

Rezultatul tipic de la o analiz decil va fi prezentat in fig de mai jos :

Aici se poate observa c contribuia anual dindecila de top este de aproape patru ori contribuia dindecila urmtoare i , n conformitate cu principiile Pareto , 80 la suta sau mai mult din profitul total al companiei

Fig.2

Aceasta mparte acum baza de clienti n 12 segmente diferite , cu strategii pentru fiecare domeniu pe care la " nici o aciune " pentru " reevaluarea " la " stimulare "

Concluzie Privind la exemple de modul n care fiecare din cele de mai sus tinde s fie folosit, articolul concluzioneaz c utilizarea avansate de segmentare a permite fiecrui client s fie parte a unei micro-segment, care permite de orientare precisa, cu cunotine de ceea ce driverele de retenie i valoare sunt pentru fiecare client. Rezultatul final este mai mare de retenie i de cretere, cu beneficiul paralel de planificare de afaceri consolidate, n cazul n care creterea i obiectivelor specifice stabilite de retenie poate fi alocat pentru fiecare segment.

Sursa: Journal of Database Marketing & Customer Strategy Management (2010)

Practitioner Article Journal of Database Marketing & Customer Strategy Management (2010) 17, 247256. doi:10.1057/dbm.2010.21

Customer segmentation in the telecommunications industry Taken from a presentation to the Henry Stewart Conference on Segmentation, September 2008. Judy Bayer1 Correspondence: Judy Bayer, Director Advanced Business Practices, Teradata Europe, Middle-East, Africa. E-mail: judy.bayer@teradata.com This article is based on experience and recent research in the Telecommunications sector. It looks at the ways in which segmentation has now become generally accepted within the industry and thus how the central question has moved on from whether segmentation should be done at all, to what is the right sort of segmentation for a particular business, business issue and target audience. Four segmentation schemes are considered: Customer Value Segmentation, Customer Behaviour Segmentation, Customer Life cycle Segmentation and Customer Migration Segmentation. Looking at examples of how each of the above tends to be used, the article concludes that advanced use of segmentation allows each customer to be part of a micro-segment, which allows for precise targeting, with knowledge of what the retention and value drivers are for each customer. The end result is higher retention and growth, with the parallel benefit of enhanced business planning, where specific growth and retention targets may be assigned to each segment. Keywords: segmentation; analytics; CRM; data warehouse; customer management WHAT'S HAPPENING IN SEGMENTATION The principle theme of this article is how segmentation is shifting away from being something monolithic and turning toward a state where many different types of segmentation are able to coexist simultaneously. In this scenario, the key question becomes not which segmentation is right for this business?, but what are the right ways to segment customers to help solve a variety of specific business problems?'The difference lies not so much in the question which is merely re-focussed one level down from where businesses had been asking it before as in the fact that there is now not one single right answer, but many.Data and case studies for this article are taken primarily from work with telcos. This allows for a homogeneity of approach, although the same lessons and same factors are important in all sectors.Key observations about what is happening in the telco area include: More and better strategic segmentation: Tier 1 telcos need many types of segmentation: perhaps 10 or more different types. Some of these are enterprise-wide segmentation schemes; others are specific to functional areas.Integration of strategic and tactical segmentation.The creation of multiple micro-segments to help target customers: 10+ types of strategic and tactical segments mean that customers can be allocated to thousands of different segments.Leads are matched more accurately to customers with

