Educatia celor cu disabilitati.

Un handicap poate fi definit ca orice conditie ce cauzeea dependenta sporita; surzenia este un handicap care sporeste dependenta in comunicare si paralizia cerebrala, este un handicap care sporeste dependenta in miscari. Paralizia cerebrala si surzenia dubleaza effectual fiecarui handicap luat separat in considerare, deoarece metodele traditionale de minimizare a efectelor unui handicap sunt adesea blocate de cel de-al doilea. De exemplu, un copil surd nu pote vorbi sau comunica prin semne daca paralizia cerebrala o impiedica sa-si controleze coordonarea fina a muschilor. Oamenii implicati in cresterea si educarea unui copil cu handicap dual trebuie sa-si defineasca prioritatile in astfeincat dependenta copilulu,i care trebuie acceptata si care ar putea spori, sa poata fi redusa. Deoarece handicapul auditiv interfereaza cu capacitatea de a obtine limbaj, prioritatile celor care lucreaza cu indivizi cu disabilitati auditive trebuie sa fie centrate pe achizitia si uzul limbajului. Handicapurile motorii si auditive nu pot fi tratate ca entitati separate intruca t problemele care au de-a face cu disabilitatile motorii sunt discutate altundeva in aceasta carte, continutul acestei sectiuni include o descriere a disabilitatii auditive, un rationament pentru interventie timpurie, o descriere a metodei de detectare a pierderii auzului, o descriere a aparatelor auditive, su estii pentru educarea celor cu disabilitati si surse pentru o informare mai ampla asupra problemei tratate. Disabilitatea auditiva !ivelul de pierdere a auzului este determinat masurand reactia unui individ la diverse intensitati de sunet si la niveluri specifice de inaltime. "ceste masuratori sunt inre istrate pe o audio rama in termeeni de decibeli si de frecventa. O pierdere conductiva a auzului care are cauza in urechea externa sau in cea mediana este mai putin severa si rareori depaseste un nivel de #$ d% &'in , ()*#+. O pierdere conductiva previne patrunderea sunetului in urechea urechea interna, sau cocleea si adesea poate fi corectata. O pierdere de ,$- #$ d% afecteaza functiile de scanare si de fundal ale auzului. "r putea in reuna conversatia daca exista un fundal z omotos, daca emitatorul este separat de receptor de distanta. O pierdere senzorineurala provine din coclee si-sau nervul auditiv. Poate varia de la o pierdere usoara pana la pierderea totala a auzului. De obicei nu poate fi remediata, dar se fac pro rese in domeniul implanturilor cocleare si a urechilor artificiale &.hite, ()/$+. O pierdere usoara poate conduce la perceptia nediscriminatorie a vorbirii si la dezvoltarea retardata a limbajului, pe cand, o pierdere aproape totala poate preveni achizitia limbajului si a comunicarii prin mijloace obisnuite. 0ndivizii cu disabilitati auditive variaza in abilitatea lor de a-si folosi auzul rezidual. "stfel, clasificarea doar in functie de decibeli ar putea fi inselatoare. 0n eneral, factorii care vor afecta dezvoltarea soccala, eeducationala si lin vistica a unui individ cu disabilitati auditive, pot include1 (. varsta la care a avut loc pierderea &prenatal sau postnatal+ 2. tipuri de pierddere &conductiva sau senzorineurala+ 3. varsta la care a fost detectata pierderea ,. cauza piierderii &rubeola materna, ereditate, complicatii la nastere, boli postnatale+ #. cantitatea pierderii la fiecare frecveta

