Adolf Crivat-Vasile

Fenomenul bancului la romni

Motto: As plnge, dar nu pot de rs (zicala romneasca)

Genetic i funcional, bancul tine de domeniul culturii orale el ni se prezint! ca o specie de folclor nou, or!enesc, "ntrunind notele caracteristice ale faptului folcloric (oral, anonim, colecti# i adeseori sincretic)$ %ndiferent de statutul sau a&iologic, el reprezint! ultima manifestare #ie, fertila i rele#anta a creati#it!ii noastre populare$ '(a f!cut mare caz "n folcloristica secolului )) de importanta e&plor!rii prezentului folcloric (ca o reacie fata de spiritul romantic al cercet!rilor folclorice din secolul al )%)(lea, cu e&alt!rile sale paseiste i ar*aizante, "n #irtutea c!rora creaiile populare suscitau interesul doar ca marturii ale trecutului (sur#i#ances du passe)$ +a noi, lupta "n acest sens a fost iniiat! de un folclorist semi(profesionist, ling#istul ,#id -ensusianu (.olclorul$ /um trebuie "neles, +ecie de desc*idere la .acultatea de +itere 0 1 noiembrie 2131), el "nsui continund sa se ocupe insa mai mult de folclorul tradiional folcloristica noastr! interbelica a urmat, cu mici e&cepii, aceeai cale$ %mperati#ul teoretic (util, dar e&agerat) al lui ,$ -ensusianu (prezentul folcloric ar fi mai ales partea ce trebuie e&plorata) a fost adoptat tendenios "n regimul comunist de mai trziu, ducnd, prin mistificare ideologica, la asazisul folclor nou al ornduirii populare (contrafaceri propagandistice de tipul /a tr!iesc bine i cnt, /(amu(n 4epublica sunt5 sau .runza #erde mere coapte, 6u cu partidul mi(s frate, /a el "mi face dreptate, +a dreapta cale ma scoate5 7ancurile, "n sc*imb 0 forma autentica de creati#itate orala, dar i de incomoda libertate spirituala 0 au fost ignorate de cercet!tori i proscrise de autorit!i, urmnd ca abia de(acum "ncolo sa li se fac!, e#entual, cu#enita dreptate$ %$ -e la un moment dat, bancul pare sa fi monopolizat energiile pl!smuitoare ale spiritului popular$ Acest spirit s(a retras "ntreg "n lumea bancurilor, cu mi8loacele, e&perientele, obser#aiile, pre8udec!ile, obsesiile i temerit!ile lui$ 9ni#ersul bancurilor nu(i dect lumea noastr! esenializata "n ficiune, eliberata con#enional de sub teroarea istoriei, razndu(i cu #oluptate de ea "ns!i, "ntr(un 8oc pestri i subire, fara iluzii i fara reticente$ :e de alta parte, bancul nu #rea sa amuze numai el aspira la o ilaritate superioara, cu funcie compensati#a "n plan e&istenial$ 7ancul are "ntotdeauna un scop mai comple& dect rsul el este, ca m!sc!ricii regilor de odinioar!, i confesorul nostru: ne tie pasurile toate i "i rde de ele cu propriul nostru rs$ -ar acesta nu este doar rsul #ulgar de la periferia lumii, ci un rs mai subire, aproape

filosofic, #oind parca sa ne aduc! aminte ca "n a face *az de necaz sta, "ntr(un fel, toat! "nelepciunea i toat! libertatea e&istentei noastre$ 7ancurile au o filosofie a lor 0 practica, nepretenioasa, cu r!d!cini #enerabile "n realismul gndirii populare$ Aceasta noua forma de creati#itate de tip folcloric, c*iar daca mai gr!bit!, mai cerebrala i mai perisabila dect cele tradiionale, nu este mai putin reprezentati#a$ 9rmnd #remurilor, ea a de#enit una preponderent (daca nu e&clusi#) urbana$ -e altfel, noiunea "ns!i de spirit popular ar trebui rediscutata poate "n conte&tul noilor realit!i socio(economice$ ;i#elarea sociala, alfabetizarea "n masa, urbanizarea accelerata (si, implicit, depopularea treptata a satelor), mass( media "n e&pansiune, scientismul i desacralizarea 0 iat! tot atia factori de disoluie a mediului i mentalit!ii tradiionale$ 7ancul apare drept copilul teribil al acestei lumi "n