resulting improved customer loyalty.Event-based marketing is becoming very important and is being integrated with segmentation.This article looks at some of the main types of segmentation available to and commonly used by telcos. It then demonstrates how each type of segmentation has a different focus and should be applied for different purposes and further, how companies can combine different segmentations to enhance their overall marketing and communications activity.The four segmentation schemes considered in this article are: Customer Value Segmentation Customer Behaviour Segmentation Customer Life cycle Segmentation Customer Migration Segmentation.It should be noted that these are far from being the only, or even the main, segmentations available. CUSTOMER VALUE SEGMENTATION When it comes to segmenting customers by value, the standard approach used is the decile analysis. This calculates a value measure for each customer, sorts the customer base into descending order by value and then splits the base into 10 equal segments. The first or top decile is the top 10 per cent of the base. The second decile is the next 10 per cent, and so on. For large companies, with millions of customers, there may be many more than 10 value segments.Debate on this approach hinges on a number of issues. One key question is precisely what measure of value should be used. The answer, as always, depends in part on the strategic question that the segmentation is going to be used to answer, in part on the availability and quality of data.Current Value Segmentation focuses on identifying the contribution that a customer makes to overall organisational profitability based on current relationships with the organisation.Lifetime Value Segmentation identifies the expected (predicted) contribution to overall organisational profitability based on expected lifetime relationships with the organisation.In implementing these solutions, organisations need to be clear about their definitions of profit, contribution, revenue and so on. The closer a segmentation scheme moves toward measuring the precise contribution made by a customer, the more useful it may be, from a bottom-line perspective, when it comes to managing the customer base. However, accuracy always involves a trade-off: in this case, the proportion of information derived from factors that marketing can directly influence (spend, retention, price of calls and so on) becomes increasingly diluted by other factors that marketing cannot influence, such as credit-worthiness, competitor prices, and internal cost allocation.

2.Provocari ale Marketingului Sa pui o afacere pe picioare nu este niciodata un proces simplu si odata ce ai depus toate eforturile pentru a-ti vedea proiectul lansat trebuie sa treci la nivelul urmator si sa incepi sa il si promovezi pentru a te asigura ca nu ai investit in van atatia bani si atat de mult timp in el. Asa ca incepi sa te implici in marketing si dai peste numeroase provocari pe care, multi nu le-au

anticipat si pe care le considera de neintrecut. Iata cele mai mari provocari in marketing-ul unei afaceri, conform Startinguptips.com, provocari pe care trebuie sa le cunoasteti si carora trebuie sa le acordati atentie sporita, intrucat pot deveni surse de probleme si cheltuieli serioase:1. Sa dai sfara in tara ca afacerea ta este pusa pe picioare si functioneaza, ca are nevoie de clienti si este gata sa ofere produse si servicii de calitate la preturi convenabile. Acesta este primul pas in promovarea unei afaceri pentru a-i da sansele de care are nevoie. Nu uitati ca niciun produs si niciun serviciu nu au fost vreodata vandute fara promovare.Sa identifici noi oportunitati prin intermediul carora poti sa iti promovezi afacerea.3. Sa dezvolti un plan de marketing pe care sa il adaptezi unui plan de afaceri cat se poate de serios. Planul de marketing trebuie sa fie construit pe baza unei viziuni sustinute de obiective pe termen lung si acestea sa fie sustinute de obiective pe termen scurt.4. Sa iti cunosti audienta-tinta si competitorii ca in palma, sa fii mereu la curent cu ce se intampla in industria din care faci parte, sa profiti de trendurile care circula in cadrul industriei, in cadrul nisei sau sub-nisei tale.5. Sa dezvolti noi produse si servicii in mod continuu. Nu uitati ca stagnarea nu duce niciunde altundeva decat catre faliment sigur.6. Sa iti reinventezi, imbunatatesti, actualizezi produsele si serviciile in mod constant.7. Sa dezvolti strategii eficiente de customer-service si sa te asiguri ca sunt peste asteptarile clientilor si peste standardele competitorilor.8. Sa cooptezi cei mai de top profesionisti care sa se asigure ca afacerea ta detine un nivel inalt de incasari, ca se bucura de un branding ca la carte, de o reputatie online de calitate.9. Sa gasesti furnizorii si distribuitorii de care ai nevoie pentru a-ti profitabiliza afacerea.10. Sa determini cele mai importante detalii, de la sloganul perfect pentru ultimul produs, pana la modul in care ambalajul celui mai slab produs ar trebui sa arate dupa rebrandurire, de la politica de preturi si pana la canalele pe care le vei folosi pentru a-ti promova mesajele promotionale. 3.Micro-si macromarketing Macro-marketing se refer la procesul social general care direcioneaz fluxul de bunuri i servicii de la producator la consumator. Acesta este sistemul economic care determin ce i ct de mult este de a fi produs i distribuit de ctre cine, cnd i cui. E. Jerome McCarthy i William D. Perreault, Jr. a identificat opt funcii macro-de marketing universale care fac parte din procesul economic: 1) de cumprare, care se refer la consumatorii care doresc i evaluarea bunurilor i serviciilor; 2) de vnzare, care presupune promovarea ofertei ; 3) transportul, care se refer la circulaia mrfurilor de la un loc la altul; 4) depozitarea, ceea ce implic deinerea bunurilor pn cnd clienii au nevoie de ele; 5) de standardizare i clasificare, care presupune produse de sortare n funcie de mrime i de calitate; 6) finanare , care ofer bani i de credit necesare pentru a efectua primele cinci funcii; 7) asumarea de riscuri, care implic poart incertitudinile care fac parte din procesul de marketing, i 8), informaii de pia, care se refer la colectarea, analiza i distribuia de datele necesare pentru a executa aceste funcii de marketing.n schimb, micro-marketing se refer la activitile desfurate de ctre furnizorii individuali de bunuri i servicii n cadrul unui sistem de macro-marketing. Astfel de organizaii sau companii folosesc diverse tehnici de

