Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Fig.59 Preriile nord-americane Preria inalta propriu-zisa;2. Preria joasa si mixta; 3.Prerie nordica cu Festuca; 4.Preria din nord-vest; 5.desert si semidesert cu Artemisia si Atriplex; 6.Arii cu ve etatie !alo"ila# incluse in 5 $dupa Cnapp, 1965, preluat din R. Braque, 1988%

Condiii ecologice &ondi'iile ecolo ice sunt in"luen'ate de altitudinea relie"ului# care cre(te treptat de la est spre vest# p)n* la 15++ m ,ernile sunt aspre $++ - $-5+&%# iar verile excesiv de c*lduroase .emperaturile medii lunare care cresc de la nord spre sud (i precipita'iile medii lunare care scad de la est spre vest se re"lect* /n compozi'ia "loristic* (i "izionomia de ansam0lu a "orma'iei ve etale

Faciesuri 1educerea de la est spre vest a cantit*'ii de precipita'ii determin* individualizarea urm*toarelor "aciesuri2

a% preria cu ier0uri /nalte $tall grass-land%# /n est 0% preria mixt* /n centru c% preria cu ier0uri scunde $short grass-land%# /n vest Diversitatea floristic

0iodiversitatea "loristic* a preriei /nalte este ridicat*; /nveli(ul ve etal este edi"icat de specii de raminee $!ndropogon scoparius, !. gerardii%# cu /n*l'imi de p)n* la 1 - 2 m; 3n preria mixt* $amestecat*%# al*turi de ramineele /nalte $ !ndropogon scoparius, "tipa co#ata, "tipa pectinata% apar (i raminee scunde# endemice pentru prerie $iar0a rama- Bouteloua gracilis# iar0a 0izonilor- Buc$loe dact%loides%# care treptat devin dominante; pe supra"e'ele p*(unate intensiv# apare "enomenul de ruderalizare a ve eta'iei# materializat prin dezvoltarea excesiv* a speciei xero"ile suculente &puntia pol%acant$a; 3n preria cu ier0uri scunde# ariditatea crescut* "avorizeaz* apari'ia concre'iunilor calcaroase /n pro"ilul de sol# la o ad)ncime de 25 cm; acestea a"ecteaz* dezvoltarea /n ad)ncime a sistemului radicular al plantelor; speciile care ve eteaz* aici $!rte#isia frigida, !ristida longiseta etc.% prezint* adapt*ri la xero"ilismul climatic;

'u#ea ani#al &a (i stepele eurasiatice# /n timp istoric# preria s-a con"runtat cu "enomenul de reducere a 0iodiversit*'ii "aunistice# pe de o parte ca rezultat al interven'iei antropice asupra 0iotopurilor naturale# (i pe de alt* parte# ca e"ect al practic*rii necontrolate# adesea exterminatoare a activit*'ilor v)n*tore(ti; /ntre speciile disp*rute (i periclitate pot "i citate2 0izonul $Bison (ison%# care de la un e"ectiv de peste 1#5 mil . exemplare /n secolul al 4,4-lea# a ajuns /n prezent la un num*r de su0 2+++ de indivizi# proteja'i /n rezerva'ii naturale; curcanul s*l0atic $)eleagris gallopavo%# cer0ul m* *resc $ &docoileus $e#ionus%# antilopa american* $!ntilocapra a#ericana% etc.# specii periclitate. 5ami"erele reprezentative pentru prerie# multe dintre acestea cu caracter endemic# cuprind specii de carnivore2 c*'elul de prerie $C%no#is socialis%# coiotul $Canis latrans%# vulpea de prerie $*ulpes velo+%# di!orul $)ustela evers#anni% (i roz*toare2 (o0olanul cu 0uzunare $,eo#%s (ursarius%# iepurele de prerie $'epus to-nsendii%# pop)nd*ul $.ctido#%s franlini% etc.; Al*turi de curcanul de prerie# specie em0lematic* pentru continentul nord american# lumea p*s*rilor cuprinde specii ca2 *inu(a de prerie $"peot%po cunicularia%# acvila de prerie etc.; 6erpeto"auna $"auna de reptile% are ca reprezentant de temut# (arpele cu clopo'ei $Crotalus confluentus%

1.1.

