1.

Rolul i funciile gndirii, implicate n activitatea de nvare

2. Rolul memoriei n sistemul psihic uman i n activitatea de nvare; modaliti practice de optimizare a funcionalitii memoriei.

. !etode de investigare a vieii psihice de cunoatere i caracterizare a personalitii elevilor 1. Metoda observaiei Orice cercetare arat Georges Bnze ncepe printr-o observaie relativ iniial (I) care d natere unei conjecturi (II) trans!or"at prin inducie (III) n ipotez (I#) continu cu a$utorul deduciei (#) !or"ul%ndu-se previziuni pe care experimentul (#I) i observaia relativ final (#II) le con!ir" sau le in!ir" (apud #& 'i!tode ()*+ p& (,()& -a "etod de cunoatere i cercetare psi.opedagogic observaia const n ur"rirea intenionat i nregistrarea e/act siste"atic a di!eritelor "ani!estri co"porta"entale ale elevului (grupului) aa cu" se prezint ele n "od natural& 0ntre observarea spontan ocazional pasiv i observaia tiini!ic e/ist di!erene privind scopul "odul de organizare prelucrare i interpretarea datelor obinute& 112 observaia tiini!ic n cercetarea pedagogic nsea"n ur"rirea atent i siste"atic a !eno"enelor i !aptelor !r intenia de a le "odi!ica cu scopul de a dega$a relaii cauzale re!eritoare la procesul instructiv educativ pe baza crora se pot !or"ula generalizri predictive33 (4& Gugiu"an i colab& ())5 p& 67)& Observaia este "etoda cel "ai des utilizat n cunoaterea "ani!estrilor co"porta"entale ale precolarilor elevilor !urniz%nd in!or"aii bogate i variate& 4plicarea riguroas i e!icient a observaiei presupune parcurgerea ur"toarelor etape8 pregtirea cercettorului n vederea realizrii observaiei9 (docu"entarea selectarea instru"entelor te.nicilor etc&)9 observarea propriu-zis9 analiza prelucrarea i interpretarea datelor obinute& :in punct de vedere psi.opedagogic ne rein atenia c%teva proble"e privind coninutul observaiei !or"ele i condiiile acesteia& ;rebuie subliniat i !aptul c n activitatea curent la clas pro!esorul este interesat n pri"ul r%nd de realizarea obiectivelor pedagogice9 paralel n procesul de predare nvare el realizeaz observarea spontan a conduitelor de co"unicare de nvare ale elevilor& <tr%nse de-a lungul unor intervale "ai "ari de ti"p i prelucrate corect aceste observaii devin ipoteze ce sunt ur"rite apoi prin observaii siste"atice& =e!eritor la coninutul observaiei '& >late (())7) consider c acesta este reprezentat de ?simptomatica stabil@ (trsturile bioconstituionale ale individului i trsturile !iziono"ice) i ?simptomatica labil@ (conduitele !le/ibile "obile cu" ar !i conduita "otorie verbal "nezic etc&)& Aste bine tiut !aptul c procesele strile nsuirile psi.ice nu pot !i studiate cunoscute n "od direct ci prin "odalitile lor de "ani!estare n conduit& (A/e"plu "ani!estrile de conduit i"plicate n di!erite activiti de $oc nvare "unc co"unicare "ani!estrile neurovegetative)& <tudiind ast!el de ele"ente de conduit vo" reui s desprinde" unele se"ni!icaii cu privire la structurile de personalitate ale copilului8 aptitudini te"pera"ent caracter& 4st!el n nv"%ntul precolar i pri"ar observaia poate !i !olosit n contactul direct al educatoareiBnvtorului cu copilul at%t n cadrul activitilor !rontale c%t i n ti"pul activitii independente n recreaie n activitile de educaie non!or"al etc& Cot !i obinute in!or"aii valoroase cu privire la reaciile elevului la ntrebrile adresate9 gradul de concentrare a ateniei n !or"ularea rspunsului9

rapiditatea spontaneitatea stabilitatea ateniei9 gradul de rezisten la e!ort9 "otivaia pentru nvare9 perseverena9 nivelul dezvoltrii deprinderilor "otrice etc& :e ase"enea cu a$utorul observaiei pot !i ur"rite punctualitatea la ore structurarea c%"pului perceptiv spiritul de observaie trsturi te"pera"entale atitudinea !a de activitate !a de sine i !a de ceilali din grup& Centru evidenierea acestor "ani!estri co"porta"entale pot !i !olosite "ai "ulte !or"e de observaie clasi!icate di!erit n !uncie de anu"ite criterii& 4st!el observaia poate !i8 spontan (ocazional accidental) i organizat "etodic9 direct i indirect9 transversal i longitudinal (I& Dolban)9 observaie de teren i de laborator (G& :& Eands.eere G& 'ont"ollin)9 integral i selectiv9 continu i discontinu etc& -alitatea observaiei depinde de o serie de !actori dintre care enu"er"8 particularitile psi.oindividuale ale observatorului (concentrarea ateniei sesizarea esenialului etc&)9 ecuaia personal a observatorului8 tip descriptiv tip evaluativ tip erudit tip i"aginativ i poetic9 caracteristici ale percepiei8 selectivitatea ei !actorii sociali ce o pot "odela i de!or"a ('& >late ())7)& Fnii observatori sesizeaz raporturile relaiile dintre !aptele observate alii consider !aptele ca !iind independente& Centru a li"ita sau eli"ina e!ectele de!or"atoare ale acestor !actori i pentru a spori calitatea observaiei se reco"and respectarea unor condiii dintre care reine"8 stabilirea clar precis a scopului a obiectivului ur"rit9 selectarea !or"elor observaiei ce vor !i !olosite a condiiilor i "i$loacelor necesare9 caracterul selectiv al observaiei9 elaborarea unui plan n !uncie de care se va des!ura observaia9 conse"narea i"ediat a datelor observaiei n sintez ur"%nd ca apoi acestea s !ie detaliate9 des!urarea observaie n condiii c%t "ai variate9 e!ectuarea unui nu"r opti" de observaii9 observaia s !ie "a/i"al discret persoana n cauz s nu-i dea sea"a de aceast situaie9 datele obinute s !ie con!runtate cu cele obinute prin alte "etode& :eoarece "ani!estrile atitudinale co"porta"entale relaiile sociale din cadrul de"ersului didactic sunt co"ple/e i necesit observaii variate i evaluri si"ultane dup docu"entarea prealabil asupra subiectului cercetat activitatea de observare trebuie s se des!oare pe baza ?unei grile@ sau ?categorii de indicatorii@ ?protocoale de observare@ a eveni"entelor pedagogice& Crotocoalele de observaie cuprind8 di"ensionarea do"eniului supus observrii9 planul de des!urare a observrii9 eveni"entele pedagogice considerate9 categoriile de ncadrare a co"porta"entelor "ani!estate de cei observai9 "odul de notare a datelor (E& #lsceanu ()*5)& 4desea co"porta"entele observate se des!oar rapid i pentru a !i notate corect !idel observatorul trebuie s utilizeze unele coduri, se"ne crora el le atribuie o

anu"it se"ni!icaie (de e/e"plu8 ?G@ - adreseaz o ntrebare ?H@ - este "irat nedu"erit ?@ - co"unicare reciproc &a&)& Cot !i !olosite de ase"enea sc.e"e gra!ice privind gradul de i"plicareBparticipare a elevilor n diverse secvene ale leciei cooperarea intragrup a elevilor n rezolvarea unor sarcini de nvare centrarea relaionrii pe sarcina cognitiv sau pe satis!acerea trebuinelor socio-a!ective &a& 0n !or"area iniial a viitorilor institutoriBpro!esori pot !i nregistrate pe videocasete leciile de"onstrative realizate de "entor sau leciile de prob ale studenilor din cadrul practicii pedagogice proced%ndu-se apoi la analiza lor critic pe baza indicatorilor stabilii n prealabil8 calitatea proiectrii activitii a realizrii predrii-nvrii "etodologia utilizat valenele !or"ative conduita propuntorului& 0n practica educaional cu studenii -olegiului de institutori i ai :eparta"entului de Cregtire a Cersonalului :idactic a" e/peri"entat (cu succes) dou variante de !ie de observaie& Iia poate !i de tip descriptiv n care ponderea o deine ?prezentarea faptelor, ur"rindu-se ndeosebi selectarea i nregistrarea celor "ai i"portante se"ni!icative date aspecte cu privire la obiectivul ur"rit& Aa poate !i co"pletat spt"%nal dac apar eveni"ente cu se"ni!icaie deosebit9 n caz contrar intervalul de conse"nare a datelor poate !i "ai "are& <e "bin ast!el investigaia transversal (n "o"entul des!urrii !aptelor !eno"enelor) cu investigaia longitudinal (de corelare a !aptelor n ti"p)& 4 doua variant reprezint o gril de observare, adic o list de rubrici care nlesnesc nregistrarea i clasi!icarea datelor brute& 4st!el observaia nu se reduce la o si"pl percepie a !aptului brut nu se li"iteaz la si"pla nregistrare de date ci se prelungete ntr-un act de clasi!icare ntr-un proces de conceptualizare (adic ncadr" in!or"aia culeas n anu"ite concepte)& Grila de observare este realizat ntr-o "anier sintetic i prezint avanta$ul c poate !i co"pletat "ult "ai operativ& <tructurat pe trei rubrici aceast gril o!er cadrul opti" de siste"atizare i clasi!icare a datelor brute& ;otodat observatorul trebuie s identi!ice nu doar prezenaBabsena unei caracteristici conduite dar i gradul de intensitate (!recvena) cu care aceasta se "ani!est& Grila a !ost utilizat de ctre studenii -olegiului de Institutori pentru conse"narea "ani!estrilor psi.oco"porta"entale ale unuia sau "ai "ultor elevi n cadrul leciei rezult%nd ast!el ?pro!ile psi.oindividuale@ ce pot !i apoi supuse co"paraiei i analizei critice& -o"pletarea rubricii de interpretare psi.opedagogic a !aptelor nregistrate genereaz unele di!iculti pentru educatoi& ?Crincipalul const n interpretarea corect a "aterialului pentru a nu con!unda aparena cu esena secundarul cu caracteristicul@ a!ir"a 4& -os"ovici (()), p& 5+)& Iat de ce co"pletarea acestei rubrici se realizeaz nu"ai dup ce s-a e!ectuat un nu"r opti" de observaii des!urate n condiii c%t "ai variate pe intervale "ai lungi de ti"p& 4st!el pornind de la ipoteza !or"ulat educatorul e!ectueaz lectura !aptelor i clasi!icarea lor9 ncadrarea in!or"aiei n anu"ite concepte i categorii9 sesizarea i anticiparea unor relaii cauzale ntre !apte pentru desprinderea unor se"ni!icaii a unor caracteristici i trsturi psi.ice dezvluite de aceste conduite& ;oate acestea necesit din partea sa co"peten psi.opedagogic utilizarea corect a li"ba$ului psi.ologic n acest scop apel%ndu-se i la literatura de specialitate ("anuale dicionare etc&)& 4vanta$ele utilizrii acestei "etode constau n !aptul c ea per"ite surprinderea "ani!estrilor co"porta"entale naturale (?pe viu@) n condiiile !ireti de activitate9 o!er date de ordin calitativ !iind !olosit cu "ult e!icien n studiul longitudinal al evoluiei copilului& A/ist ns i li"ite ale acestei "etode& 4st!el !eno"enul cuprins n observaie