marketing pentru a realiza obiectivele legate de profit, cota de pia, fluxul de numerar i ali factori economici care pot spori binele lor i poziia pe pia. Funcia de micro-marketing n cadrul unei entiti este frecvent menionat ca managementul de marketing. Managerii de marketing s depun eforturi pentru a ajunge organizaiile lor pentru a anticipa i de a determina cu exactitate nevoile si dorintele de grupurile de clieni. Dup aceea ei caut s rspund n mod eficient cu un flux de bunuri i servicii au nevoie de-satisfctoare. Ele sunt de obicei acuzai de planificarea,implementarea, iar apoi msurarea eficienei tuturor activitilor de marketing.O strategie de marketing n care eforturile de publicitate sunt concentrate pe un grup mic de consumatori bine direcionate .Micromarketing are nevoie de o companie pentru a defini strict un anumit public cu o anumit caracteristic , cum ar fi codul potal sau titlu de locuri de munc , i de campanii adaptate pentru acel segment .Acesta poate fi o tehnic mai scumpe din cauza personalizare i lipsa unei economii de scar .Cu Micromarketing , abordarea solicit pentru a cunoate nevoile clientului , i place i displace foarte bine .Acest lucru face mai uor pentru a se potrivi consumatorilor cu bunurile sau serviciile care sunt oferite .Abordarea este de multe ori cu succes , deoarece clientul primeste un sentiment de a fi important pentru marketing i vede eforturile de a conecta ca fiind la un nivel mai personal , mai degrab dect una general.

4.Marketing Societal Marketing-ul societal reprezinta proiectarea , implementarea si controlul activitatii de marketing, care are scopul de a promova cauzele sau ideile sociale dintr-un grup tinta al unei societati, o forma de marketing non-profitEste primul concept care nu dorete doar adugarea unei dimensiuni sociale a marketingului clasic, ci dorete s nlocuiasc concepia clasic n asamblul ei, s reprezinte o nou modalitate de a nelege rolul marketingului n ntreprindere, subliniind necesitatea implicrii acestuia n rezolvarea problemelor societii.A fost introdus la nceputul anilor 1970 de ctre Philip Kotler. Acesta definea marketingul societal ca reprezentnd orientarea conducerii firmei, care recunoate c sarcina prioritar a acesteia este aceea de a studia nevoile i dorinele pieelor vizate i de a satisface de o manier mai eficient dect concurena, dar i ntr-un mod care s menin sau s amelioreze bunstarea consumatorilor i a colectivitii. Aceast optic include 3 ipoteze implicite:1. Dorinele consumatorilor nu coincid neaprat cu interesele lor sau a le colectivitii pe termen lung;2. Acetia vor prefera acele ntreprinderi care dovedesc o grij real fa de bunstarea lor personal i de cea a colectivitii; 3. Sarcina primordial a ntreprinderii este de a-i adapta activitatea nu numai la satisfaciile pe care le poate procura consumatorilor, ci i la necesitatea asigurrii bunstrii individuale i colective.Accentul principal este pe consumator , privind nvarea a ceea ce oamenii doresc i au nevoie, mai degrab dect a ncerca s-i conving s cumpere ceea ce se produce. Marketing vorbete cu consumatorul, nu despre produs. Procesul de planificare ia n considerare abordarea elementelor ale "mixului de marketing." Acest lucru se refer la deciziile cu privire 1) conceperea unui produs, 2) Pret, 3) locul de distribuie 4)politica de promovare de promovare. Produsul