Interventie timpurie 4ajoritatea autoritatilor subscriu ideii ca un copil cu disabilitati auditive ar trebui sa intre in contact cu un mediu similar din punct de vedere social si lin vistic cu cel al copiilor cu auz pentru ca efectele pierderii auzului sa fie minimizate. Pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie indeplinite cateva conditii1 (. pierderea auzului trebuie detectata 2. trebuie furnizata amplificarea adecvata 3. parintii trebuie sustinuti si instruiti ,. copilul trebuie expus unei comunicari verbale si non-verbale semnificative #. copilul trebuie incurajat sa parcur a stadiile de dezvoltare a invatarii limbajului Detectarea pierderii Pierderea auzului trebuie detectata supunand nou-nascutul unor teste de evaluare de rutina, observand comportamentul copilului sii verificand copiii din cate oriiile cu risc ridicat. 0n prezent nu exista nicio metoda clasica de evaluare in masa pentru a detecta disabilitatile auz, dar sunt folosite doua teste- testul de stimulare si crib-o- rama. 5iecare test detecteaza si masoara miscarea copilului ca reactie la sunet. 6opiii cu risc ridicat sunt cei cu istorie ereditara a pierderii auzului, cei ai caror mame au avut anumite boli ce predispun copilul la surzenie si acei copii care prezinta probleme in timpul travaliului, sau la scurt timp dupa nastere. Parintii care cunosc secventa obisnuita de comportament al ascultarii la copii si care observa si compara comportamentul copilului lor cu aceasta secventa pot detecta deviatii care pot indica o pierdere a auzului. Amplificarea Daca pierderea auzului este suspectata copilul trebuie trimis la un medic, pediatru sau un specialist O7' care, fie va testa auzul copilului, fie va lucra indeaproape cu un audiolo care va face o evaluare a auzului. 8i vor oferi informatii dia nostice in le atura cu nivelul pierderii si vor recomanda amplificare specifica si in rijire subsecventa "paratele auditive pot fi purtate intr-una sau in ambele urechi si pot fi construite pentru a satisface nevoile fiecarui utilizator. Parintii si persoanele responsabile de in rijirea si de educarea persoanelor cu disabilitati trebuie sa intretina aparatul verificandu-l, folosindu-l cu rija, mentinandu-l curat si schimband bateriile. Instruire si dezvoltare timpurie 0n dezvoltarea lin vistica normala un copil este capabil sa lan a la nastere. 'a putin timp dupa, an ureste si se joaca cu propria voce. 6urand poate folosi sunete pentru a reactiona la vorbirea altora, apoi imita intonatia, tiparele de ritm a vorbirii pe care o aude. 0n final activitatea prelin vistica esentiala se transforma cand copilul suprapune silabe si cuvinte tiparului informational si ritmic pe care il stapaneste deja. 6opilul invata sa ataseze semnificatie cuvintelor pe care le aude si le foloseste pentru a-si satisface nevoile si pentru a-si or aniza lumea. "tat copiii cu auz cat si cei fara plan si an uresc. 6opilul cu disabilitati auditive se va opri treptat din an urit, daca nu este incurajat si va deveni retardat in dezvoltarea unei metode lin vistice conform modelului obisnuit de a-si

or aniza conceptele. Urmatoarele reprezinta un rezumat am modalitatilor de a ajuta copiii cu disabilitati auditive1 (. retineti ca relatia emotionala dintre parinte si copil poate fi mai importanta decat metoda de invatare in dezvoltarea limbajului. 2. priviti copilul si mentineti contactul vizual 3. vorbiti sau folositi comunicarea totala cu copilul utilizand voce, ritm si inflexinune naturale ,. imitati sunetele produse de copil si asteptati o reactie #. folositi fraze, propozitii si cuvinte separate in tiparele normale 9. pozitionati copilul cu fata la cel care vorbeste, la nivelul privirii, *. alteori tineti copilul astfel incat capul sau sa fie rezemat de pieptul celui care vorbeste /. expuneti coipilul la interactiunea prin cantece si poezii ). ajutati copilul sa observe sunete ale mediului atra andu-i atentia la sunetul telefonului sau a soneriei ($. ajutati copilul sa localizeze directia din care vine sunetul ((. dati-i jucarii care produc sunete (2. folositi propozitii scurte si semnificative despre lucruri pe care copilul le poate vedea, simti, usta, mirosi si- sau le poate intele e (3. asociati cu rija cuvinte rostite sau exprimate prin limbajul semnelor cu lucrurile semnificate (,. folosii cuvantul de mai multe ori in contexte variate (#. cititi cu voce tare &cu sau fara semne+ copilul fiind in fata dumneavoastra, aratati-i ima inea obiectului despre care se face vorbire si abia apoi rostiti cuvantul; copilul nu poate face ambele lucruri odata (9. incurajati copilul sa reactioneze intorcand capul, raspunzand si venind cand isi aude numele stri at (*. incurajati copilul sa ceara ceea ce-si doreste si nu-i anticipati nevoile Sisteme de comunicare :e pot folosi mai multe sisteme de comunicare. "cestea variaza de la abordari strict orale pana la ce care se foloseste de cuburi cu simboluri codate. "le erea metodei depinde de natura si severitatea handicapului copilului. Abordarea prin semne "bordarea prin semne implica invatarea copilului sa foloseasca limbaj si sa-si exprime andurile folosind oricare sistem de semne. 'imbajul american de exprimare prin semne &":' sau "meslan+ este un sistem bazat pe concepte. "re o structura ramaticala ssi un sistem de simboluri diferit de cel al limbii en leze. "lte sisteme de semne cum ar fi1 :i lish, 4anual 8n lish, :i nin 8xact 8n lish, 'in uistics of :i n 8n lish, :eein 8ssential 8n lish sunt bazate fie pe "meslan cu variatii care aduc sistemul mai aproape de en leza standard sau pe o ordine a cuvintelor si pe elemente ele limbii en leze care urmeaza relatii ramaticale standard.