poate !i greu de desprins i de analizat deoarece rareori apare izolat9 necesit ti"p "ai ndelungat deoarece !eno"enul ur"rit nu apare c%nd dori" i nici nu pute" provoca declanarea acestuia9 subiectivis"ul celui care realizeaz observaia tendina de evaluare i interpretare a !aptelor con!or" grilei personale dispoziiilor "entale i a!ective !iind posibile ast!el i e!ecte ?de anticipare@& :e aceea specialitii reco"and analiza co"parativ a protocoalelor realizate observarea acelorai ?!apte@ de ctre observatori di!erii utilizarea unor uniti i grile de observaie etc& 2. Experimentul Aste apreciat ca cea "ai i"portant "etod de cercetare deoarece !urnizeaz date precise i obiective (4& -os"ovici ()),)& GreenJood consider c dou aspecte sunt eseniale pentru e/peri"ent8 capacitatea acestuia de a veri!ica ipotezele cauzale9 posibilitatea pe care o o!er pentru a controla situaiile e/peri"entale ('& >late ())7)& 4st!el spre deosebire de observaie unde cercettorul ateapt apariia i "ani!estarea !eno"enului studiat principala caracteristic a e/peri"entului const n provocarea intenionat a "ani!estrii !eno"enului pe de o parte i n varierea condiiilor de "ani!estare a acestora pe de alt parte& 0n tiinele socio-u"ane e/peri"entul const n analiza e!ectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente ntr-o situaie controlat n scopul veri!icrii ipotezelor cauzale& Iactorul cu care opereaz i pe care-l variaz e/peri"entatorul constituie variabila independent iar "odi!icrile ce s-au produs i care ur"eaz s !ie "surate i e/plicate constituie variabila dependent& #ariabilele inter"ediare sunt cele care "i$locesc relaiile dintre variabilele independente i cele dependente i sunt constituite din !actori sociali i psi.ici (e/8 cooperare con!lict &a&)& Centru stabilirea unor legturi cauzale c%t "ai sigure e/peri"entatorul trebuie s "enin un control riguros asupra tuturor condiiilor care ar putea in!luena activitatea psi.ic a subiectului !iind "odi!icat nu"ai variabila independent con!or" planului elaborat& 4u !ost descrise i alte modele experimentale pe baza relaiei dintre < (sti"ul) i = (reacie) "ediat de C (personalitate)8 a)& prezentarea repetat a aceluiai sti"ul i nregistrarea progresului ca ur"are a acestei repetri (de e/e"plu vre" s stabili" in!luena e/ersrii citirii asupra vitezei lecturii elevilor la clasa a III-a sau rolul e/erciiului n "e"orarea unui te/t n !or"area unor deprinderi)9 b)& prezentarea unor sti"uli di!erii uneia i aceleiai persoane !apt soldat cu reacii di!erite (de e/e"plu care tip de nvare este "ai productiv8 !rontal sau individualizat personalizat &a&)9 c)& acelai sti"ul acioneaz asupra unor persoane di!erite obin%ndu-se reacii di!erite (de e/e"plu "odelarea situaiilor de nvare colectiv i identi!icarea rolului di!erenelor individuale n procesul nvrii)9 (vezi '& >late ())7)& Constituirea eantionului experimental i de control 9 Administrarea factorului experimental pe eantionul e/peri"ental& 'anipularea variabilelor constituie un "o"ent esenial !iind nt%lnite patru "odaliti principale8 izolarea de ceea ce este neesenial9 "eninerea constant a condiiilor9

 e!ectuarea unui control practic i teoretic ("surarea condiiilor)9 a"pli!icarea para"etrilor unor variabile pentru a veri!ica in!luena lor n siste"ul de interdeter"inri& <epti"iu -.elcea consider c cercettorul poate "anipula variabilele c.iar prin instruciunile date subiecilor ntr-un !el pentru cei din eantionul e/peri"ental i alt!el pentru cei din eantionul de control& Folosirea raportului ?!als@ reprezint o "odalitate e!icient de "anipulare a subiecilor n a"bele !or"e de e/peri"ent (de laborator i natural)& :e e/e"plu pute" deter"ina creterea "otivaiei nvrii unei clase de elevi prin aprecierea superlativ a activitii celorlalte clase de elevi& Faza nregistrrii, prelucrrii, analizei i interpretrii rezultatelor i a stabilirii diferenelor (() ntre cele dou !aze (!inal i iniial) n cadrul eantionului e/peri"ental9 (+) di!erena ntre cele dou !aze (!inal i iniial) ale eantionului de control (unde nu s-a ad"inistrat !actorul e/peri"ental)9 (5) di!erena dintre eantionul e/peri"ental i cel de control ca ur"are a interveniei !actorului e/peri"ental& !edactarea raportului de cercetare 0n literatura de specialitate sunt prezentate "ai "ulte tipuri sau forme de experiment lu%ndu-se n considerare criterii precu"8 gradul i speci!icul interveniei cercettorului n "anipularea variabilelor nivelul controlului variabilelor natura variabilelor "odi!icate locul e/peri"entului n cadrul cercetrii &a& -ele "ai "ulte lucrri se opresc la ur"toarele tipuri8 e/peri"ent de laborator e/peri"ent natural i e/peri"ent psi.opedagogic o variant a celui natural& Experimentul de laborator presupune scoatere subiectului din a"biana lui obinuit de activitate i introducerea ntr-o a"bian anu"e creat !iind !olosite di!erite aparate "ateriale etc& Aste considerat cea "ai precis i "ai sigur "etod de cercetare& A/peri"entul de laborator o!er posibilitatea de a desprinde cu "ai "are precizie i siguran relaiile cauzale dintre !eno"enele studiate9 o!er date de ordin cantitativ i calitativ9 dispune de un grad "ai "are de rigurozitate& Al are i anu"ite ?li"ite@ dintre care enu"er"8 "odi!icarea reaciilor subiectului ca ur"are a introducerii acestuia ntr-o a"bian arti!icial9 subiecii au tendina de a prezenta ntr-o ?lu"in !avorabil@9 uneori cercettorul poate sugera involuntar ce ateapt de la subieci9 situaiile e/peri"entale de laborator (variabilele) sunt adesea "ult di!erite de cele naturale din viaa real& Experimentul natural a !ost introdus n psi.ologie de 4& I& EazursKi& <ubiecii sunt supui studiului n condiiile !a"iliare obinuite de via i de activitate (e/&8 n coal grdini etc&)& A/peri"entul natural o!er "ari posibiliti pentru studierea !eno"enelor psi.opedagogice n condiii naturale de via "bin%nd avanta$ele e/peri"entului cu acelea ale "etodei observaiei& Li acest e/peri"ent presupune sc.i"barea (varierea) condiiilor de "ani!estare a di!eritelor !eno"ene9 dar el poate !i organizat n aa !el nc%t subiecii s nu-i dea sea"a c reprezint obiect al cercetrii e/peri"entale& ;otui acest e/peri"ent este "ai puin precis subiectul put%nd !i in!luenat de nu"eroi !actori care ar putea denatura rezultatele& 3. Metoda analizei produselor activitii i a cercetrii documentelor Iurnizeaz in!or"aii despre procesele psi.ice i unele trsturi de personalitate ale elevilor prin pris"a obiectivrii lor n ?produsele@ activitii8 desene lucrri scrise

