Sfera

Politicii
REVIST LUNAR DE STIINTE POLITICE EDITAT DE INSTITUTUL DE
CERCETRI POLITICE SI ECONOMICE SI EUNDATIA 'SOCIETATEA CIVIL
CORUPTIA SI POLITICA
Anul VIII, 2000
84
Pret 10.000 lei
Cuprins
1 S.P. nr. 84/2000
Editorial
Coruptie i politic
Arhiv
Politic intern
Politic extern
IdeoSfera
Crti i autori
Semnale
Cristian Prvulescu
Zeno Reinhardt
Daniela Geonea-
Prvulescu
Mihai Chioveanu
Michael Shafir
Mirel Bnic
Marian Chiriac
George Voicu
Steliu Lambru
Iulia Huiu
Sabin Drgulin
Competitie si transparent
Partidul, Banii si Legile
Dublul standard
AIacerea Skoda
Situatia populatiei srbe n R.P.R.
Paradigme, Parademonstratii,
Paratrsnete
Kosovo - o paradigm a conIlictualittii
Relatare sau propagand?
Teme antisemite n discursul public (V)
'Motoare ale Istoriei
Aparitia partidelor
Elite si Modernizare
2.
8.
12.
16.
21.
30.
41.
45.
49.
56.
58.
60.
62.
2
Editorial
S.P. nr. 84/2000
Competi(ie yi transparen(
CRISTIAN PRVULESCU
Spa(iul politic (pseudo)concuren(ial yi
controlul civic
Participarea politic nu se reduce doar la
prezenta la urne sau la participarea la viata de partid.
O democratie participativ se revendic n primul rnd
de la cettean. Element esential al oricrei actiuni
democratice, cetteanul rmne ns mai mult o
reIerint abstract, obligatorie si onorant, dect o
realitate explicit ct vreme participarea sa nu este
stimulat. Avnd sens doar n cadrul democratiei,
cettenia, ca posesiune si exercitiu al drepturilor civile,
este expresia unei relatii active ntre individ, societate
si stat. Simplu subiect n cadrul Iormelor traditionale
si autoritare de organizare politic, cetteanul a devenit
resursa principal a unui sistem n care aIirmarea
participrii la treburile publice urmrea s depseasc
modelul supunerii Ieudale, personalizate si clientelare,
si s aIirme, n contrapartid, autonomia politicului n
raport cu celelalte domenii sociale, dar mai ales
separatia clar dintre public si privat. Conotatiile
simbolice ale cetteniei egalitate, responsabilitate si
independenta opiniilor dau seama despre un set de
valori si despre ordinea politic ce rezult din
operationalizarea acestora. Presupunnd implicarea
politic activ nu doar ca exercitare a dreptului la
vot ci ca participare voluntar la activitti de interes
general respectul legii si solidaritate ntre membrii
comunittii comportamentul cettenesc constituie un
indicator al gradului de interiorizare a valorilor
democratice. Consensului ipocrit n jurul democratiei
i poate Ii astIel opus, ca revelator al situatiilor reale,
evaluarea obiectiv a participrii cettenesti. Unul din
domeniile n care participarea civic se relev cel mai
bine este controlul activittii politice si mai ales al
surselor de Iinantare ale vietii politice.
De Iinantarea partidelor depinde n mare
msur dinamica multipartidismului romnesc.
Sistemul electoral si competitia pentru ocuparea
pozitiilor de putere transIorm partidele romnesti n
mari consumatoare de resurse Iinanciare. Multiparti-
dismul romnesc, consecint a unui cumul de Iactori
precum traditia, lipsa unei opozitii structurate la
comunism, contextul imediat postdecembrist si
sistemul reprezentrii proportionale, reprezint o
imagine destul de Iidel a Iragmentrii societtii
romnesti. El nu este disIunctional prin natura lui. Criza
coalitiei de guvernare ce a zdruncinat Iundamentul
regimului politic si a antrenat criza de autoritate nu
este rezultatul numrului mare de partide ci a bazei lor
electorale instabile. Concurenta politic implic o
continu reasezare a actorilor politici care si disput
pozitiile de inIluent si decizie. Criza guvernamental,
consistent a crizei sistemului politic, a scos la lumin
o realitate pn atunci diIuz, ocultat de existenta
majorittii prezidentiale pn n 1996, partitocratia.
n absenta unor alte modalitti de participare politic,
partidele au devenit, n conditiile guvernrilor de
coalitie, Iorme de participare direct la luarea deciziei
la nivel local sau central. Dar n msura n care dinamica
schimbrilor sociale si economice le aIecteaz
electoratul, partidele romnesti nu pot privi pasive
erodarea popularitti lor, ct vreme cucerirea si
inIluentarea pozitiilor de decizie rmne principalul
scop al acestor organizatii.
Caracterul partitocratic al regimului romnesc
evidentiat prin rolul pe care, dincolo de prevederile
Constitutiei, conducerile partidelor si le-au asumat prin
instituirea unor organizatii parapolitice de tipul comitetelor
de coordonare a coalitiei sau de negocierile directe si
netransparente ce modeleaz sistemul de partide.
Dinamica la care consolidarea partitocratiei
Editorial
3 S.P. nr. 84/2000
romnesti oblig partidele politice nu este un
impediment nici n ceea ce priveste democratizarea,
nici n ceea ce priveste reIorma. Ea exprim starea
actual a sistemului de partide romnesc iar depsirea
ei prin proceduri tehnice de tipul schimbrii sistemului
electoral este iluzorie. Departe de a constitui o exceptie
partitocratia romneasc se nscrie ntr-o tendint la
nivel european si poate deveni, n conditiile unei
minime, dar necesare, reIorme a organizrii si
democratizrii partidelor, o modalitate coerent de
guvernare a unei societti pluraliste.
Finan(area vie(ii politice
nc din antichitatea democratia era n
cutarea unui echilibru ntre bani si politic. Cum
participarea politic se cerea stimulat pentru ca
Ecclesia s se poat reuni Irecvent si s poate lua
decizii, s-a instituit atunci o indemnizatie de participare
la sedintele adunrii (mitshos ekklesiastikos) care a
stopat tendinta spre absenteism. Criticat pentru c
era costisitoare si implica n politic multimea practica
indemnizatiei a Iost abandonat n 322 n Iavoarea
unui regim cenzitar. Problema Iinantrii vietii politice
se punea deja iar raportul, mereu ocultat, dintre politic
si bani, era deja o chestiune public.
n secolul al XX-lea cresterea constant a
corpului electoral, exportul modelelor de marketing
din domeniul comercial n cel politic semn al dezvol-
trii pietei politice a presupus recursul la resurse
Iinanciare din ce n ce mai importante. Cuantumul
resurselor Iinanciare a inIluentat dezvoltarea partidele
politice. Strategiile partidelor nu au putut si nu pot
Iace abstractie de resursele Iinanciare chiar dac ele
sunt invocate cu discretie. Er bani partidele nu ar
putea s se organizeze, politicienii nu ar putea comunica
cu alegtorii, campaniile electorale nu ar avea inIluent
si nu si-ar atinge tintele.
Rolul aIirmat al campaniilor electorale si al
alegerilor, spectacole politice ncrcate de simbolic,
este de a stabili un raport direct si transparent ntre
cetteni si institutii prin intermediul partidelor si a
reprezentantilor acestora. Caracterul rational al politicii
se revendic tocmai de la evaluarea prin comparatie
al competitorilor. Iar egalitatea ntre competitori ar
trebui s Iie asigurat pentru ca alegerea s nu Iie
viciat. Libertatea alegerilor se poate aprecia att din
punctul de vedere al candidatilor costul campaniei
trebuie s Iie accesibil tuturor candidatilor, un cost
excesiv determinnd ndeprtarea lor din campanie ,
ct si din cel al alegtorilor, care trebuie protejati de
presiunea care s-ar exercita prin strategiile de
marketing politic pe care Iormatiunile politice ce dispun
de Ionduri Iinanciare importante le utilizeaz.
Competitia nu este egal dect n msura n care
mijloacele de care dispun competitorii sunt comparabile.
Scandalurile privind Iinantarea partidelor si
campaniilor electorale au tulburat toate marile
democratii n ultimii 15 ani. Einantarea ilegal cu mai
multe milioane de dolari a campaniei electorale din
1994 a Iostului cancelar german Helmuth Kohl a
declansat, n noiembrie 1999, n Germania, cel mai
mare scandal politico-Iinanciar de la ncheierea celui
de-al doilea rzboi mondial ce a dus la compromiterea
unui mit al politicii germane si a mcinat Uniunea
Crestin Democrat. n Italia, partitocratia ce a dominat
prima republic (1946-1994) a permis dezvoltarea
coruptiei care a contribuit la prbusirea sistemului de
partide si la compromiterea a doi prim ministri Bettino
Craxi si Gulio Andreotti si la prbusirea partidelor
lor, Partidul Socialist si Democratia Crestin. n Spania
Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol ce a guvernat
nentrerupt 14 ani (1982-1996) a Iost implicat n scan-
daluri de coruptie ce au subminat autoritatea premi-
erului charismatic Eelipe Gonzales. AIacerea Augusta
n Belgia sau delapidrile lui Koscotas n Grecia se
nscriu n aceasi serie. n Eranta mai nti socialistii au
avut de nIruntat scandalurile privind Iinantarea ocult
a campaniilor politice (aIacerea marilor spatii
comerciale extravilane) pentru ca apoi conservatorii
si nsusi presedintele Chirac s Iac obiectul unor
aIaceri dubioase (aIacerea primriei Parisului). Iar
scandalurile Watergate si Whitewatergate au inIluentat
politica american, contribuind la demisia unui
presedinte (Nixon) si implicndul pe altul (Clinton)
ntr-un sir de proceduri politico-judiciare ce i-au
4
Editorial
S.P. nr. 84/2000
subminat autoritatea.
Interesul pentru resursele Iinanciare este
stimulat si de Iaptul c acestea sunt transIerabile si
convertibile Ir ca sursele s Iie cunoscute. Banii se
pot converti n alte resurse: ei pot cumpra bunuri si
energie uman, ndemnare si servicii. Alte resurse,
n schimb, pot Ii convertite n bani politici prin
intermediul avantajelor oIerite de Iunctia public n
virtutea atributiilor sale de control al Iluxului de
inIormatii si de luare a deciziilor.
Pentru ca mijloacele Iinanciare electorale s
nu contribuie la cresterea exacerbat a inIluentei
grupurilor de presiune iar apetitul pentru bani s nu
deschid drumul Iinantrilor oculte societatea, prin
mecanisme speciIice, trebuie s se mobilizeze si s
determine elaborarea si aplicarea unor reglementri
care s vizeze Iinantarea guvernamental si, respectiv,
limitarea cheltuielilor electorale, Iinantarea neguverna-
mental si limitarea donatiilor si contributiilor, interzicerea
anumitor categorii de contributii si donatortii si nsprirea
sanctiunilor.
O form de control eficient
Cel mai important mecanism anticoruptie, mai
ales n partea de sanctiuni, a Iost pus n miscare n
Eranta. Mai multe legi si decrete privind Iinantarea
partidelor politice si a campaniilor electorale au Iost
adoptate ncepnd din anul 1988 (Codul electoral
france:; Legea nr. 88-226 din 11 martie 1988 privind
transparenta Iinanciar n viata politic; Legea nr.88-227
din 11 martie 1988 privind transparenta Iinanciar n
viata politic; Legea nr. 90-55 din 15 ianuarie 1990
privind limitarea cheltuielilor electorale si clariIicarea
activittilor de Iinantare politic; Legea organic nr.
90-383 din 10 mai 1990 privind Iinantarea campaniei
prezidentiale si legislative; Legea nr. 93-122 din 29
ianuarie 1993 reIeritoare la prevenirea coruptiei si la
transparenta vietii economice si a procedurilor
publice; Legea nr. 95-65 din 19 ianuarie 1995 reIeri-
toare la Iinantarea vietii politice).
Legile tind s limiteze si s egalizeze nivelul
cheltuielilor electorale, s reglementeze modalittile
de obtinere de resurse private si s instaureze un regim
de control si sanctiuni n domeniu.
Legislatia Irancez insist asupra Iinantrii de
ctre guvern att a alegerilor legislative, ct si prezidentiale.
Finantarea guvernamental direct pentru alegerile
legislative permite rambursarea IorIetar din partea
statului egal cu 50 din plaIonul cheltuielilor autorizate
pentru candidati. PlaIonul cheltuielilor electorale se
stabileste prin adugarea la o baz Iix a unei sume
aditionale, a crei valoare depinde de numrul de
locuitori din Iiecare district electoral. PlaIonul cheltu-
ielilor electorale se actualizeaz la Iiecare 3 ani sau cu
ocazia Iiecrei alegeri, lundu-se n considerare si
indicele costului de viat. Rambursarea IorIetar nu
se acord: candidatilor care au obtinut mai putin de
5 din voturile exprimate, celor al cror cont de
campanie a Iost respins si celor care nu s-au
conIormat obligatiei legale de a depune declaratii
patrimoniale.
n cazul alegerilor prezidentiale candidatilor
li se ramburseaz o sum care poate ajunge la 20
din plaIonul cheltuielilor electorale stabilit de lege.
Pentru candidatii care la primul tur de scrutin au
obtinut cel putin 5 din voturi, suma rambursat se
va ridica la 25 din limita admis. Celor 2 candidati
prezenti n turul doi li se ramburseaz 1/4 din plaIonul
autorizat.
Legea organic nr. 95-62 din 19 ianuarie
1995 reIeritoare la Iinantarea vietii politice a modiIicat
unele prevederi ale legilor anterioare din domeniu.
AstIel, pe de-o parte, s-a redus suma-avans acordat
candidatilor prezidentiali (1 milion de Iranci), iar pe
de alt parte s-a Iixat valoarea rambursrii IorIetare
acordate acestora de ctre stat (7,2 milioane de Iranci
pentru candidatii care nu au obtinut 5 din voturile
exprimate n primul tur de scrutin; 32,4 milioane de
Iranci pentru candidatii care au obtinut mai mult de
5 din suIragii n primul tur, Ir a Ii ns prezenti n al
doilea tur; 43,2 milioane de Iranci pentru candidatii
din al doilea tur de scrutin). Rambursarea IorIetar
este determinat si eIectuat de ministrul de interne,
dup deducerea avansului acordat candidatilor
prezidentiali.
Editorial
5 S.P. nr. 84/2000
Finantarea guvernamental indirect
const n subventionarea de ctre stat a anumitor
cheltuieli de campanie. Candidatilor care au obtinut
cel putin 5 din voturile exprimate, li se ramburseaz
cheltuielile legate de costul hrtiei, al tipririi buletinelor
de vot, a Iiselor si circularelor, precum si cheltuielile
legate de expedierea lor n teritoriu. Pentru realizarea
emisiunilor de propagand la posturile de radio si
televiziune, candidatilor li se pun la dispozitie, gratuit,
timpi de anten. Candidatii beneIiciaz, n mod gratuit
si egal, de locuri special amenajate destinate aIisajului
de materiale publicitare electorale. Este interzis orice
Iorm de reclam pltit, sub Iorma panourilor,
posterelor, a publicittii prin pres sau prin orice alt
mijloc audiovizual. Persoanelor care contribuie cu
donatii private la Iondurile de campanie, li se acord
unele Iacilitti Iiscale. Acestea au dreptul la o reducere
a impozitului pe venitul global, rata de reducere a
impozitului Iiind de 40 din valoarea donatiei si
situndu-se n limita a 5 din venitul impozabil.
Finantarea neguvernamental urmreste
att Iacilitarea si democratizarea Iinantrii private, ct
si asigurarea controlului si transparentei Iormrii
resurselor Iinanciare.
Pentru a mpiedica aparitia unor eventuale
inIluente nedorite sau a unor presiuni exercitate din
interiorul sau din exteriorul trii asupra candidatilor
persoanele juridice, cu exceptia partidelor sau a
grupurilor politice, nu pot participa la Iinantarea
campaniei electorale a unui candidat nici cu donatii,
indiIerent de Iorma lor, nici prin Iurnizarea de bunuri,
servicii sau alte avantaje directe sau indirecte sau prin
practicarea de preturi mai mici dect cele practicate
n mod obisnuit. De asemenea, nici un candidat nu
poate primi, direct sau indirect, contributii sau ajutoare
materiale din partea unui stat strin sau a unei persoane
juridice strine. Donatiile n bani Icute de o persoan
Iizic pentru Iinantarea campaniei electorale a unuia
sau mai multor candidati, n cadrul acelorasi alegeri,
nu pot depsi 30.000 Iranci, iar pentru un partid
50.000 Iranci. Suma global a donatiilor n bani poate
reprezenta 20 din cheltuielile autorizate, dac acestea
sunt egale sau mai mari de 100.000 Iranci. Donatiile
mai mari de 1000 de Iranci trebuie Icute numai prin
cec. Avantajele n natur (procurarea de materiale de
propagand, de rechizite, de sli etc.), sunt asimilate
donatiilor si plaIonate cu acest titlu; ele nu Iac ns
obiectul deducerii Iiscale. Pentru a putea Ii nscris n
contul de campanie, avantajul n natur trebuie s
ndeplineasc 3 conditii: s Iie un avantaj eIectiv pentru
candidat; s poat Ii individualizat si evaluat; s Iie
Icut n beneIiciul direct al candidatului.
Controlul activittii de Iinantare se bazeaz
pe 3 elemente: recurgerea la serviciile unui agent
Iinanciar, evidenta contabil a campaniei electorale;
veriIicarea eIectuat de Comisia national pentru
conturile de campanie i de finantare politic.
Agentul Iinanciar este obligat s deschid un cont
bancar unic n care s nregistreze toate operatiunile
Iinanciare din campanie (colectare de Ionduri, donatii,
cheltuieli). Eiecare candidat este obligat s aib un
cont de campanie n care s Iie nregistrate, dup
origine, ansamblul sumelor primite si, dup natur,
ansamblul cheltuielilor angajate sau eIectuate n cursul
campaniei electorale, de el si pentru el. Contul de
campanie al candidatilor care particip la alegeri, altele
dect cele prezidentiale, trebuie depus n termen de 2
luni de la alegeri, la preIectur l trimite Comisiei
nationale pentru conturile de campanie i de
finantare politic.
Pentru cazurile de nclcare a dispozitiilor
legale privind Iinantarea campaniei electorale, legea
prevede sanctiuni pecuniare, electorale si penale.
Legisla(ia romneasc privind finan(area
Einantarea vietii politice n Romnia este
reglementat de legile electorale (Legea 70/1991
privind alegerile locale, Legea 68/1992 privind
alegerea parlamentului si Legea 69/1992 privind
alegerea Presedintelui) precum si Legea partidelor
politice nr. 27/1996.
Legea partidelor reglementeaz Iinantarea
Iormatiunilor politice la articolele 33 39. Sursele
legale ale Iinantrii partidelor politice sunt cotizatiile
ale membrilor de partid, donatiile si legate, venituri
6
Editorial
S.P. nr. 84/2000
provenite din activitti proprii si subventiile de la
bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale.
Potrivit legislatiei romne, partidele politice
primesc din surse guvernamentale sume a cror
destinatie o reprezint cheltuielile administrative.
Aceste Ionduri nu pot Ii Iolosite n scopuri electorale,
desi cheltuielile de personal, pentru pres si
propagand, deplasare, telecomunicatii pot Ii usor
acoperite n campania electoral din sumele repartizate
pe aceste capitole.
Prevederile legate de distributia acestor
Ionduri sunt destul de conIuze si ridic mari probleme
n ceea ce priveste calculul pentru anii ce preced
perioada electoral din cauza parlamentarilor care
demisioneaz din partide sau a desIiintrii unor grupuri
parlamentare.
Einantarea guvernamental a partidelor si
Iormatiunilor politice presupune subventii bugetare
anuale, ce se vars lunar, n contul Iiecrui partid politic,
prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Cuantumul anual al acestor subventii nu poate depsi
ns 0,04 din veniturile bugetului de stat. La nivelul
anului 2000 aceast sum reprezint 48 de miliarde
de lei respectiv aproximativ 2.400.000 de dolari.
Criteriile de acordare a subventiilor sunt
reprezentarea n Parlament prin cel putin un grup
parlamentar, numrul de mandate si un prag minim
de 2 pentru partidele neparlamentare. n Iunctie de
aceste criterii sunt stabilite cele trei tipuri de subventii,
subventia de ba: care este alocat partidelor politice
reprezentate prin grup parlamentar cel putin ntr-o
Camer la nceputul legislaturii; subventia
proportional care se aloc n Iunctie de numrul de
mandate obtinute; subventia total acordat de la
bugetul de stat unui partid politic, dup aceste
operatiuni, nu poate depsi de 5 ori subventia de baz.
Cuantumul cotizatiilor unui partid nu este
plaIonat. n schimb, este instituit un plaIon pentru
cotizatia anual pe membru de partid, si anume 50
de salarii de baz minime pe tar. NeplaIonarea
cuantumului cotizatiilor are drept urmare nlturarea
posibilittii ca unui partid, cu un numr Ioarte mare de
membri, s i se impun asemenea restrictii Iinanciare.
Legea 27 instituie limite pentru sursele de
venituri extrabugetare ale Iormatiunilor politice (donatii
si legate). DiIerentierea donatiilor se realizeaz Iie n
Iunctie de cuplul an electoral/neelectoral, Iie n Iunctie
de donator persoan Iizic/juridic. Donatiile ntr-un
an neelectoral nu pot depsi 0,005 din veniturile
bugetului de stat pe anul respectiv, plaIonul instituit
pentru donatii dublndu-se pentru anul Iinanciar n care
au loc alegeri parlamentare, prezidentiale sau locale.
O persoan fi:ic nu poate dona o sum care s
depseasc 100 de salarii de baz minime pe tar n
anul respectiv, donatia primit de la o persoan
furidic ntr-un an nu poate Ii mai mare de 500 de
salarii de baz minime pe tar.
Dublarea plaIonului este o modalitate prin
care se permite partidelor primirea unor Ionduri mai
mari din donatii, n vederea sustinerii Iinanciare a
campaniei electorale. De aceea, este evident c
legiuitorul a avut n vedere stabilirea unui plafon legal
n perspectiva cheltuielilor de campanie electoral.
Sumele plaIonate prin lege ce provin din donatii att
de la persoane Iizice, ct si juridice nu reusesc s
acopere dect o parte inIim a cheltuielilor de
campanie, de unde si necesitatea gsirii unor noi surse
de Iinantare, precum si implicarea personal a
candidatului care trebuie s dispun de o anumit sum
de bani sau de un anumit suport din partea diIeritelor
grupuri Iinanciare. Ca atare, se observ pe lista
donatorilor, n urma analizei extraselor din Monitorul
OIicial, pe lista donatorilor din 1996: PD Victor
Babiuc, N. Duvz, PNTCD Remus Opris, Gabriel
Tepelea, Ulm Spineanu; pe lista din 1997: PD
Alexandru Sassu, Adrian Severin, PNL Viorel
Cataram, PNTCD Nicolae Ionescu Galbeni,
UDMR Verestoy Attila si lista poate continua.