Sisteme de limbaj prin semne comune ;rei limbaje comune sunt mai frecvent foloosite. 6u toate acestea, ele sunt folosite in circumstante si cu scopuri diferite. ":' este folosit in primul rand de adulti surzi in comunitati de surzi. !u i se poate face o traducere literala. 4ai multe cuvinte pot fi reprezentate de acelasi semn si are propriul sistem de a aborda inflexiunilor limbii en leze. :emnele sunt bazate pe concepte. :i lish este adesea predat in cursuri universitare pentru adulti cu auz care doresc sa invete sa comunice cu adultii hipoacuzici. 5oloseste semnele conceptuale din "meslan, dar este prezentat in ordinea cuvintelor din limba en leza. 0nflexiunile limbii en leze nu sunt atasate cuvintelor. :.8.8. a fost dezvoltat pentru a fi folosit de catre parinti si cadre didactice cu scopul de a oferi copiilor un sistem vizual care sa corespunda en lezei vorbite. 8ste o traducere in semne a limbii en leze si se foloseste primar in scopuri instructionale. :emnele folosite sunt aceleasi ca si in ":', dar in :.8.8. acestea sunt folosite conform limbii en leze. Abordarea tactila "bordarea tactila implica invatarea copilului sa comunice indicand sau privind pe altii care indica table sau cuburi pe care sunt reprezentate simboluri sau litere. :e mai poate invata comunicarea folosind sistemul 'orm de scriere a cuvintelor in palma <cititorului=. Abordarea orala 0mplica invatarea copilului sa intelea a si sa vorbeasca folosindu-si auzul rezidual, cititul pe buze si mecanisme vocale. "uzul rezidual este acel tip de auz care poate fi amplificat. Abordarea unei vorbiri alternante. 0mplica invatarea unui copil sa intelea a vorbirea si sa vorbeasca folosind opt pozitionari ale mainilor in patru zone ale fetei pentru a suplimenta vorbirea. Pozitionarile sunt folosite pentrua face mai vizibile elementele limbajului vorbit. Abordarea comunicarii totale "ceasta implica invatarea copilului sa intelea a limbajul si sa comunice folosind cititul pe buze, auzul rezidual, mecanisme vocale si limbajul prin semne care imita tiparele ritmice vorbite. Dezvoltare sociala 0n timpul cresterii, un copil cu disabilitati auditive ar putea fi mai putin matur din punct de vedere social decat semenii sai fara disabilitati. Un pro ram pentru dezvoltare sociala ar trebui sa inceapa la o varsta fra eda, satisfacand in primul rand nevoile psiholo ice ale copilului hipoacuzic. "cest pro ram ar trebui sa includa urmatoarele1 (. 6opilul trebuie sa stie ca este iubit si pretuit. 4ulte dintre cuvintele afectuoase rostite nu ajun niciodata la urechile copilului. 5olositi metode non-verbale de a arata afectiunea. 2. 6opilul necesita structuri si limite.

a. b. c. d. e. 3. ,. #.

