Sunteți pe pagina 1din 40

LECTlA 13 - PARTEA iNTAI

,
Sa incepern Ctl recapitulaTea vocabularului:
A Complc1ati propoziliilc in limbs englcza ell cuvintele unnliloare:
J. platc
5. salt
9. napkin
2. fork
6. egg
10. toasler
3. spoon
7. saucer
11. egg-cup
4. salt-c:ellar
8. toast
Solnil3 sa golil din nOll. - The IH:dlar is empty again.
Ea $ia mai pus citeva legwne io farCune. - She put some more vegetables on ber >plate.
Acestc Duli nu mai sunt proaspete. - These>e I.!' arc no longer fresh.
Feliile de paine prtjiti sunt prea fierbinti. - The >l(Jo I is too hot.
Mai e paine in apannul de prajit paine?
Pune cea=3 pc faTCurie.
Nu pune prea mult3. sare.
Auste QUa sunt prca mari pentru paharele
noastre pentJu oua.
fUfCulita pcntnl acest rei de came.
AceSlea sunt linguri de arginl?
Langll fiecare farfurie era cale un
$crvetel cural.
- Is there any bread in the >t, lI:r1
- Put the cup on the >-auccr.
- Don't use too much >sail.
- These eggs are 100 big for our
>C8&...(;ul15.
- Use youPlork for lhis meal.
- Are Ihese silver >spoons?
- There was a clean >napkm neXllo
each plale.
B. Acum completali propoziliile in limba engleza cu cuvinlele corespunz5toare:
Fierbe acesle ou5 timp de cinci minule.
De ce mereu grabit?
Penlru asia se cutitul?
El sa mull prea multo
Te rog sa tomi ceaiul.
IIi plac cartofii praji1i?
Dami solni1a, te rog.
Are un gust delicios, nui
Nu pot sA tradue aecasta serisoare.
A mai spus altceva?
la nu este goala inca.
Nu leam spus.
I
- >Boil these eggs (or five minutes.
- Why are you always >In a hurry?
- Do you >l.lse a !mire ror Ihal?
- He has grown much 100 >fal.
- Please >pour out Ihe tea.
- Do you like >fncd potatoes?
- >Pa&,.' me the sail-cellar. please.
- It lastes >dcIIC"IU doesn't it?
- lean't >111UI Lak this letter.
- Did she xay anything else?
- Your cup isn't >c npty yet.
- We haven't >1 ld them.
in unnfltorul exercitiu de gramaticll vorn recapitula imperativui
imperative. Traduce1! propoziliile urmlitoare in limba engleu:
37.1.
27.1.-27.6.

c.
aici!
Senel! aceste cuvinte!
Deschide televizorul!
Da-i asta fralelui t;\u!
Ne-am intiilnit cu ei vizavi de hotel
vinerea trecuUI..
in ultimul an ne-am petrecut vacanla
in Belgia.
Am vorbit cu ea in piala.
tOpiC. in propoziliile
> Wall here'
> \\intl: d" .... n the. .... ord '
> S'" lIch on the Iclc'l lUll. et
l
> (i"c this to your brother'
> \1,.'1: met them opposne the holel
la\! Fml.Jy
> Lht 1:;11 \\ e our holiday
In A" III
> I I" 0: 1 h r In he market pliKe
Ne vom intalni aici diseari 101 ora Opl.
Meciul va incepe 101 doua $i jumitatc
dupa-amiaza.
onl
"'0
Ei s-au inleles sill se intalneasca acola
marti la ora zece.
Adesea ellasa u$a deschisa.
> TI i!'"cJ 0 be there at ten (,'dueL.
'n I d.I}'_
> lie nllcn leaves The door open.
intotdeauna comut pe aceSI post de radio. > I tUlle mil) thIs "lallon
Nu am mai vazul ceV3.
EI niciodal3 nu se culca prea tarziu.
Uneori suntem ingrijorali pentru ea.
Acolo se preda limba franceza.
Uneori ei sunt greu de in\cles.
Aiei nu este niciodata foarte cald.
It was often very noisy there.
2
> \\.: ne\-er een II belt)l'C
> ne\-er toJ bed 100 t<:
> We nlCumcs.... m about her
> They also lea,,;h thcre
> Thc\- II.: omctllncs f,hfficullto under..lanJ.
> It h Il<:\-cr \- <:1) hot here.
> An.lo era aJesea mult zgomol
Noile cuvinte din acest eaiet de sludiu sunt din sfera muzieii. Citili
urmfitoarele substantive eu voce tare:
musician >
- muzician, eanlAre\
pop musIc > [pop nllu:zlkj
- muzieA pop
group >
- forrnatie, grup
teenager > [ti:ncldJoi']
- adolescent
drums > (drarnz]
- lobe, balerie
beat > (bl.l]
- bataie; ritm
drununer > (drama']
- baterist
guitar > [glta:')
- ehitam
guitarist > [gua:n:..t]
- chitarist
orchestra > lo:'le!J.r.a]
- orchestrn.
"
.-; .


conductor > (kandllkta']
- dirijor
instrument > [irbtr.unantJ
- instrument

Sa Ie repetarn acum in alta ordine:
beat > [bl t]
- Mtaie; ritm

guitar > (glta:')
- chitarn
instrument > ( instramanl]
- instrument
pop musIc > [pop mlU:LIL]
- muzicA pop
drummer >
[drama!]
- baterist
conductor
> [kandakta' J
- dirijor
teenager > [ti:neldla'j
- adolescent
group > [grup]
- formalie, grup
mUSICian >
- muzician, cantare\
drums > (drnmz]
- tobe, baterie
orchestra > (o:'lc!;lra J
- orchestrA
-.guitarist > [glla:nst]
- chitarist
3
Unneaza un dialog in care apar toale cuvintefe noi:
DREAMS AND PROFESSIONS
Laura: My son has joined the school orchestra.
Chris: What instrument does he play?
Laura: In the orchestra he plays the drums, but he can also play the guitar. The conduc-
tor says he is the best drummer in school. He can really feel the beat of the music.
Chris: That's great! Is he going to be a musician?
Laura: That's what he says now, but we'll see. When I was a teenager 1wanted to be a
Singer.
Chris: Yes, I remember. You were even in a group, weren't you?
Laura: Yes, I was. That's how I met my husband. He was the guitarist in our group. Now
I'm an English teacher, but I'm still interested in pop music.
Acurn exersali pronunlia fiecarei propozilii relineli traducerea in Iimba romana:
My son has joined
the school orchestra.
What instrument does
he
In the orchestra he plays
the drums, but he can also
play the guitar.
The conductor says he is
lhe best drummer at school.
He can really feellhe beal
of the music.
Thai's great! Is he going
10 be a musician?
That's what he says now,
but we'll see.
When I was a teenager
I wanted to be a singer.
> mal 10 hi dl td
o a u:1o'k troll
> '1 irt$tr.unam
h
> n 0'1 o:rk tf3 hi
Dadrnmzh Ihl 1. 01
pie, f) Ii ' IIa:
> ID a I 17
n .1 lleSi dr81 et ku I)
> fhl' ken Ii 1,11 IIY,I bu
1\ f) ,III1IU:/II..J
> I U glTlt 17 hl: gau/n
lg
)
II hi a nllu"i nl
> D Is Ilt hi lei nau
I Ll I.)
> I en., "oz
ioL ontid tu bl . mg
- Fiul meu a intrat in
orchestra
- La ce inslrument
- in orchestra canUi
la lobe, dar
sa cante la chitara.
- Dirijorul spune cA este eel
mai bun baterisl din
- EI simte cu adevarat
ritmul muzicii .
- Grozav! Vrea sa devina
muzician?
- spune el acum,
dar vom mai vedea.
Cand eram adolescenl3
voiam 51 fiu cantAreati.
Yes, I remember. You were >
even in a group, weren't
Yes, I was. Thai'S how >
I met my husband.
Ie nmrmba' IU '
I' magrup .nllfU)
Ie "Oz [) 'l.:1u
t mal huhlmlj
4
- Da, imi amintesc. Ai fast
intr-o fonna\ie, nu?
- Da. AfB I-am cunoscut
pe so\ul meu.
Acum completati Propoziliile in Iimba engleza ell subslantivele nou inviolate:
>I hi UtU fY.l glla:nst
In lIua' gru pI
>(nau wm .. n
bal 31m sllllninsiul
In pop 1n1l1:1:I"J
- El era chitaristul
formatiei noastre.
- Acumsunt profesoara de engleza.
dar rna inlereseazA
in cOl1tinuare muzica pop.
- The >beal of the music is very exciting.
- That no longer e:tists.
- It is not only the >teenagers that like
pop mUSlC.
- Many people learn to play an >mMrument.
- The was not satisfied with
the way the orchestra played.
- Would you like to be in an >ofche-stra?
- Don't think that the >drumJl afC easy to play.
Formatia aceea nu mai e:tistlt
Dirijorul nu a fosl multumit de modul
in care a cantal orchestra.
Multi invata sA cante Is un instrument
Nu nurnai adolescenlilor Ie place
muzlca pop.
Ritmul muzicii este foane incitant.
Now I'm an English teacher,
but l"m still interested
He was the guitarist
In our group.
Ai vrea sa can,i intr-o orchestra?
Sa nu crezi d. e sl ba{i la lobe.
. .
lD pop musIc.
Acel chitarist asigurat degetele. - That :>gUlLamt has insured his fingers.
Muzica pop po3te fi cantata
cu 0 orcbestri mare.
- >Pllr musIc can be played by
a large orchestra.
Cine este balcristul aceslei formalii? - Who is the >drummer of this group?
PUlini muzicieoi devin foarte bogali. - Few become very rich.

