Belgia Regatul Belgiei (neerlandez Koninkrijk Belgi, francez Royaume de Belgique, german Knigreich Belgien, cunoscut colocvial ca Belgia(neerlandez

Belgi, francez Belgique, german Belgien) este o ar n Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europenei gzduiete majoritatea instituiilor acesteia precum i alte instituii internaionale importante, inclusiv OTAN. Belgia ocup un teritoriu de 30.528 km i are o populaie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se nvecineaz cu rile de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Frana i Marea Nordului. Belgia este situat pe frontiera ce divide Europa germanic de Europa latin iar cele dou mari regiuni ale rii marcheaz acest lucru. Regiunea de limb neerlandez Flandra, situat n jumtatea de nord a rii, are 58% din populaie iar regiunea de limb francez Valonia, situat n jumtatea de sud, are 32% din populaie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingv, este o enclav majoritar francofon situat n Regiunea Flamand, dar n apropiere de frontiera cu regiunea valon i are 10% din populaie. O mic comunitate germanofon exist n estul Valoniei. Diversitatea lingvistic i conflictele politice i culturale asociate acesteia sunt reflectate n istoria politic i n sistemul complex de guvernare Belgia se nvecineaz cu Frana (pe 620 km), Germania (pe 167 km), Luxemburg (pe 148 km) i cu rile de Jos (450 km). Suprafaa sa total, inclusiv apele de suprafa, este de 33.990 kilometri ptrai; suprafaa uscatului este de 30.528 km2. Ea se afl ntre latitudinile de 49 i 53 N, i ntre longitudinile de 2 i 7 E. Belgia are trei regiuni geografice principale: cmpia litoral din nord-vest i platoul central aparin ambele bazinului Anglo-Belgian; nlimile Ardenilor din sud-est fac parte din centura orogenic hercinic. Bazinul Paris reprezint o a patra mic zon n extremitatea sudic a Belgiei, Lorena Belgian. Cmpia litoral const n principal din dune de nisip i poldere. Spre interiorul continentului, peisajul rmne neted i urc uor, cmpia fiind udat de numeroase ape, cu vi fertile i cu cmpia nord-estic Campine (Kempen). Dealurile i podiurile Ardenilor acoperite cu pduri dese sunt mai stncoase i mai accidentate, cu peteri i mici chei. ntinzndu-se ctre vest, nspre Frana, aceast zon este legat spre est de Eifelul din Germania prin platoul Hohes Venn, pe care se afl Signal de Botrange, cel mai nalt punct al rii, la 694 m. Clima este temperat-oceanic, cu precipitaii semnificative n toate anotimpurile (Clasificarea Kppen: Cfb), ca i mare parte din Europa de nord-vest.Temperatura medie este minim n ianuarie la 3 C i maxim n iulie la 18 C. Precipitaiile medii lunarie variaz de la 54 mm n februarie sau aprilie, la 78 mm n iulie. Mediile pe anii 20002006 prezint minime zilnice de temperatur de 7 C i maxime de 14 C i precipitaii lunare de 74 mm; acestea sunt cu circa 1 C i respectiv 10 milimetri mai mari dect valorile normale pe ultima sut de ani.

Fitogeografic, Belgia se mparte ntre provinciile Atlantic European i CentralEuropean din Regiunea Circumboreal a Regatului Boreal Conform World Wide Fund for Nature, teritoriul Belgiei aparine ecoregiunii pdurilor de amested atlantice.] Datorit densitii mari de populaie, poziiei sale n centrul Europei de Vest i a eforturilor politice inadecvate, Belgia se confrunt cu grave probleme ecologice. Un raport din 2003 sugereaz c apele naturale belgiene (de suprafa i de subsol) au cea mai sczut calitate dintre toate cele 122 de ri studiate. n Indicele-pilot al Performanei Ecologice pe 2006, Belgia a obinut un scor de 75,9% pentru prestaie ecologic de ansamblu, fiind pe ultimul loc dintre toate rile membre ale UE, dei doar pe locul 39 din 133 de ri. Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se mai extrage si gazul natural. Cu toate ca economia creste rapid in Belgia, tara ramana greu industrializata, importand cantitati foarte mari de materiale care erau destinate exportului. O astfel de industrie ii confera Belgiei tilul de una dintre cele mai mari producatoare interne din lume, in ciuda numarului mare al populatiei. Cu cele trei sferturi din produsele destinate care se duc la Uniunea Europeana, economia acestei tari depinde de vecinii sai, ea fiind deja integrata in economia europeana. La inceputul anilor ^90, un buget deficitar combinat cu recerea in somaj in rate, a facut ca economia Belgiei sa decada. Pentru a trece peste aceasta criza bugetara, Guvernul a inceput un program de austeritate, majorand preturile. Astfel, in 1995, bugetul era de 120,1 miliarde $, iar in 1998 de 293,4 miliarde $. Bibliotecile importante se gaseau in toate orasele mari. Libraria Nationala se numeste Bibliothque Royale Albert I, din 1837, din Bruxelles, care detine mai mult de 3 milioane de volume. Celelalte biblioteci mai mari apartin universitatilor Ghent, Lige si Leuven. Unitatea monetara este francul belgian (31,94 franci belgieni=1$, pana in mai, 1998). Din mai, 1998, Belgia, impreuna cu alte zece tari membre ale EU (Uniunea Europeana), au adoptat o unica moneda, euro, pentru toate tranzactiile, care a fost introdusa de la 1 ianuarie, 1999. Banca Centrala Europeana a fost constituita odata cu adoptarea acestei monede si a fost folosita si in transferurile electronice. Banca Nationala a Belgiei a devenit subordonata Bancii Centrale Europene, ca membra al Sistemului Central Bancar (ESCB). Muzeul Regal de Arta (1890), din Antwerp, este recunoscut prin faimoasele tablouri ale pictorului Peter Paul tubens. Cel din Bruxelles (1830) are o colectie impresionanta de lucrari de arta din foarte multe perioade de timp, detine o sala de concerte si un cinema. Bibliografie: Wikipedia, referat.ro Autor: Mihalache Constantin, clasa a XII-a A