5olositi ima ini de a ilustra rutine simple. 5olositi jocuri pe rolui pentru a-i arata re uli importante. 5iti ata pentru schimbari bruste de rutina. 7utina si re ulile trebuie sa fie consecvente. "si urati-va ca copilul intele e ceea ce ii este interzis. 6opilul trebuie inclus in activitatile celorlalti 6opilul trebuie sa invete sa se in rijeasca si sa fie independent. 6opillul trebuie expus la probleme cu o varietate de solutii.

Dezvoltare perceptuala Un copil care este expus la stimuli tactili, auditivi si vizuali simultan va fi capabil adesea sa fie atent, sa se concentreze si sa asimileze stimulii mai complet si pe o perioada mai lun a decat un copil care doar asculta. 0n timp ce copilul exploreaza lumea cu ajutorul propriului corp, este capabil sa faca diferentieri din ce in ce mai fine si sa-si dezvolte perceptii in le atura cu ceea ce asimileaza. 0ata cateva exemple de metode de prezentare a stimulilor peentru dezvoltare perceptuala. (. Dati-i copilului bucati de hartie colorata de marimi si forme diferite. :puneti-i sa le sorteze in mai multe ramezi. 6and a terminat, oferiti-i vocabular pentru a-si explica ruparile. 2. 6ereti-i sa clasifice lucruri pe baza usturilor, a mirosului sau a texturii. 3. 6ereti copilului sa asocieze un sunet care tocmai ce s-a produs cu obiectul care a produs acel sunet. Educatii timpurii 6and un copil hipoacuzic incepe radinita incepe si instruirea formala destinata imbunatatirii abilitatilor sale de comunicare si imbo atirii orizontului cunoasterii copilului. Parintii si cadrele didactice continua sa se concentreze asupra dezvoltarii unei baze lar i a limbajului prin intermediul situatiilor normale de zi cu zi, cat si prin intermediul unor situatii mai structurate. 6opiii de cresa pot fi invatati sa numere, dar intele erea numerelor trebuie sa se sedzvolte din proprie experienta. >iua unui copil de cresa poate fi umpluta cu lucruri de clasificat, aranjat, rupt, taiat, colorat, pictat, constuit, si de explorat. "cesta are nevoie de timp pentru a descopri si rezolva probleme, a compara, a infera si pentru a le or aniza in limbaj semnificativ. 0n educatia copilului de scoala primara sustinerea parintilor este la fel de importanta ca si in anii de cresa. 8xista multe lucruri care pot fi invatate mi usor acasa1 relatii familiale, obiecte casnice, adrese si numere de telefon, maniere si limbajul sarcinilor ospodaresti, activitati zilnice si atitul. 4aterialele or anice si manualele care sunt produse pentru clasele normale constituie cea mai mare parte din ceea ce le este la indemana cadrelor didactice care se ocupa de pre atirea copiilor hipoacuzici. 4aterialele bazate pe o abordare vizuala, manipulativa sunt de preferat in educarea copiilor cu disabilitati. 7esurse su erate1 (. "bordarea limbaj- experienta. 6opilul dicteaza povestea sa invatatorului care il ajuta sa isi corecteze limbajul. 6opilul copiaza povestea corectata; cand a invatato si a ilustrat-o o preda restului clasei.