Potrivit art. 35 alin. 6, lista donatorilor cu sume
mai mari de 10 salarii de baz minime pe tar se public
n Monitorul OIicial pn la data de 31 martie a anului
urmtor, reglementare ce s-a dovedit ns insuIicient
n practic, dat Iiind inexistenta unui control speciIic
n ceea ce priveste respectarea normei. Din analiza
extraselor din Monitor reiese c aceast publicitate
are caracter inconstant, evaziv si lacunar. Exemplele
Editorial
7 S.P. nr. 84/2000
sunt numeroase si ediIicatoare, n opinia noastr: n
1997, PUR nu a publicat lista cu donatori pe 1996,
n 1998 PDSR, PS, PUR, PNR nu au publicat lista
donatorilor pe 1997, n 1999, PDSR, PNR, PUR nu
au publicat lista donatorilor pe 1998, iar n 2000,
PDSR, PNL, PNR, PS nu au publicat lista donatorilor
pe 1999. n acelasi timp, partidele care au publicat
listele donatorilor si care, la prima vedere, s-au nscris
n limitele stabilite de lege, oIer inIormatii incomplete.
Se poate aprecia c sumele publicate de partide nu
pot acoperi n mod real, nici mcar anumite cheltuieli
de ntretinere anuale.
Controlul Iinantrii partidelor politice se
realizeaz pe trei ci abilitarea unei persoane care s
Iie responsabil de provenienta si de utilizarea Iondu-
rilor Iormatiunii politice (mandatarul Iinanciar),
abilitarea unei institutii de control (Curtea de Conturi)
si prin organe de control parlamentar (comisia de
anchet). Numai primele dou sunt expres regle-
mentate n Legea privind alegerile locale nr. 70/1991
si Legea partidelor politice nr. 27/1996. Comisia de
anchet se instituie n conIormitate cu articolul 61, alin.
(4) din Constitutia Romniei.
Mandatarul Iinanciar (sau, n legislatia altor
state, agentul Iinanciar) se ocup de operatiunile
Iinanciare si de evidenta contabil a Iormatiunilor
politice n perioada campaniei electorale, conIorm
Legii 70/1991 privind alegerile locale, prevederi ce
se regsesc si n Legea 68/1992 privind alegerea
Camerei Deputatilor si a Senatului. Dar desi este
acreditat de Ministerul de Einante un registru national
al mandatarilor Iinanciari nu exist, iar pn n prezent
activitatea acestora nu a Iost controlat. Aceeasi este
situatia cu Curtea de Conturi ce nu a eIectuat nici un
control al activittii Iinanciare a partidelor politice.
Reglementrile mentionate, respectiv Legea
privind alegerile locale, modiIicat si republicat si
Legea partidelor politice nu prevd dect sanctiuni
pecuniare. Important de remarcat este absenta unui
sistem de sanctiuni care s determine respectarea
normelor reIeritoare la Iinantare partidelor si
Iormatiunilor politice.
Legislatia romneasc este vag n privinta
Iinantrii partidelor. Necesitatea transIormrii sale n
acord cu practica european n domeniu este evident.
Scandalurile de coruptie reIeritoare la campaniile
precedente dezvluie att insuIicientele legii ct si
absenta controlului. Interventia societtii civile devine
astIel un stimulent pentru transIormarea legislatiei
privind Iinantare, dar mai ales a IilosoIiei acesteia.
RedeIinirea politicii prin asigurarea unor
posibilitti reale de participare activ asigur suportul
democratic al guvernrii. ncrederea n capacitatea
cetteanului si a lumii asociative de a oIeri solutiile
optime, dublarea acestuia de ctre partide politice si
grupuri de interese reprezentative si responsabile,
asigur participrii, prin adaptarea permanent a
instrumentelor pe care se bazeaz inIormatie corect,
educatie si participare organizational un real spatiu
de maniIestare. Noua dinamic a politicii nu poate
mentine partidele doar n zona parlamentar. Ele
trebuie s si exercite Iunctiile sociale s ca atare
transparenta Iinantrii rmne o sIidare creia trebui
s i rspund.
BIBLIOGRAFIE
Legea 27/1996
Legea 70/1991
Legea 68/1992
Legea 69/1996
Yves-Marie DOUBLET, Largent et la politique
en France, Economica, Paris, 1997
Alegeri locale. Finantarea partidelor politice,
studiu realizat de Asociatia Pro Democratia, 2000
Herve Eaupin, Le controle du financement de la
vie politique, partis et campagnes, LGDJ, Paris,
1998
La loi anti-corruption, texte presente par Christophe
Guettier, Dalloz, Paris, 1993
CRISTIAN R. PRVULESCU Absolvent al Eaculttii
de EilosoIie, Universitatea Bucuresti. Lector la
Scoala National de Studii Politice si Administra-
tive.
8
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
Partidul, Banii yi Legile
ZENO REINHARDT
Einantarea partidelor revine constant n
discutie cu ocazia Iiecrei campanii electorale. Sunt
deja cunoscute scandalurile privind Iinantrile
ilegale si splarea de Ionduri de provenient suspect
de ctre mari Iormatiuni politice occidentale. Aceste
scandaluri au zguduit Germania, Italia, Eranta,
Statele Unite, Israelul dar si trile vecine: Rusia,
Bulgaria, ducnd la demisii n bloc, la discreditarea
unor mari personalitti (Helmut Kohl, printele
uniIicrii Germaniei), la retrageri din viata politic
(Silvio Berlusconi) si chiar la sinucideri suspecte
(Jean-Pierre Beregovoy, Iost prim-ministru Irancez).
Toate aceste aIaceri au avut parte de clariIicri
ediIicatoare: Helmut Kohl si-a recunoscut vina si a
plecat din Iruntea CDU, Silvio Berlusconi a demi-
sionat din Iruntea guvernului italian, Ehud Barak a
pltit o amend de 1,3 milioane dolari (!) pentru
nclcarea Legii Iinantrii partidelor etc. n Romnia
ns se aplic regula autohton a musamalizrii prin
scurgerea inexorabil a timpului.
Problema Iinantrii partidelor politice s-a
pus n Romnia abia dup 1990, avnd n vedere
c PCR-ul nu suIerea din pricina lipsei de Ionduri.
Sursele de Iinantare ale partidelor politice din
Romnia sunt, conIorm art. 33(1) din Legea
partidelor politice nr. 27/1996: subventiile de la
bugetul de stat, cotizatiile membrilor, donatiile si
legatele precum si veniturile provenite din activitti
proprii. Operatiunile de ncasare si plat se
eIectueaz prin bnci cu sediul n Romnia. Pentru
a se mri cuantumul Iondurilor Iormatiunilor politice,
aceeasi lege stipuleaz c toate aceste venituri sunt
scutite de orice Iel de impozite si taxe. Prevederile
privind distributia Iondurilor partidelor sunt ct se
poate de conIuze. Pentru o mai bun ntelegere a
circulatiei banilor n politic vom ncerca s detaliem
aceste surse de venit.
n Iiecare an, prin Legea Bugetului de stat,
partidele politice primesc sume consistente a cror
destinatie o reprezint cheltuielile administrative.
Eondurile primite de la Bugetul statului nu pot Ii
Iolosite n scopuri electorale, desi indirect acest
lucru este usor realizabil. Sumele bugetare sunt
administrate de ctre Secretariatul General al
Guvernului, care le vars lunar, n Iunctie de anumite
criterii, n conturile partidelor. Cuantumul anual al
acestor subventii nu poate depsi 0,04 din
veniturile bugetului de stat. n Iunctie de reprezen-
tarea n Parlament, numrul de mandate sau
procentul obtinut la alegeri se acord 3 tipuri de
subventii:
a) s. de baz alocat partidelor reprezentate
prin grup parlamentar (1/3 din totalul
subventiilor);
b) s. proportional alocat n Iunctie de nr.
de mandate obtinute;
c) s. total nu poate depsi de 5 ori subventia
de baz.
Pentru comparatie putem s analizm, pe scurt,
sistemul occidental al Iinantrii guvernamentale a
partidelor politice. n Eranta, pentru alegerile
legislative, cheltuielile electorale ale candidatilor sunt
acoperite prin rambursare IorIetar din partea
statului egal cu 50 din plaIonul cheltuielilor
autorizate. n cazul alegerilor prezidentiale, plaIonul
rambursrilor IorIetare este de 20. Rambursarea
IorIetar nu poate depsi plaIonul cheltuielilor
eIectuate de candidati si nregistrate n contul de
campanie. Rambursarea IorIetar este determinat
si eIectuat de ministrul de Interne dup deducerea
avansului acordat candidatilor prezidentiali.
n Germania pot beneIicia de Iinantare public
Corupjia yi Politica
9 S.P. nr. 84/2000
partidele care se aIl n campanie electoral si care
au obtinut 0,5 din voturi la alegerile Iederale
precedente sau 1 din voturi la alegerile de land. n
conIormitate cu Constitutia statul aloc partidelor
politice subventii de la buget pentru Iinantarea
activittilor lor generale pe baza rezultatelor obtinute
la precedentele alegeri Iederale si de land precum si
n Iunctie de suma total a cotizatiilor si donatiilor.
Legislatia n domeniu a trilor scandinave plus
Belgia nu prevede acordarea de subventii speciale
pentru acoperirea cheltuielilor electorale, ns este
prevzut Iinantarea substantial a activittilor curente
eIectuate de partide ct si a organizatiilor aIiliate
partidelor. n mod traditional partidele olandeze si-au
exprimat reticenta Iat de subventionarea
guvernamental direct a partidelor.
O alt modalitate de Iinantare guverna-
mental este cea indirect. n Marea Britanie, Iiecare
candidat pentru alegerile parlamentare are dreptul s
cear OIiciului Postal trimiterea unei crti postale
Iiecrei persoane de pe lista electoral. Partidele
beneIiciaz de timp de anten gratuit de la stat, spre
deosebire de SUA unde partidele au dreptul la un
timp nelimitat de emisie, dar nesubventionat.
n Spania, n timpul campaniei, se aloc
subventii de la buget partidelor parlamentare, acestea
primind 20 de pesetas pentru Iiecare alegtor din
circumscriptiile n care partidul a prezentat liste cu
candidati. Aceast subventie nu se include n limita
cheltuielilor electorale prevzute de lege. La noi, sunt
suportate de la bugetul de stat toate cheltuielile legate
de organizarea si desIsurarea alegerilor si sunt scutite
de plata taxei de timbru toate actele necesare
exercitrii drepturilor electorale.
Cuantumul cotizatiilor, repartizarea si utilizarea
acestora se stabilesc prin hotrri ale partidului politic,
potrivit statutului. Veniturile totale provenite din cotizatii
nu sunt plaIonate, iar suma cotizatiilor pltite ntr-un
an de o persoan nu poate depsi 50 de salarii de
baz minime pe tar.
n privinta donatiilor si legatelor cadrul
legislativ actual prevede unele criterii de diIerentiere.
AstIel ntr-un an neelectoral acestea nu pot depsi
0,005 din veniturile bugetului de stat, iar pentru anul
electoral acest plaIon se dubleaz. O persoan Iizic
nu poate dona o sum superioar a 100 de salarii
minime, iar o persoan juridic nu poate depsi 500
de salarii minime pe tar.
Potrivit legii este obligatorie publicarea listei
donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baz
minime pe tar, n Monitorul OIicial. Aceast regle-
mentare ns nu este din pcate singura de care se
Iace abstractie n tara noastr, aceasta datorit lipsei
unor instrumente de control. Publicarea banilor cheltuiti
s-a Icut pn acum, cu ntrzieri serioase si Ir s
existe vreun control din partea Curtii de Conturi,
singura institutie abilitat cu controlul Iinantrii
partidelor. Se simte acut lipsa unui organism de control
independent. Curtea de Conturi, Iiind controlat politic,
oIer posibilitatea unor ,inginerii Iinanciare, Ioarte la
mod. Se spune c pentru a ngropa deIinitiv un
scandal trebuie creat o comisie. Pentru a pune
deIinitiv cruce listei Valerian Stan, aIacerii Costea,
scandalului EuroIinances, aIacerii tutunului si altor
asemenea evenimente, parlamentarii s-au grbit s
njghebeze o comisie de anchet pentru Iinantarea
partidelor n campaniile electorale din `90, 92 si `96.
Este bine s privim si peste gard la vecinii
mai experimentati n aIacerile democratiei dect noi
si s observm cum vd ei lucrurile. n Eranta legile
tind s limiteze si s egalizeze nivelul cheltuielilor
electorale, s controleze sursele private de Iinantare
si s instaureze un regim de control si de sanctiuni n
domeniu. n acest sens exist Codul Electoral Irancez
precum si Legea privind transparenta Iinanciar n viata
politic.
n Germania exist Legea Electoral si Legea
Partidelor Politice. n Italia, Legea disciplinei
campaniilor electorale pentru alegerile n Camera
Deputatilor si Senat reglementeaz stabilitatea si
eIicienta guvernamental, integritatea procesului
electoral, urmrindu-se acordarea de sanse egale n
Iolosirea mijloacelor media, controlul si reducerea
costurilor mari ale campaniei politice si mai ales a
costurilor de publicitate.
De asemenea n diverse tri au Iost impuse
10
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
restrictii asupra Iinantrii politice, viznd limitarea
cheltuielilor de campanie ct si limitarea contributiilor
private. Practica democratic a trilor Vest-europene
a demonstrat c prima lectie ce trebuie nvtat este
Iaptul c nu exist solutii simple pentru aceste probleme
majore legate de Iinantarea partidelor politice
Dup ce am aruncat o scurt privire peste
btrnul continent s revenim pe plaiurile mioritice
unde, parc ntr-o ncercare disperat de a evidentia
cauzele ascunse ale numeroaselor scandaluri oneroase
privind partidele, PNL, prin vocea lui Valeriu Stoica,
a lansat o tem de dezbatere pentru clasa politic.
Este vorba de proiectul de Lege privind Iinantarea
activittii partidelor politice si a campaniilor electorale
care a Iost depus la Biroul Permanent al Camerei
Deputatilor. Probabil c, suprat de plecarea d-lui
Cataram si a altor ,sponsori spre alte zri mai
liberale, Valeriu Stoica devine un aprig vntor
urmrind doi iepuri grasi: imaginea sa si a partidului
dar si sugrumarea caprelor din vecini, adic nchiderea
robinetului cu dolari, mrci si alte valute provenite din
ajutoare externe. AstIel prin art. 6(2) din Proiectul de
Lege se limiteaz cadrul donatiilor din partea strinilor
la ,organizatiile politice internationale la care
Iormatiunea sau partidul politic respectiv este aIiliat
sau de la Iormatiuni politice aIlate n relatii de
colaborare politic.
Avnd n vedere c, desi din 1996 pn n
prezent alocatia de la Bugetul statului ctre partide a
crescut de la 4,5 la 39 de miliarde, anul acesta, n
urma alegerilor locale, resursele Iinanciare ale partidelor
au sectuit, este Ioarte probabil o nou ,inIuzie de
Ionduri oculte n majoritatea vistieriilor de partid.
Asa cum artam mai sus, lipsa unui organism
de control independent politic duce la agravarea
situatiei. n Eranta controlul se realizeaz pe trei ci:
prin obligatia partidelor de a recurge la serviciile unui
agent Iinanciar, prin evidenta contabil a campaniei si
prin veriIicarea de ctre Comisia National pentru
conturile de campanie si Iinantare politic. n Germania
partidele au datoria de a prezenta rapoarte Iinanciare
anuale presedintelui Bundestagului, care dispune
publicarea lor sub Iorma unui document legislativ.
Aceste rapoarte anuale Iurnizeaz inIormatii cu privire
la venituri, cheltuieli, active si debite.
n Marea Britanie candidatul are obligatia de
a-si desemna un agent Iinanciar abilitat cu evidenta
veniturilor si eIectuarea cheltuielilor electorale. Sunt
exceptate cheltuielile mai mici de 600 de lire sterline,
care pot Ii Icute de ctre candidat. n termen de 35
de zile de la anuntarea rezultatului alegerilor, agentul
Iinanciar are obligatia trimiterii unui raport Iinanciar
privind costurile electorale ctre un nalt Iunctionar
guvernamental numit ,returning oIIicer. La dispozitia
acestuia rapoartele Iinanciare sunt publicate n cel putin
dou ziare nationale n termen de 10 zile de la scadenta
celor 35 de zile prevzute pentru transmiterea
raportului Iinanciar
n Spania toti competitorii electorali au
obligatia de a-si desemna un administrator electoral,
care are drept principale atributii evidenta veniturilor
si cheltuielilor electorale, ct si prezentarea de
documente justiIicative ale operatiunilor contabile
eIectuate n timpul campaniei. La baza activittii
administratorului electoral stau urmtoarele principii
legale: obligativitatea de a comunica Comitetului
Electoral Central si comitetelor electorale provinciale
deschiderea contului de campanie, Iolosirea contului
de campanie doar n scopuri electorale; la nchiderea
campaniei electorale, din soldul contului nu se mai
pot plti dect cheltuielile electorale deja angajate
dar neachitate, numai n termen de 90 de zile. Controlul
Iinantrii se eIectueaz de ctre Comitetul Electoral
Central, comitetele de provincie si de Tribunalul de
Conturi. Comitetul Electoral Central si comitetele de
provincie au dreptul de a cere bncilor, n orice
moment al campaniei si la 100 de zile dup ncheierea
alegerilor soldul conturilor electorale.
Spernd s gsim n Proiectul de Lege
prezentat de PNL o solutie, dac nu inteligent, mcar
cu o usoar tent de ingeniozitate am avut dezamgirea
monoton pe care ne-o oIer de ani de zile clasa
politic. Se impune si mai restrictiv rolul Curtii de
Conturi ca institu(ie unic abilitat cu controlul
Iinantelor politice, ca si cum pn n prezent aceasta
s-ar Ii achitat excelent de sarcini. n realitate, ca s nu
Corupjia yi Politica
11 S.P. nr. 84/2000
supere nici un partid, Curtea de Conturi nu a eIectuat
nici un control la nimeni.
S lsm pisica s moar linistit n Curtea
de Conturi si s trecem la elementul Iiltru al Iinantrilor
mandatarul sau trezorierul, persoana Iizic sau
juridic acreditat de Ministerul Einantelor cu mnuirea
veniturilor si cheltuielilor partidelor. Dac rsIoim putin
dosarul Costea constatm implicarea mandatarului
PDSR Gheorghe Pascu. ConIorm Legii 27/1996
toate partidele politice trebuie s aib cel putin un
mandatar Iinanciar. La nivelul Ministerului de Einante
ar trebui s existe o centralizare a mandatarilor
Iinanciari, precizm: ar trebui! Evident, ea nu exist,
Iapt ce Iace aproape imposibil orice control. Bnuim
c specialistii care au dat nastere acestui proiect de
lege au studiat n amnunt aceste grave neajunsuri si
de aceea au tinut mortis s pstreze aceleasi
reglementri vagi de care s nu tin nimeni seama.
Amenzile, desi sunt cele maxime prevzute de codul
penal (10100 milioane), sunt totusi insigniIiante Iat
de sumele enorme vehiculate n aIacerile oneroase
ilegale.
Proiectul de lege liberal prevede, de
asemenea, o crestere a cuantumului donatiilor la 250
de salarii minime pentru o persoan Iizic si 1000 de
salarii minime pe economie pentru o persoan juridic.
Proiectul de lege bate prea mult moned pe Iinan-
tarea campaniei electorale, uitnd s aduc necesarele
mbunttiri legislatiei actuale privind restul tipurilor
de Iinantare.
O alt nzbtie prezent n actul vizat este
stabilirea unui. prag electoral pentru candidatii la
Presedintie art. 18(4) ,Partidele si Iormatiunile
politice care nu au obtinut cel putin 10 din voturile
valabil exprimate pe ntreaga tar pentru candidatul
propus, precum si candidatii independenti care se
gsesc n aceeasi situatie vor restitui subventia de la
buget n termen de 2 luni de la ncheierea campaniei
electorale.
Vorbind tot de Iinantare, proiectul de lege
ncearc o limitare a cheltuielilor partidelor n perioada
campaniei electorale, stabilind anumite praguri
maximale. Din pcate si aici se d cu bta-n balta
exagerrii si se d ca limit maxim a cheltuielilor pentru
un candidat la Primria General a Capitalei 15.000
de salarii minime, n timp ce pentru un primar de
municipiu din provincie se accept cheltuieli de numai
40 de salarii minime pe tar. Drept comparatie limita
maxim pentru un candidat la presedintie este de
45.000 de salarii minime pe tar. Ce concluzie s
tragem de aici, dl. Stoica va candida la Primria
General sau la Presedintie peste 4 ani?
Ne oprim aici din analiza pe care am ncercat
s o Iacem asupra Proiectului Legii Iinantrii partidelor
trgnd un semnal de alarm, alturi de Asociatia Pro
Democratia privind necesitatea adoptrii unui cadru
legislativ clar care s impun partidelor politice
transparentizarea actelor de Iinantare si controlul
riguros al acestora.
BIBLIOGRAFIE
1. David Donnelly, Janice Eine, Ellen S. Mille,
Monev and Politics, Beacon Press, 2000
2. J. C. Green, Financing the 1996 election, M.E.
Sharpe, 1999
3. Asociatia Pro Democratia, Alegeri locale 2000
Finantarea partidelor, studiu
4. Legea partidelor politice nr. 27/1996
5. Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a
Senatului nr. 68 din 1992.
6. Proiect de lege privind Iinantarea activittii
partidelor politice si campaniilor electorale
7. Articole de pres (Romnia Liber, Evenimentul
Zilei, Jurnalul National, Ziua) aprute n
perioada 1996-2000
ZENO REINHARDT - absolvent al Eaculttii de Stiinte
Politice si Administrative, sectia Administratie
Public, a Universittii Babes-Bolyai din Cluj-
Napoca. n prezent inspector n cadrul Directiei
Relatii Publice, serviciul de pres, din Ministerul
Educatiei Nationale.
12
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
Dublul standard
DANIELA GEONEA-PRVULESCU
Eenomen social prin care indivizi sau
grupuri se ajusteaz n Iunctie de interese si resurse
la problemele existentei sociale coruptia reprezint
o sIidare la adresa societtii democratice moderne
a cror Iundamente juridice si morale implic
recunoasterea autorittii institutionale. Coruptia
apare ca o Iorm complex de maniIestare a
anomiei ce nsoteste Ienomenele de criz cu
consecinte asupra organizrii sociale. Desi inegal
rspndit coruptia este un Ienomen prezent
pretutindeni. n sensul su cel mai general coruptia
const n utilizarea abuziv a puterii n interes
propriu. Departe de a Ii doar o consecint a
derapajelor morale individuale coruptia d seama
despre starea societtii la un moment dat. Dublul
standard practicat n cazul societtilor n care
coruptia se maniIest cu mai mare intensitate
exprim n bun msur o situatie de conIlict cultural
ntre normele preluate prin aculturatie si Iormele
individualizate traditionale si clienteliste de rezolvare
a problemelor. Standardele juridice de tip modern-
occidental aIirmate si impuse juridic se suprapun
practicilor traditionale de raportare la autoritti. Cel
ce detine roluri de autoritate poate oriunde deveni
subiect al coruptiei, dar Iormele de control social,
mai importante chiar dect cele juridice, cultura
legii si prosperitatea relativ mpiedic derapajele
generalizate.
