Specificul pieei FOREX (2 ore)

1. Natura pieei FOREX

2. Cotaiile pe FOREX
3. Participanii de pe FOREX
1. Natura pieei FOREX
Piaa Foreign Exchange, cunoscut !i su" denu#irea de piaa $FOREX% sau $FX% este
cea #ai #are pia &inanciar din lu#e, cu un rula' (ilnic cu #ult peste un trilion de ) * de 3+ de
ori #ai #are dec,t -olu#ul total al pieei "ursiere din ./0.
Piaa Forex 1este o piaa inter*"ancara, care s*a &or#at 2n 1341, c,nd co#erul glo"al s*a
#utat de la ratele de schi#" &ixe la cele -aria"ile. 0ceasta este un set de tran(acii pe piaa
-alutar intre agenii de schi#" i#plic,nd schi#"ul unei su#e de "ani expri#ate 2ntr*o unitate
#onetar intr*o alt #oned la un pre speci&icat la o anu#it dat. 5n ti#pul tran(aciei cursul
de schi#" al #onedei la o alt #oned este deter#inat pur !i si#plu prin cerere !i o&ert 6
schi#" la care a#"ele pri cad de acord.
Piaa FX este nu#it $piata -alutar inter"ancar% datorit &aptului c 2n trecut a &ost
do#inat de "nci, inclu(,nd "ncile centrale, co#erciale, !i de in-estiii. Cu toate acestea,
procenta'ul participantilor la alte piee cre!te rapid, !i acu# include !i corporaii #ari
#ultinaionale, #anageri &inanciari glo"ali, dealeri autori(ai, "ro7eri &inanciari internaionali,
traderi de titluri, aciuni !i o"ligaiuni !i speculatori pri-ai.
8o#eniul de aplicare a tran(aciilor 2n -alut pe piaa glo"al este 2n continu de(-oltare
datorita de(-oltarii co#erului internaional !i eli#inarea restriciilor de #oned 2n #ulte
naiuni. 9a ni-el #ondial, (ilnic -olu#ul tran(aciilor a a'uns la ) 13:2 de #iliarde de la
#i'locul anului 133:. Nu nu#ai s&era de aplicare a tran(aciilor dar !i ratele de de(-oltare a
pieei sunt i#presionante; 2n 1344, ci&ra de a&aceri de (i cu (i era la cinci #iliarde de dolari<
acesta a crescut de la =++ de #iliarde de dolari peste (ece ani * la un trilion 2n 1332 !i p,n la 3*>
trilioane 2n 2++=. ran(aciile speculati-e destinate o"inerii de pro&it constituie aproape :+? din
totalul tran(aciilor. Piata Forex atrage nu#erosi participanti * at,t instituiile &inanciare !i
in-estitorii indi-iduali.
Cu cele #ai #ari rate de de(-oltare a tehnologiei in&or#aiei 2n ulti#ele dou decenii,
piaa 2n sine s*a schi#"at radical. Odat ce era incon'urata cu o aura de apartenen la o cast
#isterioasa, a(i co#erciantul de schi#" -alutar a de-enit o pro&esie aproape "anala. @ran(actiile
Forex, care cu putin ti#p in ur#a erau utili(ate doar de pri-ilegilegiatii din cele #ai #ari "nci
#onopoliste, sunt acu# accesi"ile pu"licului, datorita siste#elor de e*co##erce. Chiar si
"ncile 2nsele, adesea pre&era sa tran(actione(e prin inter#ediul siste#elor electronice. E*
"ro7erii au acu# 11? din ci&ra de a&aceri pe piaa -alutar. .&era de aplicare a tran(aciilor
(ilnice la cele #ai #ari "nci (Deutsche Bank, Barclays Bank, Union Bank of Sit!erlan",
#iti$ank, #hase %anhattan Bank, Stan"ar" #hartere" Bank) a'unge la #iliarde de dolari
Foreign ExchangeA repre(int in acela!i ti#p cu#prarea unei -alute !i -,n(area alteia.
Balutele sunt tran(acionate 2n perechi, de exe#plu EuroC/. 8ollar 1E/RC/.8D sau /.
8ollarCEapanese Fen 1/.8CEPFD.