re!erate porto!oliu caiete de te"e lucrri de creaie te.nic piese proiecte creaii literare co"puneri etc& =ezultatele colare ale elevilor ?se oglindesc@ n di!erite docu"ente cu" ar !i8 catalogul colar porto!olii rapoarte carnete& :e ase"enea prin consultarea unor docu"ente precu" planurile de nv"%nt progra"ele colare plani!icrile calendaristice (proiectarea curricular realizat la anu"ite niveluri) obine" indirect di!erite date privitoare la aciunea educaional "ai ales asupra rezultatelor ei& 0ntreaga activitate din grdini i coal se "aterializeaz i n ?produse@ realizate de copii ce "brac !or"e i coninuturi speci!ice n !iecare stadiu de v%rst& 4st!el produsele activitii colare ale elevilor poart a"prenta pe de o parte a cerinelor speciale ale obiectelor de nv"%nt iar pe de alt parte a caracteristicilor lor individuale& Crodusele activitii pot !i cercetate at%t n procesul lor de de!initivare c%t i n !or"a lor !init& Iolosit n studiul aptitudinilor aceast "etod per"ite depistarea copiilor cu potenial creativ re"arcabil !apt cu consecine pozitive n planul strategiilor educaionale i al tratrii lor di!ereniate& 4naliza unor desene i a co"punerilor cu subiect liber per"ite desci!rarea (proiectiv) unor tensiuni i aspiraii scpate de controlul contient i anga$ate n acea activitate& 4lte in!or"aii obinute prin inter"ediul acestei "etode vizeaz8 stilul realizrii9 nivelul i calitatea cunotinelor deprinderilor9 caracteristicile observaiei9 capacitatea de concentrare a ateniei9 pro!unzi"ea nelegerii di!eritelor "ateriale cercetate9 spiritul de independen i iniiativ9 capacitatea de reprezentare9 capacitatea de aplicare n practic a cunotinelor teoretice9 bogia vocabularului i precizia lui9 unele trsturi te"pera"entale i caracteriale etc& 4naliza psi.ologic a acestor produse ale activitii trebuie realizat dup o serie de criterii cu" ar !i8 originalitatea utilitatea corectitudinea co"ple/itatea e/presivitatea progresul nregistrat de la o etap la alta &a& 4. Metoda biogra ic Aste considerat n opinia unor autori ca o variant a "etodei studiului de caz cu "eniunea c ea se bazeaz pe cercetarea vieii i activitii individului n vederea cunoaterii ?istoriei personale@ necesare n stabilirea pro!ilului personalitii sale precu" i pentru e/plicarea co"porta"entului actual al persoanei& -ercettorul este interesat de succesiunea di!eritelor eveni"ente din viaa individului a relaiilor dintre ?eveni"entele cauz@ i ?eveni"entele e!ect@ dintre ?eveni"entele scop@ i ?eveni"entele "i$loc@& Coate !i utilizat i pentru cunoaterea psi.opedagogic a elevilor& Centru cunoaterea biogra!iei unei personaliti se apeleaz la "ai "ulte "etode i procedee precu"8 convorbirea c.estionarul analiza produselor activitii cercetarea docu"entelor observarea co"porta"entului n diverse "pre$urri9 prin ur"are ca "etod de cercetare biogra!ia nu poate !i considerat ca o "etod de sine stttoare independent& ?<tatutul ei de "etod independent poate !i pus n discuie deoarece principalele surse de in!or"aii biogra!ice sunt convorbirea i observaia@ (4& -os"ovici ()*M p& ((*)& 4li autori consider c nu at%t calea prin care se culeg in!or"aiile biogra!ice este esenial ci valoarea i utilitatea acestora& Centru convertirea in!or"aiilor biogra!ice n date tiini!ice au !ost i"aginate categorii de procedee pentru analiza datelor biogra!ice unele cantitative i selective, altele calitative i integrale& D& ;.o"ae a propus analiza cursului vieii n ntregi"e i analiza unor "icrouniti biogra!ice (de e/e"plu a unei zile obinuite) descrise de subiectul nsui& :atele sunt analizate prin pris"a a +) de categorii "prite n patru grupe8 (& categorii !or"ale (uni!or"itate - sc.i"bare9 ar"onie -

perturbare)9 +& categorii cognitive (nc.is desc.is9 prietenos du"nos)9 5& categorii e/isteniale (a!late n legtur cu "otivaia)9 7& categorii reacionale ( "ecanis"e de aprare adaptare) (apud& '& >late ())7 p& (+5)& Centru a surprinde "ai e/act relaiile dintre di!eritele tipuri de eveni"ente trite de individ de-a lungul vieii sale au !ost concepute variante noi ale "etodei biogra!ice precu" cauzometria sau cauzograma" 4vanta$ul acestei "etode const n autenticitatea in!or"aiilor !urnizate9 n sc.i"b uneori reconstituirea pe baza diverselor surse a vieii individului poate !i inco"plet sau c.iar voit de!or"at& :e aceea cercettorul trebuie s "ani!este "ult pruden n legtur cu datele !urnizate de persoana studiat !iind obligatorie veri!icarea lor prin alte&

4. !nalizai caracteristicile psi"ologice ale g#ndirii precolarului. $rezentai progresele semni icative ale dezvoltrii g#ndirii copilului precolar

%. $rezentai procesul de construire a bazelor personalitii la copilul precolar& exempli icri. In $urul varstei de N ani in viata copilului se petrece un eveni"ent cu totul deosebit acela al intrarii in scoala& :e acu" incolo intreaga sa dezvoltare !izica si psi.ica va !i in!luentata de acest nou !actor& Invatarea scolara se deosebeste in "od radical de toate actele de invatare anterioare atat prin continut sau cat si prin cadrul si "odul de des!asurare& #olu"ul calitatea si diversitatea continuturilor invatarii scolare de dincolo de N ani .otarasc in societatea conte"porana viitorul !iecaruia locul sau in co"unitatea u"ana& :e aceea e!orturile societatii si ale indivizilor sunt directionate spre reusita si succes spre integrarea scolara opti"a& <colaritatea "ica sau cea de-a treia copilarie coincide cu durata pri"ului ciclu de instructie scolara perioada in care se acu"uleaza cunostinte si se !or"eaza capacitati psi.ice de baza care sunt deosebit de se"ni!icative pentru ur"atoarele etape pentru viitorul pro!esional c.iar pentru toata viata& :e aceea spri$inirea de catre !a"ilie si scoala a dezvoltarii tuturor posibilitatilor acestui stadiu trebuie sa !ie o preocupare centrala& In raport cu celelalte stadii copilaria a treia sau "ica scolaritate se di!erentiaza prin ur"atoarele do"inante 8 (& Invatarea scolara devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psi.ica si e/ercita in!luente .otaratoare pentru toate trans!or"arile din acest stadiu 9 +& <e stabilesc raporturi "ai obiective cu lu"ea scoala atragandu-l pe copil in aria inteligibilului rationalului rigorilor cunoasterii 9 5& <e !or"eaza deprinderi intelectuale de baza privind scris cititul operarea cu si"bolurile "ate"atice prelucrarea pri"ara a continuturilor de invatare etc& 9 7& -reste caracterul co"porta"entale 9 voluntar si constient al tuturor "ani!estarilor psi.o-

6& <e insuseste noul statut cel de elev se sc.i"ba pozitia in cadrul !a"iliei se insusesc noile roluri si creste interesul pentru reusita si succes scolar 9 ,&-atre !inalul stadiului se obtine un ec.ilibru general stabil in raporturile cu "ediul si se i"plinesc toate atributele copilariei& 4cest ec.ilibru !inal al stadiului este precedat cu" observa 4& Gesell de !aze de oscilatii si adaptari nu"ai partiale& Ea , ani se constata un !el de tensionare si agitatie generata de contactul initial cu scoala de e!ortul de adaptare la noul "ediu& :incolo de N ani daca a !ost depasita !aza anterioara se intra intr-o perioada de relativ cal" de adaptare satis!acatoare si de traire "ai degraba interioara a tuturor !elurilor de eveni"ente cotidiene& 4ceasta repliere interioara pregateste catre * ani o e/pansiune