Statul modern de tip occidental corespunde
diIerentierii din ce n ce mai clare ntre public si
privat. Din momentul n care problema opozitiei
ntre dintre sIera public si cea privat se pune, iar
aceast separatie este inerent dezvoltrii autonome
a politicii, problema coruptiei se dezvluie.
1
Introducerea statului implic automat problematica
democratiei. Presupunnd statul de drept, Iunda-
mentndu-se pe cettenia responsabil si pe
transparenta aIacerilor publice democratia se
opune direct coruptiei. Coruptia dezvluie imper-
Iectiunile societtilor democratice.
Coruptia este perceput ca un Ienomen
deosebit de grav si periculos care submineaz
structurile de putere si autoritate. n Romnia
reducerea coruptiei este unul din indicatorii pe baza
cruia populatia evalueaz negativ activitatea
Guvernului.
2
Ca o consecint autoritatea institutiilor
publice este grav aIectat si dinamica activittilor
publice are de suIerit. Criza de autoritate se relev
prin cota sczut a ncrederii n Parlament (9
ncredere contra 86 nencredere, Guvern (13
ncredere contra 83 nencredere) sau Presedintie
(20 ncredere contra 77 nencredere) n mai
2000. Pozitiile de putere expun institutiile publice,
mai ales cele legate de procesele complexe ale
politicii si administratiei n perioada de tranzitie. n
consecint institutii ale ordinii precum Biserica sau
Armata sunt apreciate mai ales datorit rolului lor
de aprtoare ale identittii ntr-o perioad de criz.
ConIlictul ntre perspectiva Iormal-norma-
tiv si strategia social de supravietuire n mosteni-
toare a traditiilor clienteliste ale societtii romnesti
are o lung istorie ce se intersecteaz cu ncercrile
mereu esuate de modernizare. Din perspectiv
juridic coruptia reprezint un concept de drept
ce caracterizeaz o anumit comportare a Iunctio-
narului sau n genere a celui ce detine pozitii ce
presupun o anume autoritate care si comercia-
lizeaz atributele Iunctiei primind n schimb bani sau
alte Ioloase. AstIel coruptia este considerat ca
Iiind expresia demersurilor prin care persoane
nvestite cu Iunctii publice sau private si ncalc
obligatiile ce decurg din calitatea lor de Iunctionari
Corupjia yi Politica
13 S.P. nr. 84/2000
n vederea obtinerii de avantaje ilicite, indiIerent
de ce natur, pentru ele nsele sau pentru altele.
Reglementat de Codului penal romnesc prin
articolele 254-257 coruptia n varianta sa juridic
se reIer patru Iapte distincte: luarea de mit (art.
254), darea de mit (art. 255), primirea de
foloase necuvenite (art. 256) sau traficul de influ-
ent (art. 257). Achizitii juridice de tip occidental
prevederile Codului penal incrimineaz actele de
coruptie dar nu au cum interveni asupra cauzelor.
Eenomen cu rdcini culturale, sociale si economice
analiza coruptiei depseste ncadrarea sa juridic.
La ntrebarea 'Cum credeti c au reusit majoritatea
oamenilor care au Icut avere n Romnia?
Prin.? 75 din respondentii unei anchete
sociologice au Icut reIeriri la practici legate de
coruptie (nclcarea legii 54, relatii 21).
3
Coruptia este o Iorm speciIic de abuz
de autoritate care implic tranzactii ntre actori
politici, economici si sociali. Coruptia poate Ii
endemic, sistematic si institutionalizat ceea ce
presupune c ea este esential n strategia de
supravietuire a regimului politic ca mijloc de control
al diverselor segmente ale populatiei. Analiza poate
Ii continuat prin investigarea nivelului social al
actorilor implicati si a valorilor tranzactionate.
Anumite state cunosc o mic coruptie adminis-
trativ ce implic ansamblul populatiei n vreme ce
altele se caracterizeaz prin marea coruptie poli-
tico-administrativ ce implic elitele.
4
Plecnd de la aceste considerente si
introducnd si distinctia clasic a lui Scott ntre
coruptia de piat si coruptia clientelist-relational
putem identiIica n Romnia n raport cu natura si
caracterul institutiilor aIectate trei nivele ale coruptiei:
mica coruptia legat mai mult de experientele
cotidiene ale cettenilor (nvtmnt, sntate,
autorittile locale); coruptia economic (din
sectorul privat) si marea coruptia (politico-admini-
strativ si Iinanciar). De multe ori cele trei nivele
se intersecteaz Iormnd retele. Situatia speciIic
imprimat de dubla tranzitie de la totalitarism la
democratie si de la economia de comand la cea de
piat a generat o suspiciune generalizat asupra
clasei dirigente. BeneIiciarii tranzitiei sunt pentru
romni cei cu Iunctii de conducere, 87 din cei
chestionati n Barometrul de Opinie Public din
octombrie 1999 adernd la aceast idee. Tot un
sondaj realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul
Bucurestiului
5
85 din cei chestionati considerau
c cei mai multi Iunctionari primesc mit, domeniile
cele mai aIectate Iiind sntatea (24,2) si
administratia public local (10,6 )
Coruptia politic reprezint utilizarea
abuziva a Iunctiei si a demnittilor publice sau a
resurselor si inIormatiilor ce decurg din detinerea
acestora n beneIiciu privat (individual sau de grup).
Coruptia politic nu este nici bun nici rea; ea pur
si simplu exist. Ea depinde de viziunea general a
societtii despre scopul politicii, vzut Iie ca
productore de bunuri concrete si deci judecat
dup eIicient, Iie ca element ordonator n raport
cu criterii etice, si judecat dup criterii morale.
Coruptia se dezvolt n Iunctie de conjuncturile
diIerite dintr-un stat sau altul. Dac cele mai multe
din tipologiile coruptiei politice au Iost Iolosite
pentru a studia dimensiunile Ienomenului n statele
lumii a treia sau n cazul vietii politice americane,
ele s-au dovedit mai putin adaptate pentru studierea
coruptiei ce s-a dezvoltat n Europa de Vest sub
Iorma Iinantrii ilegale a partidelor politice si a
politizrii administratiei. Eenomen relativ nou, cel
putin ca obiect de analiz, coruptia din Europa
rsritean si implicit din Romnia rmne, n
continuare, n mare parte necunoscut. n acest
sens examinarea altor contexte este util, att
teoretic ct si practic, Romnia, stat european n
curs de dezvoltare aIlndu-se la intersectia a cel
putin dou tipuri de coruptie, coruptia politic de
tip european si cea din statele n curs de dezvoltare.
Cauzele si conditiile Iavorizante ale
coruptiei sunt greu de identiIicat, aceasta greIndu-
se pe orice mediu. Multe din analizele reIeritoare
la coruptie au urmrit compararea sistemelor
corupte din AIrica sud saharian cu cele din Asia
de sud-est. Analiza comparativ a coruptiei din
14
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
Asia si AIrica examineaz Iactorii ce au dus la
acelasi rezultat n conditiile n care diIerentele dintre
economiile n crestere din Asia si cele cu perIormante
slabe din AIrica erau si au rmas importante.
Cresterea record a statelor din Asia de sud-est a
Iost nsotit de o puternic coruptie, larg ocultat
de mitul culturalist al valorilor conIucianiste. n Asia
de sud - est consecintele economice ale coruptiei
au avut rezultate ce contrasteaz izbitor cu cele
din AIrica. Comparatia determin o serie de cauze
ce contribuie la aparitia coruptiei ca istoria politic,
natura si credibilitatea statului, srcia si regulile
de protectie social, ca si caracteristicile regionale
si implicatiile n retele internationale.
n AIrica, de exemplu, ntreprinderile
occidentale recurg sistematic la coruptie pentru a
obtine noi piete sau pentru a-si mentine inIluenta
ntr-un mediu politic instabil. Cercetrile ntreprinse
pentru a evalua speciIicul coruptiei aIricane au
evidentiat c obiectivele economice se articuleaz
cu strategii de clientelism international nrdcinat
n relatii personale.
Coruptia politic european se bazeaz pe
legturile speciale dintre elitele politice si economice
si este organizat prin intermediul unor retele socio-
politice. Aceast coruptie, permanentizat n unele
sectoare precum lucrrile publice sau distributia
apei (vezi cazul italian), a Iost tolerat n unele state
occidentale pn la nceputul anilor 90. Aceast
'normalitate a ilegalittii s-a dezvoltat pe baza
separatiei tot mai accentuate ntre ordinea simbolic
(conIorm creia administratia si politica descriu un
spatiu unde banii nu joac nici un rol) si o ordine
practic (ce nu poate ignora rolul banilor n politic,
ca si osmoza dintre sIera politic si cea adminis-
trativ).
Complexitatea vietii democratice si creste-
rea cheltuielilor politice, si mai ales electorale, au
contribuit la cresterea nevoii de Ionduri ce a stat la
baza marilor scandaluri de coruptie din occident.
Nu trebuie ns neglijat nici virajul ideologic din
anii `80 al partidelor socialiste mediteraneene care
sub Iorma pragmatismului au adoptat noi tactici si
strategii politice costisitoare Iinanciar, dar eIiciente
electoral. Scandalurile de coruptie n care guvernele
socialiste Irancez si spaniol au Iost implicate la
nceputul anilor `90 au pus n evident si presiunile
pe care acestea le-au ntreprins pentru a limita
consecintele juridice ale acestor aIaceri, presiuni
ce au anticipat reactia legislativ de crestere a
controlului si transparentei Iinantrii vietii politice.
Exemplele anterioare dovedesc c nu
exist nici o legtur ntre natura regimului politic,
perIormantele economice si coruptie, existnd n
schimb un raport strns ntre amploarea luptei
anticoruptie si tipul de regim. Doar democratiile
pot dezvolta sisteme de control si limitare real a
coruptiei politice.
Esecul statului social n occident si al
comunismului n rsrit a bulversat granitele dintre
public si privat. Zona gri ce sa instalat a Iavorizat
noi Iorme de coruptie. De la traditionala coruptie
'troc la coruptia generat de economia de schimb
6
diIerenta este de grad dar si de semniIicatie. Noua
coruptie corespunde unui mereu crescnde nevoi
Iinanciare n domeniul politic si n schimbrile de
statut social pe care politica partizan le poate
presupune. Mai vechea politic din prestigiu a lsat
loc politicii ca mijloc de subzistent.
7
n Estul
Europei comunismul a accentuat aceast tendint.
Dac cel ce este 'independent de veniturile pe care
i le aduce politica
8
este mai putin dispus s accepte
un anume tip de coruptie, tendinta de proIesio-
nalizare a politicii, consecint a continuei diviziuni
sociale a muncii, ce implic o stabilitate relativ a
celor ce ocup Iunctii de decizie, mreste, n
absenta transparentei si controlului public, riscul
coruptiei. 'Democratiei Iisurate
9
de lipsa de
partici-pare si interes pentru politic trebuie s I
se contrapun strategii viabile de stimulare a
participrii la nivel asociativ acolo unde democratia
direct nu este inIluentat de tendintele birocra-
tizante ale dezvoltrii organizationale. Mentinerea,
sau dup caz Iormarea unor deprinderi participativa
asigur nu doar contururile unui spatiu public
dinamic ci si un potential de dezvoltare social
Corupjia yi Politica
15 S.P. nr. 84/2000
important. O cettenie responsabil care s
contracareze eIicient avatarurile coruptiei este ns
legat de speciIicul cultural. Dar dincolo de
tendintele 'grele transIormrile culturale pot Ii
dinamice si pot contribui la construirea unei societti
democratice, deci perIectibile si constiente de
limitele sale.
NOTE:
1
Jean-Eranois Medard, 'La corruption, n Revue
insternationale de Politque Comparee, vol. 4, nr. 2, 1997,
p. 262
2
n Barometrul de Opinie Public realizat la cererea
Eundatiei Pentru Societate Deschis n luna mai 78 din
respondenti erau nemultumiti de activitatea Guvernului
n legtur cu reducerea coruptiei.
3
Barometrul de Opinie Public realizat la cererea
Eundatiei pentru Societate Deschis, octombrie 1999, p.
48.
4
Jean Cartier- Bersson, 'Quelques propositions pour
une analyse ,compartive de la coruption en Europe de
l`Ouest n Revue internationale de Politque Comparee,
vol. 4, nr. 2, 1997, p. 269
DANIELA GEONEA-PARVULESCU Absolvent a
Eaculttii de Istorie si EilosoIie a Universittii
Bucuresti, studii academice n stiinte politice,
specializare n administratie public la Institutul
International de Administratie Public din Paris.
Consilier guvernamental la Consiliul de Coordonare
Economico - Einanciar.
5
Sondaf de opinie la nivelul municipiului Bucureti
privind fenomenul coruptiei realizat la cererea
Eundatiei pentru Dezvoltarea Societtii Civile, mai-iunie
2000.
6
ibidem, p. 271
7
Max Weber, Politica, o vocatie i o profesie, Anima,
Bucuresti, 1992, p. 9
8
ibidem, p. 14
9
Pierre Albertini, La crise du politique, L`Harmattan,
Paris, 1997, p. 21
16
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
Afacerea Skoda
MIHAI CHIOVEANU
'Am deschis afacerea Skoda din dorinta curat de a face
lumin, de a se pedepsi vinovatii, de a salva banul trii.
Nu inteleg ca aceast afacere s serveasc nu tiu ce i
nu m interesea: care calcule politicianiste`
N. Lupu
Repunerea astzi n discutie a AIacerii
Skoda, un caz de coruptie nu att clasic ct celebru,
ce a marcat societatea romneasc a anilor 30,
ar putea trece drept ncercare de a stirbi, odat n
plus, Mitul interbelicului romnesc. l asigurm pe
cititor c intentia noastr este cu totul alta.
Nu ne propunem, asa cum poate ar Ii de
asteptat, nici s Iortm paralele cu cazuri celebre
din societatea romneasc de astzi vezi articolul
semnat de Al. Mihalcea n Romnia Liber din
13 septembrie a.c. cu titlul Nici scandalul interbelic
~Skoda nu egaleaz ~bomba Costea. Nu de
alta dar contextul istoric Ioarte diIerit si luarea n
calcul a mostenirii comuniste ar ngreuna sensibil
ntreprinderea unei astIel de analize. Desi compa-
rarea reactiei media si a opiniei publice de atunci si
acum, a urmrilor instrumentalizrii n justitie a unui
astIel de caz si a impactului asupra institutiilor, clasei
politice si politicienilor marcanti, vizate de un astIel
de scandal, ar putea spune n linii generale cte
ceva despre stagnarea, dac nu cumva regresul,
societtii romnesti ntr-ale democratiei.
Dincolo de Iormatie si limitele impuse de
aceasta, am preIerat apropierea de un caz public
de coruptie din trecutul recent din motive mult mai
practice. ConIortul oIerit de distanta n timp Iat
de evenimente ar Ii unul dintre acestea. Un al doilea
const n Iaptul c analiza pe vertical, acum posibil,
ar putea s conIere noi valente unui astIel de caz.
Prin urmare, vom ncerca n acest caz
particular s urmrim instrumentalizarea unui astIel
de scandal politic si, sub rezerva comiterii unor
teleological fallacies, eIectele pe termen lung ale
acestui procedeu, modul n care a aIectat, direct
sau indirect, experimentul democratic romnesc
dintre rzboaie. Cele cteva consideratii din Iinalul
acestui text, reIeritoare la statul romnesc interbelic,
dominat de birocratie si bazat pe relatii tip patronaj,
stpn absolut si reglor al vietii economice, ar putea
s ne spun ceva despre transIormarea procesului
politic n lupt exclusiv pentru putere, controlul
statului si administrarea averii ntregii societti, o
traditie politic cu urmri neIaste n societatea
romneasc actual
1
.
Faptele
17 Martie 1930. Ministerul Aprrii Nationale
comand Uzinelor Skoda munitii si armament n
valoare de peste 5 miliarde lei, ca parte din planul
de msuri de dotare a armatei ntreprins de guvernul
national-trnesc. Contractul reprezenta printre
altele si o modalitate concret de initiere a unei
colaborri economice n cadrul Micii ntelegeri ntre
Romnia si Cehoslovacia, aliant limitat pn
atunci la o steril si uneori contraproductiv retoric
anti-revizionist sau mai exact anti-maghiar.
Pn n 1931, cnd la conducerea Ministerului
vine generalul SteInescu Amza, un apropiat al regelui
si oarecum al liberalilor, nimeni nu observ vreo
neregul n perIectarea contractului. DealtIel, noul
ministru al Aprrii nu Iace n prima Iaz dect s
constate Iaptul c echipamentele Iurnizate de uzinele
cehoslovace nu corespund standardelor armatei
romne si solicit sistarea temporar a comenzii. Prima
reactia apare din partea conducerii Uzinelor Skoda
care, nemultumit de caliIicativele date produselor
sale, l acuz pe Amza de sabotarea contractului.
Corupjia yi Politica
17 S.P. nr. 84/2000
Scandalul propriu-zis ncepe ns abia n
primvara lui 1933 cnd, la 10 martie, n urma unei
denunt anonim, autorittile romne trec la operarea
unor controale Iinanciare la sediul reprezentantei
Iirmei Skoda la Bucuresti. Motivul intempestivei
descinderi, neplata de ctre Bruno Seletzki,
directorul reprezentantei, a unor impozite ctre
statul romn. Descinderea Iiscului duce ns n mod
surprinztor si la descoperirea n seiIurile Iirmei
cehoslovace a unor documente militare romnesti
secrete, reIeritoare la oIerte si comenzi de armament
ce priveau alte Iirme, sistemul de aprare national,
activitatea unor nalti oIiteri romni. Mai mult,
documentele sugerau implicarea unor nalti oIiteri
precum generalul Cihoscki, apropiati cercului
Maniu, ntr-o aIacere n care comisioanele si mita
ar Ii dus la alegerea preIerential a unuia dintre
partenerii de aIaceri ai statului. De parc toate
acestea nu ar Ii Iost de ajuns, ministrul trnist al
justitiei, Mihail Popovici, intervine pe lng
organele de anchet si cere sistarea cerecetrilor.
ncurajat sau nu de aceast atitudine a unui oIicial,
Seletzki intr n aceiasi sear n sediul Iirmei, rupe
sigiliile puse de comisarii regali la seiIul cu
documente si sustrage o parte dintre acestea.
Acest ultim gest strneste Iurtuna. Presa
dezvluie primele implicatii ale aIacerii si speculeaz
nepermis n marginea a ceea ce promitea deja s
devin un subiect inepuizabil. Sub presiunea marilor
cotidiene bucurestene si a opozitiei liberale, cabinetul
Vaida se vede n curnd nevoit s reactioneze. Prima
dac nu si singura grij a guvernului n aceast prim
Iaz, a lui Titulescu mai ales la o sptmn dup
izbucnirea scandalului acesta tine n Iata Camerelor
un expozeu asupra recent semnatului Pact de
Organizare a Micii ntelegeri , este evitarea unui
conIlict diplomatic cu Cehoslovacia. Legatia
cehoslovac se pronunt de asemenea pentru
estomparea scandalului n pres si evitarea astIel a
unui posibil conIlict dar nu intervine pentru oprirea
anchetei asupra lui Seletzcki. n rest, mai ales dup
greseala Iatal si gratuit comis de Popovici,
membrii guvernului Vaida nu se opun deloc derulrii
anchetei. Cei mai multi dintre ei par mai curnd
surprinsi dect panicati si doar ctiva Iunctionari
romni se pronunt pentru musamalizare.
Chiar dac s-ar Ii dorit acest lucru era deja
prea trziu. Liberalii vor s proIite din plin de
aceast nesperat sans de a-si ataca rivalii dup
detaliile pe care le cunosc si anticiparea Iazelor
scandalului ei las astzi impresia participrii directe
la instrumentalizarea cazului nc cu mult nainte de
izbucnirea acestuia si, alturi de dizidenta trnist
reprezentat de N. Lupu, joac inconstient rolul
de vrI de lance si paravan perIect al actiunilor
camarilei. nstiintat asupra scandalului, Carol al II-
lea cere aplicarea de msuri drastice si deconspi-
rarea celor implicati, vizati Iiind n primul rnd Maniu
si nepotul acestuia Romulus Boil
2
, pentru a se
evita astIel implicarea ntregului guvern si a
trnistilor ca partid ntr-un astIel de scandal. Nu
n ultimul rnd, alimentat permanent prin pres si
zvonuri, scandalul intrase n atentia opiniei publice,
creia trebuia s i se oIere satisIactie.
La 20 si apoi 23 martie Dr. Nicolae Lupu,
Octavian Goga si liberalii dezvolt n timpul primelor
interpelri n Parlament n marginea cazului teza
spionajului si a complotului extern si acuz guvernul
de terIelirea onoarei trii. AIacerea Skoda nu
reprezint pentru cei mai multi dintre ei dect
punctul de plecare n dezvoltarea unui amplu si
aspru rechizitoriu la adresa ntregii politici trniste.
Se ajunge pn la cererea de depunere a demisiei
tuturor membrilor guvernului si punerea acestora
la dispozitia parchetului. Guvernul Vaida nu se
pierde ns cu Iirea, accept existenta aIacerii si
chiar posibila implicare a lui Maniu si pune la
dispozitie dosarele incriminatoare. Surpriz, la o
lectur mai atent acestea contin inIormatii care
par s acuze tocmai pe deconspiratorul Amza si
numerosi alti nalti oIiteri. Cum nici unul dintre liderii
si ministrii trnisti acuzati sau bnuiti Madgearu
este atacat virulent de Grigore Iunian cci aIacerea
este si un bun prilej pentru plata unor mai vechi
polite - nu poate Ii dovedit responsabil, singurul
cstig pe termen mediu pentru liberali se dovedeste
18
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
a Ii acutizarea n interiorul PNT, a conIlictului Vaida-
Maniu, ultimul Iiind pe perioada anchetei permanent
cenzurat n declaratiile Icute presei si presat s se
supun disciplinei de partid
3
.
n rest, instrumentalizarea aIacerii oIer
putine satisIactii celor direct interesati. Primul care
se arat plictisit de aIacere este Carol al II-lea si
asta cu att mai mult cu ct ancheta nu pare a mai
urma deloc cursul imprimat initial. DiIerenta de 25
dintre pretul pentru comanda romneasc si cea
iugoslav Gh.Mironescu mrturisea lui A.Clinescu
Iaptul c Rex cunostea acest detaliu nc din 1930
cnd, n urma unei discutii particulare cu regele
Alexandru, constata o diIerent de cost de 40-
60 (dar surprinztor nu se grbeste s ia msuri
n.n.) de care se legaser toate sperantele celor
ce doreau s dovedeasc luarea de mit, este
explicat de Seletski prin diIerenta de Iunctionare,
surplusul de echipament si munc. Este n schimb
pus n discutie si exploatat sistarea comenzii ctre
uzinele Iranceze Schneider si scoatere din calcul a
participrii uzinelor de armament de la Copsa Mic
la contractarea si eIectuarea acesteia. Exploatat
este ns nu incorectitudinea Iunctionarului public
corupt greu de spus dac liberalii nu surprind
esenta coruptiei, sau dac nu cumva se tem ca prin
continuarea anchetei n aceast directie s nu
readuc n atentie Iaptul c la baza politicii sale
economice din anii 20 a stat tocmai Iavoritismul
unilateral ct oIensa adus Erantei si mndriei
nationale. Pentru liberali, care reIuzaser n 1925,
n cazul Iabricii de armament de la Cugir, pn si
propunerea de nIiintare a unei industrii comune
bazat pe investitii tehnologice din partea partene-
rului strin, decizia trnist apare drept angajament
luat de guvernul Maniu n vederea lichidrii
industriei nationale de armament si nu doar o negare
a patrioticei politici 'prin noi inine mpins de
ambitiile liberale la granita autarhiei economice
4
.