c*inuita prefacere, c!reia ii lipsete poate consistenta, dar nu i #italitatea, rectitudinea, dar nu i isteimea$ %n condiiile #ec*iului regim, bancurile au a#ut o e&istenta #iguroasa, dar oarecum ilicita i subterana$ /riticismul lor implicit, manifestare anonima i nescrisa a acelei opinii publice ce a "nlocuit "n lumea moderna 0 mutatis mutandis 0 norma colecti#it!ii din societ!ile tradiionale, f!cea spaima multor urec*i, ca semn de net!g!duit al unei nealinieri interioare la linia ideologica a puterii$ -e altfel, multe bancuri 0 din categoria celor politice 0 au reprezentat ade#!rate manifeste orale, transfigurate de ilaritate$ ;u este deci de mirare ca ele n(au a#ut nicio trecere oficiala cnd nu se t!cea asupra lor, erau stigmatizate sau bagatelizate$ -e aceea multi le(au 8udecat i le mai 8udeca "nc! superficial, ignorndu(le sau falsificndu(le i statutul i funcia sociala$ -icionarul limbii romne contemporane e&prima clar aceasta depreciere, definind bancul drept o gluma uoar!$ 4egretatul folclorist ,#idiu 7rlea, "n primul #olum al solidei sale sinteze .olclorul romanesc (6ditura Miner#a, 7ucureti, 21<2), la capitolul dedicat snoa#ei, atinge "n treac!t i problema bancului, numindu(l insa, prudent, tot gluma$ :roblema este e&pediata "ntr(o singura pagina, mai mult sub aspect formal, "n c!utarea unor criterii delimitati#e intre specii$ 'tatutul spiritual i social al bancului, ca i uni#ersul acestuia, sunt trecute cu #ederea$ %%$ ,riginile bancului, ca specie folclorica, trebuie c!utate negreit "n snoa#ele de alt!dat!$ 'e pot face totui apropieri i de specia culta a anecdotei (sa reamintim ca grecescul ane=dota este ec*i#alentul #ec*iului sla# iz no#a, ce a dat romanescul snoa#a ambele #ocabule au "nelesul de istorie inedita, ca i romanicul no#ella)$ 'pre deosebire de snoa#a i de banc, anecdota nu numai ca nu este o specie folclorica, dar are adeseori c*iar un aer erudit, referindu(se la celebrit!i i fiind pronunat didactica$ 'e "ntmpla ca anecdota sa fie c*iar lipsita de umor, subzistnd doar prin pilda pe care o conine sau prin curiozitatea pe care o relateaz!$ Mediul popular "n care tr!iete bancul ne "ndep!rteaz! deci de anecdota clasica$ %n zilele noastre cu#ntul anecdota i(a i pierdut, prin e&tensie semantica, "nelesul clasic, a8ungnd sa "nsemne gluma "n general sau desemnnd uneori acele glume cu circulaie scrisa de care sunt pline periodicele de mina a doua (e&istnd c*iar i autori consacrai de astfel de anecdote)$ 7ancurile, dimpotri#!, sunt orale i anonime, ducnd adesea o e&istenta de culise i necunoscnd, "n principiu, reticente de e&presie sau de coninut$ ;u este e&clus totui ca la origine bancul sa fi a#ut i el pro#eniena semi(culta, folclorizndu(se abia apoi, mai cu seama "n #eacul nostru$ -e altfel, "n condiiile ci#ilizaiei moderne, influentele culte asupra ultimelor resurse folclorice au un caracter fatal$ :lecnd de aici, se poate pune "n discuie "ntreg statutul modern al noiunii de folclor$ Ar trebui stabilita (c*iar daca cu apro&imaia fatala "n asemenea cazuri) epoca i#irii cu#ntului banc "n lumea romneasc! (#om pune ce#a mai departe problema etimologiei lui)$ 6l trebuie sa fi r!spuns unei necesit!i ling#istice generate de i#irea unei realit!i pe care cu#intele tradiionale "nrudite n(o puteau reda mulumitor "n specificitatea ei$ 'pecia "n sine, c*iar daca nu