Sa inva\lm acum un nou set de cuvinte:


popular > [poplUlu']
- popular; cunoscul
10 release >ltu nll:sJ
- a publica, a scoale (pe piufti)
classical >(L.IEslL.aIJ - c1asic
to cheer >[ IU
- a aclama, a aplauda
middle-aged >[miJlcldIJ)
- de virstl mijlocie
to tune >1 tu tlu:nj - a acorda (un instrument)
instrumental >[ m"'lIammll)
- instrumental; pies! instrumentall
to perform >[tu p;.I'fo:'m1
- a interpreta; a cinta

5
vocal
>[ .. aukl)
-
- vocal
to dance >(IU da.ns) - a dansa
musical >(rruuZlLilIJ - rnuzical
10 conduct >(tu kaodaLl] - a dirija
lata noile cuvinle in propozitii:
The group was loudly cheered. > (D'a g:ru:p OL laudll l\ila'd] - Fonnalia a fOS! zgomotos aclamati..
He is a popular writer. >( hi 17 a poplular raltarJ - EI este un scriitor popular.
Classical music is liked
by many young people.
> (ldEslkal mlU:zlk 17 lalkt
bal mEn! lan
l
1 pi:pl}
- Multor tineri Ie place
muzica clasica.
Completa!i unnatoarele Propozilii in Iimba engleza cu cuvintele corespunzaloare;
> [al lalk D/a vuukl pa"ts nest] - Cel mai mult imi plae pMtile vocale.
EI a dirijat adesea aceasta orchestra.
- Cine dirijeaza in seara aceasta?
- Cand va aparea noullor disc?
- Aceasla chitan'i trebuie
sa fie acord3ta.
- Ea provine dintr-o familie care
muzica fcarte mult.
- Ei nu au cantal niciodata aici.
- AceastA fonnalie este indragita
mai mult de cei de vanta mijlocie.
- Noua ne place fcarte mult
sa dansam.
- AI this factory they make
>mlbtCal instruments.
- This is a >\()Cal piece for three male singers.
- This book wiU be >relc cd next week.
- He has often >condUl:led this orchestra.
- Can you >Iune your own instrument?
6
>lhu: IL killldllktlnl,ltunalt]
> (IYel hEv nt'va'
pa'fo:'md hJa']
> hi: kamz from. \t'tl
fTlIu:zlkal fT.mlhJ
> ( IYIS 17 mausl II lai\.1
hal rnidlcldJd pi:plJ
> [Ul: lail..
\t'n mat'll
> l D'IS gila:' lIl:UL tlu:nll1
ll1
)]
> [Ucn II ncbt rt'ko:'d
bl nli: tJ
POli sati acordezi singur instrnmentul?
Aceasla carte va aparea sapt!lmana viitoare.
La aceast! fabric! se fac
instrumente muzicale.
When will their next record
be released?
This group is mostly liked
by middle-aged people.
We like dancing
very much.
Ilike the vocal pans best.
They have never
perfonned here.
She comes from a very
musical family.
This guitar needs tuning.
Who is conducting tonight?
Aceasta este 0 piesa "ocala penlru trei cintareli.
Esle prima carn cand
am interpretat asta.
Toata lumea a aclama! cand
au aparu! dintiirelii.
Ei au devenit foarte cunosculi anul acesta.
Penlm muziea instrumentala nu estc ncvoie
de
Nu pot dansa pc aceasU\ muzica.
Damnul Brown estc de varsla mijlocie.
Ea prefera muziea clasica muzicii pop.
- This is the first time we
have >pcrfonneJ it.
- Everybody >thccrcd when
the musicians appeared.
- They have become very >popular this year.
- For >lnslrumcnlal music you need
no smgers.
- I can't >dJllceto this music.
- Mr. Brown is a >middle-aged man.
- She prefers >classlcal music to pop music.
- Poti cheltui toti banii.
in partea de gramatica veli inva\a noi verbe modale folosirea lor.
Verbu! modal may - [mcI]- "a pUlea" exprima
posibilitatea 1a limpu] Simple Present. De exemplu:
You may spend all of the money.
. . .
permlslUnea $1
May I sit down?
They may arrive early.
It may rain this afternoon.
May you live to see it happen.
Long may she live!
- Pot sa iau loc?
- Poate ca ei vor sosi devreme.
- S-ar putea sa ploua in aceasta
dupa-amiaza.
- iti doresc sa ea
sa vezi ceva.
- Fie ca ea sa traiasca multi ani!
(ii dorim multi ani.)
CD
in propoziliile in care se exprima 0 urare may precede subiectul.
Verblll may nil are forme la timpllrile compllse, dar tn aceste cazllri se cOllstruclia to be
allowed to cOlljugata la timpul verbal respectiv. ca de exemplu:
Up to now I haven't been allowed to
write 10 them.
. ,
Tomorrow she will be allowed to leave
half an hour earlier.
- Pima acum nu am avut voie sa Ie scriu.
- Maine ei i se va permite sa piece
cu jumatate de ora mai devreme.
CD
AceastaconstnlClie esteJolosit6,fi pentru a exprima permisiullea la timpul Simple Past, ea de exemplu:
We were not allowed to tell anyobody.
7
Nu ni s-a permis sa spunem nimanui.
o construclie care are un sens similar cu to be allowed to este:
to be pernlltted 10 >( Iu hi pa'mlud lu: J - a aVC3 voie 51. a 3vea I
primi pennisiunea sa
- Var avea voie sa vadi cum
(actrn tuburile c3todice?
Will they be permitted to see
how we make the picture tubes?
$i aceasta construclie este folosit! penlrU a fanna timpurile compuse ale
verbului may. ca de exemplu:
Penrru a exprima penni.rilllrea 10 rimput (recut in l'Orbireo indirectii se fa/oselle \'erbllf might Imalt]:
CD
IIOld him that we hadn't been
permitted to build such
a high office there.
He said that I might not do that
in a live programme.
- I-am spus ca. DU oi s-a dat voie
sa consuuim 3eo10
o c1adire alai de ioalta.
- E1 a spus eli nu am voic sa fae asta inlr-o
emisiune transmisa in direct.
Pelllru (J. exprima posibilirotea redusQ co 0 ac,iune so.re inuimple. verbul mighl sefolosefte ma; mult
decof may sau could:
CD
My cousin might telephone. - Sar pulea sa. sune vArul meu.
CD
Might sefolosqte # pentru a oprima 0 criricasau 0 sllgesfie releritoare la eeea ce ar frebu; salaca
cealalta persoana:
You might ask before you borrow
my car.
You might hclp your sister.
- AI putca sfii-mi ceri vOle inainlc sA-mi
ICI ma$ina cu impromul.
- Ai putea sa-Ii ajuli sora.
Traduceti unnlltoarele propozilii in limba engleza:
Po{i sA ici discurile mclc cu imprumul. > You may nt\ITO\\ my rCC(lnl..
Vei avea voie sa. participi la > WIll vou he ,llIowcd to ,I\tcnd the meeung'?
Ea a spus cll s-ar putca sa piece
inlr-un sfert de orA.
> Shl. ..aid she might lea... e
III a qlmrter of an h(,w
Ni s-a permis s nc intoareem
cu uhimul tren.
> \\c were 10 return
lly Ihe 1;1.,1 IQIn
Sar putca sa facA asta dacA le-o ceri. > I h ] Jo It II vou a.4. tbern
Ai putca sa muncc$li mai mult.
Soar putea ca ei sa inghele zdravAn aeolo.
inCA nu am primit pennisiunea sa uream
la bordul avionului.
> \\(" haven't been alll1" cd 111 board
1 plane )('1,
Se poate ca lucrorilc sA se schimbe in cUlind.
iti doresc sa obtii ce Ii se cuvine.
> ') h1l12s Ina" change 'n
> MlIY you get whal you ha\c II gbtlO.
8
LECTIA 13 - PARTEA A DOVA

A Completa\i propoziliile in limba engJez3 eu unnatoarele cuvinte:


I. anns
5. fingers
9. wrists
2. knees
6. belly
10. wrist-watch
3.loes
7. chest
II. back
4. nails
8. elbow
12. shoulders
Ma donre un deget de In pidor.
Degetele de 1a maini mi-au inghclat
alat de tare, ell nici nu pOI scrie.
Unghiile Ii-au crescu! prea lungi.
Ea cumparal un nou eeas de mana.
Copilul slaten pc umerii tatalui sau.
Pasarea a fost in piepl.
Ea lua! copilul in brale.
Cainelui meu ii place sa sIca pc
genunchii mei.
Este 0 gaura in maneca-, in dreptul cotului.
EI avea 0 burUi enonna.
Acel docher are incheieturi foarte groase.
- One of my >Ioes hurts.
- My >fingers are so cold that
I can'I write.
- Your >mllls have grown 100 long.
- She has bought a new >wnst-watch.
- The child was sitting on his father's
- The bird was shot in >chcsl.
- She took her baby in her >a.nns.
- My dog likes sitting on
my >knl:c'!;.
- There is a hole in the sleeve althe >elbow.
- He had an enonnous >belly.
- That docker has very thick >vmst:;.
B. in exercitiul de mai jos veli completa propozitiile in limba engleza:
in ziua aceea a cazut putina zapada. - Little snow >rell that day.
Ai prins ultimultren? - Did you >catch the last train?
Chitarele electrice sunl scumpe. - >Electric guitars are expensive.
Ei au conslruit-o inainte de razboi. - They >bUllt it before the war.
Pari foarte obosit. - You look very >lLred.
A inceput acum cinci minute. - It >bcgan five minutes ago.
,
Celor mai multi copii Ie plac sucurile dulci. - Most children like juices.
De ieri ea se simte mai bine. - She has >fclt better since yesterday.
Aceasta este singura ocazie pe care 0 ai. - This is the >only opportunity you have.
Are un gust oribil. - it >tastcs horrible.
9
in exercitiul de gramatica de mai jos veti rccapitula cuvinlcle "many", "much", "little",
"few", "a lot", formele lor la gradele comparaliv superlativ. Traduccti in limba engleza
propozitiile urmatoare:
12.1.-12.4.
10.17.

