Eutanasierea asistata

Istorie.Evolutie
De-a lungul timpului,omul a avut o atitudine variabila fata de propria-i viata.La fel si atitudinea societatii fata de viata membrilor ei a fost variabila.In Sparta antica ,sper exemplu,copiii handicapati erau lasati sa moara,lucru aprobat chiar de filosoful Platon.De altfel,filosofia greaca a fost favorabila sinuciderii si suprimarii celor care deveneau o povara pentru altii.Cucerind Grecia,romanii au preluat moravurile grecilor,inclusive pe cele referitoare la modul parasirii lumii acesteia.Prin urmare ,in Impreriul Roman a existat practica de a lasa sa moara nou-nascutii cu malformatii .Acest obicei s-a continuat pana in cea de-a doua jumatate a secolului al IV-lea cand imparatul Valens avea sa-l interzica. In secolul al XVI-lea Thomas Morus,avocat,scriitor si om de stat,a vorbit despre practica uciderii bolnavilor in imaginara s-a insula Utopia,practica pe care el o socoteste drept act de intelepciune ,religios si sfant.Mai tarziu ,un alt englez,Francis Bacon a creat termenul de euthanasie,intelegand prin acest termen modul de a muri mai usor,moarte buna.Daca initial,prin moarte bunase intelegea moartea primita cu seninatate,datorita unei vieti morale superioare sau datorita eforturilor medicului de a alina durerile si a ridica tonusul psihic al bolnavului,ulterior termenul si-a modificat sensul,desemnand omorarea cuiva din mila sau curmarea fara durere a vietii cuiva,devenit primejdios sau inutil pentru anumite tipuri de societate sau curmarea unei vieti inteleasa ea insasi fara sens din cauza suferintelor cumplite. Aceasta metoda de a ridica viata cuiva a fost sustinuta in anul 1974 de un grup de 300 de oameni de stiinta care au semnat celebrul manifest privind euthanasia,cerand legiferarea acesteia pe motiv ca ,este imoral sa tolerezi,sa accepti sau sa impui suferinta.Fiind amplu mediatizat,acest document a dus la formarea unui current de opinie cu privire la atitudinea pe care ar trebui sa o aiba omul si societatea fata de suferinzii in stare terminala.Pana acum s-au format trei puncte de vedere in acest sens si anume:

1. Vitalismul,potrivit caruia trebuie mentinuta viata biologica cu orice pret si cu toate mijloacele.Insa ,sub aparenta apararii principiului sfinteniei vietii,curentul acesta este de fapt o forma de idolatrie biologica pentru ca plaseaza valoarea abstracta a existente fizice mai presus de nevoilor personale si de destinul pacientului. 2. Al doilea punct de vedere afirma ca pacientii aflati in agonie trebuie lasati sa aleaga timpul si modul in care vor sa moara cu demnitate .Moartea cu demnitate nu trebuie sa duca spre hotararea privind timpul,modalitatea si eventual instrumental prin care cineva poate fi ucis sau se poate sinucide,ci spre acel sfrasit fara durere,neinfruntat si in pace.Pentru aceasta ,trebuie ca pacientului sa i se garanteze libertatea de a decide cu privire la tratamentul bolii in stadiul terminal si sa i se arate solidaritate si compasiune de catre cei din jur,sa i se administreze medicatia adecvata pentru usurarea suferintelor fizice si psihice, incat pacientul sa moara cu maximum de constiita si minimum de durere. 3.Al treilea punct de vedere sustine ca intr-un moment din procesul mortii,oprirea tratamentului(retragerea sau orirea sistemelor de sustinere a vietii) poate fi acceptata din punct de vedere moral,permitandu-i astfel pacientului o moarte naturala.

Momentul mortii
Detreminarea momentului mortii a variat de-a lungul istoriei.Multa vreme s-a spus ca oprirea inimii si a circulatiei sangvine este momentul mortii.Dar datele medicale au pus in evidenta ca masajul cardiac permite readucerea la viata a bolnavilor a caror inima era oprita.Apoi s-a observant ca la anumiti bolnavi supravietuirea anumitor organe poate fi mentinuta prin dispositive artificiale chiar daca alte organe esentiale precum sistemul nervosa ar fi deja moarte ireversibil. Astfel s-a ajuns la concluzia ca momentul mortii este considerat acela cand survine moartea cerebrala.In doctrina medicala de specialitate se face o distinctie intre moartea cerebrala,moartea clinica,moartea biologica si moartea aparenta.Eutanasia face parte din categoria mortii clinice asistate.