La cteva luni dup izbucnire, AIacerea
ncepe ncet s ias din atentia presei, cu att mai
mult cu ct pierde din senzationalul dat de cderea
marilor capete si dezvluirea sumelor Iabuloase
implicate. O continuare la nesIrsit nu era beneIic
nimnui si cum principalele obiective Iuseser totusi
atinse se trece la sacriIicarea tapului ispsitor si
nchiderea acesteia.
n iulie 1934 guvernul neo-liberal al lui
Ttrescu reia negocierile si accept executarea
contractului initial cu Uzinele Skoda, de la care obtine
totusi o reducere a costurilor de 15. n acest
moment ns AIacerea Skoda era deja istorie: 'Nici
o afacere din cte cunoate cronica scandalurilor
politice de la noi nu a produs atta vlv i nu a
dat attea pagini de sen:ational ca afacerea
Skoda! (Adevrul, 11 iulie 1934).
Fundalul
Ceea ce d sarea si piperul AIacerii Skoda
nu este coruptia n sine. Celor de astzi cazul nu
pare s le mai spun nimic special. Lipsit de
personajele cheie si de un Iavorabil milieu el ar Ii
putut Ii catalogat cu usurint drept banal chiar si
de ctre contemporanii si. Eaptul c cel mai
celebru nu singurul si poate nu cel mai reprezen-
tativ pentru o societate si un stat marcate constant
n epoc de acest Ilagel caz de coruptie din scurta
istorie a Romniei Mari apartine tocmai anilor 30
de nceput, momentului ce marcheaz debutul
perioadei de deconstructie, de decdere (Sorin
Alexandrescu) terminat n 1938 cu esuarea expe-
rimentului democratic, nu este deloc ntmpltor.
La sIrsitul anilor 20 PNT-ul cstig
primele alegeri cu adevrat democratice din
Romnia interbelic. 77,76 din voturile electo-
ratului indic ns nu doar Iaptul c acest partid
trece n ochii alegtorilor drept singurul capabil s-
si respecte promisiunile electorale ci si asteptrile
uriase crora trebuia s le rspund. Din pcate,
diIiculttile perioadei 1929-1933 oblig pe trnisti
s se concentreze, rezume, la simpla gestionare a
crizei. Limitat n optiuni si supus cu timpul rutinei
inevitabile, PNT-ul reuseste s pun n aplicare prea
putin din programul su initial de msuri ce viza
descentralizarea administrativ si nlocuirea
Corupjia yi Politica
19 S.P. nr. 84/2000
protectionismului economic liberal cu politica
'portilor deschise. Cteva schimbri Iundamentale
sunt operate doar n primii ani si ntr-un context deja
deIavorabil si acestea reprezint cam singurele
realizri ale trnistilor. Bilantul guvernrii lor
ntrerupt de ncercrile nerealiste de impunere a
solutiei guvernului de larg uniune national si a celui
tehnocrat este unul sumbru si, n ciuda
circumstantelor atenuante oIerite recent de ctre
Istoric, memoria istoric pare s rmn sub
impactul primei impresii.
n 1933, cnd izbucneste scandalul Skoda,
din aura initial a PNT-ului nu mai rmsese
aproape nimic. ConIruntat cu Iactionalismul si
dizidenta, marcat de msurile impopulare pe care
este obligat s le aplice ntr-un mediu economic si
social ostil, stigmatizat de opinia public datorit
numeroaselor aIaceri oneroase n care se bnuieste
c ar Ii implicati multi dintre membrii si, reprimrilor
sngeroase de la Lupeni din 1929 si Grivita din
1933, scandalului Srteanu, semnrii acordului de
la Geneva etc., PNT-ul primeste odat cu nceputul
AIacerii Skoda lovitura de gratie.
Pe termen lung aIectat va Ii nu doar
popularitatea acestui partid ci si ncrederea n
guvern. Prin ncurajarea tendintelor regelui Carol
al II-lea de a instaura un regim personal si crearea
unui context Iavorabil extremismului de dreapta din
Romnia mai ales Garda de Eier proIit de
aceast neasteptat ramp de lansare n marea
politic de suIerit va suIeri democratia parla-
mentar. Pe termen lung, cel putin n cazul liberalilor
se poate vorbi de un eIect bumerang al cazului
Skoda.
Urmrile
Singurul condamnat n cazul Skoda este
Bruno Seletzki. Sentinta, cinci ani nchisoare pentru
coruptie, dat n august 1933, este dup Armand
Clinescu una de senzatie dar si arbitrar, menit
a da oarecare satisIactie opiniei publice. Seletzki
devine astIel unul dintre primii sustintori ai lui Carol
al II-lea n 1930 el este cel care se ocup de
nchirierea avionului britanic cu care printul parcurge
prima etap a drumului spre Bucuresti abandonat
de acesta Ir nici o remuscare.
Trnistii pleac de la guvernare sub
impresia scandalului desi tocmai asta ncearc nc
de la izbucnirea aIacerii s evite. Greu de spus ns,
de contabilizat, n ce msur a contribuit acesta la
inIluentarea rezultatului alegerilor din iarna lui 1933.
Liberalii dau lovitura de moarte unui PNT
si asa slbit, Ir a realiza Iaptul c ei vor Ii
urmtoarele victime.
Carol al II-lea nu-si impune acum regimul
personal, dar lovitura dat unuia dintre marii actori
ai scenei politice si eliminarea, de moment, a
incomodului Maniu pune Romnia sub spectrul
loviturii din 1938. Pn atunci 'maina de tocat
regal va continua s adnceasc rupturile din
interiorul marilor partide si s ncurajeze trecerea
tinerilor lupi n tabra lui Rex.
Nu n ultimul rnd AIacerea d ap la
moar Grzii de Eier, discursului acesteia despre
demoralizarea societtii sugrumate de coruptia de
partid si tarele democratiei parlamentare. Pe
Iundalul lui 1933, a crizei constiintelor, a radica-
lismului etic al elitelor, plierea discursului legionar
pe modul traditional de gndire si exploatarea
conIlictul romn neromn si popor politician
va aduce nesperat de multi soldati si contribuabili
n tabra lui Codreanu
5
.
De suIerit va suIeri n urma AIacerii Skoda
si ideea deschiderii si colaborrii economice cu
vestul european si mai ales cu statele din regiune,
superioare Romniei n privinta industriei. Dincolo
de atacarea trnistilor, intrarea n vizorul liberal a
cazului Skoda era menit a demonstra ingerintele
capitalului extern n dezvoltarea industrial a
Romniei si a da cstig de cauz birocratiei de la
noi n negocierile viitoare cu industria, burghezia
cehoslovac
6
. Pe termen scurt ns de cstigat
cstig doar grupul Malaxa-Auschnit care specu-
lnd momentul de criz conving pe rege de necesitatea
dezvoltrii unei puternice industrii nationale de aprare.
20
Corupjia yi Politica
S.P. nr. 84/2000
Cointeresat prin acordarea unor pachete de actiuni
substantiale Rex va proteja tnra industrie Ir a mai
pune problema preturilor exorbitante sau a calittii
deplorabile a produselor. n 1938 economia
romneasc atinge punctul su maxim de dezvoltare
iar cheltuirea banului public nici nu mai intr n discutie
att timp ct problema mndriei nationale este rezolvat.
Despre ct de corupt este sistemul n perioada lui Carol
nu este necesar s mai scriem aici.
n loc de concluzii
Un nalt Iunctionar apr interesele speciale
ale unui grup industrial n semnarea unui contract cu
statul pe care l reprezint pentru bani si sprijin electoral.
Un caz de coruptie tipic si banal.
Presa liber nu ns si neaprat independent
scoate la iveal aIacerea, ntreprinde anchete paralele,
practic un discurs vag despre coruptie, marcat de
judecti personale. Singura dimensiune general,
obiectiv surprins, a coruptiei este n acest caz scderea
standardului moral, devierea de comportament si
abaterea de la parametrii Iormali impusi de asumarea
unei Iunctii publice. ntr-o cultur politic nu tocmai
democratic si pe Iondul unei crize prelungite, presa
Iace din pcate jocul 'groparilor democratiei.
Guvernul pstreaz tcerea, din pudoare,
pentru ca n momentul deconspirrii publice a aIacerii
s dea dovad de o Iermitate si exigent cel putin
suspect. Politicienii joac rolul de semizei
interventionisti si nu pe cel de simpli judectori cci
miza este de ambele prti mult prea mare.
Problema major n acest caz o constituie
Iaptul c responsabil este administratia armatei,
perceput ca ntreg si imposibil de acuzat cci
reprezint una din institutiile de baz ale societtii
romnesti dintotdeauna cu att mai diIicil o astIel
de ntreprindere cu ct unul dintre generalii acuzati
Iace un gest de onoare si rspunde acuzatiilor
neIondate prin suicid.
De cstigat cstig doar cel ce trebuia s
joace n mod normal rolul de arbitru iar urmrile nu se
vor lsa mult timp asteptate.
NOTE
1
Pentru o analiz complet a traditiilor politice n Europa
de est vezi George SchopIlin, 'The Political Traditions oI
Eastern Europe n Eastern Europe...Central
Europe...Europe, Stephan R.Graubard ed. (OxIord: OxIord
University Press, 1991), p. 59-93
2
Ioan Scurtu si Gheorghe Buzatu, Istoria Romnilor in
secolul XX (1918-1948) (Paideia, Bucuresti, 1999), p. 263.
Contractul Iusese perIectat n timpul mandatului su si
continea unele clauze conIuze si interpretabil
dezavantajoase pentru statul romn. Marele pcat al lui
Maniu, dincolo de neglijenta caracteristic marilor Iiguri
politice, din trecut sau de astzi, de la noi Iat de astIel de
sarcini, sau de Iaptul c las s planeze asupra lor acuzatia
de nepotism si Iavoritism, const n la Iel de tipica
intransigent n plasarea orbeasc pe pozitia corectitudinii
absolute nu doar a propriei persoane ci si a partidului din
care provin si a administratiei din perioada mandatului
lor.
3
Ibidem, p.264
4
Sugestiv n acest sens ar putea Ii nu att reevaluarea
politicilor economice liberale a anilor 1920 ct relecturarea
unor texte programatice precum cele ale lui Mihail
Manoilescu, In :odia Organi:rii (Imprimeria Central,
1923), Importanta i perspectivele industriei in noua
Romnie (Bucuresti: 1921), Ion George Duca, Statul
Liberal (Bucuresti: Imprimeria Central, 1924), Nicolae
Constantinescu, Nationalismul Economic (Democratia,
XI/3, 1923), I.N. Angelescu, Politica Economic a
Romniei Mari (Bucuresti: 1919), Romnia i actuala
politic economic international (Bucuresti: 1927) si
a unor criticii precum cea a lui Madgearu, Dictatur
economic sau democratie Economic? (Bucuresti,
ReIorma Social, 1925) .
5
Armin Heinen, Legiunea Arhanghelului Mihail. O
contributie la problema fascismului international
(Bucuresti, Humanitas, 1999), p. 158
6
Compromiterea colaborrii cu partenerul cehoslovac,
reIlectie trzie a competitiei mimetice din anii 20, va
ngreuna considerabil punerea n aplicare a Pactului de
organizare a Micii ntelegeri semnat la 16 Iebruarie 1933.
Lipsit de cea mai elementar baz economic, alianta va
reusi cu greu s contracareze n plan diplomatic planuri
precum cele al lui Mussolini din 1934, dar va ceda n Iata
presiunilor economice Icute de o Germanie intrat n
1936 n Iaza de pregtire a rzboiului.
MIHAI CHIOVEANU Absolvent al Eaculttii de
Istorie, Universitatea Bucuresti. Master oI Arts la
Central European University. n prezent Coordo-
nator de Programe n cadrul Institutului de Cercetri
Economice si Politice (I.P.E.R.).
Arhiv
21 S.P. nr. 84/2000
REFERAT
Privind situa(ia popula(iei srbe din R.P.R.
Pre:entm in paginile urmtoare continutul unui referat asupra populatiei
sirbe intocmit de ctre Directia Treburilor C.C. al P.M.R.,
din data de 30 iunie 1956
Populatia srb trieste n mase compacte
n regiunea Timisoara, mai ales n satele de-a lungul
Irontierei cu R.P.E. Jugoslavia. n tara noastr dup
recensmntul din 1956, triesc cca. 40.000 de
srbi. Majoritatea covrsitoare trieste n mediul rural
(cca. 88) ocupndu-se cu agricultura. Numrul
muncitorilor industriali este mic, aceasta si ca
urmare a restrictiunilor regimurilor burgheze care
sub diIerite Iorme a mpiedicat angajarea n anumite
ntreprinderi a acestei populatii.
Numrul populatiei bstinase slave venite
pe aceste meleaguri n secolele VI-VII, s-a mrit
mult prin emigrrile srbilor n secolul al XIV-lea,
dup luptele de la Marita si Kosovo si mai ales, la
sIrsitul secolului al XVII-lea (1690) cnd n urma
prigoanei turcesti o parte nsemnat a populatiei
din Serbia veche a venit n aceast regiune. Aceast
emigrare, dealtIel cea mai nsemnat, este cunoscut
n istorie sub denumirea de 'marea emigrare a
srbilor, sub conducerea lui Arsenie Cearnoevici.
n aIar de participarea activ n lupta dus
mpotriva jugului turcesc, iobagii srbi alturi de
iobagii romni si unguri, au luptat mpotriva jugului
Ieudal n numeroase rscoale (Gheorghe Dosza
1514, Iovan Trni 1526, rscoala srbilor din Banat
1594, etc.).
n urma politicii de desnationalizare si
opresiunea dus de autorittile imperiului austro-
ungar, numrul populatiei srbe scade mereu,
ncepnd cu secolul al XIX-lea. O parte a populatiei
a Iost desnationalizat, iar o alt parte, mai
numeroas, a prsit aceste locuri, plecnd Iie
napoi n Serbia veche, care devine ntre timp
independent, Iie mprstiindu-se pe teritoriul actual
al R.P.R.; multi s-au stabilit chiar pe teritoriul Rusiei.
De altIel n toat aceast perioad au existat legturi
Ioarte strnse ntre conductorii miscrii de eliberare
srbi si Rusia, care a sprijinit sub toate Iormele lupta
poporului srb. Majoritatea acestor conductori ca
si intelectualitatea srb si-au Icut studiile n Rusia.
Politica de desnationalizare nceput de
autorittile imperiului austro-ungar, a Iost continuat
dup 1920 de burghezia romn. AstIel, ncepnd
cu anul 1921 satele cu populatie srb au Iost
colonizate cu romni din diIerite regiuni ale trii,
majoritatea recrutati dintre elementele cele mai
sovine. Acestia au primit tot sprijinul din partea
autorittilor, au Iost scutiti de diIerite obligatiuni Iat
de stat si attati mpotriva populatiei bstinase.
Scolile cu limba de predare srb au Iost
conIesionale si ntretinute de populatie. Statul nu
acorda nici un ajutor material scolilor sau nvttorilor,
acestea puteau Ii ns controlate de orice Iunctionari
de stat inclusiv jandarmii. Nu au Iost putine cazuri
cnd jandarmii au asistat la lectii. Pe lng Iaptul c
trebuie s suporte toate cheltuielile legate de scoala
cu limba de predare matern, populatia srb pltea
impozit si pentru ntretinerea scolilor de stat. Satele
cu populatie srb mai putin numeroas n-au putut
s ntretin scoli cu limba matern de predare si
copiii au Iost astIel obligati s Irecventeze scoli cu
limb de predare romn. Situatia material a
nvttorilor a Iost Ioarte proast. Nici salariile
Ioarte mici pe care le aveau nu le primeau la timp
si erau la cheremul comitetului scolar condus de
obicei de preoti. Multi dintre acesti nvttori, avnd
salarii mici si Ir drept de pensionare au prsit
nvtmntul, iar scolile au rmas Ir nvttori. n
aceast perioad la cele cca. 40 de scoli existente,
erau numai 5-6 nvttori caliIicati, restul Iiind
22
Arhiv
S.P. nr. 84/2000
recrutati dintre tineri si tinere absolventi a 7 cl.
elementare sau cteva clase de liceu. Procesul de
nvtmnt a avut un caracter religios si s-a desI-
surat la un nivel Ioarte sczut, Ir manuale si
materiale didactice necesare. Conducerea scolilor
o avea vicariatul srb din Timisoara, care era
mputernicit att de autorittile din Jugoslavia ct si
de cele romne, cu drepturi nelimitate de a numi,
muta sau destitui nvttorii.
n anul 1933 ntre guvernul romn si cel
iugoslav a Iost ncheiat o conventie cu privire la
scoli, pe baza creia au Iost trimisi nvttori din
Jugoslavia pentru scolile cu limb de predare srb
la noi. Conventia stabilea de asemenea nIiintarea
unui gimnaziu mixt cu limb de predare srb la
Timisoara, precum si a unei sectii srbe pe lng
scoala normal de bieti din Timisoara. Pentru
aceste scoli, att cadrele didactice ct si manualele
erau trimise din Jugoslavia. Cu toate aceste msuri
luate, numrul absolventilor acestor scoli a Iost
Ioarte mic (2-3 anual). Datorit acestor conditii
populatia srb nu avea o intelectualitate proprie
Iormat. Este semniIicativ n aceast directie Iaptul
c n perioada 1920-1941 din rndul populatiei
srbe au terminat studiile superioare numai 2 medici,
3 avocati si 1 proIesor.
n timp ce situatia material a nvttorilor
a Iost Ioarte grea, situatia preotilor era Ioarte bun.
Pn cnd nvttorii aveau salarii Ioarte mici si nici
acestea nu erau asigurate preotii pe lng cele 15
ha. de pmnt pe care le aveau n Iolosint, primeau
salarii din partea statului romn, din partea statului
iugoslav si de la de la populatia local la care se
mai adugau si alte venituri ocazionale. Datorit
acestei situatii precum si a Iaptului c vicariatul
controla scolile, preotii au avut cuvntul hotrtor
att n treburile obstesti ct si n nvtmnt.
Ca urmare a celor artate mai sus si a
piedicilor puse de autoritti, viata cultural n satele
cu populatie srb a Iost Ioarte redus. Ea s-a
maniIestat n general prin coruri, cteva biblioteci si
cteva asociatii sportive. n perioada dintre primul
si cel de al doilea rzboi mondial, activitatea
editorial n limba srb a Iost aproape inexistent.
Nu s-au editat deloc crti de beletristic, originale
sau traduceri, ci numai cteva manuale scolare,
publicatii bisericesti etc. ncepnd cu anul 1934 din
initiativa proIesorilor veniti din Jugoslavia, apare,
pentru un timp scurt, revista literar lunar 'Jivot
(Viata) avnd o orientare progresist.
Cu toat politica de desnationalizare dus
de secole, populatia srb din aceast regiune are
o bogat traditie cultural. Din rndurile ei s-au
recrutat intelectuali de vaz ca: Dositei Obradovici,
nscut n comuna Ceacova, regiunea Timisoara,
care prin activitatea sa multilateral a pus bazele
dezvoltrii ntregii literaturi srbe si a organizat
nvtmntul n limba matern. n Timisoara au trit
si au lucrat clasicii literaturii srbe Giura Iaksici,
Branko Radicevici, Iakov Igniatovici, precum si
pictorii Constantin Daniel, Arsa Teodorovivi, Nicolae
Alexici, etc.
n perioada dintre cele dou rzboaie
mondiale populatia srb din tara noastr nu a luat
parte activ la viata politic. Aceasta este valabil
n special pentru perioada 1920-1930. ncercrile
partidelor istorice, precum si a diIerite organizatii
Iasciste de a atrage populatia srb n viata politic
nu a dat rezultate. Pentru atragerea acestei populatii
unele elemente burgheze srbe au Iormat din anul
1933 ,partidul agrar srbesc care de Iapt a Iost o
Iilial a partidului liberal. Deoarece la primele alegeri
acest partid n-a obtinut nici un loc n parlament,
nereusind s mobilizeze n jurul su populatia srb,
s-a autodizolvat. Odat cu nIiintarea acestui partid
a nceput s apar si ziarul ,Temisvarski Vestnic
(Vestitorul timisorean) care si-a continuat aparitia
si dup dizolvarea partidului, pn n anul 1945.
desi ziarul si propusese ca scop demascarea
coruptiei care domnea n conducerea vicariatului
srb din Timisoara, cu timpul el s-a aliat cu burghezia
srb si cu vicariatul devenind exponentul politicei
burgheze din tara noastr.
n timp ce burghezia srb Icea Iront
comun cu burghezia celorlalte nationalitti, masele
muncitoare si n special elementele muncitoresti din
Arhiv
23 S.P. nr. 84/2000
orase iau parte tot mai activ la miscrile progresiste.
Aceast activitate s-a concretizat si prin alegerea
tov. Obrad Comanov ca deputat al blocului
muncitoresc trnesc n anul 1931. Participarea
masiv a populatiei muncitoare srbe la aceste
alegeri constituie si nceputul unei activizri a acestei
populatii n viata politic.
Odat cu venirea la putere a dictaturii
Iasciste s-a accentuat politica de oprimare a
minorittilor nationale, ceea ce a avut ca rezultat o
activizare si o apropiere tot mai mare a maselor
muncitoare srbe de politica partidului comunist din
Romnia. Ocuparea trii noastre de ctre trupele
hitleriste si nceputul rzboiului antisovietic a pus n
Iata populatiei srbe si mai acut problema stabilirii
unei atitudini politice precise. Populatia muncitoare
srb a avut o atitudine cu totul ostil Iat de rzboiul
antisovietic. Populatia srb a sabotat prin toate
mijloacele masina de rzboi Iascist. Una dintre
principalele Iorme ale acestei ostilitti s-a maniIestat
prin dezertarea din armat. Primii dezertori apar
chiar n anul 1941, numrul lor ns creste mereu,
culminnd n anii 1943-44, cnd nu exist nici un
sat de populatie srb n care s nu Iie dezertori. n
unele sate numrul lor a Iost Ioarte mare. De
exemplu: n comuna Diniasi 105, Snpetru Mare
120, Snmartinul Srbesc 109, Socol 80, etc.
Regimul antonescian organiza adevrate detasa-
mente de represiune, care de multe ori nconjurau
sate ntregi si perchezitionau cas cu cas. n cursul
acestor actiuni care ddeau numai rezultate partiale,
deoarece populatia i ajuta pe dezertori, au czut
si unele victime: Iovanovici Jarko, Miatov Laza,
etc.