c.
Cate fonnatii VOT cantu aeola?
Sunt mai muUe persoane decal anul trecut.
Ei au inregistrat cele mai multe discuri.
Ai pus prea multa sare.
Maine va ploua mai mult.
Aceea esle regiunea eu eea mai mare
cantitate de zapada pc an.
Ei folosesc muUe
Sunt multe pasari pc
PUlini amintesc de aeeic vremuri.
in aceasla tara lot mai putini oameni
citesc carli.
Ea a avul cele mai pUline
Pentru asia nu ai ncvoie decal
de pUlini bani.
Cu cat auzi mai pUlin despre asia,
ell alai mai bine.
A clat un raspuns
Au mai ramas pUline frunze verzi.
Inca exisHi put in entuziasm
in randul studentilor.
EI a vandut cele mai putine amplificatoare.
Va dura mai putin decat crezi lu.
Multe birouri sunt inchise asUizi.
Saptamana aceca s-au tacut
putine progrese.
Este bine sa manclim mai putin.
Acum lot mai multi cumpara
televizoare portabile.
Acest difuzor costa eel mai putin.
Acest baiat face mai putine
10
> lIow many groups ..... Ill perfonlllhcrc')
> There arc more people than last year.
>Thcy have recorded the most records.
> You have put 100 much salt on It.
> More ram will fall tomorrow.
> That IS the regIOn With Ihe most
snow every year.
> They usc a lot oflcrlillzers.
> There are m,,tny bIrds on the roof
> Few people remember those times.
> Fewer and fewer people in this eounlry
read books.
> She has had the fewest chances.
> Only little money IS needed for It.
> The less you hear about II the better.
> He gave the least expected anscwer.
> There are few green leaves lefl.
> There is still so little
among the students.
> He sold the fewest amplilicrs.
> It WIll take less tIIne than you think.
> Many offices are closed today.
> Little progress was made that week.
> It II; better to eat less.
> More and more people buy
portable televIsion sets now.
> ThIS loudspeaker costs Ihe least.
> ThiS boy makes fewer mIstakes.
Sa invatam cateva cuvinte noi:
disc jokey >1 diskdjoJ.aj - disc jockey
disco >[dhlauJ
- discoleca, disco
record-shop >lrelo.'d !'op]
- magazin de muzica;
magazin de discuri
melody >( meladl]
- melodic
perfonnance >( pa' lo:'mans)
- spectacol, inlerpretare,
recital
r,n >{fln)
- fan, suporter, suslinator
single
>'
In' 'IJ - single
pop festival >{ptlp !t'sll\all
- fcstival de muzica pop
lyrics >( Iink.J - vcrsun (ale unei picse
",u=icale)
tune >{ttL-nl - mclodie
plano >(pla:n.luJ -plan
composer > kampauza')
- compozitor
Sa Ie repetam acum intr-o alta ordine:
single >[sm
'
'I) - singlc
tune >[IIU nj
- melodic
record-shop >[ rf'lo:'d - magazin de muzica;
magazin de discuri
composer >[bmplluLa'l
- compozitor
disc jokey >[dlskdJoklj - disc jockey
plano >[plll:nauj
- plan
melody >[meladl]
- melodie
disco >[ dhkauj
- discolcca, disco
lyrics >{Iinks]
- vcrsuri (afe rmei piese
mllzicafe)
performancc >{ pa' lo:'ma.l1:'>1
- spectacel, interprelare,
recital
rnn >{ fln]
- fan, suporter, sustinator
pop festival >(pc r)
- festival de muzica pop
"
Acum cititi cu aten\ie propoziliile in care apar noile cuvinte:
I have heard that tune before. > [al hEy ha'd IYEt till.n blfo:'] - Am mai auzit aceasta. melodic.
He buys all his records
al that record-shop.
It was a great perfonnance.
There will be a pop festival
on the third of May.
I am not a fan of that
group.
The disc jockey announces
and plays the records.
The disco was crowded
as usual.
Can you remember the lyrics
of that song?
That melody is not easy
to play.
Do you ever buy singles?
She learnt to play the piano
at the age of five.
He is one of the greatest
composers.
> [hi. bat7 0-1 h,z reh.'dz
ellYEt reka:Td \Op]
> [II-oz a pa'fo:'mans]
> I lYer 'II hI a pop felill\il
on D'a Pard av mCl}
> [al Em not a non av D'H
gJU'p)
> [D7.a dhkdJokl <tnaunsiz
End plciz Dfa reka:'d7)
> lD'a dlskau YO? kraudld
Ez IUJual]
> (kcn IU: rJmt:mba' IYa links
av D'Et
> [D
7
EI meladllZ nol i:zl
lu plel]
> [du IU e,a' bat in'l-llz]
> 1':'1' la'nt Iu plel lYa pi.:nau
[t lYi CldJ a.. fal'o'l
> [hI. ullan av 0 a greliist
kampaULJ'LJ
- EI cumpAri toale discurile
de la acel magarin de murica..
- A fost 0 interpretare splendida.
- Pc trei mai va fi un festival pop.
- Nu sunt un fan al acelei
fonnatii.
- Disc jockey-ul anun\l'i
pune discurile.
- Discoteca era aglomerata,
ca de obicei.
- iti pOli aminti versurile
acelui ciintec?
- Nu e sa canli (la un
instrument) acea melodie.
- Cumperi vreodall discuri single?
- Ea a invltat 53 cinte la pian
la varsta de cinci ani.
- EI este unul din cei mai mari
compozitori.
Completati propoziliile in limba engleza.:
Disck jockey-ul a anuntat ultima piesa.
Festivalul pop a durat trei zile.
Acel compozitor a trait in secolul
al optsprezecelea.
Am de gand sami vand toate
vechile mele single-uri.
Acea melodie era de succes acum
douazeci de ani.
Mii de fani au fosl dezmagili.
in sunt cateva magazine de muzica.
12
- The >dlsc Jockey announced the last record.
- The >pop festl\iallasted three days.
- That >composer lived in tbe eighteenth
century.
- J'm going to sell all my
old
- That >tune was popular
twenty years ago.
- Thousands of>fans were disappointed.
- There are several >recordshops in the town.
Pianul era in camera de zi.
Aceslea 'Sunt versurile ultimului lor cantec.
Suml ca 0 melodie c1asica.
Noi mergem la discoteca in fiecare samblita seara.
Ea va cumpara bilete la ultimullor
spectaco!.
lata un nou set de cuvinte. Citi\i-Ie cu voce Iare:
relatively
to scream
>[lo_lo.n m)
obscure
> [ohlIUd
r
}
to compose > (l.ampauzJ
out oftuRe >lautav llu.n)
to faint >(tu feml]
melodious > I
colourful > (kala'fulJ
to adapt > Iadt:pt)
immortal
>[Imo:rtl]
to replace >(Iunplels]
- The >plano was in the living-room.
- These are Ihe of their last song.
- It sounds like a classical >melody.
- We go to a >dISCU every Salurady night.
- She is going to buy tickets for their next
>pcrfonnance.
- relativ
- a tipa, a urla
- obscur, neclar, incifrat
- a compune
- dezacordat (despre instrument);
fals (despn interpretare)
- a
- melodios
- colorat
- a adapta
- nemuritor
- a inlocui
Sa folosim noile cuvinte in propozitii. Citili cu atentie, cu voce tare:
>110: :l:' sin1.lin
t

1
aut ,Iv llU_n] - Ciinli fals. (Falsezi.) You are singing out of tune.
The lyrics of thai song
are very obscure to me.
Dozens of fans fainted.
Who will replace their
sick drummer?
You will find a lot of
screaming teenagers there.