Pampasul sud-american

Prin "izionomie (i condi'ii ecolo ice# pampasul ar entinian (i /naltul veld sud a"rican apar'in aceleea(i cate orii de "orma'ii ve etale# edi"icate de ier0uri cu caracter xero"il 7cup* o supra"a'* de peste 5++ mii 8m2# des"*(urat* /ntre 32 (i 39+lat. sudic*; ocup* c)mpia aluvial* a "luviului 1io de la Plata (i platourile pata oneze# extinz)ndu-se p)n* la ol"ul :t. ;or e $litoralul 7ceanului Atlantic% Condiii ecologice condi'iile climatice sunt relativ asem*n*toare celor din preria nordamerican*; in"luen'a oceanic* m*re(te umiditatea atmos"eric*; precipita'iile atin 1+++ mm<an /n partea de nord-est; /n sud-vest# cantitatea acestora ajun e la limita de usc*ciune a "orma'iei ve etale de pampas# respectiv 5++ mm<an. &antit*'ile de precipita'ii relativ crescute sunt contra0alansate de temperaturile mari $la =uenos Aires# temperatura medie anual* este de 16#1+&% (i de evapotranspira'ia poten'ial*# de asemenea ridicat*. .emperaturile sunt pozitive (i /n sezonul rece $9 - 12 +&%# /n ciuda v)ntului rece de sud-vest# denumit local pa#pero.

Fig.61 ,ma ine din pampas

Faciesuri /i co#po0iie floristic &ondi'iile ecolo ice $/n special umiditatea% (i di"eren'ierile "loristice permit individualizarea a dou* "aciesuri2 a1 faciesul nord2estic# mai umed# dominat de asocia'ia "loristic* :tipa neesiana $colilie%- Bot$rioc$loa laguroides $0*r0oas*%# /n componen'a c*reia exist* circa 23 de specii de raminee (i 46 de specii de dicotiledonate $ 3. 4alter, 1956%;

acolo unde p)nza "reatic* este mai apropiat* de supra"a'* apar desi(uri de 7aspalu# quadrifariu#; pe solurile !alomor"e $p6 >9 - ?%# cu nivel piezometric ridicat# desi(urile de 7aspalu# sunt /nlocuite cu paji(ti de Distic$lis sp. (1 Faciesul sud2vestic# uscat# odinioar* acoperit cu paji(ti de raminee su0 "orm* de m*nunc!iuri# cu /n*l'imi de peste 1m# /n care se amestec* "runzele 0*tr)ne# uscate# cu cele tinere; aceast* rupare ve etal* inedit*# inexistent* /n emis"era nordic*# poart* numele de tussoc8; speciile dominante apar'in enurilor "tipa (i 7oa9 "tipa neesiana, ". (rac$%c$eta, ". tenuis, ". paposa, 7oa lanigera, 7. ligularis; valoarea "urajer* a acestora "iind redus*# se tinde /nlocuirea lor treptat* cu raminee europene. Aspectul monoton al stratului ier0aceu este pertur0at pe alocuri de prezen'a speciei lemnoase xero"ile 7rosopis caldenia.

'u#ea ani#al cuprinde2

p*s*ri aler *toare2 nandul sau stru'ul de pampas 1!ea americana mami"ere roz*toare2 visca(a $'agcsto#us #a+i#us%# mara $Dolic$otis australis%# tuco-tuco $Cteno#%s #agellanicus% mami"ere ier0ivore2 cer0ul de pampas $&docoileus (e0oarcticus% mami"ere carnivore2 pisica de pampas $Felis geoffro%%# nev*stuici marsupiale din enurile Didelp$%s, )onodelp$%s, )ar#osa

Fig.62 1ozatoare in pampasul ar entinian

1.2.

Savanele si formatiile vegetale de tip savana

:unt "orma'ii ier0oase tropicale# alc*tuite majoritar din raminee perene xero"ile (i me aterme# verzi /n anotimpul ploios# cu ar0ori (i ar0u(ti xero"ili disemina'i printre acestea. Formatia ve etala de savana tipica este /nt)lnit* /n A"rica# /ntre 5 - 15 +& latitudine# 0ord)nd p*durea tropical*. Prezint* un sezon ploios (i unul secetos# cu rat* ridicat* a evapotranspira'iei. :ezonul ploios este mai scurt (i intensitatea ploii scade pe m*sur* ce cre(te latitudinea. @a latitudini ridicate# acolo unde savana este mai arid*# ier0urile /nalte tropicale sunt /nlocuite de ier0uri scunde (i tu"*ri(uri xero"ile din ce in ce mai dispersate. Pe m*sur* ce latitudinea scade# iar umiditatea se accentueaz*# ar0orii disemina'i printre ier0urile din savan* devin din ce in ce mai den(i# "ac)nd tranzi'ia spre p*durile tropicale umede sau# in Asia# spre p*durile musonice. ,er0urile de savan* sunt aspre (i pot ajun e p)n* la /n*l'imi de 2 m. Pe alocuri# apar ier0uri mai scunde# "ie datorit* p*(unatului# "ie datorit* incendierii controlate. 7amenii de stiinta au /ndelun i dez0ateri asupra ori inii ier0urilor de savan*. 3ntre0area cel mai adesea "ormulat* este2 ier0urile de savan* reprezint* o ve eta'ie natural* primara# de climax# corespunz*toare zonei climatice tropicale sau sunt mai mult rezultatul exploat*rii p*durilor tropicale (i musonice de c*tre societatea uman*# timp de mai multe enera'iiA 7piniile in acest sens sunt impartite# existant atat ar umente pro si contra pentru "iecare dintre ipoteze.

