Mentalitati si mentalitati

Dupa cum era de asteptat, articolul din numarul trecut despre munca si mentalitate a dat nastere la unele intrebari. Nu pot sa raspund tuturor cititorilor care mi-au scris, dar, inainte de a continua, as vrea sa clarific cel putin doua lucruri. Este evident faptul ca, indiferent de situatie, nu ne convine sa actionam in conflict cu mediul in care ne aflam; daca aceasta se intampla totusi, avem trei posibilitati: a. sa acceptam conflictul; b. sa modificam mediul; c. sa ne modificam comportamentul. Acceptarea conflictului nu duce aproape niciodata la rezultate pozitive ci, in cel mai bun caz, la lamentari neconstructive. Posibilitatea modificarii mediului exista, dar, de obicei, reprezinta ceva ce nu este la indemana si care cere foarte mult timp. Modificarea comportamentului nostru este infinit mai usoara si mai rapida; aceasta nu ne impiedica insa sa ne aducem contributia la crearea unui mediu mai bun. De aceea, problema ridicata de mine in le atura cu mentalitatea se referea la cunoasterea mediului si la capacitatea de adaptere la acesta, si nu la a critica si !udeca. "n acest sens - si iata al doilea lucru pe care vreau sa-l marturisesc - poate parea ca aprob si apar mentalitatea si modul de a reactiona american. imi pare rau pentru cei cativa zeci de prieteni pe care ii am in America, dar nu este asa. America este in mod evident o tara mare, care a obtinut rezultate extraordinare in domeniul te#nolo ic si economic. Dar este o tara in care $% de milioane de oameni traiesc sub nivelul de saracie, in care consumul pe cap de locuitor de somnifere, cocaina, #eroina este cel mai ridicat din lume si unde rata criminalitatii atin e niveluri inspaimantatoare &daca vi se intampla sa a!un eti prin anumite cartiere din 'os An eles sau Ne( )or* si reusiti sa scapati cu viata, realizati ca la +ucuresti este paradisul,; asadar, ma feresc sa va propun acest nivel. -istemul american produce dolari, dar o face cu costuri sociale extraordinar de mari, pe seama altor lucruri care mie mi se par mai importante: sanatate, mediu incon!urator, familie, armonie sociala, cultura... Apropo de acestea, de fiecare data cand discut cu un american, sufletul meu latin o ia inainte si nu rezist tentatiei de a-l face sa observe ca pe vremea cand ei vanau bizoni, noi construiam .olosseum-ul si /orurile "mperiale si conduceam un imperiu fara a!utorul computerelor, telefon sau fax. &Profit de ocazie pentru a va dezvalui un secret: am citit sute de carti si am urmat zeci de seminarii - normal, americane despre mana ement, te#nici de comunicare, ne ociere, conducerea firmei etc. Ei bine daca vreti sa economisiti timp si bani, cititi .icero, Epitteto si mai ales -eneca: veti asi explicat mult mai clar si mult mai placut tot ceea ce era de stiut despre subiect,. Acestea fiind spuse, sa vedem de ce este atat de important sa cunoastem si sa ne obisnuim cu mentalitatea americana. Este, o data in plus, o problema de adaptare la mediu; ne place sau nu, astazi, influenta americana este cea mai puternica: toate tranzactiile comerciale se desfasoara in limba en leza, dolarul este valuta internationala prin definitie, corporatiile multinationale americane ne invadeaza si ne colonizeaza cu produsele si metodele lor. 0riunde te uiti vezi 1.oca .ola1, 1Mc Donald2s1, 1Marlboro1 etc. si orice televiziune transmite zilnic seriale, filme, muzica americana, urmand o politica de colonizare culturala roteasca &in timp ce natiunile mai puternice ca 3ermania sau /ranta incearca sa limiteze aceasta invazie,. Este probabil ca in urmatoarele decenii sa ne punem problema colonizarii din partea puterilor din Extremul 0rient, mai ales din partea .#inei, dar cel putin pentru moment trebuie sa ne invatam cu o mentalitate dominatoare. De aceea, revenind la subiectul articolului nostru, modul de lucru din care trebuie sa ne inspiram va fi in mod si ur cel american, cautand sa facem tot posibilul pentru a limita consecintele ne ative: cu cat mai repede vom reusi sa ne adaptam, cu atat mai repede vom obtine rezultate pozitive, cel putin pe plan comercial. Am spus ca, intr-un mediu competitiv, supravietuieste cel care reuseste sa se adapteze mai bine si fructifica resursele specifice mediului: urmarea este ca - si aici facem le atura direct cu ceea ce s-a spus in numarul trecut - mai intai trebuie sa se cunoasca mediul in care activam. Daca ar trebui sa se defineasca printr-un sin ur ad!ectiv lumea in care muncim azi, cuvantul care imi vine in minte este 1dinamica1, adica in continua miscare si sc#imbare. 4omania s-a asit in fata unei sc#imbari datorate unei revolutii si poate ca aceasta a parut traumatizanta,