>( lYa links av IYEt son


1
.) a:'
vtri obsklua' tu nll:)
>[ damz av tEnt femlldl
>( hu: 'II lYen
-Ill. dr.mar)
>{ IU ull famd ,J. lot a\'
sKri:mm
lll
ti:ncldla z 0 ea'
13
- Nu inteleg deloc versurile
acelui canlec.
- Zed de fani au
- Cine il va inlocui pc bateristul
lor, care esle bolnav?
- Acolo vei gasi 0 mu1time
de fani care tip!.
Anul trecut el a intrat intr-o formalie necunoscul!t - He joined an >obscure group last year.
Complelali urrnatoarele propozilii in limba englezA:
>(001 hum "oz II kampaU2dJ - De cine a fosl compusa?
- Ea are 0 voce
foorte melodioasi.
- Ei ii place sa poarte
haine colorale.
- (Piesa) a fost adaptata pentru
o orchestra mai mare.
- Discurile single sunt relaliv
scumpe.
- Muzica serisa de ei
esle nemuritoore.
- It is >r"datn.ely easy to get tickets.
- The memories he left behind are >ttrunortal.
- The drummer was wearing a xolourl'ul shirt.
- It was difficult for him 10 >.tt.Iapl to
his new job.
- This componenl has to be xeplaccd.
-. Thai song was xompose:d by their guitarist.
- Can't you hear the piano is >out of lune?
- After being hit he lay >screamlllg
on the ground.
- They >famtcd when they saw their idol.
- This music isn't very >melodious,
isn't it?
14
,
>[ It hEl hl.n adEptld fo'
aJa-rdJ o:'lcstro]
>; hEz a
mlliudlas \-'O/SJ
>1 rruU:ZIL ritn ballYem
lZ Imo:rtlj
>hl: lalu 'tann")
l.la'lul klauIYJ'J
>[ sln(MllL a.
r
rtlallv!l
Ikspen. '"J
Ete au cand $i-au vlizut idolul.
EI a lisat in unni amintiri nepieritoare.
E relativ sa procuri bilele.
Nu auzi ci pianul este dezacordat?
Aceasta muzica nu csle foarte melodioasa,
nu-i
Dupa ce a fost lovil s-a
pe pamant, lipand.
Acel cantcc a fOS! compus de chitaristullor.
Singles are relatively
expensive.
Baleristul purta 0 colorala.
Aceasla componenl3 trebuie sa fie schimbala.
Music written by them
is immortal.
By whom was il composed?
A fost dificil pentru e! sa se adapteze
la noua lui slujba.
She has a very
melodious voice.
It has been adapted for
a large orchestra.
She likes wearing
colourful clothes.
CD
In partea de gramatica vom discuta mai amanuntit folosirea verbelor modale pe care Ie 'ititi deja.
Vom introduce un nou verb modal care exprima obligalia.
Verbul must /a timpul Simple Present pentru a exprima:
I. un ordin:
ill roale exemplele urmiifoare, must estefolosit la vorbirea indirectii, ca de exemplu:
CD
You must give the book back!
You must leave now!
2. celio ce esle necesar sau inevitabi/:
He must be careful not to say
too much.
They must leave now if they wan!
10 catch that train.
All people must come.
3. voin(afermii a \lorbitaru/u;:
I must know what happened there.
I must get what I have a right to.
4. ceea ce se crede aft aproape sigllr:
It must be clear to everybody thai
I could not do anything else.
They must be there now.
5. emoril' (de obiceifuria sau iritarea):
Must you be late again?
Of course you must ask
a stupid question like that.
. \ k
He said that I must gIve the book bac .
He told me he must be careful not
to say too much.
They .'laid they must leave to catch
that train.
She told us that she must know where
her son went every night.
15
- Trebuie sa dai cartea inapoi!
- Acum trebuie sa pleci!
- El trebuie sa aiba grija sa nu spuna
prea mulle.
- Ei trebuie sa pIece aeum daca var
sa mai prinda acel Iren.
- To\i oamenii trebuie sa vina.
- Trebuie sa ce s-a intamplat acolo.
- Trebuie sii. oblin lucrurile la care am dreplui.
- Trebuie sa fie clar tuturor
eli. nu puteam sa fac altceva.
- Ei trebuie sa fi ajuns de-aeum.
- Chiar trebuie sa intarzii iar?
- Bineinteles ca trebuia .'Ii pui tu
o intrebare prosteasca ca asta!
- El a spus ca trebuie sa dau cartea inapoi.
- El mi-a spus ca trebuie sa aiba grija
sa nu spuna prea multe.
- Ei au spus cft trebuie sa piece ca sa prindli.
acel tren.
- Ea ne-a spus eli. trebuie sa unde mergea
fiul ei in fiecare searli..
Verbul must nu are!orme la timpurile Perfect li Past Perfect timpul Simple Past. Pentrll
a exprima aceste limpur; se fa/osel,e verhul "to have to ":
Sa vedem acest verb in propozitii:
We ""ill have to be careful not to say
too much.
He has always had to walk
to work.
Will she h.\'e to stay here till the evening?
They had to sell their house last month.
- Va trebui sa avem grijA sa nu spunem
prea multe.
- EI intotdeauna a trebuil sa meargl pe jos
ia scrviciu.
- Ea va trebui sa. sIca aid pint discara?
- Ei au trebuit yanda casa luna tTeCuU\.
CD
Forma corespun=alool-e a verbului "to have to" poatejifolositiiin vorbirea ;ndirec1(;, co deexemplu:
He told me he had to feed the cows first. - El mi-a spus ell mai intfli trtbuie sa dea
de maneare vacUor.
CD
Pentnt a exprima 0 ;nterdierie sefolusqte must not. Forma prescurlutd a ucestllia este "mustn ":
You must not walk on the grass.
You must not smoke here.
He must not be admitted without a ticket.
They mustn't enter the room yet.
- Nu ai voie sa calci pe iarba.
- Nu ai voie sa fumezi aici.
- Lui nu i se va pennite accesul tara bilet.
- Ei nu au voie sa. intre inca in camera.
CD
Nu uita/i co "must not" nu este forma negatil'o a verbului "must" li cd in limbo romona el nu
inseamno "nu lrebuie":
Propozi(iile care i"cep cu "You must nol ... "polfi la modul impersonal "Nu eSle vaie..... sou
pot exprima 0 imerrJicrie pentru persoana a doua singular sau plural. "Nu ai voie sa... ".
Sa invatam acum un nou verb modal, ought to lot tuJ. Acest verb esle
folosit penlru a exprima:
I. 0 obligalie morala sau ceva se cuvine flicut:
He ought 10 help them.
2. 0 presupunere:
Go and ask him.. he oughl to
know.
It oughtn'llo be too expensive
to repair it.
- Trebuielse cade ca el sa. ii ajute.
- DU-Ie intreaba-I, el trebuie
sl
- Reparatiile n-ar trebui sl coste
prea mult.
in limba romana "ought to" se traduce prin 'oar trebui sa", "a se cuveni
51", "a se c1dea sli".
16
Traduceli propozitiile urmatoare in Iimba engleza:
Ei pot pleca din tara daea vor.
POI sa pun planla pe masi?
S-ar pUlea ca el sa uite (despre aSia).
Poate ea 0 vor eumpara in drum spre easa.
Ea are voie sa eileasea loale serisorile.
Copiii vor avea voie sa vada
emlSlUnea.
Nu Ii se va permite sa faei asta.
El ar fi venit daci ar Ii avut
vOle.
Ea a spus cli s-ar putea sa piece devreme.
S-ar putea s3-1 gasesc daca am sa rna straduiesc.
Sar putea sa daca toate vor merge bine.
Trebuie sa vii cu mine.
Trebuie sa faca lot ce ii sla in putintii ca
sa 0 opreasca.
Trebuie sa mai am 0 astfel de ocazie.
Simleam ca ceva Irebuie sa fie in neregula.
A trebuit sa liu acolo la ora opt
in liceare dimineala.
Va trebui sa platim pana sambiita?
Pana acum nu a trebuit sa imprumularn bani
(de la nimeni).
Nu ai voie sa-I iei acasa.
EI Irebuie sa mai bine.
Nu ar trebui sa lie prea grcu sA n
>They may leave the country If they want to.
> May 1put the plant on the table?
> Ilc may forget about II.
> They may buy lIon thclr way home.
> She IS allowed to read ailihe lellers.
>The children will be allowed to watch
the progrnmme.
> You won't be pemlltted to do that.
> lie would have come ifhe had been
pcnnlltcd to.
> She said she might leave early.
> 1might lind it If I try very hard.
> You mIght succeed If everyhtmg goes well.
> You must come With me.
-
> lie must do all he call
to stop her.
>, must have another opportumty.
> I felt there must be sOl11ethlllg wrong.
> I had to be there at eight
every mornmg.
> Shall we have to pay before Saturday'!
> We-haven't had to borrow money so far.
> You must not take It home.
> He ought 10 know beUer.
> It ough.uw be hard 10 lind him.
dialogul unniilor este tot un exerciliu de traducere, care va va ajuta sii relineli mai bine noile
cuvinte:
laura: A fost un spectacol formidabil, nu-i
Chris: Da, a fost Impresionant. Oar spune-ml
cum ai facut rest de bilete.

17
> That was a great performance, wasn't It?
> Yes, II was impressive. But tell me how
you got the tickets.

laura: La-am lust de la un prietan de-al meu


care asia disc jockey. EI dI sunl
un adevarat fan al acestei formatii.
Chris: Tu ai loats discurile lor'? Eu nu am decAl
cateva single-uri vechi.
Laura: Crad ell Ie am pe toate.
Vrei sa 1i Ie Imprumut?
Chris: dar cred eli. maine
am sa rna due Ie un magazin de muzicA
sa. 'lad ce pot gasi acolo.
:> I gollhem 'rom a fnend of mine
who ,$. d sc Jockey. He knows I'm
a real fan of thiS group
:> Do yOU have allthetr records? I only have
a lew old singles.
> Ithmk I have all of them,
Do you wanllo borrow them?
:> Thank you. but I think I'll go 10 a record
shop tomorrow and see
what they have.
La finalul aceste lectii '10m (ace un exerci\iu de pronuntie. Citili cu voce tare cuvintele urmlitoare,
care au in cornun anumitt sunete:
[auI IiU:] IEJ
I 'J
vocal musical fon
be.,
compose tune classical release
open usual adapt SCT\"am
sold queue c.n teenager
those usod plano beast
18
RECAPITULAREA LECTIEI 13