Produsul de marketing social nu este neaparat o oferta fizica. Un continuum de produse exist, de la produse tangibile, fizice (de exemplu, prezervative), la servicii (de exemplu, examenele medicale), practici (ex. alpteaz, ORT sau o dieta sanatoasa pentru inima) i, n final, mai multe idei intangibile ( protecia mediului). Pentru a avea un produs viabil, oamenii trebuie mai nti s perceap c au o problem real, i c oferta de produse este o soluie bun pentru aceast problem. Rolul de cercetare aici este de a descoperi perceptiile consumatorilor problemei i produsul, i pentru a determina ct de important ei simt c este de a lua msuri mpotriva prob-ei. Pret "Pretul " se refer la ceea ce consumatorul trebuie s fac pentru a obine produsul de marketing social. Acest cost poate fi monetar, sau se poate cere n schimbul consumatorului de a renuna la intangibile, cum ar fi timp sau efort. n cazul n care costurile depesc beneficiile pentru un individ, valoarea perceputa a ofertei va fi redusa i va fi puin probabila s fie adoptata. Cu toate acestea, n cazul n care beneficiile sunt percepute ca fiind mai mari dect costurile lor, ansele de judecat i adoptarea a produsului este mult mai mare. In stabilirea pretului, mai ales pentru un produs fizic, cum ar fi contraceptivele, exist multe aspecte care se ia n considerare. Dac produsul are un pret prea mic, sau furnizate gratuit, consumatorul poate percepe ca fiind sczut n calitate. Pe de alt parte, dac preul este prea mare, unii nu vor fi capabili s si-l permite. Marketingul societal trebuie echilibraeze aceste considerente, i de multe ori sa ajunga sa stabileasca de cel puin o tax nominal pentru a spori percepia de calitate i pentru a conferi un sentiment de "demnitate", a tranzaciei. Aceste percepii asupra costurilor i beneficiilor poate fi determinat prin cercetare, i utilizate n poziionarea produsului. Locul "Locul" descrie modul n care produsul ajunge la consumator. Pentru un produs tangibil, acesta se refer la sistemul de distribuie - inclusiv depozit, camioane, forta de vanzari, puncte de vnzare cu amnuntul n cazul n care este vndut, sau locuri n care este dat afar pentru gratuit. Pentru un produs intangibil, locul este mai puin clar, dar mai mult se refer la deciziile cu privire la canalele prin care consumatorii sunt atinsi cu informaii sau instruire. Acesta poate include medici de birouri, mall-uri, vehicule mass-media sau demonstraii la domiciliu.Un alt element de loc este de a decide cum s se asigure accesibilitatea ofertei i calitii furnizrii de servicii. Prin determinarea activitilor i obiceiurile publicului int, precum i experiena i satisfacia n legtur cu sistemul de transport existent lor, cercetatorii pot identifica mijloacele cele mai ideale de distribuie pentru oferta Promotie Promovarea const n folosirea integrat de publicitate, relaii publice, promotii, mass-media, de vnzare cu caracter personal i vehicule de divertisment. Accentul este pus pe crearea i

susinerea cererii pentru produs,de ex :anunuri de servicii publice sau anunuri pltite sunt ntrun fel, dar exist i alte metode, cum ar fi cupoane, evenimente mass-media, editoriale, "Tupperware"-stil de partide sau afiaje in-store. Cercetarea este esenial pentru a determina vehiculele cele mai eficiente i eficace pentru a ajunge la publicul int i de a mari cererea. Rezultatele cercetarii primare n sine poate fi de asemenea utilizat pentru a obine publicitate pentru programul de la evenimentele de pres i n tiri.