att de bine precizata ca azi, trebuie sa fi fost anterioara cu cel putin un deceniu termenului care o denumete presupunem i#irea ei pe la mi8locul #eacului trecut, odat! cu sedimentarea unei #iei or!eneti moderne "n p!rile noastre, caci a#em de(a face cu o specie folclorica masi# de( ruralizata, cu toate probabilele ei modele tradiionale (snoa#a i 0 "ntr(o m!sur! mai ne"nsemnata 0 g*icitoarea)$ 'pre deosebire de snoa#e, bancurile ni se "nf!ieaz!, "n ma8oritatea lor, ca e&presie a unui alt uni#ers e&istenial i al unui alt tip de spirit colecti#$ 6le s(au lep!dat, pe de alta parte, de orice sf!toenie manifesta, gr!bindu(se, s(ar zice, prea tare spre efect pentru a mai "ntrzia pe cale$ /um se tie, gluma se poate citi: bancul 0 n$n$ t este "n primu l rnd ilarianta i abia "n subsidiar satirica, pe cnd "n snoa#a primeaz! intenia satirizanta5 (,$ 7rlea, op$ /it$, p$ >?>)$ ;u trebuie negli8at, de asemenea, un alt aspect foarte caracteristic bancurilor "n raport cu snoa#a tradiional!: "n #reme ce aceasta se apleca cu predilecie asupra imperfeciunilor naturii umane (prostie, #icii, neputinte etc$), pe temeiurile unei moralit!i de tip clasic, bancurile se apleac! cu predilecie asupra tarelor de ordin social, caracteristice prin e&celenta mediului nou, aproape din n!scare corupt, al centrelor urbane$ 'intetiznd, snoa#ele erau "nelepte, bancurile sunt mec*ere (un soi de mec*erie superioara, de ordin intelectual, constituindu(se din substana momentului i ieind din actualitate odat! cu el pare ca umorul tradiional s(a subiat "n bancuri, rafinndu(i toate mi8loacele i de#enind 0 cum obser#a acelai ,$ 7rlea 0 prin e&celenta un e&erciiu de inteligenta, epurat de orice didacticism direct, dar i de orice sentiment al permanentei)$ 'noa#ele erau morale (fie i prin recul), bancurile sunt amorale, aezndu(i persona8ele nu "n perspecti#a unor norme, ci "n aceea a unor interese$ %n fine, snoa#ele reflectau o e&perienta de #iaa str!#ec*e, dar limitata, cucerita "ntr(un uni#ers "nc*is i static$ 7ancurile #e*iculeaz! nite e&periente noi, "ntr(o perspecti#a dezmarginita ele sunt e&presia unei lumi cu principii fluctuante, dezr!d!cinata i fundamental anar*ica prin atomizarea ei socio(cultural!$ %at! de ce putem #orbi, la rigoare, de o autonomie a bancului "n raport cu speciile tradiionale, dar i cu celelalte glume curente "n #iaa sociala$ %%%$ @n merituoasa sa lucrare +a tApologie bibliograp*iBue des faceties roumaines (6ditura Academiei, 7ucureti, 21C1, t$ %(%%, )))D%%% E 2FCF pp$), 'abina /$ 'troescu a do#edit cu prisosin! ca 4omnia este tara snoa#elor cercet!toarea a stabilit nu mai putin de G333 de tipuri "n repertoriul romanesc al snoa#ei$ 6l dep!ete cam de trei ori repertoriul ucrainean, semnalat pn! azi a fi cel mai bogat din 6uropa, obser#a ,$ 7rlea$ 6ste surclasat "n "ntregime c*iar catalogul international Aarne(H*ompson (nu(i mai putin ade#!rat ca nu pentru fiecare tara din lume e&ista o lucrare de genul i proporiile celei a 'abinei /$ 'troescu oricum insa, num!rul tipurilor romaneti r!mne uimitor i greu de concurat)$ ,$ 7rlea "ncearc! i o e&plicaie: Mulimea snoa#elor atesta "nc! o data "nclinarea romanului spre satira i pornirea lui de a specula situaiile pline de umor, foarte probabil o motenire de la "naintaii romani, deosebit de pornii spre satira, incit retorul Iuintilian e&clamase, nu fara orgoliu: 'atira o! nostra est (op$ /it$, p$>J>)$ ;u "ntmpl!tor, fara "ndoiala, "ntr(o tara "n care tradiia snoa#ei e att de bine reprezentata, a "nflorit i noua specie a bancului$ , cercetare asupra bancului, corespunz!toare celei "ntreprinse pentru snoa#a de 'abina /$ 'troescu, ar duce negreit la concluzii la fel de spectaculoase$ .enomenul romanesc al bancului nu poate fi e&plicat doar con8unctural (de pilda prin condiiile social(politice de dup! 21GJ, pe care le "ntlnim i la alte