13.1. Verbul modal "may" exprima permisiunea, posibilitatea sau 0 dorinta, toate la timpul
Present
Simple:
They may arrive early.
Long may she live!
- S-ar putca ea ei sa soseasca devreme.
- Fie en ea sa traiasca mU]I! ani!
(Ii dorim multi ani.)
13.2. La timpul Past Simple, pennisiunea se exprima folosind constructia "to be allowed to":
We were not allowed (0 tell anybody. - Nu am avul voie sa spunem nimanui,
13.3. Constructiile "to be allowed 10" ~ i "'0 be permitted to" sunt fclosite penlm fonnaTea
limpurilor compuse ale verbului "may":
She will be allowed to leave
an hour earlier.
- Ea va avea voie sa piece
Cll 0 ora mai devreme.
13.4. "Might" esle folosit penlro a exprima permisiunea in vorbirea indirecta:
He said that 1 might not do that. - EI a spus ea nu am voie sa fae asta.
13.5. "Might" mai este folosit pentru a exprima 0 posibilitate redusa sau 0 sugestie:
She might forgive you one day. - S-ar putea sa te ierte intr-o buna zi.
You might help your sister. - Ai putca siHi aju\i sora.
13.6. Verbu! modal "must .. este folosit este folosit la timpul Simple Present pentru a exprima,
prinlre alte lucruri, un ordin sau un lucru care este neeesar sau inevitabil:
You must leave now!
All people must die.
- Aeum trebuie sa pleei!
- Toti oamenii sunt sortiti sa moara.
13.7. in vorbirea indireeta se o l o s ~ t intotdeauna "must":
He said that I must leave. - EI a spus ca trebuie sa plec.
13.8. Timpurile eompuse ~ i limpul Simple Past al verbului "must" se formeaza cu "to have to":
We shall have to be very careful.
He has always had to walk
to work.
19
- Va Irebui sa fim foarte atcoli.
- EI inlotdeauna a trebuit sa mearga pc jos
la servieiu.
"Ought 10" se o l o s ~ l pentru a exprima 0 obligalie moralil. sau 0 presupunere:
13.9. "Must not" exprimft interdictia:
They must not enter the room yet.
13.10.
He ought to help them.
That oughln't 10 be 100 difficult.
20
- Ei inca nu au voie sa intre in camer!o
- El ar trebui I se cuvine ca el sa-i ajute.
- Acest lucru nar Irebui sA fie prea difkil.
-
TEMA PENTRU ACASA 13
A Traduccli unnalOarele propozitii in limba romana:
I. You may go after you finish your work.
2. She would have come but she hadn't been allowed to.
3. They had to leave in a hurry.
4. You must nOI damage other people's property.
S. It may be necessary 10 build other faclories.
6. They ought 10 look after their children.
B. Traduceti unnitoarele propozi{ii in limba englczi:
1. in acea zi el a avul voie sa vorbeasca cu ta.
2. Ea a spus c! pol 54-I iau cu mine.
3. Va trehui si conduci incet.
4. S-ar cuveni sa Ie imprumutam n ~ t bani.
5. Pot sa merg discafa la cinC'malograf?
6. Cred c! ar lrebui sa faei ceva pentru frattle lau.
c. in fiecare din propozi\iile de mai jos exist! calc un cuviint din care lipsesc doul vocale.
Completali cuvintele respective:
1. All the people seT med when they heard the result.
3. Their new record will be reI sed next month.
2. Are t__nagers interested in classical music?
S. All their children are music ns.
,
21
She r nted when she saw him. 4.
Succes!
LECTIA 14 - PARTEA iNTAI
in primele exercilii ale aceslei leclii vom face 0 recapitulate a vocabularului.
A. Comp1etali propoziliile in Iimba engleza cu unul din unniUoarele cuvinle:
1. platform
S. hammer
9. meat
2. glass
6. vegetables
10. news
3. accidents
7. key
II.wood
4. ashtrays
8. story
Ea inloldeauna se uiti la de la ora Opl. - She always watches the eight o'clock >riC"':>.
Mai pUDe lemne pc foc.
Trenul va pleca de la peronul cinci.
La magazinul de legume ,i frocte gisqti
intotdeauna legume proaspete.
Un pahar cu apa Ie va face
sa Ie simti mai bine.
Copiilor Ie place acest gen de poveste.
EI nu mAnand multi came.
Aceasla este eheia de la din falii?
Penlru asIa am ncvnic de uo ciocan.
In aceasti camera nu sunt scrumierc.
B. Complcl31i propozi{iile in limba engleu:
Ai Ii putut 54-1 ajuli pc batranul acela.
Te rog 51\-1 inchizi acum.
Nu avern ce face.
Voi fi bucuros sa te ajul.
Nu e nimeni care Ia
Mrl tern ca s-a vandul.
Pune curale pe masa.
Sper eli I-au glisil.
Noi am cumparal perdele noi.
Ei au lasal lolul in Ulma.
inca nu ai curnlat cavorn!.
lumea crede ca acest fapt
nu are importanta.
Henry lovit la genunchi.
22
- Pul some more >"00l.! on the fire.
- The train will leave from >pl:lllorm five.
- There are always fresh >\
at the greengrocer's.
- A >glib of water will make you
feel better.
- Cbildren like this kind of
- He doesn't eat much >meat.
- Is this the front door >ke)?
- I need a >hammer for this job.
- There are no >J"hlr,l) in tbis room.
- You could have helped Ihat >old man.
- Please >:;\\-Itch it >otl now.
- There is >nothlllg we can do.
- I'll be glad to >hclp you.
- Is there >nllboJy who has seen him?
- I am afraid it is >sold out.
- Put some xll.:an napkins on the table.
- I hope lhey have >found it.
- We have bought >ncw curtains.
- Thay have left >c\crythm > behind.
- You haven't xlcm..:d the carpet yet
- >E\oeT)body thinks that
it doesn't matter.
- Henry has >hI his knee.
in exercitiul unnator vom recapitula numeralele. Completali urmtltoarele propozitii cu
numeralele corespunzAtoare:
12.1.-12.9.

c.
Tati! meu are 86 de ani.
intr-un an sum douasprezece Iuni.
EI schimbat slujba dupa
treizeci cinci de ani.
Patru duzini insemana patruzeci opt.
Ziua lui este pe 20 maio
Jeri la ora opt I-am intilnit pentru
a ITeia oaca.
De doua on i-am spus sA nu faea asia.
Unchiul meu va vcni pc data de
douazeci 'li 'lase.
Nu vei avea 0 a dOlia pns.i.
Ar trebui sa Ie bucuri ci nu s-a intarnplat
decal 0 data.
Saptlmana viitoare el va implini
optsprezece ani.
Trei minus Irei Cae zero.
Ziua de 22 decembrie esle
eea mai $Curti din an.
odati 13 palm ani luna februarie are
doulzec:i $i noua de rile.
Noi i-am vizita! pc ei de cinei ori.
Rezultalul a fost doi 13 zero.
in acea iama temperatura nu a prea
sc!zut sub zero grade.
Ce ai tacU! pe data de nou1?
Un seeol are 0 suti de ani.
Ziua de Craciun esle pc
25 decembrie.
Greva a incetat in cea de-a patruzecea zi.
23
- My father is SI' years old.
- There are ::>t",eh e months in a year.
- He changed bisjob after ::>thIrty live years.
- Four dozens is :>fOUrly eight.
- His birthday is on ::"",o:nlleth of May.
- I met him at eight o'clock yesterday
for the ::>'hlrd time.
- We told her >twice not to do it.
- My uncle will come on the >twenty sIxth.
- You won't get a >..:econd chance.
- You ought to be glad that it happened
onIY>onl:e.
- He will be >cIghteen next week..
- Three minus three leaves >nought.
- The >twcnty second of December
is the shortest day of the year.
- Every >loorth year February has
twenty nine days.
- We visited them >fi\ e times.
- The result was Iwo to >ml.
- That winler the temperature hardly
ever dropped below >7ero.
- What did you do on the >Olneth?
- A century has >one hundred years.
- Christmas Day is on the
>t", I:nty fifth of December.
- The strike ended on the > fortIeth day.

Sa repetllm acum aceste euvinte in alia ordine:


-pianist
-succes
-cap de inregistrare
-claviatura, instrument
eu clapc
-compozilie, piesa
-mierofon
-adaptare
-sceni
-clapa; cheie, tonalitate
-instalalie; utilaje;
eehipament
-public, audientli,
speclatori
-realizare, implinire
-compozitie, piesli
-succes
-public, audienl!.
spectatori
-c1aviaturi, instrument
cu c1ape
-pianist
-c1apa; eheie, tonalitate
-microfon
-cap de inregislrare
-scena
-realizare, implinire
-instalatie; utilaje;
echipament
-adaptare
24
> (pi:amst]

> [o:dlans]
>[o:diansJ
keyboard
pianist
Sa invatam in continuare alte cuvinte noi, din sfem muzicii:
success > (s,lkses]
recording-head > Inlo:'dm
111
hal]
composition > 1
adaptation >
microphone > Imalmfaun]
key >Ikl:]
stage > Isle/dJ)
equipment > [lkUipmanlJ
audience
achievement
keyboard
audience
composition
success >(sakscs]
microphone >( ma/krafaun)
pianist >[ pi:amstJ
key >( kl:)
recording-head >lrlko:'dm
tIJ
hcd]
slage >( stc/dJ)
adaptation >fEdaptl'/!;n]
achievement >[tlt.:}i:vmant]
equIpment
>( IkUipmant)
Citi!i eu ateDlie propozitiile in limba engleza $i acordali atcnlie special! traducerii lor in limba
romana:
Do we need all this
equipment'!
The audience was not so large
as on the first day.
The fans did not want
10 leave the slage.
Writing all that music
is quite an achievement.
The pianist is lile youngest.
Do you like this adaptation?
He wrote that composition
at the age of ten.
It has three recording-heads.
=t du Ill'd 0:1 O'h

=t lYl O:dlansllul l'Il.t SOIU la.reI]
F.l' on lYa raPit dCI]
D'a rEnz did nOI "ont
tu 11.\ fha
>[raJhn'l) 0'1 D-.. H mlu:71k
1; k-alt an al: i:\'mant]
11II, raul D7U kompazl.;m
E IYI IllJ a, ten)
>t II hi L T n. nk.o:'dm'lt hedrJ
-Avcm nevoie de loale Bceste
inslalalii?
- Nu au fost atat de multi spectatori
. . .
ca In pnma ZI.
- Fanii nu au vrut
sa paraseasca scena.
- E 0 marc realizare sa scrii
toatli muziea aeeea.
- Pianistul cste eel mai tanac.
- iIi place aceasta adaptare?
- EI a compus acea piesa.
la virsta de zece ani.
-Are trei capuri de inrcgistrarc.
Their success was enonnous. 1 0 elT eli ,"0: mas] - Ei au avut un succes uria$.
Why are there black
and white keys?
You are standing too far
from the microphone.
Most modem groups have
one or more keyboards.
>[U1I1 n' O'ea' bllk
End "all k1'7)
>llu' tEndllJ' 'tu: fa"
fro.." n ama!krnlaun)
>Imaust modam hEv
"an lIT mo:'ld:bo:'dz]
- De ce clapcle sunt
negre $i albe?
- Stai prea departe
de microfon.
-Cde mai multc fonnalii modeme
au unul sau mai multe instrumenle
cu clape.
Completatl propozltule in limba engle7.a:
v.a dorim mull socces! - We wish you a lot of>:;uccess.
Aceasta este 0 adaptare in stil clasic a acelei piese. - This is a classical >adapl81h1n oflhat song.
Este scena destul de mare
pentru orchestra?
Spectatorii tipau IOllimpul.
Multe instrumente cu clape sunt portabile.
Pisica mergea pc pianului.
Ai mai auzit aceasla compoz1lle?
Microfonul este prea sus pentru copi\.
Trebuie s3 $tergi regulat
eapul de inregistrare.