Cu un -olu# de tran(acionare de >+ de ori #ai #are dec,t Gursa din NF, exista
2ntotdeauna "ro7eriCdealeri doritori s cu#pere sau s -,nd -alute pe piaa FX. 9ichidarea
acestei piee, 2n special a -alutelor principale, asigur sta"ilitatea preului. Hn-estitorii pot
aproape 2ntotdeauna, s deschid sau s 2nchid o po(iie, la o cotaie corect a pieei.
8in cau(a -olu#ului sc(ut de tran(acionare, in-estitorii 2n piaa de -alori sunt #ai
-ulnera"ili riscului generat de lichiditi, ce conduce la spread * uri #ai #ari de tran(acionare
sau #i!cri #ai #ari ale preurilor datorate oricrei tran(acii relati- #ari.
Exist 2 #oti-e de a cu#pra !i a -inde -alute. 0proxi#ati- >? din rula'ul (ilnic este
generat de co#panii !i gu-erne ce cu#pra sau -,nd produse !i ser-icii intr*o ar strina, sau
care tre"uie sa 2!i acopere pro&iturile &cute 2n -alut strin, 2n #oned naional. Restul de 3>?
este repre(entat de tran(acii pentru pro&it sau speculati-e.
@ran(actiile FX nu sunt centrali(ate la o "ursa, la &el ca la piaa de "unuri sau #r&uri la
ter#en. Piaa FX este considerat O-er the Counter 1O@CD 6 la -edere, sau o pia Hnter"an7,
datorit &aptului c tran(aciile sunt e&ectuate 2ntre dou pri prin tele&on sau printr*o reea
electronic.
8eschis 2I de ore din 2I, piaa FOREX 2ncepe tran(acionrile 2n &iecare (i la .idneJ, !i
se #ut 2n 'urul glo"ului 2n &uncie de 2nceperea (ilelor &inanciare 2n &iecare centru * @o7Jo,
9ondra !i NeK For7. @ran(actiile FX nu sunt centrali(ate la o "ursa, la &el ca la piaa de "unuri
sau #ar&uri la ter#en. Piata FX este considerat O-er the Counter 1O@CD 6 la -edere, sau o pia
Hnter"an7, datorit &aptului ca tran(actiile sunt e&ectuate intre doua parti prin tele&on sau printr*o
reea electronic. .pre deose"ire de orice alt pia &inanciar, in-estitorii pot rspunde unei
&luctuaii -alutare cau(at de e-eni#ente econo#ice, sociale, politice 2n #o#entul c,nd acestea
se 2nt,#pl 6 (i sau noapte.
Hn-estitorii pot 2ntotdeauna rspunde !tirilor de ulti# or, !i contul PL9 1pro&it si
pierdereD s nu &ie a&ectat de rapoartele de dup (iua de tran(acionare.
5n a&ar de orele de tran(acionare ale pieei, aceasta #ai are si li#itri. ECN 1Reeaua
electronic de co#unicaiiD, nu#it !i $siste#e pereche%, exist pentru a &ace posi"il 2nt,lnirea
dintre cu#prtori !i -,n(tori 6 c,nd este posi"il. Oricu#, nu exista nici o garanie c &iecare
tran(acie -a &i executat, !i nici un pre corect pe pia. 8estul de &rec-ent, in-estitorii tre"uie sa
a!tepte p,n c,nd se deschide piaa 2n (iua ur#toare, pentru a o"ine un spread #ai str,ns.
Piaa FX este considerata o piaa $O-er the Counter% 1O@CD, datorit &aptului c
tran(aciile se des&!oar 2ntre 2 contraperechi, &ie prin tele&on, &ie prin reelele electronice.
@ran(aciile nu sunt centrali(ate pe un schi#", precu# pieele "ursiere sau &utures.
Piaa Forex ca un loc destinat unui puterii intelectuale !i psihice nu este conceput pentru
2ncercri la gasi acolo Ac,2ni cu co-rigi 2n coadaA. /neori cine-a reu!e!te s &ac acest lucru, dar
pentru o scurt perioad de ti#p. Cheia de a&ace pro&it pe Piata Forex este s te "a(e(i pe
propriile cuno!tine.
O alt caracteristic esenial a pieei FOREX, indi&erent c,t de ciudat ar putea prea, este
sta"ilitatea sa. @oat lu#ea !tie c sunt tipice cderile rapide ale pieei &inanciare. Cu toate
acestea, spre deose"ire de "ursa de -alori, Piata Forex &U ca"e nicio"ata. 8ac aciunile se
de-alori(ea( 2nsea#n c "ursa cade. 8ar dac dolarul scade, 2nsea#n doar c o alt #oned
de-ine #ai puternic.