meridiane, fara ca acolo sa fi generat, cu titlu de reacie sau rezistenta, un fenomen folcloric de asemenea proporii), pentru ca el a str!b!tut timp de un #eac i mai bine, pn! la apogeul sau, conte&te foarte diferite, iar aria nu i se poate reduce la bancul politic$ /ondiiile fa#orizante ale fenomenului nu trebuie confundate cu cauzele lui$ 6l deri#a, "nainte de toate, dintr(o anume structura spirituala$ 4ostind fraza aceea de#enita faimoasa (;ous sommes ici au& portes de lK,rient, ou tout est pris a la legere), 4aAmond :oincare, indignat, #oind sa ne admonesteze, a sfrit prin a ne defini, desigur "ntr(un sens pe care nu putea s!(l b!nuiasc!$ '!(l l!s!m pe politicianul francez sa se odi*neasc! "n pace i sa procedam cu "nelepciune, sc!pnd cu#intele de om i de conte&tul banal "n care au fost rostite$ +e8eritatea noastr!, "ntr(un sens mai adnc, nu(i doar zeflemeaua balcanic(orientala, nici ne#ricoasa lipsa de protocol, ci tine de acea "nsuire a firii romaneti de a face *az de necaz$ %n acest "neles, ea este semn de "nelepciune str!#ec*e i de t!rie sufleteasca$ ;u este bine, zice romanul, sa pui totul la inima$ :oi trece totul prin sita mintii tale, spre a prinde noima lucrurilor, a le da de rost i a te p!zi e#entual de cursele lor, dar sa pui la inima nu e bine$ Ar fi semn de sl!biciune i de lipsa de minte$ /aci lucrurile te "ncearc! i trec, iar tu se cu#ine sa r!mi "n urma lor zmbitor i ne#!t!mat, "ndr!gostit 0 nu fara filosofie 0 de spectacolul fara seam!n al lumii$ 6ti mai bogat sufletete cu fiecare e&perienta, dar trebuie sa te bucuri de aceasta bog!ie "ntr(o pace netulburata: pacea inimii tale$ %ar de te lo#ete necazul, arat!(te mai puternic dect el caci de te #ei arata mai slab, #ei de#eni robul lui$ 4ade(i de el i o sa se "ndep!rteze de la tine neputincios i ruinat o sa crape, #ezi bine, necazul de necaz5 %n bancuri rezida, difuz, un sentiment al permanentei pe deasupra istoriei ele sunt, "n fond, e&presia unei "mp!c!ri cu realitatea, a unei accept!ri superioare a lucrurilor aa cum sunt ele (atitudine riscanta "n imediat, dar legitima "n perspecti#a eternit!ii)$ 7ancul pune realitatea la stlpul infamiei, dar mai degrab! "n 8oaca, f!cndu(i cu oc*iul, fara "n#erunare, ba c*iar oarecum recunosc!tor ca se poate *r!ni din imperfeciunile ei$ 6 un fel de bufonerie compensati#a pe marginea realit!ii, de o ma&ima luciditate, dar i de o superioara deferenta$ /nd pri#eti lumea ca un imens spectacol care te "ncon8oar!, cu imperfeciunile, dar i cu primenirile sale, dominnd(o cu robusteea spiritului tau, prinznd(o cu ocaua mica i f!cnd *az pe seama ei, fara r!utate sau "ndr8ire, ci mai degrab! cu compasiune (care poate fi i mila de tine "nsuti ca m!dular al acestei lumi), atunci se c*eama ca tr!ieti "n orizontul bancului$ 6ti din tagma celor ce ar plnge poate, dar nu pot de rs5 %D$ -esi 4omnia pare sa fie patria ideala a bancului, fenomenul nu este egal reprezentat pe tot cuprinsul tarii$ Geografia bancului "i are centrul incontestabil "n zona dun!rean! (Muntenia i mai ales ,ltenia)$ %n Moldo#a bancul este "nc! #iguros, pe cnd "n Ardeal i(n 7uco#ina "l "ntlnim mult mai slab reprezentat i cu o mult mai mica priza la public$ .aptul tine, probabil, de profilul irticular pe care istoria 0 dincolo de un e#ident fond comun 0 l(a conferit diferitelor pro#incii romaneti$ ,ricine poate simi "nc!, trecnd munii, diferena dintre atmosfera generala regateneasca i cea transil#!neana$ 'e simte imediat ca Ardealul (si "ntr(o oarecare m!sur! i 7uco#ina) a tr!it multa #reme "n b!taia spiritului occidental, att de diferit de bizantinismul de la sud de /arpai$ -e altfel, reg!eanul tinde pn! ast!zi s!(l considere pe fratele sau de peste muni cam posac i lipsit de umor, domol i fara scnteie, tr!gnd oarecum a neam$ Ardeleanul, pe de alta parte, detesta adesea uur!tatea celuilalt i ar putea subscrie i ast!zi la #erdictul (e&agerat poate, dar nu lipsit de temei) dat de %on /odru(-ragusanu pe la 8um!tatea #eacului trecut: %n Hara 4omneasc! meritul n(are pre i numai porc de cinele "nainteaz!5 (:eregrinul transil#an, ed$ 21<3, p$ J1)$