dar orice intreprinzator se aseste in fiecare zi in situatia de a infrunta o sc#imbare a mediului: te#nolo ii noi &cati, acum 5% ani, foloseau computerul, faxul sau "nternet-ul6,, concurenti noi, alte piete, modificari le islative... Acum 5%% de ani putea sa fie altfel: un individ era industrias, producea caramizi si nu avea probleme deosebite: pretul era constant, ca si te#nica de fabricatie sau piata. Astazi insa nu se mai poate: totul se sc#imba cu o rapiditate incredibila si fiecare decizie se caracterizeaza prin probabilitate si nesi uranta. Manualele de economie ne furnizeaza teorii si metode demne de stima, din punct de vedere estetic, dar in practica lucrurile se petrec aproape intotdeauna altfel. De obicei, situatiile sunt complexe, datele nu se cunosc, ca si variabilele !ocuri, si aproape intotdeauna lipseste timpul pentru un studiu aprofundat. Pentru a reusi in lumea afacerilor, nu mai a!un e sa termini facultatea cu o solida pre atire, mai sunt necesare insusiri pe care nimeni nu le poate preda: intuitie, creativitate, experienta si, normal, noroc. "ntr-o economie libera, totul evolueaza pe baza acelorasi le i care actioneaza si in natura: exista concurenta, competitie si, in cele din urma, doar cei care se adapteaza mai bine supravietuiesc. Tipuri fundamentale de munca -unt multe moduri de clasificare a cate oriilor de lucratori, dar cel mai simplu si care ne permite sa intele em multe lucruri, se bazeaza doar pe doua tipuri: - cei care se ocupa; - cei care se preocupa; Am spus in numarul trecut ca valoarea muncii este data de dezirabilitatea fata de ceea ce se produce; astazi am vazut ca sunt putine situatiile care se cunosc dinainte in lumea afacerilor, mai ales dorintele oamenilor si intentiile concurentiilor. Ar urma, in mod firesc, ca acela care se aseste in postura de a lua decizii si de a activa la orice nivel in lumea contemporana sa accepte necesitatea de a-si asuma riscuri si de a face fata deciziilor resite. .u alte cuvinte, ar trebui sa fie dispus sa se procupe. 7oti cei care muncesc si care fac calcule in conditii de incertidudine se preocupa: intreprinzatori, comercianti, liber profesionisti, artizani... Ei trebuie sa se preocupe de usturile clientelei, de concurenta, de situatia politica, de propria sanatate, de comportamentul propriilor salariati. -i, in masura in care experienta si cunostintele pot a!uta, fiecare decizie de luat este mereu ca o miza la ruleta: exista atat posibilitatea de a casti a, cat si aceea de a pierde tot. Cine se ocupa? 4aspunsul la aceasta intrebare este: cei care fac un anumit lucru, fara alte responsabilitati decat cele le ate de o executie corecta. .onteaza mai putin daca munca este complexa sau necesita ani de studii: responsabilitatile nu sunt ale lor, ci ale mana erului care le-a incredintat lucrul de facut. Daca este ceva care determina diferenta inn termeni de casti intre lucratori, este c#iar disponibilitatea de a-si asuma riscuri si responsabilitati si de a plati personal insuccesul. 7uturor le-ar placea sa nu se preocupe si sa casti e mult, dar, revenind la exemplul ruletei, ar fi ca si cum ai pretinde sa !oci avand si uranta victoriei. Aceasta este in mod si ur cazul fiecarui salariat: da la sc#imb posibilitatea de casti uri mai mari contra unui salariu si ur, indiferent de rezultate. Dar, evident, motivatia pentru buna executare a propriilor sarcini si pentru imbunatatirea rezultatelor va fi extrem de scazuta, doar daca nu se utilizeaza metode coercitive &este suficient sa intrati intr-o institutie publica sau mai aveti nevoie de alte exemple6,. Cine se preocupa? Astazi, din ce in ce mai mult, firmele tind sa-i faca pe proprii an a!ati sa se preocupe, tocmai pentru a obtine rezultate mai bune fara sa fie nevoie sa utilizeze metode dictatoriale. 7oti a entii comerciali platiti cu un comision din vanzarile se preocupa, asa cum se preocupa si mana erii; si firmele incearca prin diverse metode sa induca putina competitivitate la toate nivelurile profesionale. Este evident ca o economie bazata pe etica succesului si a competitiei aduce cu sine multe consecinte ne ative si costuri sociale extrem de ridicate, dupa cum am spus la inceput. &7eoriile socialiste sau nascut tocmai ca alternativa la acest tip de societate, dar rezultatele nu au fost rozave,. Diversele modele de dezvoltare, cum ar fi cel !aponez, sunt probabil mai bune, dar destul de departe de modul nostru de andire, astfel incat pentru moment sunt total inaplicabile. 4evenind la noi si la adaptarea noastra la mediu, sa reflectam la aceste doua lucruri: - lumea celor care muncesc este astazi o arena 1competitionala1 in care putem supravietui doar daca suntem dispusi sa luptam si sa dam tot ce este mai bun din noi; - fie ca lucram pentru noi insine, fie ca lucram pentru altcineva, casti urile noastre vor fi intotdeauna in concordanta cu ceea ce obtinem efectiv, cu initiativa noastra si cu capacitatea de a ne asuma riscuri si responsabilitati.

8a fi in puterea fiecaruia din noi sa alea a ce vrea sa faca, dar... sa uitam posibilitatea de a avea in acelasi timp si casti uri, si viata linistita. -9..E- :