Cum aceste dezertri din armat se Iceau
deseori cu arme si cu tot echipamentul militar,
dezertorii se organizau, opuneau rezistent armat
si cteodat treceau ei nsisi la actiuni care n prima
perioad a rzboiului aveau un caracter spontan.
n perioada dintre 1943-44 aceste actiuni capt
un caracter tot mai organizat n urma Iormrii
comitetelor antiIasciste. Primele comitete au Iost
organizate n anul 1943 n comuna Cenei, Diniasi,
etc. n organizarea unora dintre comitetele
antiIasciste au dat sprijin si unii partizani jugoslavi
care au Iost nevoiti s treac temporar n tara
noastr. n aceast munc s-a distins n mod
deosebit partizanul jugoslav cu numele conspirativ
,Eicea, dealtIel bine cunoscut n Jugoslavia dup
terminarea rzboiului. Comitete asemntoare au
Iost organizate si n raionul Moldova Nou,
ndrumate de Jarko Despotovici (ucis la 10 august
1944). n aIar de acestia au Iost si alti partizani
veniti din Jugoslavia care au dus o munc pozitiv:
printre ei ns au existat si unele elemente care au
avut conceptii nationaliste.
ntre timp unele din aceste grupuri si
comitete antiIasciste stabilesc legtura cu P.C.R.
si ncep s activeze sub ndrumarea partidului. La
nceputul anului 1944 din initiativa P.C.R. a Iost
constituit la Timisoara un comitet antiIascist srb
care a avut ca sarcin s coordoneze activitatea
tuturor comitetelor existente n aceast regiune
precum si s organizeze alte noi. Aceste comitete
au ntreprins o serie de actiuni concrete ca: tiprirea
si rspndirea de maniIeste n limba srb, strngerea
Iondurilor si alimentelor pentru prizonierii sovietici
si detinutii politici din nchisori, etc.
Trebuie mentionat ns c n timpul
rzboiului au Iost si unele ncercri de njghebare
de organizatii nationaliste de ale lui Draja
Mihailovici. n acest scop au Iost trimisi la noi n
tar mai multi agenti din Jugoslavia. Acestia au
organizat un comitet la Timisoara, Iormat n special
din preoti, n Irunte cu vicarul Slobodan Costici,
negsind ns sprijin n rndurile populatiei srbe,
acest comitet a Iost n scurt timp descoperit si arestat
de autorittile de stat. La aceasta s-a redus, de
altIel, ntreaga activitate a miscrii lui Draja
Mihailovici la noi n tar.
Dup 23 august 1944 Comitetul antiIascist
srb din Timisoara ndrumat de partid este lrgit si
ntrit cu alte elemente apropiate partidului. Au Iost
deasemenea Iormate comitete locale n toate satele
cu populatie srb, precum si n sate cu populatie
slav (cehi, slovaci, bulgari) din care cauz miscare
24
Arhiv
S.P. nr. 84/2000
a si primit mai trziu denumirea de ,Erontul
antiIascist slav din Romnia. n aceste comitete
au ptruns ns si unele elemente nationaliste. Chiar
de la nIiintarea comitetelor ele mobilizeaz masele
muncitoare slave la diIerite actiuni initiate de partid.
Simpatia populatiei srbe Iat de partid a Iost Ioarte
mare si ea si-a gsit n primul rnd expresia n
cererile masive de primire n rndurile partidului.
AIluenta aceasta a Iost att de mare nct chiar n
1945 n-a Iost sat n care s nu existe organizatii de
baz, iar n unele comune numrul membrilor de
partid ajungea pn la 300. Intrarea aceasta masiv
ns a nlesnit si strecurarea n partid a unor elemente
necorespunztoare si dusmane.
n luna octombrie 1944 ncepe s apar
ziarul ,Pravda organul Erontului antiIascist slav din
Romnia, care n aceast perioad a avut un rol
important n organizarea si mobilizarea populatiei
srbe n actiunile initiate de P.C.R. Aparitia acestui
organ bisptmnal n limba matern a Iost primit
cu vie satisIactie de ctre populatia srb,
maniIestat prin sprijinul material acordat ziarului
pe de o parte, iar pe de alta prin mrirea numrului
abonamentelor, n decurs de cteva luni pn la
5.000.
Dup 23 august 1944, desi au Iost cazuri
izolate si nainte de aceast dat, multi tineri srbi
se nroleaz voluntar n armata jugoslav, numrul
lor ajungnd n 1945 la peste 1.000. Un numr mare
de tineri au luptat n cadrul armatei romne pe
Irontul de vest pn la terminarea rzboiului. Multi
dintre ei s-au evidentiat si multi au czut pe cmpul
de lupt.
n toamna si iarna anului 1944 au nceput
s vin la noi n tar tot mai multi partizani jugolavi.
Acestia au Iost primiti cu cldur de populatie. Unii
dintre ei au acordat ajutor n organizarea si
ndrumarea unor comitete antiIasciste locale pe linia
just, iar altii au nceput s propage idei nationaliste,
reusind s atrag n aceast actiune chiar pe unii
membrii de partid aIlati n conducerea Erontului
antiIascist slav. Datorit nivelului politic sczut al
membrilor de partid din conducerea Erontului ct
si a lipsei de vigilent a organelor de partid
regionale, elementele nationaliste, dintre care unele
trimise oIicial la noi n tar ca diplomati, etc. ncep
s aib inIluent si chiar cuvnt hotrtor n
conducerea Erontului (D.Iovanovici, Zet si altii).
Acest Iapt a avut ca urmare stabilirea unei legturi
din ce n ce mai strnse dintre conducerea E.A.S.
si diIerite organe din Jugoslavia si pregtirea
congresului slavilor din Banat proiectat pentru luna
mai 1945.
Intentiile initiatorilor au Iost acelea de a se
pune la acest congres ,n mod spontan problema
alipirii unei prti a Banatului la Jugoslavia. Au Iost
luate msuri ns la timp si congresul nu s-a tinut.
Dup aceasta, Erontul antiIascist slav a Iost
transIormat dintr-o organizatie politic n ,Uniunea
Asociatiilor Culturale Democratice Slave din
Romnia, organizatie larg de mas cu caracter
cultural. Este ns caracteristic Iaptul c n noul
comitet a intrat un numr si mai mare de elemente
nationaliste mult mai active, ca: Paia Stoianov, Milos
Todorov, Boja Stanoev etc. si chiar unii cetteni
jugoslavi, proIesori la liceul srbesc din Timisoara.
n aceast compozitie comitetul a initiat multe
actiuni pe baza indicatiilor primite de la unii oameni
din ambasada jugoslav, netinnd seama de
ndrumrile si linia trasat de partid. Este adevrat
ns c nici aceste elemente nationaliste si nici
conducerea asociatiei nu au dus o propagand de
Irnare sau sabotare a actiunilor initiate de partid.
Dimpotriv, ei au sustinut aceste actiuni, dar au
cutat s le exploateze succesul pentru ntrirea
inIluentei si prestigiului lor si al asociatiei.
n aceast perioad, n satele cu populatie
srb, organizatiile de partid sub ndrumarea
comitetelor de plas si judetene, desIsoar o
activitate rodnic n toate domeniile, pe baza liniei
trasat de partid. Populatia muncitoare srb
particip cu mult avnt la viata politic. Ea a dus,
sub conducerea partidului o lupt hotrt si
sustinut pentru reIacerea trii, pentru lichidarea
partidelor istorice, pentru nlturarea reactiunii de
la crma trii. Particip activ la democratizarea
Arhiv
25 S.P. nr. 84/2000
aparatului de stat, izgoneste elementele reactionare
si instaleaz la conducerea treburilor locale
elemente devotate partidului. n cursul lunii Iebruarie
1945 se Iac demonstratii de mas aproape n Iiecare
sat mpotriva guvernului Rdescu, iar dup mcelul
din Bucuresti, snt trimise motiuni de protest.
Lozinca partidului ,Totul pentru Iront, totul
pentru victorie a Iost nsusit de populatia
muncitoare srb. n aIar de participarea activ la
rzboiul antiIascist, Iapt amintit mai sus, n satele
cu populatie srb au Iost colectate cca. 100
vagoane alimente, precum si mbrcminte pentru
Iront. De asemenea un spital din Timisoara cu cca.
5000 ostasi sovietici rniti, a Iost luat sub patronaj
de Erontul antiIascist slav. Trnimea muncitoare
srb a participat alturi de trnimea muncitoare
romn si trnimea muncitoare a celorlalte
nationalitti la Iormarea de comitete si la mprtirea
pmntului, nainte de legiIerarea reIormei agrare.
Venirea la putere a primului guvern
democratic si msurile luate dup 6 martie 1945,
au creiat si populatiei muncitoare srbe noi conditii
de dezvoltare. Prin legiIerarea reIormei agrare un
numr mare de trani sraci srbi au primit pmnt.
Au Iost abrogate institutiile si legiuirile
discriminatorii si restrictiunile impuse de acestea;
egalitatea n drepturi ntre minorittile nationale si
poporul romn devine principiul de guvernare a
statului. Pentru prima dat n istoria trii noastre
minorittilor nationale li s-au creiat conditiuni de
participare eIectiv, cu deplin egalitate n drepturi,
la exercitarea puterii de stat.
Toate acestea au dus la cresterea entuziasmului
si a atasamentului populatiei muncitoare srbe Iat de
partid. Cu tot numrul mic al muncitorilor industriali
de nationalitate srb acestia alturi de tovarsii lor
de munc romni si de alt nationalitate, particip
cu elan si devotament la lupta pentru ridicarea
productiei.
Din rndul tineretului au Iost Iormate brigzi
care au participat la munca voluntar la linia Ierat
Salva-Viseu (100 tineri), la santierul de la Craiova,
la construirea liniei de tranvai Timisoara-Ronat
precum si a soselei Timisoara-EreidorI; de
asemenea alte dou brigzi au participat la construirea
liniei Ierate Samat-Saraevo (Jugoslavia).
De asemenea n aceast perioad un avnt
deosebit a luat activitatea cultural si sportiv. Se
organizeaz coruri, echipe de tamburasi, biblioteci,
asociatii sportive, etc.
Acest entuziasm si atasament s-a maniIestat
mai ales n timpul campaniei electorale si a alegerilor
din 1946 cnd pentru candidatii blocului partidelor
democrate au votat 90-95 din alegtorii de
nationalitate srb.
Pn cnd masele largi populare srbe
particip activ n toate actiunile initiate de partid,
simtind din plin bucuria eliberrii si a succeselor
obtinute de regimul democratic, elemente sovine
sub directa conducere a lui Dusco Iovanovici, ne
mai putnd mobiliza masele n jurul problemei
teritoriale, trec la organizarea retelei de inIormatori
n Iolosul statului Jugoslav. n acest scop ei cutau
s recruteze elemente active din conducerea
comitetelor locale ale asociatiei, ntretinnd o
atmosIer de suspiciuni si nencredere Iat de
organele de partid si de stat din tara noastr,
populariznd si proslvind numai conductorii
P.C.I.
Acordarea burselor din partea statului
Jugoslav elevilor si studentilor srbi din tara noastr,
Iie c studiau n Jugoslavia, Iie c studiau la noi n
tar, trimiterea sub diIerite pretexte a unor delegati
n Jugoslavia, precum si Ielul de organizare a librriei
,Cartea Jugoslav ca si alte actiuni au avut ca scop
creerea unei atmosIere separatist.
n acelas timp elementele sovine din
conducerea UACDS au cutat s izoleze n special
tineretul srb de restul tineretului din tara noastr,
Iormnd n acest scop brigzi, numai din tineri srbi
si s-i mobilizeze n actiuni n special n Jugoslavia.
Peste capul acestor elemente, ns, sub ndrumarea
partidului, tineretul srb a participat n aIar de
santierele nationale mai sus amintite, la o serie de
actiuni cu caracter local, alturi de tineri romni si
de alte nationalitti. AstIel n comuna Parta n
26
Arhiv
S.P. nr. 84/2000
diIerite actiuni de munc voluntar pentru nIrumu-
setarea comunei au lucrat tineri romni, maghiari,
srbi; de asemeni, la sparea unui canal n comuna
Recas. Asemenea exemple au Iost Ioarte multe.
Actiunile elementelor nationaliste pe de o
parte, munca partidului pe de alt parte, a dus la
conturarea n cadrul satelor cu populatie srb, din
ce n ce mai mult, la dou linii care duceau deseori
la Irictiuni si conIlicte. Aceste divergente se
maniIestau nu numai la sate ci si la Timisoara ntre
comitetul UACDS si conducerea judetean a
partidului. Nu odat ndrumrile si propunerile juste
ale comitetului judetean nu au Iost acceptate de
ctre Comitetul UACDS care, cu sprijinul
ambasadei reusea s-si impun punctul su de
vedere. AstIel desi organele locale ale partidului
erau mpotriva candidaturii lui Milos Todorov, el a
Iost candidat si ales ca deputat n Marea Adunare
National att n anul 1946 ct si n anul 1948.
Aceast stare de lucruri s-a accentuat mai ales n
preajma aparitiei rezolutiei Biroului InIormativ cu
privire la situatia din P.C.I.
Aparitia rezolutiei a produs o nedumerire
n rndul populatiei srbe, care ns n acelas timp
pstra convingerea c aceast ,nentelegere se va
aplana. O Irmntare mult mai puternic a avut loc
n conducerea UACDS care, numai dup multe
discutii, n sedinta din 3 iulie 1948 a votat o
rezolutie de solidarizare cu rezolutia Biroului
InIormativ. n acelas timp ns elementele legate
de ambasada jugoslav au pregtit n secret o
contrarezolutie care urma s Iie semnat de membrii
comitetului si publicat n pres. Aceast actiune a
Iost descoperit si oprit de organele de partid si
de stat.
n aceast perioad (1948-49) organele
de partid intensiIic munca politic n rndul
populatiei srbe. Satele cu populatie srb snt
repartizate pe cei mai buni activisti, n Iiecare sat
snt trimisi ca instructori teritoriali tovarsi
cunosctori ai limbii srbe, sptmnal se tin
conIerinte de ctre lectori trimisi din Timisoara, se
tipresc diIerite materiale de partid si crti n limba
srb, redactia ziarului ,Pravda este ntrit cu noi
elemente capabile, se reorganizeaz conducerea
Uniunii Asociatiei Culturale Democratice Slave,
etc. Toate acestea precum si alte msuri luate de
partid si guvern au dus la creerea unei atmosIere
de avnt la cresterea inIluentei partidului nostru, la
obtinerea a o serie de succese si realizri importante
n toate domeniile.
Alturi de muncitori romni si de alt
nationalitate se evidentiaz o serie de Iruntasi n
munc de nationalitate srb ca: prim topitorul Taran
Radivoi si prim laminatoristul Ianculovici Iota de la
uzinele Resita, minierii Petrovici Sima, Iovanovici
Vitomir, Ilici Ilia de la minele Cozlea, CeIeristul
Milivoi Lazarov din Timisoara, Bogoliub Milin,
Nicolici Pera, Marcov Milan din brigada UTM-
ist ,7 noiembrie de la Iabrica I.M.B. Timisoara,
etc.
Ca urmare a cuceririlor politice si econo-
mice ale clasei muncitoare n aliant cu trnimea
muncitoare sub conducerea partidului si viata
trnimii muncitoare de nationalitate srb se
schimb si devine mai mbelsugat. Pe drumul
artat de Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949
alturi de tranii muncitori de toate nationalittile
au pornit la transIormarea socialist si tranii
muncitori de nationalitate srb.
Printre primele gospodrii agricole colective
care au luat Iiint n tara noastr, la 28 august 1949
au Iost si gospodriile colective din comune locuite
de populatie srb ca: SteIan Plavt din Cenad,
Dunrea din Belobresca, ,Drapelul Rosu si
,Scnteia din Socol. Numrul Iamiliilor de trani
sraci si mijlocasi care cer primirea n GAC si
nIiintarea a noi GAC creste necontenit, astIel c
n anii 1950-1951 iau Iiint aproape n toate satele
cu populatie srb gospodrii agricole colective.
Astzi multe din aceste gospodrii snt Iruntase pe
regiune.
Odat cu reIorma nvtmntului scolile cu
limba de predare srb devin pentru prima dat
scoli de stat. Numrul scolilor n limba srb a
crescut astIel c n prezent snt 39 scoli ciclu I, 12
Arhiv
27 S.P. nr. 84/2000
scoli ciclu II si 2 scoli medii.
n acelas timp se iau msuri pentru editarea
manualelor scolare n limba srb, astzi avnd
asigurate n bun parte manualele necesare.
Absolventii liceului mixt srb din Timisoara
au posibilitti largi spre caliIicare n toate ramurile
de activitate. n momentul actual din absolventii
acestui liceu, majoritatea urmeaz diIerite Iacultti
ca: Agronomia, Eilologia, Medicina, Politehnica,
Chimia, Mine si Petrol, etc. si n acest Iel s-a Iormat
si se Iormeaz pentru prima dat la noi n tar o
intelectualitate nou srb.
Populatiei muncitoare srbe, la Iel ca tuturor
oamenilor muncii indiIerent de nationalitate din tara
noastr, i s-au creiat conditii pentru desIsurarea
si nIlorirea culturii nationale n Iorm si socialist
n continut. n comunele locuite de populatie srb
Iunctioneaz 56 cmine culturale, n cadrul crora
si dau concursul 24 de coruri, 27 orchestre de
tamburasi si 9 echipe de dansuri. Deasemenea a
Iost nIiintat ansamblul de stat srb de cntece si
dansuri.
Din rndul populatiei srbe s-au ridicat unele
talente literare educate de partid care si desIsoar
activitatea n cadrul Iilialei Uniunii Scriitorilor din
Timisoara ca: Ciocov Vladimir, Raicov Svetomir,
Ilici Lazr, Lelici Salvoliub, etc.
Se intensiIic munca editorial n limba
srb, editndu-se anual 100 pn la 120 titluri (crti
si brosuri) din toate domeniile. n momentul actual
cititorul srb din tara noastr poate citi n limba
matern, n aIar de lucrri originale ale scriitorilor
clasici si contemporani srbi, traduceri a celor mai
bune opere din literatura romn, rus, sovietic si
universal.
Dar n acelas timp (1948-49) agentii
recrutati de ambasada jugoslav si intensiIic
activitatea, iar din Jugoslavia snt trimisi alti agenti
si divers material propagandistic. Ca urmare a
acestui Iapt snt arestati si condamnati o seam de
agenti. Cum acesti agenti au Iost cunoscuti ca atare
si demascati n Iata maselor, arestarea si condam-
narea lor a Iost privit ca ceva Iiresc. Cu timpul
ns munca politic de lmurire si demascare, este
ncetul cu ncetul nlocuit cu msuri administrative,
unele ducnd la exagerri si abuzuri.
AstIel n perioada 1949-1950 a Iost scosi
din munci de rspundere din aparatul de stat si de
partid aproape toti activistii de nationalitate srb.
Munca n general n satele cu populatie srb nu
mai este dus n limba srb. n conducerea sIaturilor
populare si n alte Iunctii administrative snt
promovate elemente de alt nationalitate. Tinerii
srbi nu snt primiti n armat, nici chiar membri de
partid si activisti U.T.M. ci trimisi n diIerite
detasamente de munc. Ceea ce a avut o inIluent
deosebit de negativ n rndul populatiei srbe, a
Iost si modul n care au Iost Icute unele excluderi
din partid cu ocazia veriIicrilor si dup aceea.
AstIel au Iost cazuri de excluderi Iie c au Iost n
armata Jugoslav, Iie c a Iost n brigad de munc
voluntar n Jugoslavia, Iie c avea pe cineva arestat
sau condamnat, Iie c avea neamuri n Jugoslavia,
Iie c avea pe cineva dislocat n Brgan, etc. Dac
organizatia de baz cu acest sau alt argument nu
era de acord cu excluderea, argumentul suprem al
instructorului de la raion era: ,dac aveti ncredere
n partid trebuie s votati.
Concomitent cu aceste msuri pe linie de
partid organele de securitate trec la arestri, Ir
discernmnt. Pe lng arestrile juste a agentilor
au Iost arestati si maltratati zeci si sute de cetteni
nevinovati. Deasemenea, organele de securitate nu
au dat atentie cuvenit organizrii retelei lor de
inIormatori. n Ioarte multe sate au Iost recrutate
elemente compromise declasate, cu trecut dubios,
care se declarau deschis c snt inIormatori si n
aceast calitate terorizau populatia si si Iceau
mendrele. Condamnrile la unele procese au Iost
mult exagerate.
n aceast perioad au Iost nIiintate n
Iiecare sate posturi de militie care, ca si alte organe,
de multe ori considerau populatia srb n bloc ostil
regimului.
n actiunea de dislocare a unei prti a
populatiei din Banat s-au comis de asemenea o
28
Arhiv
S.P. nr. 84/2000
serie de abateri grave. AstIel au Iost dislocati o
serie de membri de partid si oameni cinstiti si
devotati regimului. n urma tuturor acestor exagerri
si abuzuri, chiar si unele msuri care puteau s Ii
Iost juste au Iost considerate de populatia srb ca
msuri discriminatorii. AstIel n privinta cotelor,
impozitelor, etc. populatia srb considera c a Iost
impus cu mult mai mult dect legal numai si numai
pentru c snt srbi.
Toate acestea au umbrit n Iata maselor
muncitoare srbe marile realizri si succese obtinute
n toate domeniile de regimul nostru de democratie
popular si au dus la creerea unei atmosIere de
suspiciune, Iric si nencredere Iat de organele de
stat si chiar de partid. Aceast stare de lucruri ca
si pasivitatea majorittii membrilor de partid a
Iavorizat activitatea elementelor nationaliste pe linia
unittii nationale Ir de principii. Aceast actiune
a putut reusi si pentru c au Iost promovate n
organele de partid si de stat, pe lng unele elemente
cinstite si o serie de oameni care nu erau cunoscuti
n rndul populatiei srbe, Ir priz si inIluent n
mas, care nu cunosteau speciIicul si obiceiurile
populatiei srbe, promovati numai pentru c
cunosteau ct de ct limba srb. (Podoab, Ctu,
Weis-Baciki, etc.), iar altii erau oportunisti care
mergeau pn acolo nct nu vorbeau srbeste cu
populatia srb (Raicov, Melimarcov).
Ct de mult a sczut interesul si participarea
populatiei muncitoare srbe la viata politic se poate
vedea si din scderea masiv a numrului abonatilor
n general la presa romn si n special la ziarul
,Pravda si ,Cultura Poporului. Dac n 1945-
48 tirajul ziarului ,Pravda era de 4500-5000
exemplare, n anii 1950-52 scade la 2000, iar
,Cultura Poporului n limba srb de la 1500
exemplare la 150. La aceast pasivitate a populatiei
a contribuit si desIiintarea UACDS (1952) care
cu toate lipsurile avute desIsura o activitate ct de
ct rodnic n rndul populatiei muncitoare srbe.
Odat cu nceputul normalizrii relatiilor cu
Jugoslavia n satele cu populatie srb ncepe s se
simt o nviorare. La aceasta au contribuit si
msurile luate de partid si guvern ca: o preocupare
mai intens cu membrii de partid de nationalitate
srb, promovarea n conducerea sIaturilor
populare din sate a elementelor srbe, creerea
ansamblului srb de cntece si dansuri, eliberarea
din nchisori a o serie de condamnati politici,
rentoarcerea celor dislocati din Brgan, etc.