5.Argumente pro si contra Marketingului Argumente pro: obinerea instrumentelor necesare pentru nelegerea clienior; crearea produselor, serviciilor i ofertelor corespunztoare; metodele de alegere a celui mai bun mod de a transmite mesajul; asigurarea companiei un venit mult mai mare i o cretere a numrului de clieni, n condiiile unui buget minim.

Argumente contra: concurenta mentinerea permaneta pe treapta de incredere a clientului necesitatea reinoirii permanente a surselor de transmitere a mesajelor si altor partiularitati

6.Euromarketing Euromarketingul reprezint o form a marketingului internaional, aplicat ndeosebi n rile care fac parte sau care intenionaz s fac parte din Uniunea European. Prezint trstura esenial a marketingului internaional i anume standardizarea activitilor de marketing dar este supus unui proces de adaptare la specificul normelor Uniunii Europene, n general, i a fiecrei regiuni i ri europene, n particular. 7.Rolul contemporan al marketingului (eseu) Principala problema cu care se confrunta firmele din ziua de azi nu este deficitul de bunuri, ci deficitul de clienti. Majoritatea ofertantilor pot sa produca mult mai multe bunuri decat sunt in stare sa cumpere consumatorii. Aceasta supracapacitate este rezultatul dorintei fiecarui concurent de a-si spori cota de piata intr-o proportie imposibil de atins si provoaca, la randul sau, hiperconcurenta. Marketingul este raspunsul la intrebarea: cum se poate concura pe alte criterii decat pretul? Din cauza supracapacitatii, MARKETINGUL a devenit DEPARTAMENTUL DE PRODUCtIE A CLIENTELEI. Cuvintele de ordine ale MARKETINGULUI sunt: CALITATE,