Definitie.Clasificare..
Eutanasia,sub denumirea ei tarditionala moarte buna reprezinta terminarea activa,intentionata a vietii unui pacient de catre un medic care considera aceasta actiune in beneficiul pacientului. Exista mai multe tipuri de eutanasie: A. 1.Eutanasia voluntara este eutanasia la cerere sau cel putin cu consimtamantul pacientului. 2.Eutanasia involuntara este euthanasia impotriva dorintei unei personae competente. 3.Eutanasia non-voluntara este euthanasia unui pacient competent,precum persoanelor suferind de dement, senile sau copii mici. non-

B. 1.Eutanasia activa ce reprezinta terminarea intentionata a vietii unui pacient de catre un medic care crede ca moartea e in beneficiul pacientului. 2.Eutanasia pasiva reprezinta terminarea intentionata a vietii unui pacient prin omisiune spre exemplu prin retragerea tratamentului. C. Sinuciderea asistata(S.A.M)-treminarea de catre un pacient a propriei vieti cu ajutorul medicului. In elaborarea acestei clasificari facute se Helga Kuhse ,professor de bioetica in Virginia,Australia si fondator al unui institut de studii bioetice, s-a tinut cont de gradul de implicare a celui supus eutanasiei. Eutanasia consta in administrarea a trei injectii: -prima te adoarme -a doua iti paralizeaza muschii -a treia iti opreste inima Totul se intampla rapid,fara agonie,fara sange,fara durere.

Legislatia europeana
Daca tratam acest subiect din punct de vedere juridic la nivel European este absolut necesar sa amintin de art. 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului: Dreptul fiecaruia la viata trebuie protejat prin lege.Aceasta afirmatie este similar inradacinata in multe alte declaratii ale drepturilor omului si in numeroase constitutii.Desi sunt parti ale Conventiei legislative europene statele membre abordeaza in mod diferit problema eutanasie si acest lucru e datorat probabil de faptul ca acesta nu stipuleaza suprimarea vietii cu acordul pacientului ca fiind ilegala. Anul acesta s-au implinit 11 ani de la legalizarea eutanasiei in Olanda.Aceasta lege ce permite eutanasierea adultilor a intrat in vigoare la 1 aprilie 2002.Inainte de acest an eutanasiera a fost interzisa de 2 articole a Codului Penal Olandez. Articolul 293 intrezicea omorarea unei personae la cererea acestuia iar articolul 294 spunea ca persoana care asista intentionat la sinuciderea unei alte persone sau daca obtine pentru persoana in cauza metode pentru a se sinucide este vinovata de crima daca fapta este dusa pana la capat.In ceea ce I priveste pe minori legea cuprinde niste reglementari specific :un doctor poate fi de acord cu cererea de a fi eutanasiat a unui minor mai mare de 12 ani pentru ca el este considerat ca fiind capabil sa si stabileasca interesele.Pentru minorii intre 12 si 16 ani ambii parinti sau tutorele trebuie sa fie de accord cu aceasta procedura.La decizia eutanasierii in ceea ce I priveste pe cei cu varste intre 16 si 17 ani trebuie sa contribuie si parintii sau tutorele dar nu e necesar ca acestia sa ajunga la un punct comun. In prezent,acesta este practicata de mai mult de 4000 de persone,in principal cancere in faza terminala precum si,din ce in ce mai mult boala Alzheimer in stadii avansate.Prima eutanasiere a unui pacient cu acesta boala a avut loc in Olanda in 2011.Pentru olandezi aceasta procedura a devenit o normalitate iar anul trecut sa deschis prima clinica in cadrul careia pacientii au dreptul de a opta pentru eutanasie asistati de un personal pregatit special in acest sens .De altfel s-au constituit si echipe mobile care sa se deplaseze la domiciliul persoanelor ce