caracteristica in relatiile cu "ediul "ani!estate ca larga dar cal"a curiozitate& Ea ) ani apar evident capacitati noi de autoconducere si autono"ie si ast!el copilul devine "ai ordonat "ai perseverent si c.iar si"te nevoia organizarii ti"pului sau& Ea (M ani se atinge un !el de apogeu al copilariei "ani!estat printr-o anu"e siguranta !ata de sarcinile scolare prin inteligenta in situatie cal" ec.ilibrul reactiilor si o anu"e capacitate de stapanire de sine& 2. !daptarea la mediul scolar :esi acu" "ai ales catre !inalul claselor pri"are se spune ca a crescut copilul ra"ane inca o !iinta care are "ari caracteristici de .rana odi.na activitate& Al nu poate consu"a orice iar regi"ul lui ali"entar trebuie sa-i asigure toate substantele necesare unui proces in crestere inca intens& 4re nevoie de trei "ese substantiale si de doua gustari care trebuie sa se a!le la aceleasi intervale bine stabilite in progra"ul zilnic de viata& 4petitul ali"entar este usor tulburat la inceputul scolii si in "o"entele de tensionare insa in rest este satis!acator& <e consolideaza deprinderile i"plicate co"porta"entului ali"entar si la !el cele de asigurare a igienei personale de ordine si curatenie in clasa si in spatiul de locuit& ;oate aceste tipuri de co"porta"ente isi vor gasi locul nu"ai prin relationarea cu perioadele de invatare in clasa si acasa& :e ase"enea copilul "ic are nevoie de (M ore de so"n neintrerupt in ti"pul noptii pentru a !i capabil de randa"ent scolar& -ercetarile au aratat ca la copiii la care nu e/ista un regi" necorespunzator de odi.na apar stari de so"nolenta di!icultati de concentrare a atentiei slabirea interesului pentru activitatile din clasa randa"ent scolar scazut& Ia"ilia are de !acut !ata unei sarcini di!icile si anu"e aceea a stabilirii si respectarii riguroase a progra"ului zilnic de catre copilul insusi cu atat "ai "ult cu cat "ai ales e"isiunile variate si prelungite ale televizorului reprezinta o per"anenta tentatie& Fn "o"ent !oarte i"portant in progra"ul zilnic este cel al realizarii te"elor date pentru acasa care trebuie sa se des!asoare la aceleasi ore ca sa se poata !or"a obisnuintele corespunzatoare si deci sa se poata "ai usor instala atentia si tonusul general necesar sa se "obilizeze cunostintele anterioare si procedeele de lucru etc& -opilul trebuie sa se bucure de asistenta unui parinte cand el invata si rezolva te"e pentru acasa insa acestea nu trebuie sa i se substituie ci sa ur"areasca dezvoltarea progresiva a autono"iei in lucru el adultul "entinandu-si doar interesul pentru ce si cu" !ace copilul si rolul de a-i valoriza "unca& Oricat de incarcat ar !i progra"ul zilnic al parintilor ei nu trebuie sa o"ita niciodata sa "ani!este interes pentru prestatia scolara si sa sustina si sa valorizeze e!orturile copilului& Iiind un organis" in crestere scolarul "ic are o nevoie crescuta de "iscare& :upa e!ortul de a-si stapani regla si subordona "iscarile scolare recreatia este absolut obligatorie& 4cest interval de (M +M "inute satis!ace trebuintele de "iscare si rela/are si asigura un bun tonus "intal pentru ur"atoarea ora& 4ceeasi nevoie de "iscare se si"te si dupa pregatirea te"elor de acasa& Iesirea in a!ara locuintei intalnirea cu alti copii de

apro/i"ativ aceeasi varsta organizarea de $ocuri antrena"ente sunt absolut necesare pentru des!asurarea nor"ala a activitatilor scolare pentru cresterea si asigurarea sanatatii copiilor& 4st!el de intalniri si $ocuri risca sa !ie acu" inlocuite de cu vizionarea in e/ces a progra"elor ;# sau in !a"iliile instarite cu $ocurile pe calculator& Odata cu consolidarea deprinderilor de citit in progra"ul zilnic al copiilor de clasa a III-a si a I#-a pot aparea si lecturile pre!erate& ;ot acu" "ai ales la copiii din "ediul rural pot aparea si unele activitati casnice prin care acestia isi a$uta parintii si ast!el sa !ie in situatia de a invata !acandOO dupa cu" spune P& :eJeQ prin care se intregeste e/perienta de viata de la aceasta varsta si totodata ali"enteaza atitudinile si abilitatile ocupationale de "ai tarziu& :in acest punct de vedere e/perienta copiilor de la orase este "ai saraca& :ar partea cea "ai i"portanta a progra"ului zilnic al copilului care a devenit scolar este petrecuta in clasa& Aa este esentiala pentru dezvoltarea generala a copilului& :e aceea si !a"iliei si personalului didactic i se cere o atentie speciala pentru a preveni si a inlatura dis!unctionalitatile care pot aparea la aceasta varsta si care ar putea genera atitudini negative !ata de scoala si ar co"pro"ite intr-o anu"ita "asura e!ectele !or"ative ale acesteia& -.iar pri"a intalnire cu scoala poate lasa ur"e placute sau neplacute care sa in!luenteze latent starile copilului cand se a!la in acest spatiu& 4daptarea la acest nou "ediu insea"na 8 a& integrarea in progra"ul scolar si in activitatile sale speci!ice 9 b& realizarea unei relatii noi cu invatatoarea care este o alt!el de persoana decat educatoarea9 c& stabilirea unor relatii cu cei care ii devin colegi si cu care se va con!runta "ereu si se va co"para "ai ales dupa criteriul prestatiei scolare& In ceea ce priveste adaptarea la progra"ul scolar si la tipurile de activitati scolare pot aparea o serie de deosebiri intre copii& Centru cei care au !recventat gradinita adaptarea se realizeaza "ai usor pentru ca "ai ales la grupa "are si la anul pregatitor ei au !ost pregatiti special pentru acest "o"ent& :ar "ai sunt inca "ulti copii care de cele "ai "ulte ori din "otive !inanciare nu "erg la gradinita& -and vin pentru pri"a data la scoala pot "ani!esta tea"a "ai "ult sau "ai putin crescuta !ata de !aptul ca trebuie sa ra"ana aici singuri !ara ni"eni din cei de acasa& Ai re!uza uneori sa se desprinda de "ana celor care i-au adus au o crispare caracteristica care e/pri"a starea de neliniste si tensiunea pe care o si"t& <unt in pragul unei crize de plans& Iata de acestia atat conduita parintelui cat si a invatatoarei trebuie sa !ie cea de securizare a!ectiva a copilului si c.iar de tolerare a unei cerinte care ar putea parea absurda& Aste ilustrativ din acest punct de vedere cazul unei !ete care re!uza sa stea in clasa daca nu i se per"itea sa se ridice din cand in cand sa se uita pe !ereastra si sa o vada pe bunica sa pe banca din curtea scolii& ;oleranta invatatoarei !ata de aceasta conduita ciudata a asigurat linistea si capacitatea de concentrare a elevei care a si avut rezultate scolare !oarte bune si apoi succese in ur"atorii ani si "ai departe dincolo de scoala&

Cot e/ista de ase"enea di!icultati si in legatura cu respectarea ca atare a progra"ului zilnic despre care copiii trebuie sa stie ca este obligatoriu& 'ai ales cei care nu au !ost la gradinita si nu s-au obisnuit cu "ersul zilnic la activitati pot aparea co"porta"ente ciudate& Cot de e/e"plu re!uza sa "earga intr-o zi la scoala spunand 8 asa vreau euOO& =abdarea parintilor in a-i e/plica acestuia nor"ele regula"entului scolar si a$utorul pe care-l poate da invatatoarea in a-l !ace pe cel in cauza sa-si sc.i"be atitudinea sunt conditii obligatorii pentru integrarea !ara tensionari si di!icultati in regi"ul scolii& :aca !a"ilia interpreteaza acest re!uz al copilului ca pe un se"n ca va avea proble"e cu el si insista sa "earga la scoala !ara sa-i e/plice cu cal" sensul acestei cerinte copilul se va si"ti !rustrat de libertate si va !i tentat "ereu sa o recucereasca prin evitarea scolii& 'ai ales invatatoarele stiu !oarte bine ca o "are di!icultate este respectarea de catre "icii lor elevi a nor"elor de des!asurare a lectiilor scolare re!eritoare la pastrarea ordinii si disciplinei a indeplinrii sarcinilor propuse a pastrarii atentiei pe toata durata lectiei a "obilizarii e!ortului corespunzator pentru sustinerea si des!asurarea actelor de invatare& Aste nevoie de "ult tact pedagogic !ata de incalcarea din nestiinta sau din neputinta a acestor cerinte& O observatie prea aspra !acuta de invatatoare in pri"ele zile cand inca nu s-au tesut acele relatii de incredere reciproca poate !i o rana "orala de durata la copiii sensibili sau la cei !ata de care !a"iliile au e/igente !oarte "ari& Cot aparea usor in aceste situatii !obii !ata de scoala spai"e care pot a$unge cos"aruri inti"idari nedorite etc& 4daptarea esentiala la activitatile scolare a copilului din pri"a clasa consta "ai ales in "obilizarea proceselor si insusirile psi.ice cerute de aceasta noua !or"a de activitate& Aste vorba de "entinerea voluntara a atentiei de calitatea perceptiilor de e!ortul de "e"orare si gandire de regla$ voluntar sustinut pentru depasirea obstacolelor pentru !inalizarea activitatilor etc& :ar toate acestea se ating treptat cu rabdare si tact& Insa odata obtinute devin cele "ai i"portante conditii ale randa"entului scolar crescut& Inainte de a incepe scoala in general prescolarii "ari isi !or"eaza o i"agine anticipata despre persoana care le-ar putea !i invatator pornind de la !igura si personalitatea educatoarei& :aca vor !i concordante intre aceasta i"agine si calitatile invatatoarei adaptarea la noua relatie va !i usurata& :aca vor !i di!erente "ai ales de varsta va apare la unii copii reactia initiala de re!uz de a "erge la o invatatoare "ai in varsta daca au avut o educatoare "ai tanara& Aste necesar din nou sa se "ani!este intelegere !ata de aceste co"porta"ente si sa !ie a$utat copilul sa depaseasca ne"ultu"irile sale "ai ales cand acesta va constata calitatile u"ane ale acestui nou adult se"ni!icativ cu care trebuie sa lucreze& :ar in general spre deosebire de educatoare invatatoarea !ara a !i distanta a!ectiv i"bina intr-o "aniera noua dragostea cu e/igenta si le "ani!esta pe cat posibil in "od egal !ata de copii& Aa !or"uleaza "ai intai clar cerinte pretinde indeplinirea lor si apoi in !unctie de rezultat isi va arata "ultu"irea sau ne"ultu"irea va con!ir"a accepta valoriza sau va atentiona do$eni pedepsi& Aa ur"areste in "od constant sa