Trebuie mentionat ns c luarea acestor
msuri (eliberarea din nchisori si rentoarcerea din
Brgan) nu au Iost precedate sau urmate de o
lmurire politic din partea organelor de partid. Din
aceast cauz si sub inIluenta propagandei
separatiste domneste atmosIera c aceste msuri
au Iost luate la insistentele guvernului jugoslav.
Acest Iapt a dus la cresterea inIluentei conducerii
jugoslave n rndul populatiei srbe din tara noastr.
Printre cei eliberati din nchisori snt si o serie de
cetteni jugoslavi care n asteptarea vizei triesc n
satele cu populatie srb si creaz o atmosIer
nesntoas. (AstIel n comuna Snmartinul Srbesc
snt 2, n comuna Ivanda 2 etc.).
Dintre cei dislocati n Brgan s-au napoiat
aproape toti, rmnnd doar cteva Iamilii care n-au
dorit s se rentoarc. Problema lor n general este
rezolvat, organele regionale ns nu au dat
instructiuni precise organelor locale din care cauz
problemele au Iost rezolvate n diIerite Ieluri. AstIel
n unele sate li s-au dat casele si pmntul, li s-au
creiat conditii de munc, iar n altele n aceast
directie nu s-a Icut aproape nimic. Deasemenea
snt discutii n privinta bunurilor acestor cetteni
vndute la licitatie n timpul dislocrii lor. Si unii dintre
acestia ca si cei veniti din nchisori au creiat mai
ales la nceput o atmosIer nesntoas, recurgnd
chiar la amenintari la adresa organelor locale.
Desi n ultimul timp au Iost luate o serie de
msuri pentru intensiIicarea muncii politice n satele
cu populatie srb, msuri care au dus la o oarecare
nviorare, Iaptul c o perioad destul de lung
activitatea politic a Iost Ioarte slab, a Icut si
Iace ca pasivitatea s persiste si pe mai departe.
Mai mult dect att, marile schimbri care au avut
loc n toat aceast perioad Iace ca multi s se
Arhiv
29 S.P. nr. 84/2000
posteze pe pozitia ,nu vreau s aud de politic.
Datorit acestui Iapt o serie de membri de partid
nu vor s activeze, nu vin la sedintele organizatiilor
de baz luni ntregi, iar unii chiar nu mai vor s Iie
membri de partid.
Comitetul regional P.M.R. Timisoara nu
repartizeaz just si pe cei Ioarte putini activisti de
nationalitate srb. AstIel tov. Miscovici Milos este
instructor teritorial la raionul Lipova unde nu exist
nici un sat cu populatie srb, instructor teritorial n
comuna Pesac care este locuit de populatie
romneasc este un tov. de nationalitate srb, iar
n comuna vecin Snpetru cu populatie srb este
un instructor romn.
Nici activitatea cultural, desi au Iost
creiate unele conditii materiale, nu este la nivelul
posibilittilor. La aceasta a contribuit si unele
instructiuni conIuze a organelor competente,
precum si unele iesiri ale organelor locale care
mergeau pn acolo c interziceau maniIestri n
limba srb. AstIel de maniIestri se pot ntlni si
acum. De exemplu la 15 aprilie 1956 n comuna
Belobresca raionul Moldova Lt. de grniceri a oprit
tinerea unei conIerinte n limba srb.
Nici revista ,Cultura Poporului n limba
srb care apare odat la dou luni n 32 pagini nu
asigur nici pe departe materialele necesare
desIsurrii unei activitti culturale normale.
Activitatea cultural la Timisoara a ncetat cu
desvrsire dup desIiintarea UACDS. n localul
unde si desIsura de zeci de ani populatia srb
activitatea cultural, a Iost mutat un cmin.
Deoarece n aceast perioad nu s-au Icut
aproape deloc constructii, se resimte nevoia unor
constructii adecvate pentru buna desIsurare a
activittilor culturale. Cum n perioada 1948-54
au Iost scosi din nvtmnt o seam de nvttori
bine pregtiti, s-au creiat goluri n nvtmnt.
Deasemeni pentru cei care Iunctioneaz la ciclul II
n special se impune asigurarea unei caliIicri
corespunztoare.
La alegerea din 11 martie 1956 a Iost
rezolvat n general compozitia national just a
deputatilor n sIaturile populare. Totusi si cu aceast
ocazie au Iost Icute unele greseli. De exemplu: n
comuna Dinias, comun curat srbeasc secretarul
sIatului nu cunoaste deloc limba srb, iar tov. Bora
Popovici este deputat regional ntr-o circumscriptie
unde nu exist populatie srb.
n vederea rezolvrii problemelor ridicate
n acest reIerat, concomitent se nainteaz un
material cu propuneri concrete.
30.VI.1956
CINE NE CITESTE:
Apreciez 'SIera Politicii ca o revist de
avangard a societtii romnesti. Doresc
s Ielicit editorii si redactorii acestei reviste
pentru c au reusit, n toti acesti ani, s
pstreze o abordare serioas a unor
subiecte multiple ancorate n realitatea
tranzitiei sau n trecutul nc nedeslusit pe
deplin.
Mult succes si viat lung revistei 'SIera
Politicii!
Theodor Stolojan
Economist, fost Prim Ministru al
Romniei
30
Politic intern
S.P. nr. 84/2000
Paradigme, Parademonstra(ii,
Paratrsnete
MICHAEL SHAFIR
ntr-un articol serializat n opt numere
consecutive ale revistei Sfera Politicii, excelentul
politolog care este George Voicu s-a ocupat n
detaliu de versiunea romneasc a ,paradigmei
conspirationiste.
1
NeIiind (nc?) publicat n
Eranta si nici recenzat n Le Monde, articolul nu
s-a bucurat de atentia pe care o merit. Avem,
ns, rbdare. Scriu ,avem pentru acei cititori
neavizati care nu au aIlat pn acum c George
Voicu si subsemnatul Iacem parte dintr-una si
aceeasi conspiratie, pe care, n urm cu aproxi-
mativ un an de zile, doamna Ileana Vrancea avea
s o Iac public.
Conceptul de ,paradigm este Iolosit n
prezentul context n sensul su ,clasic din stiintele
sociale. Datorm conceptul lui Thomas Kuhn, care,
la rndul su, l-a adoptat din stiintele exacte.
2
n
contextul stiintelor sociale si asa cum este Iolosit
de Kuhn, notiunea de ,paradigm se reIer, nu
att la ,legi obiective a cror Iunctionare poate Ii
depistat, analizat si cuantiIicat ,n conditii de
laborator de cele mai multe ori imposibil de
obtinut cnd analizm Ienomene sociale ci mai
degrab la Ielul cum actiunea unor presupuse legi
este perceput att de analisti ct si de nsisi ,actorii
sociali. Paradigmele, deci, snt prin nssi natura
lor axiomatice.
Axioma este comun tuturor celor ce
mprtsesc aceleasi perceptii ale cazualittii Ieno-
menului sau Ienomenelor analizate, care au n
comun aceleasi perceptii reIeritoare la ce constituie
sau nu ,dovezi, care Iolosesc aceleasi metodologii,
si last but not least care mprtsesc aceleasi
valori. Tocmai din acest ultim motiv, atunci cnd
dou paradigme diIerite ,se ciocnesc, conIlictul
dintre ele nu poate Ii nicicum rezolvat prin simpla
aplicare a procedeelor de ,conIirmare si/sau inIirmare,
asa cum se ntmpl n cele mai multe cazuri n
matematic sau chiar n logic. Axiomele Iiind
diIerite, ipotezele singurele care pot Ii supuse
conIirmrii sau inIirmrii, nu pot Ii ,exportate
dintr-un sistem de valori n altul. De aceea, tot ce
se poate pretinde cnd analizm o paradigm
diIerit de cea proprie este ca ea s ,Iunctioneze
n cadrul propriei axiome. Cu alte cuvinte, asemenea
unui roman politist care pleac de la axioma c s-a
comis o crim, ,detectivul trebuie s Iie capabil
s demonstreze c a eliminat Ir urm de dubiu
posibilitatea ,sinuciderii, procednd mai apoi la
anchetarea tuturor ,suspectilor si a ,amprentelor
lsate de acestia. Un ,detectiv (sau ,o detectiv)
care examineaz ipoteze ce contrazic nssi
,paradigma crimei se va Iace de rs dac ,victima
se dovedeste a Ii bine-mersi la Copacabana. Un
,detectiv (sau o ,detectiv) care falsific
evidentele se va gsi ntr-o situatie mai grav: si va
pierde clientela. Nici ,procurorul sau ,procuroarea
care si va nsusi asemenea evidente si le va prezenta
tribunalului, nu va sta mult mai bine. Cu conditia,
binenteles, ca respectivii, ,detectiv sau ,detectiv,
,procuror sau ,procuroare, s nu se Ii aIlat deja
la pensie, ,auto-reactivndu-se.
Acesta din urm, voi demonstra n cele ce
urmeaz, este exact cazul doamnei Ileana Vrancea.
n articolul sus-mentionat, George Voicu analizeaz
,paradigma conspirationist asa cum este ea
oglindit n perceptiile unor Iormatiuni politice
antisemite si a unor indivizi (nregistrati sau nu n
asemenea Iormatiuni) care pleac de la axioma c
o conspiratie mondial iudeo-masonic-bolsevic-
globalist-capitalist are ca tint ngenuncherea si
distrugerea Romniei. Mai modest, doamna
Politic intern
31 S.P. nr. 84/2000
Vrancea vede o conspiratie, dac nu identic
atunci Ioarte asemntoare, actionnd mpotriva
,adevratilor democrati si a ,adevratelor traditii
democratice romnesti, recurgnd n acest scop
la un ,binom bazat pe ,dubla evacuare: ,evacuarea
democratiei si militantismului libertar/antisovin din
istoria si cultura national, si evacuarea
componentei naziste din politica de stat a sistemului
comunist. n acest scop, potrivit doamnei Vrancea,
se purcede la ,cosmeticizarea liderilor antisemitismului
de stat, genocidar sau doar propagandistic.
3
S
observm, deocamdat, c doamna Vrancea se pune
ntr-o pozitie extrem de Iragil: dac numai una
dintre componentele binomului (indiIerent care
dintre ele) poate Ii inIirmat, ntreaga ,constructie
se prbuseste. Voi demonstra, ns, c ambele
componente snt att lipsite de logic interioar ct
si de probitate intelectual.
nainte de a Iace acest lucru, merit s mai
zbovim asupra introspectiei conceptuale pe care
Voicu o Iace ,paradigmei conspirationiste. EIortul,
asigur cititorul, este cu att mai productiv, cu ct el
implic si o doz important de ironie: n timp ce
un politolog romn (s mai adaug neaos-majoritar)
,demonteaz paradigmele conspirationiste locale,
acestea snt mbrtisate de o cercettoare evreic,
cu resedinta actual la Ierusalim, care mai vine si
n aprarea unui Iost membru al guvernului condus
de Ion Antonescu.
,Paradigma conspirationist, scrie Voicu,
,rezid nu n aIirmarea existentei conspiratiei n
istorie, ci n reducerea istoriei la conspiratie, la un
sir nentrerupt si suveran de uneltiri, de conjuratii.
As observa c ,istoria nssi Iiind un sir (nu
ntotdeauna nentrerupt) de ntmplri selectate de
,istoric pentru relevanta lor, observatia se va aplica
si n cazul mai izolat al unui ,crmpei de istorie
supus introspectiei. Voicu nu neag (cum ar putea
s o Iac?) posibila existent a unor conspiratii sau
conjuratii n istorie, dar observ pe bun dreptate
c acestea snt ,plurale, |si| nu reductibile la un
agent conspirational unic si consecvent. Ceea ce
singularizeaz ,paradigma conspirationist de
altele este tocmai Iaptul c ea ,concepe si consacr
conspiratia ca unic Iactor explicativ al evolutiei lumii
(sau al unei chestiuni istorice anume). Este exact
ceea ce Iace doamna Vrancea n articolul de care
ne vom ocupa.
,Devenirea lumii, mai observ decanul
Iaculttii de stiinte politice de la Universitatea
Bucuresti, ,apare astIel ca Iiind ntotdeauna premeditat
si produs de acelasi conspirator omnipotent si
maleIic. Cum se va observa ns, identitatea
,omnipotentului conspirator variaz la doamna
Vrancea de la caz la caz nu ns si axioma conspi-
ratiei. Subsemnatul a Iost metamorIozat n aceast
mgulitoare omnipotent numai n urma publicrii
unui articol n revista Sfera Politicii n anul 1998.
Dar de ,conspiratie doamna Vrancea vorbeste
de o bun bucat de vreme. ,Paradigma conspira-
tionist, mai remarc Voicu, presupune existenta
unei premeditate operatii care, prin deIinitie, este
una ,ascuns, criptic, impenetrabil, bazat pe
un ,scenariu ce este, binenteles, si ,un strasnic
secret. Conspiratorul sau mai bine zis ,conspira-
torul-seI ,are si o dimensiune simili-religioas,
statutul su Iiind apropiat de cel al unui zeu. Un
zeu ru, ntructva deczut, dar nu mai putin puternic
si periculos. Ajuns la acest punct, ar trebui s m
nclin adnc n Iata cititorului si s m prezint: Michael
ShaIir, analist principal pentru Europa Central si
de Sud-Est, Radio Europa Liber/Radio Libertatea,
Praga, Iost seI al deIunctei sectii romne de
cercetare la acelasi post de radio la Mnchen. Un
detaliu nu lipsit de relevant, cum se va observa.
Noroc ns c maleIicii snt contracarati de
cei ,buni, cei capabili s vad ,dincolo de ceea
ce e vizibil pentru toat lumea si care ,`stiu` ceea
ce multi nici mcar nu pot bnui. Avem deci de-a
Iace cu o ,truIie a inteligentei combinat cu ,truIia
Iaptei: insistnd asupra dezvluirii ntregului
,adevr, Initiatul (sau Initiata) n secretele
,paradigmei conspirationiste d dovad de ,un
act de bravur extraordinar, un act de invidiabil
vitejie, de nentrecut eroism. El/ea si asum n Ielul
acesta ,deschis si chiar ,provocator niste ,riscuri
32
Politic intern
S.P. nr. 84/2000
enorme. Dar o Iace mnat/ de sentimentul
datoriei, unul care (se va vedea) cheam la aIirmarea
unui ,minim obligatoriu. ,Cei care spun adevrul`
despre conspiratia care domin lumea, scrie n
continuare Voicu, ,apar astIel ca un Iel de eliberatori,
de salvatori, de mntuitori... Demascatorul zeului ru
e si el un Iel de zeu (sau semizeu), dar unul bun. n
cazul speciIic al doamnei Vrancea, domnia sa se
substituie chiar Atotputernicului si Unicului, ba l si
ntrece!
Nu pot, desigur, cita n ntregime articolul
lui Voicu, dar sper c am strnit curiozitatea cititorului
ndeajuns. Nu pot, ns, s nu m reIer la o ultim
remarc a autorului n acest context. ,Paradigma
conspirationist, observ Voicu, prezint o deosebit
si chiar natural atractie pentru cei ce au aIinitti
cu ideologia comunist, comunismul nsusi neIiind
dect ,o veritabil cultur a conspiratiei.
4
n acest context, cteva ultime observatii
preliminare. Nu stiu dac ,convertirea doamnei
Vrancea de la comunism la... (la ce, oare? Domnia
sa mi pare Ioarte similar cu ,tranzitia se stie
numai de unde a plecat!) implic astzi si
Irecventarea unor rabini. Eiind agnostic, unul dintre
,rabinii mei este Rabin...dranath Tagore. De la el
am nvtat c ,stelele nu rspund licuricilor, cu
att mai putin unor licurici Irustrati de aspiratii
academice nemplinite. l nteleg, asadar, perIect
pe istoricul Jean Ancel, care reIuz s dea orict
de mic important acuzelor doamnei Vrancea la
adresa sa. Dar n ceea ce m priveste, am prostul
obicei de a-mi respecta promisiunile. Si (o spun
cu regret) am promis c voi rspunde doamnei
Vrancea. Dac o Iac numai la un an de la aparitia
articolului domniei sale, am dou motive: mai nti,
,respect aproximativ aceeasi distant ,temporal
pe care si-a luat-o doamna Vrancea pn a reactionat
la articolul meu. Apoi, asa cum am mai artat, snt
n cursul elaborrii unei crti si nu am vzut nici un
motiv s ntrerup scrierea acesteia pn cnd nu am
terminat s ,acopr acea parte pe care mi
propusesem s o duc la capt. Dar mai exist si un
al treilea motiv: au trebuit s treac cteva luni pn
cnd am avut acces la materiale aIlate n biblioteci
bucurestene spre care nu m puteam deplasa.
Multumesc pe aceast cale acelor prieteni si
prietene care si-au sacriIicat timp pentru a m ajuta.
n sIrsit, o ultim remarc. ,Normal ar Ii
Iost s trimit acest articol spre publicare revistei
Romnia literar n numele ,dreptului la replic.
ntr-un trecut mai ndeprtat, revista a respectat
aceast democratic cutum. Mai recent, nu numai
c a reIuzat s o Iac, dar nici mcar nu a catadicsit
s-mi dea de stire, o ,reactie a mea la un editorial
al domnului Nicolae Manolescu gsindu-si n cele
din urm ,reIugiul n admirabilul Observator
cultural. Drept care, nu m-am mai obosit.
Tin s cer din capul locului scuze cititorilor
pentru lungimea replicii mele. Ea a Iost impus de
proportiile ,dosarului (adevrat Dosar!) publicat
n Romnia literar. Concomitent, tin s multumesc
Sferei politice care ,gzduieste replica mea.
Pentru Iacilitarea publicrii articolului, si constient
Iiind de Iaptul c pn si rbdarea celui mai interesat
cititor are limite, l-am divizat n cinci sectiuni. Prima
se va ocupa de ,paradigma conspirationist a
doamnei Vrancea, mprumutnd o paralel pe care
Leon Volovici a Icut-o ntre acea paradigm si
,procesele-teatru staliniste din anii treizeci si de
mai trziu. A doua sectiune introspecteaz ,capacitatea
cercettoarei de la Ierusalim de a ntelege concepte
din stiintele sociale pe care are hut:pa (termenul
ebraic pentru tupeu) de a le critica si ,demonta.
n cea de a treia sectiune m voi ocupa de Ielul n
care doamna Ileana Vrancea ntelege s Iac Iat
propriului trecut, n timp ce imput altora ,trecuturi
si/sau aIiliatii sau simpatii ideologice, nscocite n
cea mai pur traditie a ,Sectiei de propagand a
C.C. Penultima sectiune a articolului reia problema
,reabilitrii lui Ion Petrovici n lumina celor aIirmate
de doamna Vrancea n critica adus articolului meu,
acceptnd drept juste unele din remarcile domniei
sale, respingnd marea lor majoritate si invitnd-o
s-si asume responsabilitatea Iat de multiplele
Ialsuri din articolul domniei sale. n sIrsit, sectiunea
Iinal ncearc s elucideze misterul ,popularittii
Politic intern
33 S.P. nr. 84/2000
argumentelor produse de cercettoarea de la
Ierusalim.
Lung? Da, mult prea lung. O stim ns, deja
de la Josephus Elavius: ,rzboaiele evreilor snt
complicate.
1. Ce mi-e Buharin, ce mi-e Shafir?
S ncepem, deci, urmrirea ,demonstratiei
pe care o ncearc vajnica cercettoare. Si s
Iacem acest nceput tocmai... disculpnd-o.
Doamna Vrancea citeaz o ,inIormatie emis de
Europa Liber n noiembrie `97 n care subsemnatul
ar Ii aIirmat, reIerindu-se la ncercarea procurorului
general al Romniei de a ncepe procesul de
reabilitare al unor demnitari ai guvernului Antonescu:
,Dup o asemenea logic, nici procesele de la
Nrnberg si nici procesul Eichmann nu ar mai Ii
Iost justiIicate. Si aceia au avut un `Conductor`
cu responsabilitti constitutionale |sic!| depline!.
InIormatia ,emis, pasmite, de Europa
Liber n-a Iost niciodat diIuzat. Doamna
Vrancea, ns, are circumstante mai mult dect
atenuante. Dnsa preia inIormatia dintr-o scurt not
reprodus de revista 22, care mi atribuia aIirmatia
respectiv, si adaug doar ironicul ,sic ntre
paranteze. Am ncercat tardiv s clariIic circum-
stantele aparitiei aIirmatiei ce nu mi apartine ntr-o
scrisoare trimis revistei. O Iceam la scurt timp
dup publicarea de ctre Ileana Vrancea a unei
noi aberante exempliIicri a obsesiilor conspirative
de care suIer cercettoarea n cauz. Desi publicarea
scrisorii mele Iusese anuntat de revista 22, ea nu
s-a produs niciodat. Redactorul-seI, ntr-un mesaj
electronic ctre subsemnatul, aIirma c scrisoarea
ar Ii Iost deja publicat n Romnia literar, ceea
ce nu a Iost nicicum cazul. Am retrimis scrisoarea,
pe care doamna Adamesteanu, vorbind cu un amic
comun, aIirma c nici nu ar Ii vzut-o, ceea ce
contrazicea explicatia privind nepublicarea ei.
Redactia 22 n-a reactionat. Merit, cred, ntr-o
not de subsol, s reproduc acest document.
5
n
rechizitoriul doamnei Vrancea, aceste comentarii
apar n capitolul intitulat ,Ce mi-e Petrovici, ce mi-e
Eichmann. n mesajul ctre ctiva amici ajuns cu
inexplicabile ,adugiri n paginile revistei 22 Ir
aprobarea subsemnatului, nu se Icea ns vreo
legtur ntre aIirmatiile Presedintelui Emil
Constantinescu reIeritoare la intentia reabilitrii unor
demnitari antonescieni si ,cazul Petrovici.
Constantinescu nu Iigura nicicum n acel mesaj,
Petrovici cu att mai putin. ,Deductiile cercet-
toarei din Ierusalim i apartin n ntregime, nimic din
cele publicate de revista 22 nejustiIicndu-le. Cum
vom vedea, nu este o inocent ,scpare.
Dac Ileana Vrancea ncepe prin a m pune
implicit n rndul celor ce minimizeaz Holocaustul
(,ce mi-e Petrovici, ce mi-e Eichmann) si explicit
n Iruntea campaniei contra reabilitrii eroului (unul
oarecum tardiv, dup cum se va vedea) domniei
sale, ea ncheie paragraIul prin citarea aprobatoare
a unui adevrat minimizator al Holocaustului l-am
numit pe Nicolae Manolescu si aprarea lui Roger
Garaudy, de care m-am ocupat n articolul
6
ce i-a
oIerit doamnei Vrancea prilejul exprimrii publice
a resentimentelor contra subsemnatului. De Iapt,
potrivit celor indicate de domnul Solacolu, nssi
publicarea articolului doamnei Vrancea paralel n
revista Dialog din Germania si n Romnia literar,
are loc ,la cererea domnului Manolescu`.