6 interesant cum se reflecta diferenele c*iar "n bancuri$ Hipul ma&imal de persona8 mec*er, descurc!re, ager la minte i la #orba, este olteanul, pe cnd ardeleanul e greoi, lipsit de mobilitate spirituala (aspect care nu trebuie confundat "n niciun caz cu profunzimea de cugetare sau simire, de care ardelenii fac adesea do#ada)$ @n orice caz, "n sudul 4omniei este lumea "n care comicul troneaz! prin e&celenta, contient i incontient, unde s(au putut "ncet!eni, la e&trema, mofturile i comediile caragialeti i unde se poate "ntlni, "n mod curent, e&orcizarea prin rs$ (Ar fi foarte interesant sa se ocupe cine#a de tipologia umana a bancurilor, pe pro#incii i naionalit!i: olteanul, ardeleanul, iganul, e#reul, rusul, negrul, americanul, neamul etc$)$ D$ ,dat! fi&ate aceste sumare repere pri#itoare la originea, funcia, caracteristicile i r!spndirea bancurilor, ne apare ca un banc al realit!ii culturale faptul ca etimologia cu#ntului respecti# sare *at, dincolo de aria fenomenului, tocmai "n att de putin umoristica Germanie$ Asemenea curiozit!i se i#esc cu prec!dere "n zonele de r!scruce (interferenta) culturala, ceea ce este i cazul spaiului romanesc$ 6 destul de sigur ca romanescul banc (cu#nt att de curios i de solitar 0 cu sensul urm!rit aici 0 "n conte&tul limbii noastre, dar pe care "l receptam cum nu se poate mai potri#it realit!ii denumite) pro#ine din germanul ban=, numele unui 8oc de c!ri, destul de gustat i la noi cnd#a (sub denumirea de banc sau, mai rar, banca), dar c!zut "n desuetudine de o buna bucata de #reme$ A#em despre el o preioas! referina literara (indicata, fara comentarii, i(n -icionarul limbii romane contemporane): cea din nu#ela (po#estea) Hoderica a lui /ostac*e ;egruzzi$ Hoderica, cel "nti 8uc!tor de c!ri 0 n$n$ t de pe p!mnt, face un trg cu dia#olul, urmnd sa sloboad! din iad, pe alese, attea suflete cte partide #a ctiga de la "mp!ratul adncului$ %n cazul "n care ar fi pierdut fie i o singura partida, sufletul lui ar fi "nc!put pe minile insolitului partener$ 'caraoc*i accepta i au loc urm!toarele preliminarii: :e loc un dr!cuor mititel i frumuel, ce "mplinea slu8ba de 8oc*ei (ciocoi), preg!ti toate cele trebuincioase$ L /e #rei, stos sau bancM "ntreba Hoderica$ L 'tos, r!spunse st!pnitorul Hartarului stiu ca la banc se "ncap multe ulerii ssubl$ ;s$t$ Aadar 'caraoc*i "nsui se codete sa 8oace banc (a) i prefera stosul (la care posibilit!ile de a tria par considerabil mai mici)$ 7ancul se preta la multe ulerii (mec*erii, cum am zice ast!zi) era, deci, un 8oc mec*er, mincinos, a#ndu(i maetrii lui temui "n a tine banca, cartofori din spea lui Hoderica$ /redem ca aceste cte#a constat!ri ne pot "nlesni suficient "nelegerea e#oluiei cu#ntului "n limba romana$ A#nd "n #edere "nclinarea spre ulerii, distanta de la denumirea nemeasc! a 8ocului de c!ri la specia de gluma romneasc! nu este att de mare, amCandoua aparinnd zonei de *az i petrecere a e&istentei$ Niretenia orientala #a fi gustat mult 8ocul de banc, mai ales "n Moldo#a de ;ord, pe unde el pare sa fi intrat "n lumea romneasc!, "n conte&tul istoric de la r!scrucea secolelor )D%%%()%) (;egruzzi "nsui a tr!it "n zona respecti#a)$ :e romnete, cnd #rei sa propui cui#a o partida de c!ri, se spune de obicei: He fac un5 (tabinet, stos, banc etc$)M$ -e la a face un banc (8oc de c!ri) la a face bancuri (glume) e o trecere cit se poate de fireasca, susinut! c*iar de spiritul limbii (se spune deopotri#! a face i pentru 8ocuri i pentru glume)$ Oocul de banc i bancul ca gluma au un numitor comun:

mec*eria$ Maetrii 8ocului, ca i maetrii glumei, sunt deopotri#! mec*eri sau *oi (in sensul de #icleni), atribute "nrudite cu cel de mincinos (de altfel banc, prin e&tensie semantica, a a8uns sa fie folosit uneori i cu "nelesul de minciuna)$ ,dat! f!cut saltul de la "nelesul originar de 8oc de c!ri la cel local de gluma, mec*erie, minciuna, cu#ntul s(a "ncet!enit i s(a e&tins "n lumea romneasc!, r!spunznd (cu forma de neutru, mai putin predispusa confuziilor omonimice) unei necesit!i ling#istice i denumind o manifestare mai noua, dar tipica spiritului nostru national$ %at! cum s(a a8uns, aadar, ca o realitate att de specifica noua, att de latina i de orientala "n esena ei, sa fie spnzurata tocmai de un cu#nt nemesc, care la el acas! nu desemneaz! deloc ce#a asem!n!torP D%$ -in p!cate, e o constatare la "ndemna oricui ca bancul trage sa moara$ .enomen foarte #iu i att de caracteristic pentru lumea romneasc! moderna, el a cunoscut un regres #izibil i destul de accelerat "n ultimii L 2> ani$ -up! ce i(a tr!it apogeul "n perioada comunista (mai ales "n anii QC3(QF3), filonul lui popular pare ast!zi sa fi sec!tuit aproape de tot$ 4omanului pare sa nu(i mai arda de bancuri$ '(ar putea "ntreprinde, pornind de la acest fapt, o profunda analiza socio(psi*ologica a lumii noastre, ce ar putea a8unge la concluzia unei gra#e degener!ri interioare$ /aci, cum am "ncercat sa demonstram mai sus, bancul n(a fost doar un soi de gluma intre altele, ci o ultima forma semnificati#a de creati#itate orala, ca i una de rezistenta spirituala "n fata istoriei$ -ispariia lui poate fi, de aceea, semnul "ngri8or!tor al unui "nceput de moarte sufleteasca$ (6ste interesanta e&perienta aproape singulara a unei publicaii precum Academia /aa#encu, ce culti#a spiritul bancului de(folclorizat, "ntreinnd, pentru un public mai restrns, ce#a din efer#escenta #ec*iului fenomen)$ :n! "n anii din urma, bancul a fost putin cercetat, ba c*iar ocolit cu gri8a, fie din dispre, fie din teama$ ;e aflam, cu acest subiect, "ntr(un c#asi(desert bibliografic$ /ele cte#a tentati#e mai noi n(au a8uns la o ade#!rat! audienta publica, nici nu s(au anga8at "n "ntreaga comple&itate a problematicii$ 9n "ntreg num!r al re#istei -ilema, dedicat anul trecut bancului, s(a "n#rtit "n 8urul problemei, fara sa reueasc! a o fi&a i adnci$ -esigur, materia este oarecum familiara fiec!ruia, dar "ntr(un mod parial i difuz$ '(ar impune, "n prealabil, o culegere masi#a, profesionala, structurata tematic i tipologic$ ('(au "ncercat, dup! Q<1, cte#a antologii modeste, mai mult cu caracter comercial)$ Adunarea i sistematizarea materialului ar "nlesni studiul lui din diferite ung*iuri de #edere: etnologic, ling#istic, psi*ologic, sociologic, ba c*iar 0 i este ceea ce am #rut sa sugeram cu predilecie aici 0 din perspecti#a integratoare a unei filosofii a spiritului romanesc$ 7ancul ne(a sal#at #reme "ndelungata de seriozitatea nes!rat! a "ncremenirii "n con#enie, trimindu(ne, 8uc!u, spre o seriozitate mai adnca$ A(l lua ast!zi pe el "nsui mai "n serios ar reprezenta nu doar plata unei polie, ci i un bun prile8 de introspecie naional!, "ntr(un ceas istoric "n care ne paste, mai mult dect oricnd, uitarea (sau poate teamaM) de noi "nine5