asigure insusirea cunostintelor sa !or"eze deprinderi si capacitati si-si a"pli!ica rolurile de indru"are veri!icare control evaluare& In pri"ul an de scoala copiii o percep ca !iind centrul grupului lor si cea care trebuie sa stie ce se !ace si cu" se !ace asa ca toti ii co"unica totul& Fnul din ei il poate recla"a pe celalalt ca nu a !acut ceva ce i s-a cerut sau a !acut dar nu cu" trebuie si toti ceilalti percep ca !iind !oarte !iresc acest act pe care copiii "ai "ari il nu"esc para& :ar incepand cu clasa a II-a aceiasi elevi vor !i un grup cu capacitate de autoorganizare si autoconducere cu sc.i"buri "a$ore de in!or"atii si servicii iar invatatoarei i se va co"unica selecti nu"ai ceea ce este i"portant pentru bunul "ers al lucrurilor& :aca dupa * ani cineva va continua sa parascaOO va !i sanctionat de grup "acar printr-o porecla& Al insusi !ace dovada prin acest gest ca nu este inca "atur socio-a!ectiv pentru relatiile cu altii& <pre s!arsitul acestui ciclu scolar grupul clasa isi va intari autono"ia !ara ca relatiile cu invatatoarea sa se di"inueze& 4cestea vor dobandi o alta consistenta si se"ni!icatie 9 invatatoarea va aparea in rolul celui "ai "are si "ai bun evaluator a ceea ce reusesc ei si ast!el "ultu"irea ei va iradia la nivelul intregului grup& Crezenta ei "ereu in clasa este un !actor general de securizare a!ectiva !ata de ceea ce grupul isi propune sa !aca !ata de initiativele care sunt intotdeauna insotite de bucurii si surprize dar si de tea"a latenta de necunoscut& 4laturi de ea elevii pot trai "ari satis!actii si pot sa-si satis!aca nevoile a!ective de orientare de con!i"are a alegerilor !acute a solutiilor gasite etc& ;oti elevii unei clase se pot bucura de interesul si atentia invatatoarei !ata de ei si proble"ele lor& -ercetarile au aratat ca daca scoala nu da atentie !iecarui elev atunci acesta isi pierde interesul pentru studiu& -alitatea cu totul deosebita a relatiilor cu invatatoarea se de"onstreaza prin !aptul ca ra"ane in a"intirea tuturor elevilor sai iar cu o parte dintre ei legaturile se "entin si dincolo de inc.eierea claselor pri"are& :e aceea se poate spune ca pregatirea psi.ologica a invatatoarei care sa o a$ute sa stabileasca ast!el de relatii cu elevii trece inaintea celei didactice pentru ca ea trebuie sa indeplineasca la acest nivel roluri !or"ative cu totul deosebite si !oarte i"portante pentru toata viata scolara a elevilor& Oricat de constante bogate si opti"e ar !i relatiile copilului cu adultul ele nu vor putea satis!ace toate nevoile de dezvoltare ale acestuia& Interactiunile cu cei de aceeasi varsta au i"portanta in toate stadiile dar se"ni!icatia lor este si "ai crescuta incepand cu scolaritatea "ica& 4bia odata cu intrarea in scoala copilul descopera cu adevarat grupul& ;oti cei integrati evolueaza odata cu grupul si dobandesc constiinta apartenentei la grup a locului ocupat printre ceilalti& Incepand cu varsta de ) ani relatiile cu grupul incep sa in!luenteze c.iar calitatea invatarii scolare& Grupul este un izvor de e/perienta sociala pentru copil& Crintre cei de aceeasi varsta el invata sa-si cucereasca un loc prin !orte proprii sa se !aca inteles sa prevada asteptarile altora sa-si acorde actiunile cu cele des!asurate in co"un sa coparticipe la stabilirea de nor"e si la controlul indeplinirii lor sa se a!ir"e sa se

co"pare sa-si "asoare puterile si sa se cunoasca "ai bine sa devina "ai putin egocentric etc& ;oate !elurile de in!luente care vin din partea scolii au sanse de a dezvolta cat "ai "ult capacitatile psi.ice ale copilului daca se co"ple"entarizeaza si cu prestatia educationala a !a"iliei& :ialogul pe te"a ce ai !acut la scoalaOO trebuie sa !ie !iresc zilnic si apara ca prile$ de sti"ulare incura$are pentru ce este pozitiv atentionare si prevenire pentru ce nu poate !i acceptat dar insotite in partea parintelui de intelegerea si dorinta de a-l a$uta& Aste si "ai bine daca scolarul si"te el insusi nevoia acestui dialog sil poarta cu sinceritate si cu incredere in parinti daca si"te dragostea lor neconditionata "ani!estata in toate i"pre$urarile si in cele bune si in cele rele si insotita "ereu de disponibilitatea acestora de a-i veni "ereu in spri$in& In legatura cu evolutia atentiei pe durata acestui stadiu trebuie sa !ace" doua observatii de baza 8 a) scoala solicita per"anent si siste"atic capacitatile de atentie ale copilului si prin aceasta le si dezvolta 9 b) in acest stadiu trebuie c.iar dobandite sau a"pli!icate cateva calitati ale atentiei absolut necesare pentru des!asurarea activitatilor copilului de acu" cat si din ur"atoarele trepte scolare& 4st!el in ceea ce priveste relatia dintre atentia involuntara si cea voluntara se constata ca daca la intrarea in scoala pri"a tinde sa do"ine pe "asura parcurgerii ur"atoarelor clase cea voluntara este "ai !recvent prezenta si din ce in ce "ai e!icienta& O alta insusire i"portanta a atentiei care se "odi!ica pe parcursul invata"antului pri"ar este volu"ul acesteia& Ea clasa I el este de +-5 ele"ente care pot !i receptionate si"ultan si in ti"p !oarte scurt& 4poi creste catre 7-6 ele"ente si copilul este capabil sa citeasca un cuvant si sa cuprinda in ca"pul sau vizual si pe cel care ur"eaza usurandu-si ast!el intelegerea ideii cuprinsa intr-o !raza si in !inal intrgul te/t& #istributivitatea progreseaza si-i per"ite copilului sa receptioneze in bune conditii ceea ce ii e/plica invatatoarea si ceea ce-i arata& In sarcini "ai co"ple/e cu" sunt cele de dictare invatarea trebuie sa tina sea"a de di!icultatile pe care le inti"pina elevii in trecerea cu usurinta de la ceea ce aud la e/pri"area gra!ica& :esi capacitatea de concentrare a atentiei este in evident progres de-a lungul stadiului se pot constata inca insu!iciente in "ani!estarea ei in sarcinile di!icile sau in situatii in care apare oboseala& 'ai ales la clasa I trebuie actionat cu rabdare si tact in antrenarea corespunzatoare a atentiei in !unctie de tipul de sarcini pentru a asigura pe de o parte succes in realizarea lor iar pe de alta parte a evita ca dis!unctionalitatile de scurta durata sa creeze ne"ultu"ire atat copilului cat si invatatoarei& Aste vorba de !aptul ca la copiii de clasa I atentia este !oarte usor distrasa de cele "ai neasteptate si "ai neinse"nate sc.i"bari in a"bianta si in aceste conditii ei pot sa nu receptioneze "esa$ele sa nu realizeze ce se cere& Cana si caderea unui creion sau inc.iderea prea brusca a unei usi poate sustrage copiii de la ceea ce au de !acut& Invatatoarele cu e/perienta cunosc aceste aspecte si au gri$a sa controleze special daca eveni"entul respectiv a perturbat sau nu activitatea pentru a se evita erorile si lacunele in cunostinte sau in "odurile de "unca& ;rebuie avut in vedere ca scolarul "ic "ai ales cel din clasa I

nu reuseste sa-si "odeleze gradul de concentrare a atentiei in !unctie de "o"entele activitatii si ast!el poate sa !ie neatent c.iar in secventele deosebit de i"portante pentru realizarea continutului lectiei si de !oarte "ulte ori atunci cand i se co"unica te"ele pentru acasa& O sarcina speciala la clasele "ici este de a descoperi elevii care au di!icultati speciale de atentie 8a) neatentia activa care se poate usor constata pentru ca se e/pri"a in neasta"parul elevului agitatie inutila i"prastiere in ceea ce !ace instabilitate in des!asurarea propriei activitati si deran$area celorlalti 9 b) !or"a pasiva este "ai greu de relevat pentru ca respectivul elev este linistit poate da i"presia ca ur"areste ce se petrece in clasa pare sa lucreze ce i s-a cerut dar in realitate sa se a!le cu "intea in alte locuri& In !ata acestor !eno"ene sunt doua sarcini "a$ore 8 sa se depisteze cauza neatentiei ca sa se distinga cea care provine din tulburari organice si va necesita trata"entul corespunzator si cea care are cauze educationale cu" ar !i insu!icienta pregatire a elevului pentru scoala si ast!el el nu !ace distinctia intre cerintele de acu" si cele care au !ost in gradinita nu este capabil de un anu"e e!ort nu-si da sea"a de noul lui statut si de rolurile pe care le are de indeplinit& 4ctiunile educative vor !i orientate spre inlaturarea cauzelor si spre tratarea individuala a acestor elevi in sensul spri$inirii speciale a lor pentru a-si dezvolta "ecanis"ele atentiei voluntare si calitatile la care ne-a" re!erit& 4sigurarea dezvoltarii corespunzatoare a atentiei in acest stadiu este o contributie "a$ora a ciclului pri"ar la pregatirea pentru indelungatul proces de invatare in ur"atoarele stadii& <olicitarile scolare siste"atice si de durata antreneaza principalele "odalitati senzoriale si anu"e 8vazul' auzul' tactul. 4st!el in ceea ce priveste vazul sensibilitatea generala creste cu ,MR !ata de stadiul anterior iar capacitatile de di!erentiere a sti"ulilor cu 76R& <unt ast!el asigurate conditii !unctionale pentru perceptii "ai clare "ai co"plete "ai precise decat la prescolar& -reste de ase"enea ca"pul vizual "ai ales cel peri!eric ceea ce va avea o "are i"portanta pentru citit& 'obilitatea oculara creste la randul sau per"itand e/plorarea din ce in ce "ai rapida a obiectelor sau a te/telor scrise& <e consolideaza sc.e"ele perceptive( '& >late Csi.ologia "ecanis"elor cognitive Coliro" ())) pag&((() care vor per"ite identi!icarea rapida a obiectelor sau a literelor si cuvintelor in citire culorile sunt "ai bine di!erentiate si verbalizate si la !el !or"ele& In ceea ce priveste auzul cel !one"atic este cel "ai "ult solicitat si dezvoltat in legatura cu insusirea cititului si scrisului& <e !or"eaza capacitati de discri"inare "ult "ai bune decat in stadiul anterior si se per!ectioneaza !unctia auzului de a regla actul citirii& 4uzul "uzical progreseaza la randul lui si regleaza "ai bine !unctionarea aparatului !onator in actul de a canta& <colarii percep o ga"a "ai larga de sunete "uzicale decat in stadiul anterior si reusesc sa intoneze sunete cu inalti"i "ai variate& <ensibilitatea si perceptiile tactile continua sa aiba un rol inse"nat in cunoasterea obiectelor si copiii sunt inca tentati ca tot ce vad sa !ie si atins sau "anipulat dar sub in!luenta scolii aceste e/plorari perceptive devin "ai organizate si "ai siste"atice& Ale vor !i i"plicate in activitati artizanale dar si in intuirea unor obiecte in vederea insusirii