7
Un
,detaliu deloc neglijabil.
mi permit s vorbesc despre aceste
resentimente, inIormat Iiind de anumiti apropiati ai
cercettoarei, si, cndva, si ai mei. Ceea ce azi nu
mai este cazul. C ,umbra pe care subsemnatul a
lsat-o la Ierusalim si, n general, cele peste dou
sute de articole stiintiIice pe care le-a semnat, nu
se prea mpac cu ,tezele doamnei Vrancea
despre Romnia anilor interbelici este adevrat. Si
ar Ii o ipocrizie s aIirm c regret dac aceast
stare de Iapt a mpiedicat-o pe doamna Vrancea s-si
realizeze tardive aspiratii academice. Curios, ns,
subsemnatul devine deodat, ca s Iolosesc reusita
paralel a lui Leon Volovici
8
, ,seI de lot al denigra-
torilor Romniei ,democrate si al ,adevratilor
democrati romni de ieri si de azi el ns lipsind cu
34
Politic intern
S.P. nr. 84/2000
desvrsire n antecedentele ,rechizitorii lansate de
doamna Vrancea la adresa altor pseudo-denigratori
n trecut.
9
n acelasi paragraI, cercettoarea se reIer
si la IosiI Constantin Drgan, cititorul Iiind lsat s
nteleag c subsemnatul, n loc s se ocupe de
antisemiti veritabili ca domnul pseudo-proIesor (o Ii
singurul impostor academic?) a crui universitate
purtndu-i ilustrul nume a Iost de curnd aprobat de
autorittile romne (nu sub guvernul ESN si nici sub
presedintia domnului Ion Iliescu
10
), ar Ii neglijat n
scrierile sale ,semnalele de alarm ale colaborrii
ESN-Iliescu-Drgan. ,Neglijat este un cuvnt benign.
De Iapt, cercettoarea din Ierusalim contrasteaz
,alertarea congresmenilor americani si a ziarului Le
Monde cu ,tcerea subsemnatului n privinta acestora
din urm.
Doamna Vrancea mi atribuie, deci,
,alertarea acestor congresmeni si a publicatiei
Iranceze. Snt mgulit dar nevoit s speciIic c n
ambele cazuri, nu am avut nici un aport. n schimb, la
capitolul ,tcerilor, doamna Vrancea mai aminteste
lipsa reactiilor subsemnatului Iat de atitudinile antisemite
si rasiste ale cotidianului ESN-ist A:i sau Iat de
colaborarea Petre Roman Partidul Romnia Mare
(PRM) din acei ani. (n parantez Iie spus, respectivul
cotidian nu mai e ESN-ist, sau PDSR-ist azi, dar
antisemit tot a rmas, mai ales sub actualul redactor
seI, Ion Cristoiu). Mai mult, scrie: ,N-a Iost alertat
lumea nici n 1993, cnd ministrul adjunct al culturii
onora n calitatea sa oIicial, ceremonia de dezvelire
a primului bust menit s-l imortalizeze pe Maresal |Ion
Antonescu| sub regimul Iliescu si nici premierea, sub
regimul Iliescu si guvernarea Roman, a ,dou publicatii
instigatoare la pogrom.
Doamna Vrancea este astzi (pentru a-i Iolosi
propria sintagm din rechizitoriul la adresa lui Leon
Volovici si Jean Ancel
11
), o ,pensionar liber, ntr-o
tar liber. Are, deci, timp de documentare. nainte
de a deveni pensionar, ocupase, de altIel, un post
de cercettor
12
la un institut aIiliat Universittii Ebraice,
aIlat la o arunctur de bt de Biblioteca Central
Universitar. La aceast bibliotec se gsesc crti
care ar Ii scutit-o de ignoranta de care Iace dovad.
Iar n cldirea celuilalt ,campus ierusalmit, aIlat pe
Muntele Scopus, ar Ii putut cerceta colectia
publicatiilor institutului de cercetri al Europei Libere
gzduit de Institutul de Cercetri Ruse si Est
Europene. Ce ar mai Ii rmas ns din ,paradigma
domniei sale?
S ncepem cu domnul Drgan, si s o Iacem
mergnd, cronologic anapoda, cum se prea-bine
cuvine n orice reactie la aIirmatiile doamnei Vrancea.
n ultimul articol n care m-am ocupat de acest
personaj, aprut n 1997
13
, doamna Vrancea ar Ii
putut gsi nu mai putin de dou pagini (373-374),
precum si o multime de alte reIerinte rspndite pe
parcursul articolului, inclusiv documentarea (luat din
paginile ,serioase ale Academiei Catavencu, pe
care ,proIesorul nu le-a dezmintit nicicnd, dup ct
snt inIormat), potrivit creia Drgan ar Ii Iost recrutat
de serviciile Securittii n anii `50. Tot acolo ar Ii gsit
reIerinte la statuia lui Antonescu de la Slobozia (si nu
numai, vezi infra) sau participarea lui Mihai Ungheanu
pe atunci avnd calitatea de secretar de stat la
Ministerul Culturii la ceremonia dezvelirii acestui
monument. Rmne s asteptm, la rndul nostru,
reactiile doamnei Vrancea la dezvelirea bustului
maresalului la Iasi, n ,Cimitirul Eroilor, n anul de
gratie 2000, anuntat la Radio Bucuresti n ziua de 8
iunie. Dac nu m nsel, evenimentul are loc sub o
guvernare care numai ESN-ist nu este. Asteptm si
reactiile doamnei Vrancea la ,explicatiile recent oIerite
de un Iost ministru n guvernul Radu Vasile,
actualmente ambasador al Romniei pe lng
Comunitatea European l-am numit pe domnul
Alexandru Herlea care, rspunznd unor proteste
Iat de acest ultim eveniment, a aIirmat c Antonescu
,a salvat evreii din Romnia.
,Abia n 1997 se trezeste ShaIir? o aud
parc pe doamna Vrancea de la Ierusalim. Vorba
domniei sale (vorb despre care vom mai sta de
vorb): ,unde a Iost domnul ShaIir pn acum?. Ar Ii
putut deschide, ns, volumul editat de Joseph Held
n 1993, unde, pe lng personajul Drgan, ar Ii gsit
si urmtoarea aIirmatie: ,AstIel, ESN a devenit prima
Politic intern
35 S.P. nr. 84/2000
Iormatiune politic care a ncurajat xenoIobia, o
xenoIobie care, pentru nceput, era directionat contra
Occidentului si contra celor suspectati de a reprezenta
valorile acestuia.
14
nc din 1990, n sptmnalul
institutului de cercetare al Europei Libere ce se numea
pe atunci Report on Eastern Europe, scriam ironic
despre aIirmatiile iliesciene cum c o ,rebeliune
legionar Iusese n pregtire aIirmatii Icute pentru
a justiIica celebra mineriad din iunie, precum si despre
celebra sintagm a tipograIiilor de pretins IalsiIicare
de ,bani legionari. Articolul se ncheia cu sub-titlul
,Cine este Iascist?, trasnd o clar paralel ntre
cohortele ESN-iste si huliganii anilor 1930.
15
Aceasta
nu o mpiedic pe doamna Vrancea s aIirme,
IalsiIicnd contextul aIirmatiilor mele c as nega
,consecintele mortale ale represiunii organizate de
Securitate, att aceea a mineriadei iliescience, ct si
aceea ceausist.
16
Este adevrat, nu pot pretinde c meteahna
citrii n aIara contextului (egal cu Iabricarea de citate)
mi este aplicat numai mie. Mai recent, s-a ocupat
de aceast meteahn a doamnei Vrancea Edgar
Reichmann, ntr-un articol-rspuns publicat n
Romnia literar.
17
Ea dateaz, dup ct se pare,
de mult vreme. Nu am citit studiul Ilenei Vrancea
despre George Clinescu, aprut sub titlul Intre
Aristarc i Bietul Ioanide. Dar Paul Goma, mai
degrab admirator dect detractor al cercettoarei,
relateaz ct de consternat a Iost cnd un amic i-a pus
la dispozitie un articol n care demonstra c ,Ileana
Vrancea IalsiIicase, manipulase citatele cu care i
dduse la cap lui Clinescu n cartea-i celebr.
Nencreztor la nceput, Goma ajunge totusi la
concluzia c ,Asa cum arat articolul, acum, da, e
credibil Iiindc demonstreaz manipularea citatelor
(ba chiar o conIuzie monstruoas: I.V. l acuz pe
Clinescu de a-l Ii atacat pe Lovinescu
pentru...canibalism, cnd era vorba de Eugen Ionescu!
si nu era acuzatie...). n continuare, disidentul romn
Iace o mrturisire nu tocmai irelevant dup cum
vom observa: ,Mai era ns ceva: Monica Lovinescu.
Eu o credeam pe Ileana Vrancea, n urma
recomandrilor repetate ale Monici ori Monica
era Iiica tatlui, la a crui reconsiderare pusese un
umr hotrtor si tovarsa de la Lupta de clas... Iar
ostilitatea si a ei si a lui Virgil Ierunca Iat de Clinescu
nu mai avea nevoie de demonstratie.
18
Vechile
metehne persist, dup cum se vede. ntr-adevr,
doamna Vrancea nu ezit s produc ,citate care
,peticesc laolalt ceea ce domnia sa urmreste s
demonstreze.
Departe de a se rezuma la Ialsul (indiIerent
dac prin omitere sau comitere, pentru a rmne Iideli
sintagmelor cercettoarei
19
) cazului ,mineriadelor,
potrivit doamnei Vrancea m-as Iace vinovat de a Ii
,pstrat o total tcere... atunci cnd oIiciosul
guvernamental A:i si lansase n aprilie 1990 din primele
numere de la aparitie, campania de reabilitare a
Maresalului Antonescu; sau de a nu Ii reactionat
,nici atunci cnd, paralel cu campania de reabilitare a
Maresalului, oIiciosul A:i si-a lansat ofensiva
punitiv mpotriva oamenilor politici, scriitorilor,
istoricilor care au denuntat la timp `propaganda Iilo-
nazist retroactiv n Iavoarea lui Ion Antonescu`
(Corneliu Coposu), `drgnismul n care legionarii si
comunistii s-au asociat n a instrumentaliza memoria
lui Antonescu n lupta pentru consolidarea totalita-
rismului` (Serban Papacostea) sau la curajoasele
atitudini ale lui Andrei Pippidi, batjocorit de acelasi
oIicios (sublinierea autoarei).
S-o lum din nou una cte una. De crdsia
Iesenist-drgnist am nceput s m ocup nc din
iunie 1991, n articolul ,Antisemitism Ir evrei n
Romnia, publicat ulterior si ntr-o culegere de
articole n volum.
20
S nu Ii gsit libera pensionar
nici unul din ele n biblioteci? Reluam n acel articol
ridiculizarea aIirmatiilor iliesciene despre
,legionarismul oponentilor lor politici si aIirmam c
Iolosirea armei antisemitismului este o continuare a
politicii ceausiste. Ileana Vrancea stie prea bine
deoarece citeaz, desi trunchiat si din nou Ials c
m-am ocupat de acel antisemitism ceausist nc din
1983.
21
Are ns ,grij, atunci cnd se reIer la acel
articol, s elimine orice mentiune Icut despre Drgan
ca Iiind personajul ce manipula din culise si sprijinea
,grupul Barbu. AltIel, cum as deveni deodat un
36
Politic intern
S.P. nr. 84/2000
colaborator prin omisiune al acestui grup? si permite
ns, tocmai domnia sa, s reproseze altora manipu-
larea si amputarea citatelor.
Articolul ,Antisemitism Ir evrei n Romnia
mai descaliIica si manipularea asa-zisului pericol
legionar prin Iabricarea unor ,evidente de genul
maniIestelor rsrite la Bacu si la Iasi si sustinerea
acestor matrapazlcuri de ctre ziarul Adevrul, demn
continuator, pe atunci (si nu numai!), al Scinteii. Nimic
din toate acestea n ,opera doamnei Vrancea cu
reIerire la subsemnatul n schimb si asum unilateral
criticarea acestor manipulri.
22
,Minimumul
obligatoriu i-ar Ii cerut unei cercettoare s... cerce-
teze nainte de a Iace aIirmatii ntr-un sens sau altul.
Dar, s repetm cum rmnea, atunci cu ,paradigma?
Tot n acel articol, dac l-ar Ii citit (s nu mai
vorbim de citat!), doamna Vrancea ar Ii putut gsi o
reIerint la ziarul A:i, care publica (sau mai bine zis
relua o mai veche insinuare) un articol de Drgan n
care Goma era ,iudaizat n Pavel EIremovici si
ridiculiznd ncercarea lui Petre Roman de a-si publica
certiIicatul de botez ortodox n cotidianul cu pricina.
De altIel, si n alte articole m-am reIerit la ncercrile
ESN-ului, n paginile ziarului A:i, dar si a altor publicatii
(Dimineata, Jiata capitalei ), de a-si demoniza
adversarii politici, transIormndu-i, de exemplu, pe
Doina Cornea n Doina Juhasz-Kocsis sau pe Ion
Ratiu n Racz Janos. Tot ce ar Ii trebuit s Iac doamna
Vrancea pentru a se ediIica, ar Ii Iost s deschid
paginile articolului ,Realism schpIlinian si realitti
romnesti, aprut n Iebruarie 1991. Ar Ii gsit acolo
caliIicarea articolului din A:i aprut sub semntura lui
Ion Coja n primul numr al cotidianului drept ,pur si
simplu rasist n reIerintele sale la unguri. Si tot acolo
ar Ii putut gsi o not reIeritoare la articolele domnilor
Pippidi si Papacostea, pe care, vezi Doamne, as Ii
dorit s le ngrop n cine stie ce ,gaur orwellian.
De altIel, la aceste articole m-am reIerit si n lucrarea
mai sus-citat din volumul editat de Randolph
L.Braham.
23
Ct nesans c cercettoarei de la
Ierusalim nu i-au czut ochii nici pe reIerinta pe care
o Iceam n acelasi context la domnul Pippidi n
articolul ,Maresalul Ion Antonescu si politica romn,
aprut n RFE/RL Research Report (noul nume al
sptmnalului institutului mnchenez de cercetare) n
Iebruarie 1994! Si ce ghinion c nu a gsit mcar
traducerea acestui articol n limba german, publicat
n Europische Rundschau (Viena) nu mult dup
aceea!
24
.
Dar parc aici se opreste ghinionul? Doamnei
Vrancea nu i-a czut sub mn nici recenzia univer-
sitarului american Nicolae Harsanyi, care, n 1998,
scria analiznd volumul editat de Braham cu un an
nainte: ,Cartea se ncheie cu un amplu studiu
Reabilitarea post-comunist a Maresalului Antonescu:
Cui Bono?` de Michael ShaIir. Rspunznd ntrebrii
puse n titlu, articolul Iace lumin n aparentele
complicatii ale politicii romnesti la ora de Iat. Autorul
arat c inIluenta anumitor operatori politici, precum
Vadim Tudor si Adrian Punescu, se datoreaz
legturilor lor cu Iosta Securitate, cu cercurile
nationaliste lIite n nostalgia epocii de aur` a terorii
ceausiste. Sprijinite de I.C.Drgan, aceleasi personaje
snt active n propagarea cultului Maresalului
Antonescu. ShaIir demonstreaz c renasterea cultului
nu este dect un paravan pentru Iortele trecutului,
|Iolosit| n scopul subminrii imperIectei democratii
romne` (p.393) si pentru a-si conserva dominatia
politic din anii post-1989. Eigura lui Antonescu le
serveste att drept model legitimizator, ct si drept retet
pentru un viitor n care valorile comuniste si-au pierdut
relevanta, dar puterea politic s-ar putea baza pe
etnocentrism, combinat cu o anumit msur de
populism` (p.390)... n plus, ShaIir nu uit s
mentioneze c eIorturile acestor istorici revizionisti nu
snt limitate la |reabilitarea| regimului Maresalului
Antonescu, ci se Iocalizeaz de asemenea pe
exonerarea Grzii de Eier, amndou |ncercri de
reabilitare| bazndu-se pe aIirmatia c istoriograIia
comunist i-ar Ii distorsionat.
25
n ,Antisemitism Ir evrei n Romnia,
doamna Vrancea putea gsi cu usurint reIerinte la
atitudinea lui Corneliu Coposu. Dar si reIerinte la
atitudini mai putin ludabile n paginile Drepttii, care,
dac ar Ii Iost citate, ar Ii stnjenit oarecum
,paradigma. De altIel, un articol-continuare al
Politic intern
37 S.P. nr. 84/2000
,Antisemitismului Ir evrei, publicat si el n
sptmnalul institutului unde lucram, trecea n revist
ludabile reactii din rndul intelectualilor si politicienilor
democrati (pe atunci) la antisemitismul ce si Icea din
nou aparitia, citnd, printre altii, din nou pe Coposu,
declaratia Erontului Democratic Antitotalitar
(precursor al Conventiei Democrate), precum si pe
nimeni altul dect Nicolae Manolescu.
26
Doamna Vrancea n-a ,vrut s gseasc n
nici unul dintre articolele mai sus citate, reIeriri la
rusinoasa participare a lui Ungheanu la ceremonia de
la Slobozia. Dac s-ar Ii cznit, le-ar Ii gsit la pagina
26 a articolului despre reabilitarea lui Antonescu si la
pagina 62 a versiunii germane. Dar, minune, nu a
,descoperit aceste reIerinte nici mcar n articolul
din volumul editat de Braham, unde Iigureaz la pagina
366. n mod similar, doamna Vrancea ar Ii putut gsi
o reIerint la premierea revistelor vadimtudoresciene
n articolul subsemnatului ,Partidul Romnia Mare,
aprut n noiembrie 1991 prima ampl analiz a
acestei Iormatiuni politice publicat n Occident, dac
nu m nsel si nu m nsel.
27
Acest articol, precum si
multe articole ulterioare snt azi mentionate n toate
lucrrile de reIerint la subiectul ,extremism post-
comunist romnesc publicate n Occident. Citarea
exhaustiv a acestor lucrri ar ocupa prea mult spatiu
tipograIic, dar din lips de modestie, indic totusi n
subsol dou dintre acestea.
28
mi este imputat si trecerea sub tcere a
rolului jucat de Petre Roman n zmislirea revistei
Romnia Mare, ca si, de altIel, Iunctia de ,dirijor al
orchestrei Vetrei romnesti exercitat de Roman la
1 decembrie 1990. Dar ambele au Iost mentionate n
articolele ,Partidul Romnia Mare si, respectiv,
,Realism schpIlinian..., deci n 1991. Poate doamna
Vrancea gsi o analiz anterioar acestor reIeriri
publicat n Occident? De atunci, acestea au Iost
amintite n repetate rnduri n articole publicate de
subsemnatul. n aIara volumului deja mentionat editat
de Braham n 1997, cercettoarea ar Ii putut gsi
largi reIerinte ntr-un volum editat de acelasi ,scholar
american n 1994 (unde Roman este numit ,nasul
PRM), iar, cu un an mai devreme, n volumul editat
de Joseph Held.
29
ntre acestea, au mai existat si
altele, publicate n analizele subsemnatului din revistele
institutului de la Mnchen, precum si n sptmnalul
Transition publicat de Open Media Research Institute
la Praga, care au urmrit evolutiile si involutiile relatiilor
dintre PRM si ESN sub repetatele sale schimbri la
Iat si denumire.
30
Repet: toate aceste sptmnale
(cnd mai ,triau), se primeau la bibliotecile
universitare de la Ierusalim si mi vine greu s cred c
niciunul din volumele deja mentionate, sau cel ,n
cestiune aprut n 1999, anul n care snt supus
rechizitoriului vrancean nu se gsesc n bogata
bibliotec a aceleiasi universitti.
31
Doamna Vrancea ar putea, eventual,
argumenta c nu cunoaste limba englez. Dar domnia
sa se aventureaz s ,citeze din lucrri n aceast
limb si se crede capabil s nteleag nuantele ei.
Cine scrie ,EiladelIia n loc de Philadelphia, ar trebui,
totusi, s aib o oarecare reticent nainte de a
purcede s ,judece nu numai lucrrile altora, dar si
nuantele din text. Pe bun dreptate o sItuia Victor
Eskenasy, ntr-o prim reactie strict personal la
,rechizitoriul vrancean, s-si achizitioneze un bun
dictionar englez-romn.
32
Comic, doamna Vrancea
se autociteaz totusi n postura de autor de lucrri n
limba englez, ntr-un biet cotidian israelian. Nu am
cum s stiu dac acele articole i-au Iost sau nu traduse.
Mai cunosc un articol n limba englez al domniei sale
ntr-o publicatie academic israelian,
33
dar, dac nu
m nsel, cam att a reusit doamna Vrancea n cei cam
15 ani de cnd a prsit Romnia. ,PerIormanta
academic a ,proIesorului Vrancea la scar
international pare caragialesc. Splendid, dar
lipseste cu desvrsire. Ceea ce ar explica dac nu
legitima Irustrrile si oIensiva purtat de Ileana
Vrancea contra unei liste ntregi de ,who is who,
autori cu renume mondial, care au publicat lucrri
despre Romnia?
S ne mai mire c un Stephen Eischer-Galati
este plasat de doamna Vrancea n aceeasi categorie
cu un Kenneth Jowitt, perIormant echivalent trasrii
semnului de egalitate ntre Alecsandri si Nichita
Stnescu? Ambii autori americani nu snt pentru
38
Politic intern
S.P. nr. 84/2000
doamna Vrancea dect ,IalsiIicatori ai istoriei Romniei
exportat de ctre Academia de Stiinte Sociale si
Politice de pe lng C.C. al P.C.R.
34
Aceleiasi
categorii i apartine, potrivit doamnei Vrancea, si
istoricul Irancez Catherine Durandin, n criticarea
creia Vrancea se bazeaz pe incontestabila expertiz
istorico-politologic a unui Mircea Iorgulescu si el
ns ,puriIicat si citat partial, adic att ct ,s
convin.
35
O singur ntrebare se pune: de ce, n
aceast decad si jumtate de cnd se aIl n
Occident, n-a ncercat doamna Vrancea (sau, dac a
ncercat, de ce nu a reusit) s prezinte ea insi
publicului occidental imaginea corect a Romniei
interbelice?
Rspunsul este oIerit aluziv de doamna
Vrancea att n ,Coerenta ct si n ,Un minimum
obligatoriu. Cum s reuseasc de una singur contra
unei conspiratii mondiale dominate de autorii
,bibliograIiei de dezinIormare, conspiratie n care mi
Iace onoarea de a m promova principal inculpat?
Conteaz, oare Iaptul c ,imaginea negativ a
Romniei antecedeaz cu multi ani data propriei mele
nasteri? Si totusi!. Nu pot Ii ntru totul de acord cu
amicul meu Volovici cnd acesta i atribuie Ilenei
Vrancea calitatea de ,procuror si de ,Iemeie
comisar n ,dosarul gzduit de Romnia literar.
Pentru a deveni un Vsinski, ar trebui ca Vrancea s Ii
avut mai mult... coerent n pregtirea ,Coerentei.
Axiomatice, dosarele din procesele staliniste erau
construite cu o evident grij Iat de ,detaliu.