2. 4eniuri, retete, instructiuni pentru jocuri, reviste cu benzi desenate, hidul tv, ziare, semne de si uranta, indicatoare publice obisnuite si etichetele sunt toate surse de material care-l ajuta pe copil sa realizeze de ce este important sa invte sa citeasca. 3. 4anualele pentru copiii care invata en leza ca pe o a doua limba. ,. 4anualele pentru copii cu disabilitati. #. 4ateriale educationale bazate pe experiante directa, descoperire si manipulare. 9. 6alculatoare si materiale pro ramate- pro rame P6 , video si ima ini. *. "parate pentru asistarea comunicarii printelefon. /. 6aietele de notite. 6ei care nu pot scrie, pot folosi un caiet cu intrebari frecvent intalnite si afirmatii clasificate sub titluri adecvat, asemenea hidurilor de conversatie. Utilizatoru poate indica frazele de care are nevoie. 0ntr-o clasa compusa in intre ime sau partial din copii hipoacuzici Pe lan a resursele pentru materiale trbuie luate in considerare urmatoarele1 (. reduceti nivelul z omotului in incapere; 2. cand un copil utilizeaza tipare infantile de vorbire, reformulati cele spuse astfel incat sa le auda si sa vada tiparul acceptat; 3. oferiti copilului vocabularul de care are nevoie pentru a se exprima, adr aasi urati-va ca vocabularul se potriveste cu ceea ce vrea sa spuna copilul; ,. ajutati copilul sa ia parte la tot ce se spune. Un copil hipoacuzic va privi adesea, pana cand recunoaste un cuvant cunoscut si va tra e o concluzie pripita, corecta sau nu. #. asteptati-va la un raspuns care sa indice comprehensiune. 4ulti copii hipoacuzici vor zambi frumos vorbitorului desi nu au inteles nimic din cele spuse de acesta; 9. vorbiti cu copilul despre lucruri care il intereseaza; *. asezati copilul astfel incat sa poat stabili contact vizual cu emitatorul; /. vorbiti, apoi prezentati materialele, sau vice-versa, dar nu simultan; ). retineti faptul ca indiciille non-verbale reprezinta o parte importanta a comunicarii. Un handicap fizic poate modifica cursul acestor indicii non-verbale sau le poate spori uzul. 0n fiecare caz procesul de comunicare va fi afectat. Studii gimnaziale si superioare O mare parte din interactiunea sociala a persoanei cu disabilitate auditiva este lin vistica. ;inerii hipoacuzici nu reusesc uneori sa vada relatia dintre comportamentul lor si reactiile altora. Odata cu inaintarea in varsta ei sunt exclusi social uneori si sufera de sin uratate. 4ulte dintre problemmele pe care le intampina vor fi din cauza handicapului lor auditiv, dar unele vor fi din cauza varstei lor si a circumstantelor. ?or avea nevoie de ajutor sa intelea a ca unele probleme nu au nimic de a face cu surzenia. 'a nivelul imnaziului si a liceului este adesea dureros sa fii diferit de ceilalti. Persoana hipoacuzica ar putea refuza sa poate aparatul auditiv deoarece este un indicator vizibil a diferentierii sale. Parul lun care ascunde un aparat auditiv este uneori o solutie la aceasta problema. "sezarea bancilor in clasa si maniera in care cadrul didactic prezinta materialele este de o importanta speciala. 0ndrumarea vocationala si educarea cu privire la ae erea carierei ar trebui sa inv@cluda o evaluare realista a limitarilor si a punnctelor forte ale individului si o lar a expunere la

oportunitati in1 mestesu uri, profesii si ateliere. ;anarul adult hipoacuzic ar trebui sa stie si despre resursele utile pentru cautarea unui job si despre felul in care decur e un interviu. Persoanele cu disabilitati de auz trebuie informate despre posibilitatile continuarii studiilor.