cunostintelor despre natura& 4cu" cresc si capacitatile de a verbaliza toate in!or"atiile care sunt obtinute pe aceasta cale& 4vand in vedere capacitatile perceptive ale scolarului "ic in ansa"blu se pot !ace anu"ite constatari 8 sub in!luenta scolii creste caracterul intentionat si voluntar al activitatii perceptive 9 creste viteza de e/plorare a lucrurilor se stabilizeaza sc.e"ele perceptive si perceptia serveste "ai bine activitatile de invatare sau pe cele lucrative 9 continuturile de invatare scolara si sarcinile ce sunt indeplinite de copii ii pun in contact cu "ult "ai "ulte aspecte ale realului si i"bogatesc se"ni!icativ e/perienta perceptiva a copiilor 9 includerea constanta si siste"atica a perceptiei in activitati de invatare sc.i"ba raporturile sale cu gandirea si ii sporeste e!icienta& $erceptia este acum subordonata gandirii si suporta in!luentele acesteia ceea ce este o di!erenta re"arcabila !ata de stadiul anterior si o conditie i"portanta a e!icientei cunoasterii 9 activitatile observative ale scolarului "ic bene!iciaza de noua relatie cu gandirea si de in!luentele siste"atice si de durata ale invatarii& -opiii sunt "ult "ai activi si dispun de "ulte cunostinte care le asigura "ai rapide identi!icari si interpretari ale celor percepute& :ar activitatile de observare incluse in rezolvarea sarcinilor de invatare scolara trebuie organizate si conduse de catre invatatoare, ca sa poata avea eficienta ceruta" 4cest !apt va avea e!ecte !oarte i"portante pentru dezvoltarea generala a capacitatilor observative necesare invatarii din ur"atoarele trepte scolare&

;ot in acest stadiu poate !i constatata si dezvoltarea reprezentarilor& -reste volu"ul si varietatea acestora sub in!luenta procesului de insusire a unor cunostinte ele"entare de "ate"atica stiintele naturii istorie geogra!ie etc& Insusirea scris-cititului dezvolta o categorie speciala de reprezentari cele !onetice si cele gra!ice care vor !i o conditie a per!ectionarii acestei activitati& -opilul are de$a reprezentarea unui cuvant scris este a$utat sa rezolve "ai bine sarcinile scrierii dupa dictare !ara sa !ie nevoie sa se opreasca prea "ult asupra analizei gra!e"elor sale& <e stabilizeaza si devin operative reprezentarile geometrice cele "ai si"ple accesibile scolarilor "ici si se !or"eaza si cele topografice care sunt consolidate c.iar prin e/ercitii speciale& <ub in!luenta dezvoltarii cognitive generale si "ai ales a celei a gandirii scolarii "ici pot avea nu nu"ai i"agini reproductive statice ci si cinetice si de trans!or"are& :aca au perceput c.iar nu"ai o data "iscarea unui corp ei pot sa reconstituie pozitiile inter"ediare pe care acesta le are pana la inc.eierea procesului deplasarii lui& Ea !el pot sa-si reprezinte "o"entele inter"ediare ale "odi!icarii !or"elor sau a !unctionarii unor

instalatii si"ple etc& Incep sa se realizeze cu usurinta si i"aginile anticipative care vor !i cu precadere i"plicate in des!asurarea i"aginatiei sau in intelegerea unor relatii "ai co"ple/e atunci cand isi insusesc di!erite cunostinte& In stadiul scolaritatii "ici reprezentarile au o "are pondere in activitatea "intala si $oaca un rol !oarte i"portant in procesul !or"arii notiunilor& <ub in!luenta scolii ele castiga claritate coerenta "obilitate si c.iar a$ung la un anu"it grad de generozitate si spri$ina insusirea autentica a notiunilor si operarea corecta cu acestea& Centru toate stadiile pri"ului ciclu al dezvoltarii psi.ice u"an analiza ac.izitiei li"ba$ului trebuie sa aiba in vedere volu"ul vocabularului particularitatile vorbirii ale scris-cititului si ale li"ba$ului intern si a rolurilor sale speciale& -and este vorba de scolaritatea "ica trebuie sa ave" in vedere ca toate aceste aspecte sunt in!luentate puternic de c.iar insusirea scris-cititului& 4cest proces este principalul aspect al trans!or"arilor privind limba(ul intre N si (M ani& Ea intrarea in scoala copilul a avut conditii nor"ale de dezvoltare co"unica !oarte bine tot ce este legat de varsta si activitatile sale& 4uzul !one"atic pentru li"ba "aterna este bine dezvoltat si perceptiile auditive se des!asoara operativ ast!el ca cele co"unicate sunt relativ rapid receptionate si decodi!icate& Ea aceste disponibilitati ale auzului se asociaza "e"oria auditiva care conserva reprezentarile !onetice si se"ni!icatiile si a$uta la recunoasterea rapida a cuvintelor& :eprinderile de vorbire sunt bine consolidate pentru co"unicarea obisnuita si ast!el debitul verbal este crescut si "esa$ul are coerenta si e/presivitate& Sivelul gandirii si intelegerii are contributii se"ni!icative in decodi!icarea "esa$elor "ai co"ple/e& Fnele di!icultati de receptionare pot sa apara la copiii la care co"unicarea i"plica bilingvis" adica intr-un !el co"unica la scoala si in altul acasa& Aste cazul celor care apartin "inoritatilor etnice "ai restranse& Aste i"portant sa preciza" ca vorbirea scolarilor "ici se spri$ina pe structuri verbale preluate prin i"itatie de la adultii din !a"ilie sau ac.izitionate in gradinita si in care sunt i"plicate nor"ele gra"aticale ce controleaza !lu/ul verbal& Cot !i prezente si !or"e regionale dialectele insa "ai departe in scoala se va cultiva li"ba literara& 4ctul citirii antreneaza la randul sau "ulte !unctii si procese psi.ice& #azul este una dintre cele "ai i"portante co"ponente& Al asigura discri"inarea se"nelor gra!ice si recunoasterea lor& Cer!ectionarea "iscarii oc.ilor per"ite percepe operativa si !acilitarea intelegerii celor citite& <unt ast!el "o"ente de !i/are care au cea "ai "are pondere& <e constata ca pe "asura ce se per!ectioneaza cititul anticiparea cu privire a se"nelor ce ur"eaza este "ai larga cuprinde "ai "ulte litere sau cuvinte& 'ialaret care a studiat in detaliu aceste "iscari anticipative constata ca la copiii din clasa a II-a care citesc "ai slab aceasta depasire a cuvantului citit este de nu"ai 6-7 litere in ti"p ce la cei !oarte buni este de (( ele"ente& <e parcurge un adevarat dru" si in legatura cu structura "iscarilor oculare de trecere de la un rand la altul& Ea inceput asa cu" bine se stie