Costurile de inceput pentru aderarea la aceast a&acere acu# sunt &oarte #ici. 8e &apt,
costa #ii de dolari pentru a ine un curs de &or#are iniial, pentru a cu#para un co#puter,
pentru a achi(iiona un ser-iciu de in&or#aii !i pentru a crea un depo(it, cu #ult #ai putin decat
a porni o a&acere in alt do#eniu cu aceeasi su#a de "ani. Cu o o&erta excesi-a, gsirea unui
"ro7er de &ia"il este cel #ai i#portant lucru de &acut. Restul depinde de el 2nsu!i sau de agentul
econo#ic insusi. @otul depinde de tine personal, spre deose"ire de alt gen de acti-itate.
Principalul lucru care 2l necesit piaa pentru operaiunile de succes nu este cantitatea de "ani pe
care o -ei tran(aciona * principalul lucru este a"ilitatea de a te anali(a constat studiul pieei,
#ecanis#ele sale de 2nelegere !i a intereselor participanilor< Piaa e #ai puternic dec,t orice
altce-a< este chiar #ai puternic dec,t "ncile centrale cu uria!ele lor re(er-e -alutare.
Meorge .oros, un erou naional din Piaa -alutar, nu a c,stigat Ganca 0ngliei, la toate,
cu# #uli dintre noi crede# * a ghicit corect c, 2n contradiciile inerente existente 2n siste#ul
&inanciar european, au existat o #ulti#e de pro"le#e !i interese care nu ar per#ite s #enin
lira sterlina. 0sta este exact ceea ce s*a 2nt,#plat. Ganca 0ngliei, a cheltuit aproape 2+ de
#iliarde de ) pentru a #enine rata de schi#" a lirei. 8oar Piaa Forex a re(ol-at aceast
pro"le#..
.iste#ul #onetar glo"al s*a de(-oltat #ult 2n ti#pul #ii de ani de istorie a o#ului. Principalele
dou #odi&icri ce deter#ina o noua i#agine a siste#ului #onetar la ni-el glo"al sunt;
o Ganii sunt co#plet separai de orice ele#ent concret 2n #ass*#edia<
o Hn&or#aiile !i tehnologiile de teleco#unicaii au &cut posi"il
consolidarea siste#elor #onetare ale di&eritelor naiuni 2n siste#ul
&inanciar glo"al unic, care nu are li#ite.
E'e(plu tipic "e caracteristici atracti)e ale pieei*
lichi"itatea; pe piata operea(a su#e de "ani enor#e !i asta da li"ertate a"solut 2n
deschiderea sau 2nchiderea unei po(iii 2n piata la cotatiile curente. 9ichiditatea #are este un
puternic #agnet pentru orice in-estitor, deoarece ii o&er li"ertatea de a deschide sau a 2nchide o
po(iie de orice di#ensiune.
pro(ptitu"inea; cu un progra# de acti-itate 2IC2I, participanii la piaa -alutar nu
tre"uie s a!tepte pentru a rspunde la orice e-eni#ent, cu# este ca(ul 2n #ulte piee
"isponi$ilitatea; posi"ilitatea co#erului round*the*cloc7< un participant pe piata nu
tre"uie s a!tepte pentru a rspunde la orice e-eni#ent<
fle'i$ilitatea; o po(iie poate &i deschis pentru o perioada deter#inate de ti#p 2n piaa
-alutar, la latitudinea in-estitorului, care per#ite plani&icarea tran(aciilor 2n a-ans<
)aloarea; traditional, Piaa Forex nu a perceput taxe cu excepia "idCas7 spread*ul 2ntre
preul de o&ert !i cerere<
cotatiile one+)alue; cu un grad ridicat de lichiditate de pia, cele #ai #ulte -,n(ri pot
&i e&ectuate la un pre uni&or# al pieei, ast&el 2nc,t s se e-ite pro"le#ele de insta"ilitate
existente, cu A&uturesA Forex !i alte in-estiii unde cantitatile li#itate de #oneda pot &i -,ndute
nu#ai conco#itent !i la un anu#it pret<
ten"ina pieei; #oneda se #ut 2ntr*o direcie destul de precisa, care poate &i ur#rita
#ai degra" pe o lung perioad de ti#p. Fiecare #oneda isi de#onstrea(a #odi&icarile
te#porare ale tendintei, care pre(inta #anagerilor de in-estiii posi"iliti de a specula 2n piaa
-alutar<
(ar,in; creditul Ale)era,eA 1#ar'aD 2n Piaa Forex este deter#inat doar printr*un acord
2ncheiat 2ntre un client !i "anca sau &ir#a de "ro7era' care*l i#pinge pe pia !i 2n #od nor#al,
este egal cu 1;1++. 0sta 2nsea#n c, atunci cand se &ace un anga'a#ent de 1+++ ), un client
poate intra 2n tran(aciile pentru o su# echi-alent cu ) 1+++++ 11 lotD.