Conditii ecologice @a nivel planetar# se poate vor0i de savane propriu-zise# speci"ice continentului a"rican (i "orma'ii ve etale de tip savan*# /nt)lnite /n America de :ud# Australia (i sudul Asiei. Cli#atul savanelor este de tip tropical# cu dou* sezoane; temperaturile medii anuale variaza intre 19- 24+ &# iar precipita'iile intre ?++- 1+++ mm<an. Predomina solurile "eru inoase si intr-o mai mic* masura# se intalnesc soluri ne re tropicale.

Fig.63 Bia rame om0rotermice in savana a"ricana $stan a% si in "ormatiile de tip savana din America de :ud

Caracteristici (iogeografice :n !frica, savana ocup* teritorii intinse# arealul s*u interpun)ndu-se p*durilor tropicale cu ritm sezonier (i semide(erturilor; Ar0orii disemina'i printre ier0urile cu /n*l'imi varia0ile $1 - 2 - 3 m% prezint* caractere de xero"ilism# sunt !elio"ili (i apar'in at)t speciilor cu "runze persistente# c)t (i speciilor semicaduce (i caduce# contri0uind la diversi"icarea peisajelor savanei a"ricane (fig.)

3n "unc'ie de a0unden'a (i dominan'a unei anumite specii de ar0ori# /n peisajul mozaicat al savanei a"ricane pot "i identi"icate patru tipuri principale de "aciesuri2 savana cu 0ao0a0i# savana cu acacii# savana cu palmieri (i savana cu eu"or0iacee ar0orescente. a% :avana cu 0ao0a0i - 0ao0a0ul (fig.) sau ar0orele de p)ine al maimu'elor $!dansonia digitata% apare diseminat printre raminee cu /naltimi /ntre 1#5 - 3#5 m# ce includ elemente endemice# precum2 iar0a ele"an'ilor $7ennisetu# purpureu#%# iar0a imperata $.#perata c%lindrica%# c)t (i specii din enurile !ndropogon $0*r0oasa% (i 7anicu# $mei%; 0% :avana cu acacii are un caracter mai xero"il# "iind edi"icat* de ier0uri cu /n*l'imi cuprinse /ntre 1 - 1#5 m. Cramineele apar'in enurilor !ristida (i 7anicu## iar speciile dominante de acacii sunt2 !cacia al(ida, !cacia ara(ica /i !cacia giraffae. c% :avana cu palmieri apare /ndeose0i /n partea de vest a A"ricii# speciile de palmieri /nt)lni'i "recvent /n acest "acies apar'in)nd enurilor2 3ip$aene, Borassus $Borassus aet$iopiu#, B. fla(ellifor#is% d% :avana cu eup!or0iacee ar0orescente se caracterizeaza prin existenta reprezentantilor stratului ar0oricol# cu inaltimi de 5- 9 m si a unor specii ar0ustive din "amilia ;up$or(iaceae# ce apartin enurilor ;up$or(ia si 3%#enocardia.

Fig.66 Bi"erite tipuri de savana a"ricana $dupa ;nc%clopedie <'arousse de la =ature># 1??3%

