CALITATEA IN NURSING

I. Obiectivele urmrite: Prezentarea modalitilor prin care se poate msura calitatea serviciilor medicale, menit s asigure competena si performana medical. II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice n sistemul de sntate apar n mod continuu pierderi nepermise care induc costuri mari pentru ntreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe cauze: - tehnologii medicale sau servicii de sntate neperformante sau ineficiente; - variaiile mari ale performanei practicii medicale si ale rezultatelor acesteia n diversele spitale din Romnia; - accesul inegal la serviciile de sntate; - insatisfacia pacienilor fa de serviciile primite i cresterea timpului de asteptare pentru primirea serviciilor de sntate; s.a. Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine n aceeasi msur o prioritate pentru furnizorii de servicii de sntate, manageri, pacieni, terul pltitor dar si pentru instituiile/organizaiile guvernamentale. Furnizorii sunt dornici s si demonstreze competena n spitale bine dotate. Pacienii sunt interesai s primeasc ngrijirile necesare, cu respectarea integral a drepturilor lor, n cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care l-au ales. Pltitorii sunt interesai s introduc standarde, indicatori si criterii de calitate n spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul este cel ce trebuie s reglementeze activitatea din sistemul sanitar printr-o legislaie menit s favorizeze aplicarea managementului calitii n unitile sanitare, facilitnd munca furnizorului si aprnd pacientul de deficienele din sistem. Iat de ce subiectul calitii ngrijirilor de sntate este unul extrem de controversat, cu implicaii att la nivel economic, fina nciar, tehnologic, ct si la nivelul resurselor umane si al managementului organizaional. Modalitatea n care managerii spitalelor abordeaz conceptul de calitate difer mult n funcie de experiena si pregtirea fiecruia. Scopul revizuirii standardelor de calitate const n mbuntirea continu a calitii serviciilor furnizate si a modalitilor de a produce aceste servicii. n acest sens, un bun management al calitii const n planificarea, aplicarea practic, controlul si revizuirea msurilor necesare modelrii serviciilor si proceselor, astfel nct

acestea s se rspund permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicai (clieni, furnizori, finanatori). De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiii ale calitii n funcie de dimensiunile pe care autorii le-au avut n vedere. Astfel, printele conceptului modern de calitate, Donabedian, descrie calitatea ngrijirilor de sntate drept "acele ngrijiri care se asteapt s maximizeze dimensiunea bunstrii pacienilor, lund n considerare echilibrul cstigurilor si pierderilor asteptate, care apar n toate etapele procesului ngrijirilor de sntate" (Donabedian, 2003 ). Dup Donabedian (primul care a subliniat natura complex a calitii ngrijirilor medicale) existau dou componente ale calitii serviciilor medicale: tehnic si interpersonal (Donabedian, 1980). Pe de alt parte, Organizaia Mondial a Sntii defineste "Calitatea sistemului de sntate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sntat e pentru mbuntirea sntii si capacitii de rspuns la asteptrile generale ale populaiei". Exist nou variabile ale calitii definite n prezent pentru practica medical, ct si pentru managementul sanitar, ce formeaz baza furnizrii serviciilor medicale: - competena profesional - cunostinele/abilitile/performana echipei medicale, ale managerilor si ale echipei de suport; - accesibilitatea - furnizarea serviciilor de sntate nu este restricionat de bariere geografice, sociale, culturale, organizaionale sau economice; - eficacitatea - procedurile si tratamentul aplicat conduc la obinerea rezultatelor dorite; - eficiena - acordarea ngrijirilor necesare, corespunztoare, la costurile cele mai mici; - relaiile interpersonale - interaciunea dintre furnizori, dintre furnizori si pacieni (clieni), dintre manageri, furnizori si pltitori, precum si ntre echipa de ngrijri si comunitate; - continuitatea - pacientul beneficiaz de un set complet de servicii de sntate de care are nevoie, ntr-o ordine bine determinat, fr ntrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic si tratament; - sigurana - risc minim pentru pacient de complicaii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sntate; - infrastructura fizic si confortul - curenie, confort, intimitate si alte aspecte importante pentru pacieni; - alegerea - pe ct este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare sau tratamentul.