2. Cotaiile pe FOREX
Citind o cotaie a unui schi#" -alutar, la 2nceput poate &i u!or con&u(. Oricu#, este chiar
si#plu dac inei #inte 2 lucruri;
1. pri#a -alut a&i!at este -aluta de "a(a<
2. -aloarea -alutei de "a(a este 2ntotdeauna 1.
Pentru speculatori, cele #ai "une oportuniti de tran(acionare sunt &or#ate din cele #ai
tran(acionate -alute 1!i de aceea cele #ai lichideD, nu#ite $The majors% * #a'ore. 0st(i, #ai
#ult de :>? din tran(aciile (ilnice i#plic tran(acionarea #a'orelor, care includ /. 8ollar,
Eapanese Fen, Euro, Gritish Pound, .Kiss Franc, Canadian 8ollar si 0ustralian 8ollar.
8olarul a#erican 1/.8D este 2n #od nor#al, esena pieei FOREX, !i 2n #od curent este
considerat c -aluta de "a(a pentru cotaii. Pentru Na'ore, acest &apt 2nsea#n /.8CEPF,
/.8CCOF, /.8CC08. Pentru aceste -alute !i #ulte altele, cotaiile sunt expri#ate ca o unitate
de 1) pentru a doua -alut cotat din pereche. 8e exe#plu, o cotaie a /.8CEPF 12+.+1
2nsea#n c 1/.8 P 12+.+1 EPF.
C,nd /.8 este unitatea de "a(a !i cotaia urc, 2nsea#n c dolarul s*a apreciat ca
-aloare, !i cealalt -alut s*a depreciat. 8ac cotaia /.8CEPF #enionata anterior a'unge la
123.+1, dolarul este #ai puternic !i acu# -a &i cu#prat cu #ai #uli Jeni.
Cele 3 excepii la aceast regul sunt; lira sterlina 1MGPD, dolarul australian 10/8D !i
euro 1E/RD. 5n aceste ca(uri, putei o"ser-a o cotaie ca MGPC/.8 1.I3==, 2nse#n,nd ca 1 MGP
P 1.I3== /.8.
5n aceste 3 pariti -alutare, unde dolarul nu este -aluta de "a(a, o cotaie ridicat
2nsea#n o sl"ire a dolarului, iar acu# sunt necesari #ai #uli dolari pentru a a'unge la 1 MGP,
1 E/R sau 1 0/8.
Cu alte cu-inte, daca o cotaie urc, aceasta #re!te -aloarea -alutei de "a(. O cotaie
sla" 2nsea#n c -aluta de "a(a s*a depreciat.
Perechile -alutare ce nu i#plic /.8, sunt nu#ite perechi inter-alutare, dar pre#i(a este
aceea!i. 8e exe#plu o cotaie E/RCEPF 124.3> se#ni&ica &aptul ca 1 E/R P 124.3> EPF.
C,nd tran(acionai pe FOREX, adesea -ei o"ser-a o cotaie cu 2 pari, alctuit din
$"id% * cerere !i $as7% 6 o&erta. $Gid% este preul la care putei -inde -aluta de "a( 12n acela!i
ti#p cu#pr,nd contra*-alutD. $0s7% 6 este preul la care cu#prai -aluta de "a(a 1in acelasi
ti#p -,n(,nd contra*perecheaD.
3. Participanii de pe FOREX
Participarea pe piata &orex a cunoscut o e-oluie spectaculoas din punctual de -edere al
participantilor !i al puterii &inanciare a acestora, de la "ncile centrale !i #arile "nci co#erciale
care*si schi#"au intre ele de-i(e pentru necesitatile "ancare, la si#plul cetatean, &unctionar in
ad#inistratie sau al cailor &erate care deschide asta(i, laptopul, se loghea(a in siste#ul de trading
si speculea(a asta(i alaturi de #arile "anci si in conditii de pret si#ilare.