SERVICIU si VALOARE. MARKETINGUL nu este un efort de vanzare pe termen scurt, CI UN EFORT DE INVESTItIE PE TERMEN LUNG. Atunci cand este bine facut, marketingul are loc inainte ca intreprinderea sa fi produs vreun lucru, sau sa fi intrat pe vreo piata si continua mult timp dupa ce s-a facut vanzarea. a) managementul marketingului este arta si stiinta de a alege piete-tinta si de a atrage, pastra si dezvolta clienti, prin crearea, comunicarea si furnizarea valorii superioare pentru client. b) marketingul este acea functiune a intreprinderii care identifica nevoi si dorinte inca nesatisfacute, le defineste ca atare si le masoara intensitatea si potentialul de profitabilitate, stabileste care sunt pietele-tinta pe care le poate servi cel mai bine organizatia, decide asupra produselor, serviciilor si programelor adecvate pentru servirea pietelor astfel selectate, si le cere angajatilor sa se gandeasca la client si sa-l serveasca. Concluzie: sarcina marketingului este sa transforme trebuintele schimbatoare ale oamenilor in ocazii! Marketingul contemporan a depasit stadiul tranzactional (care adesea ducea la o vanzare azi si un client pierdut maine), fiind un marketing relational, care are ca scop edificarea unei relatii reciproc profitabili pe termen lung cu clientii, nu doar vanzarea unui produs. 8.Etica activitatii de marketing In teoria marketingului i face apariia o problem nou, problema eticii marketingului. Contieni de aciunile lor, operatorii de marketing se confrunt cu numeroase probleme de ordin moral. De cele mai multe ori ei nu-i pot da seama foarte clar care este cel mai indicat mod de aciune. Apar astfel o serie de ntrebri: Cum va trebui s acioneze un operator de marketing n cazurile mai delicate, n care apar probleme de ordin moral, social?. Este bine ca el s accepte sau s evite aciuni condamnabile sub raport social, dar eficiente sub raport economic?. n aceste condiii firmele trebuie s adopte politici de etic a marketingului la nivel de organizaie, politici care s cuprind principii dup care s se cluzeasc fiecare angajat al firmei n activitatea desfurat n cadrul acesteia. Asemenea principii ar trebui s acopere sfera relaiilor cu distribuitorii, standardele de publicitate, servirea clientului, stabilirea preului, standarde de etic general. Trebuie reinut ns, c nici cele mai bune principii nu pot rspunde i mai ales, nu pot rezolva toate problemele dificile de etic cu care se confrunt operatorul de marketing.Prin urmare, Kotler a formulat dilema operatorului, a responsabilului de marketing: Dac acesta decide s acioneze n temeiul exclusiv al firmei sale n toate cazurile cu care se confrunt comportamentul su ar putea fi taxat drept imoral. Dac ns va respinge toate aciunile propuse, el va fi apreciat ca ineficient.n cazul n care el nu apeleaz la nici una din aceste aciuni, activitatea lui ar putea fi taxat, ca ineficient din punct de vedere managerial. Acesta este motivul principal al necesitii existenei unui set de principii care s-i ajute s determine importana moral a fiecrei situaii i s decid ct de departe pot merge cu contiina lor etic.Unul dintre aceste principii ar putea fi acela potrivit cruia problema s fie lsat n competena pieei libere i a sistemului juridic. ntr-o asemenea situaie, responsabilii de marketing pot aciona n limitele sistemului, nefiind obligai s fac judeci de ordin moral. Potrivit celui de-al doilea principiu responsabilitatea cade nu n seama sistemului ci n seama fiecrui manager, a fiecrui operator de marketing. n aceste condiii, se presupune ca firmele s posede o aa numit contiin social i s se aplice, n activitatea practic, cotidian, standarde nalte de etic i moral, indiferent de ceea ce permite sistemul.Pe fondul

contientizrii responsabilitii marketingului fa de societate sunt impuse ateniei unele concepte noi, cum este acela de marketing uman sau acela de marketing etic. Esena celor dou concepte presupune realizarea activitii ntreprinderii n condiiile respectrii unor principii ce implic orientarea activitii exclusiv n funcie de nevoile reale ale consumatorilor, asimalarea noilor produse numai n msura n care utilitatea lor a fost deja probat de ali competitori, adoptarea deciziilor de marketing prin armonizarea intereselor firmei cu cele ale consumatorilor, att pe termen scurt, ct i pe termen lung, acceptarea de ctre operatorii de marketing a unor cerine minime de etic n abordarea activitilor pe care le desfoar n raporturile cu firmele ale cror interese le apr i cu consumatorii crora li se adreseaz. ns, din acest punct de vedere marketingul n general, operatorii de marketing au parte de o serie de critici n ceea ce privete practicile acestora, care duneaz consumatorilor individuali, societii n ansambu sau altor firme, abdicarea nejustificat i destul de frecvent, de la regulile fundamentale. Astfel n activitatea practic, din ansamblul cerinelor ce se pot satisface cu adevrat, fiecare firm tinde s-i selecteze, dup criterii proprii, pe acelea care concord, n cel mai nalt grad, cu interesele sale. n ceea ce privete sistemul promovat de firm n comunicarea cu piaa, cu potenialii clieni, alturi de cerinele reale ale clienilor firma va fructifica i comportamentele neraionale, slbiciunile clienilor pivind calitatea produselor, capabilitatea acestora de a rspunde nevoilor de consum. Date bibliografice : o 1.Filip Cotler Managementul Marketingului o Journal of Database Marketing & Customer Strategy Management (2010) 17 (Etica-Activitatii-de-Marketing) http://ro.scribd.com/doc . (Micro-Macro-Marketing) http://www.scribd.com/doc http://www.social-marketing.com/Whatis.html

http://ro.scribd.com/doc/138091551/Etica-Activitatii-de-Marketing