25
- Is the >..tagc large enough
for Ihe orchestra?
- The '>aUlhcnce were screaming all the lime.
- Many >kcyboanL are portable.
- The cat walked on the piano >key
- Have you heard Ihis >composl1lon before?
- The >mlcrophollc is too high for the child.
- You have to clean the
>reCt. rdmg-head regularly.
Aces! echipamenl esle mult prea greu pentru mine. - This >cqulJlment is much 100 heavy for me.
lata ullimul grup de cuvinle noi pc. care Ie vom invl\a in accasta lectie. Cititi-le, ea de obieei, Cll voce
tare Cll mare atentie:
successful > lsab sfull - de succes;
to achieve >llua40bl - a realiz8
frequenlly > - freevent, adesea
10 account for > Itu "laun! fo') - a cxplica, a juslifica
by heart > Ihal ha"tl - pc de rost, pc dinafarn
10 postpone > Itu paustpaunl - a amana
nervous > In.il'\'8sl - nervos, agitat; emotional
10 imitate > 'll lmndt) - a imila, a copia
deaf > kkfl -surd
to equip > tll Ik 'ipl - a dcta, a instala
deafening > - asurzitor
to pick up > .1 Plio. apl - a lua (jH cineVQ dintrun loe);
a ridiea de jos, a culege
- Ei erau bine echipali
peotru c!latorie.
- Acea muzica rna enerveaza.
- Cum justifica el
absenta?
- la-rna de la hotel.
- POli imita multe instrumente
10' III muzicale cu acesta.
- Tell me about his >.u,:h.o:\cmo:nb.
- The >P130lSI sat down and began
to play.
26