Participantii initiali la schi#"urile -alutare internationale au &ost initial "ancile nationale si
1gu-ernele statelor prin inter#ediul acestora din ur#aD. 0cestia au ra#as in topul participantilor
la operatiunile de schci#" -alutar si la ora actuala, datorita i#ensei capacitati &inanciare pe care
o pot #anipula. Gancile centrale nu e&ectuea(a operaiuni de schi#" -alutar pentru #oti-e
speculationiste, ci aproape exclusi-e cu rol regulator, si anu#e pentru a controla prin -in(are sau
cu#parare de #oneda nationala sau de de-i(e pe piata, sta"ilitatea #onedei nationale. 8e o"icei,
"ncile nationale inter-in si#ultan cel putin doua pe FOREX, pentru a resta"ili sta"ilitatea
#onetara.
8at &iind &aptul ca (ilnic se tran(actionea(a peste 13++ de #iliarde de dolari pe piata
&orex, e-ident, nici #acar "ancile nationale nu pot #odi&ica, prin ele insele, prin actul &i(ic de
-in(are cu#parare, cursul de schi#" al unei #onede pe FOREX.
Hnsa, inter-entiile "ancilor centrale, actionea(a ca un le-ier, ca un se#nal psihologic dat tuturor
participantilor de pe FOREX, si care le trans#ite #esa'ul ca ..s*ar dori o corectare a ratei de
schi#", ca #neda X ar tre"ui sa a'unga la paritatea F &ata de dolar, de exe#plu.
Este exact aceasta reactie de psihologie in-estitionala care are un e&&ect enor#, si si
nau#e acela ca, aproape i#eiat dupa ce "ancile nationale anunta politica lor &ata de o #oneda,
cursul respecti-ei #onede in piata se #odi&ica sensi"il si uneori destul de "rutal, datorita &aptului
ca piata internationala, toti actorii ei, percep acest se#nal si intuiti- il indeplinesc.
/n aspect cu totul special il constituie situatia "ancilor 'apone(e, si in special a "ancii 'aponiei
1GOE, Gan7 o& EOapanD. Ganca 'aponiei inter-ine in #od regulat pe piata &inanciara, in scopul
#entinerii Jenului la un raport &ata de dolar, raport arti&icial sca(ut, &apt de natura a &a-ori(a
exporturile 'apone(e. 8e exe#plu, cele #ai #ari sase "anci care acti-ea(a pe piata Forex sint;
"an7 o& 0#erica, credit .uisse*&irst "oston, gold#an sachs, O.GC, E.P. Norgan, Norgan
.tanleJ, 8ean Qhitter, /G. Qar"urg. 9or li s*au alaturat in ulti#ii 1> de ani, giganticele
&onduri de in-estitii si de pensii care, in treacat &iind spus, sint supuse unor enor#e ApresiuniA din
partea pietei, pe de*o parte sa reali(e(e pro&ituri nete pentru in-estitorii lor #ai #ari decit
concurenta, iar pe de alta parte, sa opere(e in conditii de siguranta opti#a, cu alte cu-inte sa
di-ersi&ice si sa li#ite(e ast&el riscul de AcadereA a &ondului respecti-. Har speculatia &inanciara pe
FOREX. se potri-este de #inune atingerii a#"elor scopuri. 0cesti participanti sint ur#ati, ca
pondere, de "ancile de #ai #ica inse#natate, in special "anci co#erciale, societatile de asigurare
si societatile co#erciale, care, din #oti-e di&erite 1printre care, de exe#plu necesitatea de a
AacoperiA riscul -alutar 1operatiune nu#ita si hedgingD in operatiuni co#erciale sau de a*si spori
-eniturile prin orientarea resurselor catre in-estirea in #onede care se "ucura de o do"inda
satis&acatoare, sau pur si si#plu pentru achi(itionarea in anu#ita tara a produselor &inanciareD
e&ectuea(a operatiuni de -in(are*cu#parare de de-i(e pe Forex. Nai nou, ceea ce este i#portant
de retinut este &aptul ca din ce in ce #ai #ult, cu precadere in statele unite si in 'aponia, tari unde
cultura speculati-e are o traditie "ine sta"ilita, co#paniile co#erciale apelea(a siste#atic la
speculatia &inanciara si*si de(-olta departa#ente speciali(ate de trading pentru a*si spori
pro&iturile. Hn acest sens, nu este deloc surprin(ator in a -edea asta(i, in "ilantul conta"il al unei
co#panii speciali(ata in productia #anu&acturiera, &aptul ca I+ la suta sau #ai #ult din
pro&iturile ei au &ost reali(ate in ur#a operatiunilor. de schi#" -alutar pe piata Forex precu# si
pe piata celorlalte instru#ente &inanciare. 0ceste co#panii isi cera(a in structura lor ade-arate
departa#ente de tineri speciali(ati inspeculatia &inanciara, echipa care lucrea(a in paralel cu
acti-itatea nor#ala a "ancii respecti-e la in#ultirea a-erii respecti-ei co#panii.