Combinatia dintre disabilitatile vizuale si auditive

"ceasta sectiune trateaza probleme ale copiilor cu disabilitati combinate1 vizuale, auditive si fizice. 0n ciuda faptului ca majoritatea acestor copii mai au auz si vaz reziduale pe care pot invata sa le foloseasca, ei sunt numiti multihadicapati, sau surzi si orbi sau surzi-orbi. "semenea disabilitati multiple necesita implicare extraordinara pentru ca copilul sa poata percepe stimuli. Un anumit nivel de compensare poate fi furnizat de catre dispozitive auxiliare1 ochelari, aparate auditive, amplificatoare. 6u toate acestea, cerintele intense ale unei astfel de persoane disabilitate necesita abordari speciale. 6ombinatia de disabilitati prezinta probleme compllexe in domenii cum ar fi comunicarea, motricitatea, limbajul, dezvoltarea conceptelor si autonomia. Caracteristici 4ulte dintre caracteristicile acestor copii sunt identice sau similare cu cele discutate in sectiunile anterioare ale capitolului. 6onsideram aceste caracteristici frecvente in cazul copiilor surzi-orbi1 lipsa de reactie si rezistenta la relatiile umane, plansul nediferentiat si de stres, defensivitatea fizica si problemele de counicare. Un copil cu dificultati severe de vaz si de auz percepe foarte putin din interactiunea umana deoarece adultii sunt nesi ure cu privire la manipularea unui asemenea copil lipsit de reactie. 6opilul poate parea resemnat sau descumpanit intr-un sens nediferentiat fara vreo le atura cu maternitatea. Un copil surd-orb care necesita mai multa stimulare decat in mod normal ar putea, totusi sa ceara mai putina, astfel deprivandu-se de stimularea esentiala dezvoltarii fizice si cresterii emotionale. Deoarece acesta nu cere si nu intareste manipularea este nevoie de un pro ram obisnuit de stimulare si de interactiune umana. Plansul nediferentiat si de stres 6opiii surzi-orbi prezinta adesea plans nediferentiat si de stres insotit de hipertonicitate. 6el care are rija de copil poate interpreta acestea ca pe o nevoie care cere sa fie satifacuta. 0n realitate, acesta ar putea sa nu fie un planset care indica ceva si ar putea continua independent de orice incercare de a-l ajuta sau de a-l linisti. 4ama trebuie ajutata sa dezvolte o toleranta sporita la acest comportament, ea are nevoie de sustinere in activitatile de crestere, pana in momentul in care copilul poate beneficia de acestea. Defensivitatea fizica :timularea tactila rezulta din contactul corporal in rutina zilnica a copilului, man aierile si le anatul sunt metode de stimulare instinctiva. 6u toate acestea, apar probleme atunci cand copiluul reactioneaza defensiv la atin ere. 6opilul trebuie abordat cu finete. :unt posibile rade variate de apropiere fizica. De exemplu, mama ar putea incepe prin a intinde copilul pe perna. 8a se poate intinde apoi la aproximativ #$ cm si sa

ramana nemiscata fara sa atin a copilul o vreme. 6and a incercat aceasta strate ie de mai multe ori, amenintarea pe care o reprezinta fata de bebelus este redusa. 4ama poate apoi sa se apropie de copil si mai tarziu sa inceapa sa-l man aie si sa-i vorbeasca. Pana la urma va ajun e sa-l ia in brate. Odata cu familiaritatea si cu consecventa, defensivitatea copilului se va stin e.