>lD'el ar"elll; ijll


f(l' D'a d, .. nl J
>[ptl fit: ap r.l lYa h.llIlell
>{IU, "'En imllelt m.... nl
mlU:... kal in 1l1lmants
> Irn.Em Auld pi:rll-!rau def] - Multi biitrini surzesc.
> [al\' jt\,l:\d o. III "oz }!llWn' - Am realizattot ce miam propus.
tu du,
> [D'I:I mlU:Llk mClks ml'
na'\asJ
> lllau da7 hI. akaunl
for hl/ ":hsansJ
Pianistul s-a a inceput
sa canlc.
lata acum noile cuvinte in prapozitii:
How does he account
for his absence?
Spunemi ce realiza.ri are.
Pick me up at the hotel.
J've achieved all J was going
to do.
Many old people grow deaf.
That music makes me
nervous.
You can imitate many
musical instruments with it
They were weUequiped
for the journey.
Completati aeum propoziliile in limba engleu ell cuvinlele pe care tocmai Ie-ali invatat:
- That >a..:count:i for their success.
Eu curat adesea capul de inregistrare.
- tn acea luna
membrii grupului s-au
intalnit adesea.
- Ea versurile acestui cantec
pe de TOSt.
- in fabrica zgomolul
era asunitor.
- Aces! lucru nu mai poale
fi amanat.
- Era vorba despre 0 adaptare de
succes a unui vechi caolce.
- I clean the recordinghead.
- Why are you so >ncrHKb?
- The music could be heard
at a great dislance.
- You will >achle\C nothing this way.
- They us wilh portable radios.
- They want to the pop festival.
>ldlUnnl'l O'Et manP
D/a lncrnba',. 3\ D/l:l gm:p
mel fri:k"antIiJ
>1 it la_ot hi: pauslpllund
[0I100"'ga1
>(In D'a IEkWn D'a S<'lund
defamo"')
>[ ... n;lUL IYa lin\.<. .1\
D.'IS m'I' baJ ha 'I)
>[ II 07 a !iakse lui E.:daptt'l n
iI\ an auld sonllPJ
Ei ne-au dotal ell aparate de radio portabile.
in felul acesta nu 'lei realiza nimic.
It can'l be postponed
any longer.
It was a successful adaptation
of an old song.
During that month
the members of that group
met frequently.
Acest fapt explica succesullor.
Ei 'lor sa amine feslivalul de muzica pop.
In the factory the sound
was deafening.
She knows the lyrics of
this song by heart.
Muzica aceea asurzitoare putea fi auzita
de la mare distantA.
De ce atat de emolionat?
Voi veni sA te iau la ora - I shall come 10 >pIck you >up at seven.
El scrisoarea de la ea pc din afari. - He knew ber letter >by
Ea poate imila cu alte persoane. - She can easily >lmltalc other people.
Muzica zgomotoasa poate duce
in cele din unnala surzenie.
- Loud music can make you
>dcaf in the end.
EI este un dirijor de mare succes. - He is a very >slIcccssful conductor.
Acum veti invala noi reguli de gramaticA referitoare la folosirea verbului "need", precum verbe
modale Doi.
CD
DupO verbul nud cu sensul de "a avea nel'oic" unnea:li complementul direct. Need are rolul de
\'erb principal. iar intrrMrile Ii negariilc scformea:a cu ajularul auxiliarului "do/does H:
Do you need this book now? - Ai nevoie de aceasta carte acum?
She doesn't need a new coat. - Ea nu are nevoie de a haina nouA.
27
Calla are aear inleles. need poole Q\'ea forme pentru timpllrife Simple Past $i Simple Future:
They needed more inform:ltion.
We didn't need this record-player.
Will you need morc tickets?
- Ei aveau nevoie de mai multe infonnatii.
- Noi nu aveam nevoie de acest pick-up.
- Vei avea nevoie de mai multe bilete?
Dllpfi need Sf! poote/alos; Ii infinitivul. "need" exprirn/ind necesirotf!a sau obligalio. jar sensuJ sau
este sImilar eu sail "hal'l! to ". in aeesl caz "/leed" poole Q\'ea roJ de verb pdncipa/ sau de
\'f!rb modal.
Ialii carel'a exemplI!:
oj w!rb principal
Do you need to leave so early?
I need to buy a new bicycle.
h) verb mOllul
You needn't be in such a hurry.
Need you work so hard?
- Chiar trebuie sa pled ap. devreme?
- Trebuie sa eumpAr 0 bicicleta noua.
- Nu 'rebuie sa Ie tare.
- Trebuie sa muncc$ti atal de muJt?
CD
Co verb m()(Jal. "need" este folosit cel ma; adesea ill Propozilii ill(erogative $; negalive 10 rimplll
Simple Presem. "Need" in calitale de \'erb modal poatefi folosit Ja l'Orhirea indirectti, dllpO cum
urmea=a:
We told her Ihal she needn't write
Ihatletter.
- I-am spus ca. nu trebuie sa serie
acea scnsoare.
CD
Conslructia Needn't hne + Past participle sefolosqle pel/tru a exprimafoplul co nu era nel'Oie ca
lin alll/mit lucrll stifiefdcllt. co de exernplll:
She needn't have written that leter.
You ndn'l have bought the tickets.
I've already bought them.
- Nu era nccesar ca ea sa serie acea serisoare.
- Nu trebuia sa europeri bilete.
Tocmai am cumparat eu.
CD
Verbul dare (lka'lpootefuncliono co verb modal sou co verb principal.
In calitate de \'t'rb modal. dare esre cel rnoi odeseofolosit in propozitii negative Ii i"rerogative 10
timpurife Simple PresemIi Simple Past, co de exemplu:
He dare not say it.
Dare he say it?
Daren'. he say it?
He dared not say it.
Dared he say it?
28
- EI nu sa. spunA asta.
- indrhnc$tc sa spuna asta?
- Nu sA spunA as13?
- EI nu a indraznit sa. spuna. asta.
- A indriznil el sA spunA asta?
CD
in ellgleza modermi mal des co verb principal/a timpurile Present Simple. Past Simple
ii Future. La persoana a treia singular a timpuJu; Present Tense se adaugu termilJ(lfia "-s", jar
propo=ifiile imerogollve ii negative seformea=ti Jolosind verbe Quxiliare.
lata cateva exemple:
He dares to say II. - EI sa 0 spunl.
He dared to say it. - EI a indraznit sa 0 spunl.
He will daR to say it - EI va indrazni sa 0 spunl!..
He doesn't dare (10) say it. - EI nu sa 0 spuna.
Does he dare (to) say it? - sa 0 spunl?
He didn't dare (10) say it. - EI nu a indraznit sa 0 spuna.
Did he dare (to) say it'? - A indraznit sa 0 spunlil'
Cand exprima indignarea in Propoziliile interogative, "dare" nu poate
fi folosit decat ea verb modal.
- Cum sa spunl asta?
> l\eed you wrnp II up'.'
> 1 Id he needn't haH': done II.
> Dared be ol-crta1.e the other car"
> They (lidn"1 dare {Iol touch II.
> I hey needed m(lTl: n;1I1..
> 110.... dan: you come here"
> He ,aId I needn't p;ly yet.
> We needn't sp.:nd alllhe monl:Y
> lie to Im\ cI a lot.
> You needn"t ha\'c ",aIled for me
> lie needn't change It.
El trebuie sa ealatoreasea foarte multo
Am spus ca nu trebuia s faea asta.
EI nu sa rna intrebe.
El a spus ea inca nu trebuie sa phHese.
Ei nu au indriznlt sa il 3tinga.
Nu e nevoie sa eheltuim toti banii,
29
Ei aveau nevoie de mai muhe cuie,
How dare he say it?
EI nu are nevoie sa sehlmbe asta,
A awt euraj sa eealalta
Dupii cum plVbahil ari ohservat. "dare" este urmat lie "to" in propozifiile ofirmative. pe ctind in cele
negative 1; interogalive "to" 1111 este ohligutoriu,
Nu trebuia sa rna
Traduce!i in limba engleza urmatoarele propozitli:
Cum sa vii aici?
Trebuie sa it impachetezi?
/
Verbul used to [Ilud IU] + infiniliv exprima aqiuni care au a"ulloe ell
catva limp in unnl. in limba romana se traduce ell verbul "3 sa"
sau adverbele "inaintc", 'odati" "caodva", "odioioara", "pe vrerouri",
lalil cateva exemple:
There used 10 be (anns where
there are houses now.
I used to think that all people
were good.
- Ynainte, pe locul node sunt acurn
case se aOau ferme.
- Cindva credeamca oamenii
sunt buni.
Used to mai este folosit penlro a 5e exprima actiuni care 5e repetau in
trecut:
He used to go for a walk
every morning.
She used 10 return by
the lasl train.
- EI sA se plimbe
in fiecare dimmea!a.
- Ea sa se inloard
cu ultlmul tren.
/
CD
Cond forn/ulan! propozi,ii imerogatil'e. oroillea se inversea=ti. "used" fimd preudat de subiect.
Forma negatiwI Q aceslu; verb este "used not' sauforma sa prescurtatti "USI!1l} n.
Used he to go for a walk every morning?
He used not (usen't) to say much.
- sa se plimbe in fiecare dlmlnC3\i?
- El nu sa voroeasca mult
In forma coloc\>jalii a limbii engleze. in cozul propo=i{iilor negatiw Si interogalive se. folosqte. mai
curiind auxiliarul "did" ;'1 combina{ie cu verbul "use ".
Did he use to go for a walk every morning?
He didn't use 10 say much.
- sa se plimbe in fiecare dimineata?
- El nu sa voroeasca mult.
Forma de paniciplu "to be used to" inseamn.a ". Ii
invi!al eu" poale fi folosita la toale limpurile. Daci aceasti formi esle
unnal.i de un verb, atunei are fonna de gerund (are teminatia ing).
Cititi exemplele:
I am not used 10 it.
He is not used 10 walking
so much.
She was used to getting up
early.
- Nu sunt cu eeva.
- EI nu este sa mearga
pc jos alat de multo
- Ea era sa se $Coale
devreme.
In aceaslti construerie "to be" poolefi inloeuit ell "to get ". 1I0ua expresie. "to get used to", insemniind
"0 se cu ":
I got used to getting up early.
30
- Mam obi$nuit sa rna seol devreme.
Complelali propozitijle in limba engleza cu forma corecUi a verbului:
Ea nu ar trebui slj ceara
Trebuie sa Ie mullumim?
- She >needn'l ask for his car.
- > -eel! we tbank them?
EI a spus d. nu e nevoie sa-i inapoiem cartea. - He said we >needn't relurn the book.
Nu suntem sa lucrarn pana alat de larziu. - We >arrn't used to working that late.
Exerciliul urmator va vll, ajuta sa relineti cuvintele noi. Traduce1i in limba engleza dialogul unnator:
> Well I think It w II be better If we move
tllat mIcrophone there.
> I'm alrald the stage IS too small
lor all thiS eqUipment.
He > 10 get up early then.
- I >need a new battery.
- > u-ed they to meet there?
- They >darcn't make enquiries.
- >Doo'l we need 10 write it down?
- >Did they >dare (to) speak 10 him?
- We >d.,red to attack them.
- We don't see her so often as we > u -ed to.
- We >""111 need to change course.
- > DIdn't they > wre (10) speak to him?
- She >had to stay there longer.
- He >wte!lo to refuse.
- How >dare she come without the money?
- There lobe many faclories in tbis town.
- Children >used to play here.
- They >dldn'l use to earn much.
- She >h d to stay there.
- She >u:-cd to go shopping in the afternoon.
- He >150't used toit yet.
- I >lhdn', dare (to) drive so fast.
Ma lem cs scena esle prea micA
penlru tcate aceste
31
Atune; cred ca ar Ii mw bine sA mutAm
aJci microfonul acela.
inalflle ea l'acea cumparillurile dupa-amiaza.
Chris:
Laura:
inalflte emu multe fabrici in acest
inatnle ei nu mult.
Pc atunci el obi:muia sa se trezeasca devreme.
Ea a mbuil sa mai stea acolo,
Nu 0 mal "edem atat de des ca inainte.
Noi am indraznit sa-i atacam.
EI inca nu s-a cu :lsta.
Nu am avul curaj sa conduc atat de repede.
Ea a trebuit sA stea acolo.
inainte aici se jucau copiii.
Va trebui sa schimbam ruta.
Ei nu indraz:nesc sa ceara infonna1ii.
Nu e nevoie sa nc notam asta?
Nu au indrnzml sa vorbeasca cu el?
Au indraznit ei sa vorbeasca cu el?
Acolo se intalneau ei (inainle)?
Cum sa vina lara bani?
Am nevoie de 0 baterie noua.
SA exersam acum pronunlia urmatoarelor cuvinte, care au in cornun anurnite sunete:
I,
1'1
[oj
I""J
",y board postpone
people deaf audience home
achieve 1<0 taught alone
eigbteen remember thought over
seen when dawn compose
32
> Youre nght The piaOist WIn have
JTlOfe space then.
> I'm gen1ng more and more nervous
about the performance
01 our chJIdren. Aren't you?
> Just a Mtle, rm sure the performance
will be successlul, They know all
the composItions by heart.
> Yes, and they've many tImes
before a large audience, Lefs go home
and I'll pIck you up at SIX,
Spectacolul pe care trebuie s8-1 dea
copiii rna face sa am emolii
tot mai mario Pe tine nu?
Atunci ne vedem la ora ,ase. > Thanks, See you at Sill then,
Da, au mai cAntal de muhe ori in fata
unui public numeros. sa mergem acasa.
acum. Am sa trec sa te iau la ora
Un pic. Sunt sigura ca spectacolul
va fi 0 Ei toate
piesele pe de rost.
Ai dreptate. pianistul va avea
mai mult loco
Laura:
Chris:
Chris:
Laura:
Laura:
LECTIA 14 - PARTEA A nOVA
,
Ea nc-a spus ca lrebuia sA mearga aoolo freeven!. >Shc lold she;- had to JO mere frequently.
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii fili aten\i indeosebi la verbele modale:
Acum poti sa iei Joe.
Poole cil ei nu inca.
iti doresc succcs!
EI a spus eil nu avem vaic sa vorbim cu nimeni.
Dupa ce am mult limp am avul vaic
sa mlru in camern.
Maine copiii vor avea vaie
sa mmana aeasa.
Niciodatli nu am avut vaic sa vedem
inelul acesta.
Vei primi pennisiunea sa vinzi aceste bilete?
POI sa fumez 31Ci1
ASlazi s-ar putea sa ninga.
Trebuic sa
Trebuie sa ce inseamna asta.
Trebuie sa ai grijA sa nu uili nimic.
Chiar trebuic sA fumezi loati ziua?
Ea a spus ca IrebUie sa piece.
El a spus cd poale sunt obosita.
Trebuie sa curatam in fiecare zi.
Va trcbui sa mai multo
A trebuil sa facem acest lucru ani in
Nu trcbuie sa atiita apa,
Sar cuveni ea el sa Ie dea lor easa.
Ar Ircbui sA aiba ci bilete.
33
> You may Sit down nn\l,
> nol Kno"" yet
> May hi:
> lie $,Ild !nIght mIt speak to anybody.
> Aher Walling for a JlInll11me I .... ala allowed
10 the room.
> The children .... III Ix alloYtcd to day
home ltlmllrTUW
>We h;l\c ne\er ocen allo.... cd 10 lice
that ring.
> Will )OU be pcnmncd to tickeb",'
> I nwl..c here"
> It might IdJOW h>day
> You rou:.1 waitt
> Imul>( know \\h.llilus mC<ltls.
> You must be: careful npllo forgcllmvlhlOg.
>, 11 ... 00 ... all day'
> ::ud th.. t he musl ea\c.
> lie sail! I must be IJreJ.
> We havc \<) clean the car c\ cry day.
> You", III ha\ ... 10 h nkr
>We ha\ c had to do that lor years
> You not wash: s\lllluch waler.
>lie oughl III I\'e Ihe house 10 !.hcm.
> rhey ought 10 baH' 'me llcket