procesul este spri$init pe ur"arirea cu degetul a randurilor& 4poi se !i/eaza criteriile de co"utare a privirii si totul "erge rapid& <e asigura ast!el citirea corecta si se tinde tot "ai "ult sa se a$unga la cursivitate si la e/presivitate& -itirea calitativa este legata de intelegerea te/tului parcurs& :in acest punct de vedere pot !i cel putin trei situatii 8a) citesc usor dar inteleg greu 9b) citesc greu si inteleg greu 9 c) citesc greu dar inteleg usor& Iiecare din situatiile enu"erate cere un a$utor di!erentiat din partea invatatoarei& :upa autori ca 4& EeroQ Boussion si =& Eigeti conditiile de baza ale citirii sunt 8 auzul !one"atic capacitatea de analiza si sinteza a sunetelor verbale discri"inarea vizuala a !or"elor sinteza silabica "e"oria vizuala si auditiva& <crierea presupune la randul sau antrenarea "ai "ultor capacitati senzorialperceptive si "otrice dar si alte procese "entale& :intre pre"isele neuro!unctionale ale insusirii scrisului retine" 8 stabilizarea laterabilitatii !unctionale a e"is!erelor cerebrale "aturizarea sc.e"ei corporale per!ectionarea perceptiilor spatiului in raport cu !iinta proprie discri"inarea !or"elor in spatii "ici distingerea caracteristicilor identice si a celor si"etrice& Insusirea citit-scrisului dar si asi"ilarea "ultor cunostinte conduc la o crestere sensibila a vocabularului& Ea s!arsitul stadiului vocabularul pasiv contine 7MMM-76MM de cuvinte iar cel activ circa (6MM-(,MM& Crin ur"are aproape se dubleaza !ata de cel al prescolarului& <e"ni!icatia cuvintelor este "ai i"bogatita "ai precisa si copiii pot descoperi "ai usor sensurile !igurate ale unor e/presii verbale& -o"petenta lingvistica a scolarului "ic este in progres !ata de stadiul anterior& Ea !el per!or"antele e/pri"ate in capacitatea de a dialoga de a povesti de a se e/pri"a in scris& In cursul ciclului pri"ar li"ba devine obiect de studiu ea se insuseste constient si voluntar sub conducerea co"petenta a invatatoarei si contribuie la progresul tuturor capacitatilor cognitive ale copilului& <c.i"barea !unda"entala care se petrece in planul gandirii' odata cu intrarea in cea de-a treia copilarie este dobandirea caracterului operatoriu in !unctionarea ei& P& Ciaget care a studiat siste"atic stadiile inteligentei u"ane considera ca 2perioada dintre N-* ani si ((-(+ ani este cea a desavarsirii operatiilor concrete2OO(P& Ciaget B& In.elder Csi.ologia copilului ()N, pag& *()& 4ceasta subliniere generala trebuie co"pletata cu cateva caracteristici care ne per"it sa intelege" "ai bine particularitatile de adaptare ale copilului la sarcinile scolare& -ele "ai i"portante sunt 8 a) Gandirea depaseste datul perceptiv si isi subordoneaza perceptia& ;recerea la gandirea operatorie insea"na depasirea unor li"ite intalnite in perioada prescolara cand perceptia este cea care subordoneaza gandirea intuitiva& 4cu" raspunsurile copiilor la solicitari devin coerente stabile corespunzatoare cu datele obiectivelor sale si independente de i"plicarea eu-lui in situatii&

b)

<e realizeaza o pri"a descentrare cognitiva de propria !iinta si de dorintele si nevoile personale si se tine sea"a in "od siste"atic de real& <coala il atrage pe copil in lu"ea inteligibilului rationalului si el este acu" capabil sa ur"eze acest dru"&

c) -aracterul operatoriu al gandirii scolarului "icse e/pri"a in !aptul ca acu" ea nu "ai este doar o si"pla des!asurare de actiuni "intale coordonate in !unctie de ceea ce percepe copilul sau de "odul in care actioneaza in "od practic& d) O alta caracteristica a gandirii scolarului "ic este !aptul ca dobandeste reversibilitate& 4dica pentru ca au aparut operatiile si acestea nu !unctioneaza niciodata singular daca sunt cu adevarat speci!ice gandirii ele !or"eaza grupuri& Ale per"it "ai intai des!asurarea lor intr-un sens si apoi in sens invers& In !apt scolarul "ic stapaneste cu adevarat adunarea atunci cand aceasta !or"eaza o unitate cu scaderea si cand poate cu usurinta sa treaca de la una la alta sa o veri!ice pe una prin cealalta& Aste insa o reversibilitate si"pla avand la baza relatia intre operatia directa si inversa ei&

e) Operatiile de care dispune scolarul "ic sunt concrete& Ale nu se pot des!asura cu succes decat cu spri$in pe date concrete& <colarul "ic gandeste asupra obiectelor si relatiilor !izice e/istente c.iar daca ele lipsesc din ca"pul lui vizual& Su pot gandi insa asupra unor notiuni sau relatii abstracte decat li"itat si nu"ai in situatii privilegiate& Gandesc ast!el corect conservarea cantitatii la N-* ani dar cea a greutatii la )-(M ani iar a volu"ului pe la ((-(+ ani& !) In acest stadiu se inregistreaza ceea ce P&Ciaget a nu"it inceputul rationalitatii gandirii" 4dica scolarul "ic nu se "ai increde in si"ple a!ir"atii ci in relatiile pe care le poate surprinde& Coate sa porneasca de la anu"ite date si sa gaseasca un raspuns este deci un inceput de deductibilitate& =ationa"entul do"inant este cel inductiv care sub in!luenta scolii dobandeste rigoare interna $udecatile care il alcatuiesc sunt legate in "od necesar&

In ceea ce priveste entitatile cu care opereaza gandirea scolarului "ic acestea sunt la intrarea in scoala aproape in e/clusivitate notiuni e"pirice dar o parte din acestea se vor trans!or"a in notiuni stiinti!ice sub in!luenta procesului instructic educativ din scoala& :ar acestea au ur"atoarele caracteristici distinctive 8 sunt concrete adica au in "od obligatoriu corespondenti reali se inte"eiaza pe siste"e de operatii !ara de care ar !i cu" spune C& Osterriet. niste si"ple etic.ete alcatuiesc un !el de retele conceptuale li"itate( '& >late +MMM pag& +6M) si nu siste"e !unctionale inc.eiate& Grupurile de operatii si notiunile stiinti!ice stapanite le per"it scolarilor "ici sesizarea greselilor in gandire contradictiile intre doua $udecati sa distinga "ai bine di!erenta dintre real si i"aginar sa gandeasca relatii cauzale "ai si"ple sa rezolve proble"e si sa-si organizeze "aterialul de invatat&

Ea inceputul stadiului "icul scolar "ai pastreaza inca trasaturile memoriei din stadiul anterior dar procesul continuu de "aturizare neuro!unctionala si antrenarea constanta in activitatea de invatare siste"atica sc.i"ba calitativ "e"oria de-a lungul celor patru ani de scoala& Crintre cele "ai i"portante caracteristici dobandite acu" se nu"ara 8 creste caracterul activ al des!asurarii procesului de intiparire e/ista o "ai stransa legatura a "e"oriei cu gandirea si o pondere din ce in ce "ai "are a "e"oriei logice in rezolvarea tuturor sarcinilor de invatare do"inarea progresiva a "e"oriei voluntare utilizarea in "od constient a criteriilor logice de organizare a "aterialului de invatat constientizarea necesitatii repetarii a celor invatate& In legatura cu productivitatea generala a "e"oriei incep sa apara si unele particularitati individuale si ast!el elevii se pot di!erentia intre ei in ceea ce priveste usurinta intiparirii durata pastrarii si e!icienta reproducerii& :e-a lungul ciclului scolar se asigura cateva conditii de baza pentru dezvoltarea capacitatilor i"aginative si anu"e 8 a) <e acu"uleaza atat o e/perienta perosnala de viata cat "ai ales cunostinte ele"netare din do"enii diverse care pot ali"enta co"binatiile i"aginative 9 b) <e a"pli!ica interesul si capacitatile de observare a "ediului incon$urator a oa"enilor si preocuparilor lor care ali"enteaza si sti"uleaza c.iar de"ersurile i"aginative 9 c) <e inregistreaza asa cu" a" vazut o crestere inse"nata a capacitatilor "intale care il !ac pe copil sa priveasca in "od "ai obiectiv lu"ea 9 d) <unt "ai bine stapanite deprinderile de scris- citit desene "odelare constructii etc& 9 e) 4ctivitatile din clasa dar si $ocul si preocuparile din ti"pul liber al copiilor sunt si sti"ulente si surse de trans!or"ari i"aginative& I"aginatia reproductiva este antrenata in des!asurarea tuturor lectiilor si cu deosebire la cele de istorie geogra!ie "ediul incon$urator& In cele "ai "ulte cazuri ea spri$ina "ai buna intelegere a cunostintelor sale sau aplicarea lor in noi situatii& Aa este deosebit de utila in dezvoltarea gustului pentru lectura& <-a de"onstrat pe baza de cercetari ca elevii care erau slabi cititori aveau un nivel scazut de i"aginatie reproductiva& :ar tot cercetarile au atras atentia si asupra unor distorsiuni in insusirea cunostintelor care pot !i datorate unor rezultate ale i"aginatiei reproductive insu!icient reglate de gandire 9 s-a constatat ast!el ca poate e/ista riscul i"aginarii perioadelor istorice vec.i cu includerea unor aspecte din conte"poraneitate sau in cazul insusirii cunostintelor de geogra!ie elevii sa !aca transpozitii ne$usti!icate ale !lorei si !aunei din zona in care traiesc ei spre altele !oarte indepartate& :aca se "ani!esta ast!el de tendinte ele sunt relativ usor de eli"inat& In ceea ce priveste cercetarea i"aginatiei creatoare a scolarilor "ici ea a generat puncte de vedere contrarii& 'ai ales avandu-se in vedere e/pri"area tot in desen "odela$ sau cola$ s-au gasit "ai putine trans!or"ari se"ni!icative decat se asteptasera& <colarii "ici au obtinut rezultate "ai putin concludente !ata de prescolari& 'ai ales din punctul de vedere al !olosirii culorii in desen au !ost "ai putin e/presivi "ai !ara inspiratie& Ea !el "odela$ul sau constructiile au !ost realizate "ai "ult in li"itele !irescului realitatii stiutului si obisnuitului& <-a considerat c.iar ca ar !i vorba de un regres al acestor capacitati