Dezvoltarea limbajului si a conceptelor. 4iller &()*2+ su ereaza o serie de pasi necesari care vor promova folosirea auzului rezidual de catre copil. "cestia sunt1 dezvoltarea constientizarii sunetelor, recunoasterea sunetelor mediului, adau area semnificatiilor sunetelor, dezvoltarea comunicarii cu si pentru copil. 6onstientizarea sunetului poate fi incurajata cand copilul este ridicat sau pus jos. 0n timpul jocurilor, pot fi prezentate mai multe sunete. Dupa ce se obtin reactii la sunete, copilul trebuie sa investi hrze sunetele mediului sau. :unetele trebuie asociate cu activitati cum ar fi1 mancatul, baia, sau mersul la plimbare cu masina. Perceperea sunetelor de timpuriu trebuie sa fie semnificativa, dar si puternica si frecventa intrucat informatia semnificativa este invatata mai rapid si retinuta mai usor. "tunci cand copilul are varsta de scolar, dezvoltarea co nitiva ar putea fi intarziata, daca nu este dezvoltat un sistem de limbaj. &%isno ()*2+ enumera 9 obiective ierarhizate de libaj pentru copiii multihandicapati surzi-orbi1 (. constientizarea sunetului, cautarea surselor 2. constientizarea stimulirol vizuai, cautarea surselor 3. diferentierea atat a stimulilor auditivi cat si a celor vizuali ,. ataasarea semnificatiei stimulilor vizuali si celor auditivi #. urmarea unor intruuctiuni orale si sau prin limbaj sau semne 9. comunicarea expresiva verbala sau prin semne Inavatand sa comunice 6omunicarea este desi ur problema principala pentru asemenea copii. 6omunicarea trebuie sa trateze contactul si interactiunea umane, pentru ca astfel copiii vor obtine cele mai multe informatii. Pentru a procesa aceasta informatie, copilul trebuie sa dezvolte constientizarea, reecunoasterea si asocierea indicilor senzoriali, eventual, pot fi dezvoltate sisteme rudimentare de comunicare. "desea, copiii multihandicapati par a fi resemnati fara contact fizic. 8xprimarea limbajului prezinta o dificultate majora. Unii copii surzi-orbi ar putea sa nu invete niciodata semne si esturi de baza, altii ar putea sa invete cel putin sa indice ca le este foame, sete, disconfort fizic, sau ca au nevoie la toaleta. 6hiar si atunci cand copiii sunt capabili de asemenea semne si esturi, o disabilitate fizica le-ar putea in radi abilitatea de a le folosi. 4ulti copii vor fi mai capabili de a intele e limbajul decat de a-l exprima. O mica parte din acesti copii invata sa comunice prin vorbire aditionala esturilor si a semnelor de baza. "cei copii cu auz considerabil pot invata limbajul oral, cei cu vaz functional, pot invata limbajul scris. Un copil cu pierderi severe de vaz si de auz ar putea avea nevoie sa fie invatat prin indrumare fizica. 4ai pot fi folosite tehnici de modificare a comportamentului pentru a dezvolta esturi, vorbire sau alte semnale de comunicare. :unetele vorbirii sau

esturile devin semnificative atunci cand copilul le foloseste pentru a-si manipula mediul. Desi poate nu intele e limbajul, acesta ar trebui folosit cand se interactioneaza cu copilul deoarece i se ofera ocazia sa asocieze limbajul cu o experienta placuta. 6opiii surzi-orbi, constituie o populatie etero ena. 8i variaza de la cei dotati intelectual pana la cei sever retardati mintal. Aradul de vaz si de auz nu ar trebui sa fie sin urul criteriu in stabilirea metoodei de comunicare. Unii copii complet orbi si sever surzi, pot invata limbajul oral cu succes, pe cand altii, care desi au vaz si auz relativ bune, nu par sa reactioneze la vorbire si se descurca mai bine cu ajutorul esturilor si al limbajului prin semne. ;rebuie notat ca acestia pot trece de la limbajul prin semne la cel oral , odata cu inaintarea in varsta. 0nvatarea vorbirii este dificila dar este un scop dorit pentru elevii surzi-orbi care o pot obtine, deoarece este mai putin restrictiva decat esturile si semnele. 0ntrucat vazul joaca un rol important in tratarea defectelor de vorbire, copilul ar puea avea nevoie sa simta cum ssunt facute sunetele. 0nteractiunea si comunicarea intre copiii surzi-orbi si alti copii ar trebui incurajata deoarece acesti copii si tineri au multe in comun cu alti copii care nu sunt surzi-orbi. Achizitia abilitatii de autonomie 0nainte ca un copil sa fie ajutat sa obtina aceste abilitati, trebuie sa existe acceptarea aatin erii umane, oodata ce copilu a aaceptat atin erea, poate fi inceput un pro ram de invatare si planificare motrica. "tunci cand pozitiile posturale normale nu sunt obtinute i momentele corespunzatoare, copilul trebuie manipulat pasiv catre acestea. "cordati atentie exercitiilor cum ar fi saritul, rosto olitul si le anatul. 0mpuneti mobilitate maxima. 6opilul trebuie sa-si cunoasca mediul inainte sa inceapa sa-l exploreze. Din cauza limitarilor sale senzooriale, ii trebuie furnizate conditii de si uranta absoluta. :arcinile trebuie prezentate pas cuu pas. 6adrele didactice ar trebui sa procedeze mai intai oferind asistenta totala la fiecare pas, apoi asistenta partiala si indici verbali si, in final, nici un fel de asistenta.