lata $1 ultimul exerciliu din acest caiet, in care va Irehui sa completali propoziliile in limba engleza:
Nu trebuic 53-1 citeasci inlai?
Trebuie sa mai spun asIa 0 data?
Nu e ncvoic sa mergi acolo alai de des.
Nu trebuia sa-I cumperi.
EI a spus eli nu trtbuie s3mi fae griji.
Ea D-ar fi trebuil sa sufere alaI de mult.
Nu lrebuie sa fierbi inlai ouale?
Trebuie sa-1 aduca inapoi?
Trebuie sa vorbesc cu fratele mcu.
EI avea ncvoie de bani.
A trebuit ea ei sa 0 verifice din nou.
Ai indraznit sa ramai aeolo?
EI nu a avUI curaj sa ia avionul.
Ei nu indrazntse sa intre in greva?
Ea a avut curaj sa. lase copiii singuri.
Cum indrazne$ti sa rna inlrebi?
inaintc el era faane gras.
inaintc aiei se afla 0 macelirie.
Obi$nuiam sa mergem aeolo impreuna.
Obi$nuiam sa merg la birou cu bicicleta.
inainte ei se plangeau mult?
Ea nu sa se uite la emisiunea aceea.
CaHitoreai mult?
inainte nu uitai asemcnea lucruri.
De-acum ne cu asta.
Ei nu sunt sa calatoreasca atit de mult.
Ea nu se poate cu asta.
34
- they read it first?
- > _ cell J say that again?
- You go there so often.
- You >nct.-t!n! have bought it
- He said I >needn't worry,
- She >necdn"t have suffered so much.
- >1) m't you >need to boil the eggs first?
->Doe he >necutobring it back?
- I >ne"J to speak to my brother.
- He >nccdcd the money.
- They >had to check it again.
- > f)an:lI you stay there?
- He >l.hdnOt tJare(to) fly.
- >Don't they >tJare (to) strike?
- She >dare to leave the children alone.
- How >.....:are you ask me?
- He >u r:d be very fat.
- There >lL d tl be a butcher's shop here.
- We > oJ 10 go there together.
- I >u:-oed 10 go to the office by bicycle.
- Did they >usc to complain a lot?
- She >t1St=n', to watch that programme.
- >Did you >w;c '0travel much?
- You >thJnt li:K to forget such things.
- We ate getting>' .cd tl. it now.
- They are not >u oed IIHravelling so much.
- She cannot>gt u. d it.
RECAPITULAREA LECTIEI 14
14.1. "Need" ca verb principal:
a) cu un complement direct
They needed more information.
I don'l need those books.
b} cu infiniliv
She needs to write.
Does she need to write?
She didn'l need to write.
- Ei aveau ncvoic de mai multe infonnatii.
- Nu am ncvoie de carti1c actlca.
- Ea trcbuic sa sene.
- Trebuie sa sene?
- Ea nu a Irebuil sa serie.
14.2. Folosirea verhului "need" ca verb modalla limpuJ Present Simple (in intrehari $i negalii):
She needn't write.
Need she write?
- Ea nu trebuie sa serie.
- Trebuie sa serie?
14.3. Folosirea verhului "need" la vorbitea indirecti:
We told her that she needn'l write. - I-am spus ci nu trebuie sA serie.
14.4. Consuuctia "need have" + Past Paniciple esle folositi cand se arah\ eli. nu era ncvoie ca un
anumit luctu sa. fie fAcut.
She needn't have wrinen that. - Nu trebuia I era nevoie ca ea sa serie asta.
14.5. Folosirea verbului "dare" in propozitiile inlerogalive negative la limpurile Simple Present
Simple Pasl ca verb modal ca verb principal:
He doesn'l dare (10) say it.
He dare nOI say it.
Does he dare (10) say it?
Dare he say it?
He dared nOI say it.
He didn't dare (10) say it.
Dared he say it'?
Did he dare (to) say it?
- EI nu sa 0 spun!.
- sa 0 spun!?
- EI nu a indraznit sa 0 spuna.
- A indriznit sa 0 spuna?
14.6. In propozitii1e afinnative "dare" esle intotdeauna ro10sit ca verb principal.
He dares to say it.
He dared 10 say it.
35
- EI sa 0 spuna.
- EI a indrnznit sa 0 spun!.
14.7. Ciind exprima indignarea, "dare" eSle inlotdeauna folosit ca verb modal:
14.9. "Used 10" in ProPoziliile interogalive negative:
- Nu sunt cu ceva.
- Candva credeam ca toti oamenii sun! buni.
- Ea 51 se intoarcA cu ultimul Iren.
- Nu rnA pot sa rna trezesc devreme.
- inainte aici era 0 fabric!.
- EI flU estc sa meargA pc jos
atal de mult.
- Cum sa spunl asta?
- E1 nu spunea multe.

'-
-'"
.' - el sA se ducA la plimbare
.'
.' in fiecare dimineata?
Exemple:
36
How dare he say Ihat?
I cannot get used to getting up early.
He is not used 10 walking
so much.
There used 10 be a factory here.
'"To get used to" inseamna "a se cu":
1am not used to it.
She used to return by the last train.
Used he to go for a walk
every morning?
S.u
Did he use to go for a walk
every morning?
I used to think all people were good.
He used not (usen't) to say much.
S.u
He didn't use to say much.
14.8. "Used 10" + infinitiv exprima actiuni sau condilii care au avut loc in trecut sau aqiuni care
s-au repetat in trecut:
14.1O. Constructia "to be used to" are sensul de "a fi 51". Acestel construelii
nu lrebuie sl i se aplice regulile valabile pentru "used to":
TEMA PENTRU ACASA 14
A Traduceli unnatoarele propozitii in limba romana:
I. Need you listen 10 them?
2. You needn'l have read all of it.
3. They had to believe what they were lold.
4. Dare you be late for work?
5. They are used to earning much.
6. He used to be fond of it.
B. Traduceti urmatoarele propoz1tii in IImba engleza;
1. Noi sa bern cafea.
2. Ea nu era sa mearga pc jos 13 serviciu.
). EI nu sa inchida aparatul de radio.
4. Candva ea a fost sora medicala.
S. A indraznit sa iI ia Cll el1
6. Ei au indraznit sa ii spuna sa piece.
C. Asociati fiecare cuvant din coloana A Cll descrierea sau cuvantul corespunzjjtor din coloana B:
A
B
I. audience
,.
not able to hear
2. nervous
b. oflen
3. deaf c. worried
4. achievement d. people watching-a'perfonnance
5. frequently c. success
37
VOCABULARUL LECTIILOR 13 81 14
, ,
to account for >
[IU ..l.aun! fo']
- a explica, a justifica
to achieve > - a realiza, a indeplini
achievement >
ldtsbmant]
- realizare. irnplinire
10 adapt >
[adEpt]
- a adapta

adaptation >
J
- adaptare
audience >
[o:dlaDs]
- public, audientli, spectatori
to be permitted to >
[IU hi pa'milld Ill]
- a i 5e permilc sa,
a primi permisiunea sli
to be used to >
[tubl' luSllU]
- a fi obi$nuit/invlilatldeprins sa
be"
>
[bl:t]
- bataie; dIm
by heart >
[oolll<l"t)
- pe de rosl, pe dinafara
to cheer >
110 I:jl' a}
- a aclama, a aplauda
classical >
[klE:slkaIJ
- clasic
colourful >
[k.alarfuIJ
- colorat, plio de culoare
to compose >
{IU l..amrau.lJ
- a compune
composer >
( l..ampiuza1
- compozitor
composition >
[kompazl 0)
- compozilie, piesa
to conduct >
I tu landa!.:t]
- a dirija
conductor >
[kandakta1
- dirijor
10 danee >
rlu da:ns]
- a dansa
to dare >
[IU deaf]
- a indri1zni, a avea CUI1I]
deaf > - surd
deafening >
(defanm
tll
]
- asuczitor
disc jockey >
l disk.dJoL.l]
- disc jockey
disco >
(dhlau}
- discolecA
drummer >
I droma']
- baterist
drums >
(dramz]
- lobe; baterie
10 equip >
ltUlk"ip]
- a dota, a echipa
to faint >
llu fem1j
- a le$ina
f,n >
[fEn]
- fan, suS\inlilOr
38
frequently >

- (recvent. adesea
to get used to > Ituget/u"ttu) - a se sa
group > [gm.p]
- fonnatie, grup
guitar > [gila:'] - chitarl
guitarist > [l!lta:f1:-.t] - chitarist
to imitate: > llu imllclt] - a imita. a copia
immortal > 11Jl1O:'IIJ - nemurilor
instrument > Iinslramant I - instrument
instrumental > [mslramenll] - instrumental; piesa
instrumentala
key > llo. ] - clapa; cheie. tonalitate
keyboard > IH>o'dj - instrument cu clape
lyrics > [links) - versuri (ale unu; canlec)
m,y > ImCI] - a putea. a avea voie (verb modal)
melodious > [ rnd:Hldla"j - melodios
melody > (meladlJ - melodie
microphone > [IDa/kr"I,lImI - microfon
middle-aged > [midlcldld] - de virsta mijlocie
musical > LtnlU:ZlLdJ - muzical
mUSiCian > [mlU:zi,n]
- muzician. cantaret
nervous > (ni'va,,]
- nervos; emotionat
obscure > [obskIU,lr] - obscur, neclar
orchestra > [o:"kcslra 1 - orchestra
ought to > [O,IIU) - se cuvine I se cade si
,
out of tune > taut a.. lIu:n] - dezacordat (desprl! instrument)
fals (0 canto)
to perform > !lupa'lo:'m] - a canta, a evolua. a interpreta
performance > [pa'fo:'man\] - spectacol, interpretare, recital
plano > [planilll] - plan
pianist > [pi:anist} - pianist
10 pick up > [tu plk all] - a lua (pi! cinevo dintr-un foe);
a ridica de jos, a culege
39
pop festival >
(pop festl\lj
- festival (de muzicl'i) pop
pop musIc >
(poptnJu:J.:lkJ
- muzicl'i pop
popular >
l'IofHula]
- popular, cunoscut
to postpone >
(IU pJuslp:wnI
- a amana
recording-head >
(nko:'dm
1sl
he'd.
- cap de inregistrare
record.shop >
[rl'ko:'d upJ - magazin de muzicl'i
relatively >
(rclatlvl1]
- (in mod) relativ
to release >
Itu nIb]
- a scoate pe piata
to replace >
(II npll'l
I
- a inlocui
to scream >
lu kn.m]
- a lipa
single >
m
IJ - single
Slage > IJI - scenli
success >
I "I' 1 - succes
successful >
[ s;Jheslulj
- r u ~ i t de succes
teenager >
(ti:ne/dJa'l
- adolescent
tune >
(1Ill n}
- melodic
to tune >
(tu tlu.n]
- a acorda (Ull instrument)
vocal >
\aukl
J
- vocal
40

S-ar putea să vă placă și