'u#ea ani#ala =iodiversitatea lumii animale speci"ice savanelor a"ricane este ridicata# atat in ceea ce priveste numarul de specii# cat si a0undenta pe specii. &lasele de animale cu reprezentare remarca0ila in cadrul ecosistemului de savana sunt2 )a##alia $rozatoare si insectivore - pan olinii a"ricani 5anis i antea# porcul "urnicar &r%cteropus sp.; ier0ivore - antilopele canna# niala# nu# 8udu# 0eisa# ze0rele# ira"ele# 0ivolul a"rican =u0alus ca""er# rinocerul cu doua coarne Diceros (icornis# rinocerul al0 Cerator$inus si#u## !ipopotamul 3ippopota#us a#p$i(ius; carnivore - !epardul !cinon%+ ?u(atus; leul 7ant$era leo; cainele !iena '%caon pictus; pisica de tu"is Felis serval;%; !ves $pasari de 0alta2 "lamin o 7$oenicopterus ru(er# i0is .(is i(is; pelicani; strutul "trut$io ca#elus%; Reptilia $crocodilul de Dil Crocod%lus niloticus%; .nsecta $lacuste pelerine# lacuste calatoare mi ratoare#cu e"ect devastator asupra culturilor a ricole# termite raz0oinice# ale caror termitiere cu inaltimi de pana la 6 m# pot "i distruse numai prin dinamitare%. .n cadrul for#atiilor vegetale de tip savana din !#erica de "ud# intalnite cu deose0ire mai ales pe platourile vestice $5atto Crosso%# dar si pe teritoriul Eenezuelei

si in =olivia de est# predomina asociatii de ier0uri me aterme# su0 "orma unui strat continuu# dominat de raminee. Perioada cu activitate 0iolo ica maxima a speciilor ve etale corespunde sezonului ploios.

Fig.6 Aspectul savanei a"ricane in sezonul secetos

Formatiile de tip savana din America de :ud poarta denumiri di"erite# "unctie de pozitia eo ra"ica si modelul ar!itectural. Principalele "aciesuri sunt2 a% Ca#pos, in Podisul =raziliei# di"erentiat in campos limpos $camp luminat% si campos cerrados $camp inc!is%. Ca#pos li#pos include ier0uri xero"ile# printre care se a"la diseminate putine exemplare de ar0usti scunzi; ier0urile au inaltimi de 3+ - 5+ cm# "iind edi"icate de specii din enurile 7aspalu#, 7anicu#, !ndropogon, !ristida etc.Ca#pos cerrados este edi"icat de ier0uri mezo"ile# cu inaltimi de 1 - 2 m# care apar in asociatie cu numerosi ar0ori $5-9 m inaltime% si ar0usti $specii de mimoze# cactusi etc.%; 0% 'lanos, formatie ve etala dezvoltata in Eenezuela# formata din raminee# dicotiledonate si ar0ori izolati# din enurile $R$opala, B%rsoni#a, Copernicia%; c% 7al#ares si pantanes, intalnite in =olivia de Fst si in statele interioare ale =raziliei# cu specii de raminee si plante lemnoase# in eneral din "amilia Palmae. 'u#ea ani#ala din "ormatiile de savana sud-americane este mai putin variata comparativ cu cea a savanei a"ricane. Principalele rupe de animale includ2 ier0ivore mari - cer0ul sulitar cenusiu )a0a#a ne#orivaga# "urnicarul )%r#ecop$aga# tatuul Das%pus sp# porcul pecari; carnivore2 vulpea de camp Dus%c%on vetulus# ti rul Ga uarete Felis onca# scon8sul )ep$ilis #ep$ilis; pasari2 nandu-ul $R$ea a#ericana%#

seriema Caria#a cristata# paunul Cra+ alector# potarnic!ea Cn%pturellus soni# papa alul !ra spi+i; reptile2 sarpele casca0el sau cu clopotei Crotalus sp.# 0oa @orpidurus torquatus etc.

For#atiile de savana asiatice se intalnesc in Peninsula ,ndia $Podisul Beccan%# insula :ri @an8a si in Peninsula ,ndoc!ina. Hoocenozele care exploateaza potentialul ecolo ic al acestei "ormatii ve etale includ specii de2 ier0ivore endemice# precum2 Antilopa cervicapra# 0ivolul indian Bu(alus (u(alia# rinocerul cu un corn R$inocerus unicornis; carnivore2 pantera# ti rul 0en alez# !iena; reptile2 pitonul 7%t$on #olurus# sarpele cu oc!elari sau co0ra =a?a tripudians# avialul ,avialis gangeticus.

For#atiile de savana din !ustralia ocupa partea nordica si estica a continentului. Cramineele includ specii din enurile 3eteropogon, !stre(la si @riodia# printre care apar diseminati ar0ori precum2 !cacia $arpop$%la# Casuarina equisetifolia# iar0a copac Aant$orr$oea. @umea animala este edi"icata de numeroase specii de marsupiale ier0ivore $can urul i ant )acropus gigantaeus% si carnivore# pasari aler atoare $emu - Dro#iceius sp.% sau z0uratoare $vulturil Broaetus auda+%.