Cea din ur#a categorie, dar cea #ai nu#eroasa, o repre(inta categoria (ecilor de
#ilioane de #icilor in-estitori independenti. 0cesti Forex Hn-estors sint ca si noi, persoane &i(ice
cu &a#ilii, cu copii, in-estitori #ai #ult sau #ai putin &a#iliari(ati cu in-estitiile pe "ursa,
in-estitori atit de di&eriti din punctual de -ederea al serio(itatii, al ni-elului cunostintelor, al
resurselor si disciplinei in arta tradingului pe "ursa. O #are parte din traderii pri-ati pe Forex se
dedica in special acestei acti-itati, datorita a-anta'elor enor#e si satis&actiilor pe care le o&era
aceasta acti-itate. Participarea lor la schi#"ul international de #oneda s*a datorat, tre"uie sa
recunoate#, i#ensului progres in ceea ce pri-este eli#inarea, la ni-el international, a "arierelor
la circulatia capitalurilor 1o-erseas capital &loKsD, precu# si i#"unatatirii se#ni&icati-e a
conditiilor de trans&er international de #oneda si in pri#ul si in pri#ul rind de(-oltarii enor#e a
Hnternet*ului in ulti#a parte a anilor *3+.
Participanii pe PBH sunt; "ncile, &ir#ele de "ro7er, !i corporaiile #ari. 8ar participanii
principali la des&!urarea pieei -alutare sunt "ncile co#erciale. 5ntre acestea deose"i#;
Bncile dealer 6 adic acele "nci care operea( pe cont propriu !i 2n nu#e propriu,
precu# !i 2n nu#ele !i 2n contul clienilor. 0st&el spus, o "anc de acest tip -inde !i cu#pr
su#e 2n di-erse -alute, la di-erse cotaii, corespun(tor propriilor interese sau corespun(tor
intereselor clienilor. Condiia deseori in-ocat este de a nu dep!i, 2n operaiunile pe care le
des&!oar, o su#*pla&on, repe(ent,nd a!a*nu#ita li#it de expunere -alutar a respecti-ei
"nci. 5n ce pri-e!te interesele "ncii sau interesele clienilor, ele constau 2n o"inerea de
c,!tiguri la 2ncheierea acti-itii "ncii 2n (iua Rt%, dar !i 2n asigurarea de lichiditi, 2n di-erse
-alute, 2n -ederea e&ecturii plilor. 0cti-itatea nu neaprat aduce c,!tiguri, 2ntruct "anca*
dealer se con&runt cu riscul de a r#,ne la s&,r!itul (ilei cu o su# ne-,ndut 2ntr*o -alut
pentru care cursul de schi#" se poate deprecia.
Clienii "ncilor co#erciale sunt repre(entai de agenii econo#ici interni 1&ir#e,
persoane particulareD, instituii &inanciare care nu particip direct pe pia, "ursele de -alori,
corporaiile internaionale.
Firmele broker care se caracteri(ea( prin &aptul c inter#edia( pe piaa -alutar 2n
nu#e propriu !i nu#ai corespun(tor dispo(iiilor clienilor !i, e-ident, 2n contul clienilor
1-ehicul,nd, a!adar, su#ele acestora corespu(tor ordinelor acestoraD. 8e #enionat c &ir#ele
de acest gen sunt autori(ate 1o&icialD s inter#edie(e, iar tran(acia este executat 2n condiiile 2n
care "anca sau &ir#a "ro7er 1sau clientulD gse!te partenerul dispus s participe la reali(area ei,
ceea ce are darul s di#inue(e riscul operaiunilor acestor "nci. 0ceast categorie de
inter#ediari o repre(int a!a nu#iii "ro7eri 6 instituii care un rol deose"it !i 2n ceea ce pri-e!te
in&or#area, dar !i 2n reali(area centrali(rii ordinelor de cu#prare sau de -,n(are.