solicita aceasta procedura.Beneficiarii eutanasiei nu sunt doar cetatenii olandezi ci si strainii. La fel ca in cazul Olandei legislatia belgiana interzicea eutanasia inainte de 2002.Pentru legalizare s-au facut foarte multe eforturi,dezbateri unde sau discutat anumite propuneri la care au participat specialisti din multe domenii precum medicina,drept,psihologie,etica,sociologie.Dupa 22 de ani de cautare au reusit sa creeze o lege care sa sustina eutanasia.Astfel la data de 28 mai 2002 eutanasia a devenit legala. Acesta problema legata de eutanasia a fost mult discutata si in Franta.Un oponent al acesteia a fost Francois Mitterand,presedintele Frantei intre 1981 si 1995.Insa,bolanav de cancer fiind ,accepta in 1996 sa-I fie scurtat calvarul.In momentul de fata nu exista o lege exacta in acest sens insa in anul 2005 s-a emis o lege care autoriza medicii sa administreze calmante pana la un nivel la care,ca un efect secundar,viata pacientului se scurteaza.Desi ilegala sunt 3000 de cazuri de eutanasie anual,potrivit statisticilor oficiale. In Elvetia,eutanasia activa prin care moartea este accelerate printr-un act pozitiv este interzisa de Constitutie si de legea penala.Unele cantoane insa permit eutanasia pasiva adica dreptul de a refuza anticipat ingrijirile medicale sau prelungirea artificiala a vietii.Luxemburg,Germania,Danemarca,Marea Britanie,Scandinavia sunt tari care au emis astfel de legi Desi reglementata,desfasurarea procedurii este foarte stricta,indicand niste pasi de urmat: -medicul trebuie sa constate ca cererea pacientului este expresia constienta a vointei sale -la consultatie trebuie sa se stabileasca ca persoana sufera de o boala incurabila si ca suferinta este insuportabila -pacientul trebuie sa-si cunoasca situatia medicala si evolutia bolii -atat medicul cat si pacientul trebuie sa stabilesca de comun acord ca nu exista alta solutie rezonabila

-un medic,altul decat cel curant trebuie sa examineze pacientul si sa elaboreze un raport care sa ateste starea de sanatate -medicul ,care va asista la ultima etapa a procedurii si anume inghitirea substantei ce are ca prim efect adormirea pacientului in urma caruia intervine moartea trebuie sa constate daca etapele precedente au fost indeplinite. In ceea ce priveste Romania istoria ne dezvaluie anumite aspecte .Astfel articolul 463 al Codului Penal din 1936 adoptat de Carol al II-lea prevede ca acela care ucide un om,comite o crima de omor si se pedepseste cu munca zilnica de la 10 la 25 de ani si degradare civica de la 3 la 8 ani.In articolul 468 alin 1 din acelasi cod prevede insa ca acela care ucide un om in urma rugamintii staruitoare si repetate a acestuia,comite crima de omor la rugaminte si se pedepseste cu temnita grea de la 3 la 8 ani,iar alin 3 al aceluiasi articol prevede o atenuare a faptului de la primul alineat.Pedeapsa este corectionala de la 1 la 5 ani .Se poate vedea ca pedepsele prevazute pentru omorul la cerere si omorul din mila sunt mult atenuate in cele doua cazuri,special si expres prevazute de lege,ca infractiuni distincte de cea de omor.Astazi Romania si-a ales pozitia cu privire la eutanasie,considerand-o ilegala.Insa sunt din ce in ce mai multe voci care cer legalizarea ei.Unul dintre cei care si-a dorit asta a fost marele fotbalist Costica Stefanescu fiind bolanav de cancer.Trecand prin chinuri groaznice acesta si-a dorit sa fie eutanasiat,insa cererea lui cu privire la asta a fost respinsa.

Desi legislatia reglementeaza eutanasia Crestinismul respinge orice actiune sau omisiune prin care s-ar incerca ridicarea vietii cuiva si orice alta modalitate prin care cineva ar incerca sa-si ridice viata.Invatatura bisericii considera ca viata omeneasca este un dar al Lui Dumnezeu si de aceea ea merita ca totdeauna sa fie respectata si aparata.De viata persoanei nimeni nu poate dispune dupa bunul sau plac,persoana chiar in suferinta avand o valoare inestimabila.

Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:

Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de a le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna este modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate. Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea, filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera, oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane. Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin conectarea la aparate), nu este morala; Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune umilinte care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin, Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o moarte lenta si dureroasa; S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili; eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.

Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.

Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva. Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere, unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna. Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe scara larga. Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei sau a interpretarii eronate a diagnosticului. Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru persoanele varstnice. Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona. Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara. Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient. Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.