dar Intrarea copilului in scoala activitatile speci!ice acestui nou "ediu sunt !actorii cei "ai i"portanti care genereaza sc.i"barile se"ni!icative in planul personalitatii de-a lungul acestui stadiu& 4ctivitatile siste"atice de durata cerintele si e/igentele progresive vor structura dezvoltarea capacitatilor !or"ate anterior si vor genera altele& Intalnirea zilnica perceperea reciproca dialogul i"itarea di!erentierea de celalalt co"pararea cu altul co"petitia etc& sunt "ecanis"e de "odelare si per!ectionare discrete si continui ale personalitatii si ale tuturor structurilor psi.o-co"porta"entale& In ceea ce priveste i"aginea de sine cele "ai i"portante aspecte sunt ur"atoarele 8 (& Au-l !izic are in !unda"entele sale o sc.e"a corporala consolidata identitatea sa se/uala este clara isi da sea"a de ase"anarea sa cu !a"ilia dar si ce il deosebeste de ceilalti ai sai& +& Au-l spiritual incepe sa !ie "ai i"plicat "ai ales in invatarea scolara sa !ie in!luentat de evaluarile invatatoarei si de aprecierile si ad"iratia colegilor& Insa la aceasta varsta ceea ce copilul vede ca !iind calitati ale sale rezulta "ai degraba din interiorizarea aprecierilor celorlalti& :e aceea atat parintii cat "ai ales invatatoarea trebuie sa !ie atenti la !elul in care ii valorizeaza pe copii deoarece aprecierile lor au ur"ari de durata si pro!unzi"e in dezvoltarea i"aginii de sine a copilului& 5& Au-l social este puternic in!luentat de viata de grup a scolarului "ic care este "ult "ai bogata decat la prescolar si !ata de care el este "ult "ai receptiv& <colarul "ic are constiinta locului sau in grupul clasa si isi da sea"a pentru ce il apreciaza sau nu colegii& 4tentia pe care invatatoarea trebuie sa o acorde dezvoltarii unei i"agini de sine cat "ai corecte la elevii sai reprezinta o conditie a reusitei scolare din acest ciclu si o latura a pregatirii pentru intrarea in ur"atoarele trepte scolare si pentru integrarea generala in viata si societate&

). *rans ormrile dominante din pro ilul psi"ologic al colarului mic

". #rezentai particularitile gndirii colarului mic. $%emplificai modul de implicare a funciilor gndirii n activitatea de nvare la colarul mic

Intrarea n coal este o perioad apreciat de unii autori ca !iind s!%ritul copilriei i un nceput pri"ar al pubertii& Croble"ele acestei etape sunt legate de adaptarea colar i de +nvare& 0n $urul v%rstei de ,-N ani n viaa copilului se petrece un eveni"ent cu totul deosebit acela al intrrii n coal& 0ntreaga sa dezvoltare !izic i psi.ic va !i in!luenat de acest nou !actor& 0nvarea devine tipul !unda"ental de activitate solicit%nd intens intelectul i deter"in%nd dezvoltarea unor capaciti i strategii de nvare& Caralel cu acest proces copilul !ace ac.iziii i"portante deprinderile de scris-citit care devin condiia i instru"entul nsuirii celorlalte ac.iziii& 0nvarea colar se deosebete n "od radical de toate actele de nvare de p%n acu" at%t prin coninut c%t i prin cadrul i "odul de des!urare& #olu"ul calitatea i diversitatea coninuturilor nvrii de dincolo de N ani .otrsc n societatea conte"poran viitorul !iecruia locul lui n co"unitatea u"an& :e aceea e!orturile societii i ale indivizilor sunt direcionate spre reuite i succes spre integrare colar opti"& 4cest nou conte/t coala in!lueneaz puternic ntreaga dezvoltare psi.ic a copilului i-i d un relie! speci!ic& Aste i"portant s relev" do"inantele n pro!ilul de dezvoltare a colarului "ic pentru a putea di!erenia acest stadiu de cele anterioare i a reui s nelege" "ai bine locul i contribuia sa la dezvoltarea de ansa"blu a !iinei u"ane& Iat care sunt aceste do"inane8 T nvarea colar devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psi.ic i e/ercit in!luene .otr%toare pentru toate trans!or"rile din cursul acestui stadiu9 T se stabilesc raporturi "ai obiective cu lu"ea coala integr%ndu-l pe copil n aria inteligibilului raionalului rigorilor cunoaterii9 T se !or"eaz deprinderile de baz pentru scris-citit i socotit care-i asigur accesul la coninuturi din ce n ce "ai a"ple de nvare9

crete

caracterul

voluntar

contient

al

tuturor

"ani!estrilor

psi.oco"porta"entale9 T se nsuesc statutul i rolurile de elev i se adaug noi di"ensiuni identitii de sine9 T ctre s!%ritul stadiului se "plinesc atributele copilriei i se realizeaz un bun ec.ilibru cu a"biana& Intrarea copilului n coal contactul cu speci!icul activitii colare creeaz condiii noi !avorizante pentru dezvoltarea g#ndirii copilului deter"in%nd un proces i"portant n cunoaterea lu"ii ncon$urtoare& -opilul i nsuete pe parcursul acestei perioade un "are volu" de cunotine dezvolt%ndu-i conco"itent "odaliti noi de nelegere& 4st!el se dezvolt o serie de caliti ale cunoaterii cu" ar !i8 observarea atent atenia' exprimarea n "od des!urat a ideilor' imaginaia& :ezvoltarea g%ndirii este condiionat i str%ns legat de dezvoltarea li"ba$ului dar i de dezvoltarea e/perienei cognitive directe senzaii percepii reprezentri& 0nvarea sris-cititului este considerat desc.iztoarea tuturor dru"urilor elevului ctre in!or"aie i cunoatere& ;oate aceste ac.iziii !ac s deosebeasc se"ni!icativ elevul de (M-(( ani !a de cel de ,-N ani prin "odul de g%ndire e/pri"are nvare li"ba$ rezolvare de proble"e& P& Ciaget susine c ntre N-(( ani copilul se a!l n perioada operaiilor concrete& 4ceasta nsea"n c el ncepe s neleag principiile logicii at%ta ti"p c%t ele se re!er la concretul obiectelor i !eno"enelor& Ea aceast v%rst copilul aplic%nd regulile acestui tip de g%ndire poate s desprind trsturile caracteristici de!initorii ale obiectelor !eno"enelor persoanelor sau situaiilor& Eegat de aceast caracteristic g%ndirea copilului colar capt o calitate nou reciprocitatea& 0n aceast perioad copiii ncep s clasi ice s includ obiectele dup anu"ite nsuiri eseniale n categorii i clase (baza !or"rii noiunilor)& Includerea n clase "ai relev i ideea c un anu"it obiect sau persoan pot aparine cel "ult unei clase& 4lt caracteristic a cogniiei colarului "ic o constituie posibilitatea crerii de serii aran$area n serie a obiectelor n !uncie de "ri"e grosi"e culoare etc&

,#ndirea prezint n acest stadiu o sc.i"bare !unda"ental i anu"e8 se trece de la g#ndirea preoperatorie a precolarului la g#ndirea operatorie& 4dic aciunile "entale se desprind de coninuturile in!or"aionale particulare se generalizeaz se trans!er cu uurin la noi coninuturi i se auto"atizeaz trans!or"%ndu-se n operaii& 4st!el colarul "ic i !or"eaz i utilizeaz cu succes operaii generale ale g%ndirii (analiz co"paraie clasi!icare etc&) dar i cele speciale i"plicate n nsuirea cunotinelor colare aa cu" sunt operaiile arit"etice& Operaiile sunt concrete. 4 alt caracteristic a g%ndirii colarului "ic este !aptul c ea r"%ne legat nc de concret i vorbi" ast!el de o g%ndire a operaiilor concrete& 4ccesul la o operaie nou sau noiune nou este condiionat de percepii i reprezentri care o!er in!or"aia direct despre obiectele reale i apoi aceasta va !i trans!or"at i prelucrat co"ple/ prin operaii de$a dob%ndite& 4ceast g%ndire care devine operatorie dob%ndete i reversibilitate dar este vorba de o !or" si"pl a acesteia adic elevii pot aplica de e/e"plu o operaie de adunare i apoi s !ac una de scdere consolid%ndu-le i veri!ic%ndu-le reciproc& ;otodat g%ndirea colarului "ic i subordoneaz percepia nu "ai este condus de aceasta i dob%ndete caracter raional8 copilul nu se "ai "ulu"ete s !ac doar a!ir"aii ci caut argu"ente pentru a le susine este sensibil la erori i contradicii vrea s controleze !elul n care a rezolvat proble"ele etc& Fnitile cognitive cu care lucreaz g%ndirea colarului "ic sunt la nceput noiunile e"pirice dar apoi n coal se nsuesc cele tiini!ice ele"entare& %&ndirea devine cauzal" =aiona"entul care do"in n g%ndirea colarului este cel inductiv dar care dob%ndete rigoare& G%ndirea colarului "ic devine cauzal adic este apt s surprind i s neleag nu"eroase relaii cauzale relativ si"ple& G%ndirea colarului "ic devine operatorie este reversibil i reglat de o logic i"plicit !olosete raiona"ente inductive adevrate devine cauzal pentru relaii "ai si"ple&

&. 'nalizai pro(lematica psihologic a lim(a)ului. $%emplificai aspectele structurale i funcionale ale formelor lim(a)ului.