Trader-ul se consider orice participant care cu#pr !i -inde cu scopul de a o"ine
pro&it. Pe piaa -alutar trader*ii reali(ea( !i cu#pr -alut !i instru#ente &inanciare deri-ate a
acestora. Pe piaa -alutar dealerii dease#enea pot &i nu#ii !i dealerii 2n ca(ul c,nd ei nu
reali(ea( &uncii ale "ro7erilor.
O alt categorie de participani a pieei -alutare sunt market makers. Ei sunt &oarte
i#portani pentru pia deoarece datorit lor (ilnic se cotea( -alutele 2n lipsa cu#prtorilor
reali. 9a market makers se re&er "ncile #ari din toate centrele &inanciare. Bolu#ul (ilnic al
operaiilor a celor #ai de(-oltate "nci internaionale 18etsche Gan7, GarcalaJs Gan7, /nion
Gan7 o& .Kit(erland, CitiGan7, Chase Nanhattan Gan7, .tandard Chartered Gan7D ating #iliarde
dollari. Market makers reali(ea( c,!tig nu din contul #odi&icrii preului ci 2n "a(a spread*ului.
Banca central, repre(entat de "anca naional, "anca de e#isie #onetar, are un rol
aparte pe piaa -alutar 2n sensul c regle#entea( acti-itatea pe piaa inter"ancar !i poate
#odi&ica o&erta de #oned naional, sau poate condiiona creditele solicitate de "ncile
co#erciale. 8e ase#enea, 2n ca(ul siste#ului de curs controlat, Ganca central poate in&luena
cursul #onedei naionale prin -,n(are sau cu#prare de -alut sau alt #etode. Ganca central
apare pe piaa Forex de regul nu cu scopul de a reali(a pro&ituri ci cu scopul de a asigura
sta"ilitatea sau corectarea cursului -alutei naionale deoarece ea are o in&luen deose"it de #are
asupra econo#iei rii. Gncile centrale ies pe piaa -alutar prin inter#ediul "ncilor
co#erciale.
Hn-estitorii particulari
Co#panii in-estiionale,
Co#panii de asigurare.
Casa de co#pensaii Ganca
PH0S0 B09/@0RT
HN@ERN0SHON09T
Ganca Ganca
.peculatorii !i Oed'erii
corporati-i
Exportatorii !i
i#portatorii
Figura 1.2.1 .Participanii pieei alutare !i interdependena dintre ei-
Surs: M. Bourguinat, Finance internationale, Presses Universitaires de France, Paris, 1!.
0st&el pute# e-idenia &aptul c unii participani cu#prC-,nd, deoarece ei au ne-oie de
aceasta, alii particip pentru a apra interesele rii, ceilali sunt deter#inai de e-itarea
pierderilor la reali(area planurilor !i proiectelor sale !i cei din ur# acti-ea( pentru a susine
piaa. 8in toi participanii pieei -alutare un loc de &runte 2l ocup "ncile !i &ir#ele "ro7er care
e&ectuea( :>*3>? din tot -olu#ul tran(aciilor -alutare reali(at pe aceast pia. 8up anu#ite
e-aluri pe aceast pia operea( acti- aproxi#ati- 1=++ de "nci.
@oate aceste instituii pot a-ea caracter de "ro7er, reali(,nd operaiunile de -,n(are
Ccu#prare 2n nu#e propriu, dar 2n contul clienilor 1este inter#ediarD sau caracter de dealer,
reali(,nd operaiunile respecti-e at,t 2n nu#e !i 2n cont propriu, c,t !i 2n nu#ele !i contul
clientului. 5n principal, "ncile co#erciale &ac operaiuni cu caracter econo#ic 1acoperitorD !i 2n
scop asigurtor, prin -,n(areaCcu#prarea la -edere !i la ter#en. Gursele de -alori co#pletea(
acti-itatea derulat de "nci cu operaiuni de -,n(areCcu#prare 2n scop speculati-. Casele de
schi#" reali(ea( operaiuni i#ediate 1la -edereD pentru scopuri econo#ice 1destinate, 2n
principal persoanelor &i(ice !i tran(aciilor de -olu# #icD.