Premizele erau absolut Ialse, dar odat enuntate,
,dovezile se legau una de cealalt, aparent ,logic n
absurditatea lor. Odat ,paradigma stabilit,
,demonstratia prea ireprosabil. Or, dup cum s-a
vzut deja, ,demonstratiile vrancene se prbusesc,
asemenea unui castel de crti la o minim conIruntare
cu realitatea bibliograIic. Ele nu snt ,demonstratii,
ci ,parademonstratii.
(va urma)
NOTE
1
George Voicu, ,Paradigma conspirationist, Sfera Politicii
, nr.70, 71-72, 73-74, 75 si 76, 1999, precum si 78, 79, 2000.
2
Vezi Thomas Kuhn, The Structure of Scientific
Revolutions (Chicago: Chicago University Press), 1964.
3
Ileana Vrancea, ,Coerenta unui Ials n desIsurare (sau
cum se Iabric antisemiti din adversarii activi ai
antisemitismului si cum se Iabric aprtori ai evreilor din
promotorii antisemitismului nazist si comunist), Romnia
literar , nr. 34, 25-31 august 1999. Acelasi articol a Iost
publicat si n revista Dialog (Dietzenbach, Germania), nr.
215/220, ianuarie-iunie 1999, pp. 3-28.
4
Voicu, ,Paradigma conspirationist (I), Sfera Politicii,
nr.70, 1999, pp. 51-52.
5
Doamnei Redactor-ef Gabriela Adameteanu,
Doamnei Redactor-ef adfunct Rodica Palade
Revista 22
Bucureti
Stimate Doamne,
Rindurile de fat sint menite a v risipi orice
indoieli pe care le-ati putea nutri in urma ,alarmei` trase
de doamna Ileana Jrancea in ,Post-scriptum`-ul publicat
in revista Romnia literar , nr. 35, din 31 august 1999.
Palpitantul ,post-scriptum` contine, printre altele,
urmtorul citat din mesaful adresat de doamna Jrancea
doamnei Adameteanu la data de 28 iulie. ,textul a afuns
i la Shafir, dup cum aflu din surse locale [...]. Ce puteti
spune Dv. despre faptul c din cadrul unei redactii de
prestigiul 22-ului, un text inedit neacceptat pentru
publicare decit partial, afunge in intregime in mina celor
direct vi:ati?`. In continuare, doamna Jrancea red
replica doamnei Rodica Palade la acest semnal de
alarm. ,textul nu a fost v:ut decit de cei citiva membrii
ai consiliului consultativ citi au fost gsiti(...). Dac cineva
dintre ei nu a respectat confidentialitatea obligatorie este
cit se poate de regretabil`.
Doamn Adameteanu, Doamn Palade,
]in s v asigur c membrii consiliului
consultativ al revistei, ,atitia citi au fost gsiti`, nu au
inclcat cu nimic deontologia la care se referea doamna
Palade in rspunsul Domniei sale. Pentru prima oar am
dat cu ochii de textul partial al doamnei Jrancea cind un
coleg din redactia Europei Libere la Praga mi-a adus
revista, tiind c eu insumi o primesc cu oarecare intir:iere.
Din preambulul la acel text partial, reprodus in 22 nr. 31
din 3-9 august, am aflat c textul integral va fi publicat in
revista Dialog din Germania. Revist pe care nu o mai
primesc de cind m-am mutat la Praga in 1995. Drept care,
am luat legtura cu domnul Dr. Ion Solacolu, rugindu-l
s imi trimeat textul integral. De la domnul Solacolu am
aflat c el va fi reprodus i in Romnia literar ,in citeva
:ile`. Ceea ce s-a i intimplat.
Nu intentione: s reactione: acum la textul
doamnei Jrancea, pe care l-am gsit i mai palpitant decit
respectivul ,Post scriptum`. Din acesta din urm, oricum,
am aflat i ceea ce poate nu trebuia s aflu. Dar numai din
Politic intern
39 S.P. nr. 84/2000
el, nu de la cei ,atitia citi au putut fi gsiti`. Joi reactiona,
aa cum scriam intr-o scrisoare deschis adresat
Romniei literare (la data scrierii acestor rinduri inc
nepublicat), atunci cind mi-o vor permite priorittile,
doamna Jrancea aflindu-se acum la coada lor. Deoarece,
spre deosebire de doamna Jrancea, problemele ridicate
de Domnia sa nu mi se par citui de putin ,de viat i de
moarte` (aa cum scrie in acelai ,Post-scriptum`).
Ridicolul nu poate fi chiar atit de dramatic. Permiteti-mi
aici numai remarca c ,sursele locale` ale Domniei sale
sint probabil la nivelul celorlalte surse pe care le folosete.
J asigur, stimate doamne redactor-ef i
redactor-ef adfunct, c nu numai c nu am avut cunotint
de aparitia in revista pe care o conduceti a textului care
m vi:a personal, dar in trecut s-a intimplat s nu am
cunotint, pin la aparitie, nici mcar de un text care
purta semntura ,Michael Shafir, Radio Europa Liber`.
Aa au decurs lucrurile cu remarcile despre deschiderea
oficial a procedurilor de reabilitare a unor membri ai
guvernului Antonescu, pe care le-ati publicat fr
permisiunea ,autorului` lor (subsemnatul) i in mod
distorsionat , respectivele fiind luate din mesafe schimbate
cu citiva amici, in nici un fel autori:ati s vi le inainte:e.
Nici acum nu tiu care din ei a fcut acest lucru, i nici nu
m interesea:. Am greit, desigur, nereactionind la acest
curios ,eveniment editorial` i probabil sun putin
credibil dac a:i v scriu c i-am dat o important minor.
Consider, ins, c sint responsabil numai pentru ceea ce
am semnat i semnalat public in aceast chestiune, in
paginile publicatiei cotidiene RFE/RL Aewsline, ceea
ce se poate verifica cu uurint.
La data de 23 octombrie 1997, contributia
subsemnatului (in traducere din limba engle:) era
urmtoarea. ,Procurorul General Sorin Moisescu a
deschis la data de 22 octombrie procedura pentru
reabilitarea furidic a citorva membri ai guvernului fascist
condus de marealul Ion Antonescu. Aceste oficialitti
fuseser condamnate in 1949 pentru crime impotriva
pcii, a anuntat Radio Bucureti. O initiativ de
reabilitare a lui Antonescu i a celor executati impreun
cu el in 1946, precum i a celor a cror sentint de
condamnare la moarte fost comutat in inchisoare pe
viat, se afl in consideratia procuraturii generale de
citiva ani`.
La data de 21 noiembrie (data reprodus in
citatul care mi s-a atribuit in revista 22), RFE/RL
Aewsline raporta urmtoarele.
,[Procurorul General] Sorin Moisescu, a rspuns
protestului Senatorului Alphonse dAmato i membrului
Camerei Repre:entantilor Christopher Smith impotriva
[lansrii] procedurii de reabilitare postum a ase [de
fapt, opt, cum s-a dovedit mai tir:iu, MS] membri ai
guvernului condus de marealul Ion Antonescu, relatea:
cotidianul Adevrul la data de 21 noiembrie. Moisescu a
spus c cei ase nu sint responsabili pentru deci:iile acelui
cabinet. Constitutia Romniei a fost suspendat in 1940,
a remarcat el, i puterea a fost in intregime transferat lui
Antonescu, care a fost numit Conductor al trii. In
consecint, in asemenea circumstante nu se aplic nici
responsabilitatea guvernamental nici cea personal
[potrivit lui Moisescu].`
In schimbul de mesafe cu acei amici de care
pomeneam mai sus, remarcam c, dac aa stau lucrurile,
procesele de la Nrnberg i procesul Eichmann ii pierd
i ele valabilitatea. De aceeai prere sint i a:i. Tot ce a
aprut in plus in revista 22 i care mi s-a atribuit, citat cu
satisfactie de doamna Jrancea cu sarcastica remarc
[sic'] in parante:, nu imi apartine.
Permiteti-mi s sper c veti gsi spatiu pentru
publicarea integral a acestor rinduri.
Praga, 2 septembrie 1999.
Michael Shafir
Analist principal pentru Europa central i de sud-est
Radio Europa Liber
Praga.
6
Vezi Michael ShaIir, ,O tragicomedie n desIsurare?,
Sfera Politicii, vol. 6, nr. 61, 1998, pp. 5-16.
7
Vezi coperta interioar a versiunii publicate n Dialog.
Sublinierea mea.
8
Vezi Leon Volovici, ,Despre Ialsul binar` si coerenta
complotului, Sfera Politicii, nr. 77, 2000, pp. 35-39.
9
Vezi Ileana Vrancea, ,Un minimum obligatoriu, Dialog,
nr. 173/178, iulie 1995 Iebruarie 1996.
10
Radio Bucuresti, 23 mai 2000.
11
Vrancea, ,Sensul unic al amneziei selective (secvente
israeliene), n ,Un minimum obligatoriu, op. cit., pp. 76-
85.
12
,Minimul obligatoriu al doamnei Vrancea nu a inclus
niciodat corectarea atribuirii titlului de ,proIesor la
prestigioasa universitate care mi-a conIerit doctoratul n
1981. Titlul i-a Iost atribuit n cteva rnduri de presa literar
din Romnia. Departe de mine intentia de a trece cu vederea
greuttile ntmpinate de un intelectual (Iie si de mai bun
calitate dect cea a doamnei respective) n integrarea n Israel,
mai ales cnd a ajuns acolo la o vrst ,respectabil. Dar
,minimumul obligatoriu ar Ii putut s includ speciIicarea
c postul pe care doamna Vrancea l-a ocupat la Institutul
Dinur era unul Iinantat de ctre Ministerul Absorbtiei si,
odat aceast Iinantare ncetnd, domnia sa s-a gsit n
postura unei ,pensionare libere. Einantarea se acord pe
o perioad limitat, rmnnd ca universittile s decid
ulterior dac angajeaz sau nu respectiva persoan. Cum
bugetele snt, ca peste tot, extrem de zgrcite, neangajarea
doamnei Vrancea nu atest neaprat discaliIicarea sa
proIesional. Dar nici nu o transIorm pe doamna Vrancea
ntr-o meteoric exempliIicare a unei strlucite cariere
academice tardive.
13
Michael ShaIir, ,Marshal Antonescu`s Post-Communist
Rehabilitation:Cui Bono?, n Randolph L. Braham (ed.),
The Destruction of Romanian and Ukrainian Jews during
the Antonescu Era (New York: Columbia University Press),
1997, pp. 349-398.
14
ShaIir, ,The Revival oI the Political Right in Post-
Communist Romania, n Joseph Held (ed.), Democracv
and Right-Wing Politics in Eastern Europe in the 1990s,
(New York: Columbia University Press), 1993, p. 157.
40
Politic intern
S.P. nr. 84/2000
15
ShaIir, ,Government Encourages Vigilante Violence in
Bucharest, Report on Eastern Europe, Vol. 1, no. 27, 1990,
pp. 32-38.
16
Vrancea, ,Coerenta unui Ials, op .cit., p.15.
17
E. Reichmann, ,Aprarea are cuvntul, Romnia literar
, nr.19, 17-23 mai 2000.
18
Paul Goma, Jurnalul unui furnal (1997), (Cluj-Napoca:
Editura Dacia), 1998, pp.308-309.
19
Vezi ,Progrese n dezinIormarea prin omisiune sau ,un
pas nainte, doi pasi napoi` n ,Un minimum obligatoriu,
op. cit., pp. 67-75.
20
ShaIir, ,Anti-Semitism without Jews in Romania, Report
on Eastern Europe , Vol. 2, no. 26, 1991, republicat n Anti-
Semitism in Post-Totalitarian Europe (Prague: Eranz KaIka
Publishers), 1993, pp. 204-227.
21
ShaIir, ,The Men oI the Archangel Revisited: Anti-Semitic
Eormations among Communist Romania`s Intellectuals,
Studies in Comparative Communism, Vol. 16, no. 3, 1983,
pp. 223-243, cu reIerint la rolul lui Drgan la pagina 235.
Vezi si continuarea acestui articol: ShaIir, ,Erom Eminescu
to Goga via Corneliu Vadim Tudor; A New Round oI Anti-
Semitism in Romanian Cultural LiIe, Soviet Jewish Affairs
, Vol. 14, no. 3, 1984, pp. 3-14, cu reIerire la rolul lui Drgan la
p.11. Nici de acest ultim articol s nu Ii dat libera
cercettoare?
22
Vrancea, ,Coerenta, op.cit., p. 13.
23
ShaIir, ,SchpIlinian Realism and Romanian Reality,
Report on Eastern Europe, Vol. 2, no. 7, 1991, pp. 32-40 si
,Marshal Antonescu`s Rehabilitation, op. cit., pp. 372,
403-404.
24
Vezi ShaIir, ,Marshal Ion Antonescu and Romanian
Politics, RFE/RL Research Report, Vol. 3, no. 6, 1994, pp.
22-28, cu reIerint la Pippidi la pagina 24, si ,Marschall Ion
Antonescu: Politik der Rehabilitierung, Europische
Rundschau , Vol. 22, no. 2, 1994, pp. 55-70, cu respectiva
reIerint la pagina 58.
25
Nicolae Harsanyi, ,No Clean Hands: The Antonescu
Regime and its Anti-Jewish Policies (1941-1944), Habsburg
, November 1998, pe Internet la http://h-net.msu.edu/
reviews/showreview.cgi?path.
26
ShaIir, ,Reactions Against Anti-Semitism, Report on
Eastern Europe, Vol. 2, no. 34, 1991, pp. 26-29.
27
Vezi ShaIir, ,The Greater Romania Party, ibid., Vol. 2, no.
46, 1991, pp. 25-30, cu respectiva reIerint la p. 26.
28
Ele snt Henry Carey, ,Post-Communist Right Radicalism
in Romania, n Peter Merkl, Leonard Weinberg (eds.), The
Revival of Radical-Right Extremism in the Nineties
(London: Erank Cass), 1997, pp. 149-176 si Erancisco Veiga,
,On the Social Origins oI Ultranationalism and Radicalism
in Romania, 1989-1993, n Lavinia Stan (ed.), Romania in
Transition, (Aldershot: Dartmouth), 1997, pp. 49-66.
29
Vezi ShaIir, ,The Post-Communist Era n Randolph L.
Braham (ed.), The Tragedv of Romanian Jewrv, (New York:
Columbia University Press), 1994, pp. 333-386 cu reIerinte
la paginile 343-345; ,Marshal Ion Antonescu`s Post-
Communist Rehabilitation: Cui Bono ?, op. cit., reIerintele
respective la p. 374; ShaIir, ,The Revival oI the Political
Right in Post-Communist Romania, op.cit., reIerinte la p.
164.
30
Iat un ,minim obligatoriu de alte lecturi pe care
cercettoarea ar Ii trebuit s le parcurg naintea prezentrii
rechizitoriului care m metamorIozeaz n simpatizant ESN
si PRM si n aprtor al ,adevratilor antisemiti: ,`War oI
the Roses` in Romania`s National Salvation Eront, RFE/
RL Research Report, Vol. 1, no. 4, 1992, pp. 15-22; ,The
Movement Ior Romania: A Party oI ,Radical Return`, ibid.,
no. 29, 1992, pp. 16-21; ,Growing Political Extremism in
Romania!, ibid., Vol. 2, no. 14, 1993, pp. 34-39; ,Extreme
Nationalist Brinkmanship in Romania, ibid., no. 21, 1993,
pp. 31-36; ,Best-selling Spy Novels Seek to Rehabilitate
Romanian Securitate, ibid., no. 45, 1993, pp. 14-18;
,Romania n ,The Politics oI Intolerance, ibid., Special
Issue, Vol. 3, no. 16, 1994, pp. 87-94; ,The Inheritors: The
Romanian Radical Right AIter 1989, East European Jewish
Affairs, Vol. 24, no. 1, 1994, pp. 70-89 (articol aprut si n
romneste n Sfera Politicii, nr. 15 si 16, martie si aprilie
1994); ,Jews and Antisemites in Romania Since the Death
oI Rabbi Rosen, East European Jewish Affairs, Vol. 24,
no. 2, 1994, pp. 147-155; ,Romania: Ruling Party Eormalizes
Relations with the Extremists, Transition, Vol. 1, no. 5, pp.
42-46; ,Anatomy oI a Pre-Elections Political Divorce, ibid.,
Vol. 2, no. 2, 1996, pp. 45-49.
31
ShaIir, ,The Mind oI Romania`s Radical Right, n Sabrina
P. Ramet (ed.), The Radical Right in Central and Eastern
Europe, (University Park, PA.: Pennsylvania State
University Press), 1999, pp. 213-232. ntre timp a mai aprut
un asemenea volum, vezi ShaIir, ,Marginalization or
Mainstream? The Extreme Right in Postcommunist
Romania, n Paul Hainsworth (ed.), The Politics of the
Extreme Right. From the Margins to the Mainstream
(London: Pinter, 2000, pp. 247-267.
32
A se vedea Vrancea, ,De unde se vede` mai bine ce se
petrece n Romnia? n ,Un minimum obligatoriu, op. cit.,
p. 6 si Victor Eskenasy, ,Pe marginea unui articol, Romnia
literar, nr. 37, 15-21 septembrie 1999.
33
Vrancea, ,A Eorgotten Chapter oI a Common Legacy:
Jewish Personalities in the Eight Ior Survival oI Romanian
Civil Sociley, n Shvut, No. 16, 1993, pp. 325-338.
34
Vrancea, ,EalsiIicarea istoriei ca bumerang n ,Un
minimum obligatoriu, op. cit., p.100.
35
,Coerenta, op.cit., p. 28.
MICHAEL SHAFIR Ph.D., analist regional
principal al postului de radio Europa Liber la
Praga. Este autorul volumului Romania. Politics
Economics and Societv. Political Stagnation an
Simulated Change, aprut la Londra, Editura
Erances Pinter, n 1995. A publicat aproximativ
200 de articole despre comunism si postcomunism
n Romnia si alte state, n reviste de specialitate si
n volume colective, editate n 9 tri.
Politic extern
41 S.P. nr. 84/2000
Kosovo - o paradigm a conflictualit(ii
MIREL BNIC
De-a lungul istoriei, schimbrile de
substant ale ecuatiei geostrategice ale unei regiuni
au dat ntotdeauna nastere unor ncercri de a se
rezuma ceea ce s-a ntmplat, lsnd n acelasi timp
deschise un numr de interogatii pentru viitor.
Recentele evenimente din Kosovo pot
ilustra Ioarte bine Ielul n care relatiile internationale
si regsesc n timp echilibrul prin impunerea unor
lideri capabili s asigure ordinea si stabilitatea
sistemului n ansamblu, chiar dac actiunile acestora
pot apare la o prima analiz drept tendinte de
hegemonie.
Dincolo de aspectele umanitare, interventia
militar n Balcani relev si alte motivatii ale Statelor
Unite, impuse de calculele realpolitik-ului,
orientare principal n politica extern a acestui stat
n ultimele decenii.
La nceputul conIlictului, era relativ diIicil
s se stabileasc care sunt cu adevrat interesele
americane n regiune. Explicatiile acestei atitudini
Iluctuante Iat de noua ordine strategic ce se
preIigura sunt multiple. n martie 1991, presedintele
american George Bush adresa primului ministru
iugoslav, Ante Markovic, o scrisoare al crui ton
dominant era acela de a se mentine unitatea
Eederatiei, dorint sustinut si de alti beneIiciari ai
ordinii stabilite dup cel de al doilea rzboi mondial
(Rusia, Eranta, Anglia). Un rol hotrtor n evolutia
ulterioar a evenimentelor l-a jucat Germania, tara
care a tinut s-si aIirme importanta politic, nu doar
cea economic, prin recunoasterea aproape
imediat a statelor secesioniste Croatia si Slovenia.
La toate aceste aspecte se adaug si
inIluenta Vaticanului care a ncurajat emergenta a
dou noi entitti statale n care catolicismul serveste
drept instrument de identiIicare national si
apartenent la 'Europa, cucerindu-se astIel un
pretios cap de pod spre lumea ortodox, gest ale
crei consecinte geopolitice ar merita o analiz
separat, detaliat.
Un Iapt ce nu era Ioarte evident la
nceputurile sciziunii Eederatiei Iugoslave a Iost
acela c Statele Unite au Iavorizat comunitatea
musulman din Bosnia si existenta unui stat
musulman bosniac, o premier pentru Europa, prin
tolerarea tacit a sprijinului pe care musulmanii
bosniaci l-au primit din partea unor tri arabe cu
care Washington-ul are relatii nu tocmai cordiale.
S-a demonstrat astIel c SUA pot Ii 'Iavorabile
unor anumite tri n care Islamul este religie
dominant, atunci cnd interesele realpolitk-ului
o cer.
Ulterior, odat cu evolutia conIlictului, s-au
artat alte dou atitudini strategice majore
americane.
ncetinirea tentativelor de constituire
a unei identit(i militare europene
Acum ctiva ani, Secretarul de Stat
american W.Cohen rezuma strategia SUA prin
Iormula No Peer mpiedicarea emergentei unei
puteri comparabile cu cea a Americii, enumernd
eventualii rivali: China, Rusia, India si Uniunea
European. La 8 ani de la adoptarea Tratatului de
la Maastricht, nu sunt nc semne concrete de
realizare a unei politici comune de aprare
european, desi exist suIicient voint politic
pentru realizarea acesteia.
Poate cel mai vizibil indicator al inIluentei
americane n acest delicat aspect al constructiei
europene l constituie evolutia procesului de
42
Politic extern
S.P. nr. 84/2000
atribuire a comandamentului Ilancului Sud al
Aliantei. Europenii dispun n mod traditional de un
post de Secretar general al NATO, adic de cea
mai nalt Iunctiune politic, iar americanii detin
comandamentele militare SACEUR si ACLANT,
care ntr-o aliant militar asa cum este NATO
constituie nssi cheia sistemului decizional, Iapt
care s-a vzut si n evolutia militar a conIlictului
iugoslav. Cel ce are autoritatea de a numi cei doi
comandanti SACEUR si ACLANT este
Presedintele SUA. S-a reIuzat Ir a se da prea
multe explicatii, nc din 1996, ncredintarea
Ilancului Sud unui european, zona strategic
important ce uneste teatrele de operatiuni atlantic,
european si al Orientului Apropiat.
Un alt aspect este acela n care Europa n
ansamblu si SUA au receptat interventia aerian
din Kosovo. Pentru ideologia oIicial a europenilor,
aceasta a constituit o teribil contradictie. Mitul
'progresului occidental, primatul rationalismului si
instaurarea unei justitii comune europene au avut
mult de suIerit. n America situatia a Iost cu totul
alta, opinia public Iiind mult mai putin traumatizat
de cele ntmplate, cu att mai mult cu ct obiectivul
'pierderii zero a vietilor GI-lor americani pare s
se Ii realizat. Oricum, pn la aceast dat nc nu
a aprut un Regis Debray
1
american, personaj
emblematic dup opinia noastr n ceea ce priveste
Ielul diIerit n care europenii au receptat aceste
evenimente.
Eliminarea influen(ei ruseyti n zona
Sud-Est-ului Europei
Ca urmare a acestui conIlict, SUA a ajuns
s elimine sau cel putin s diminueze n mare parte
inIluenta Rusiei din Peninsula Balcanic, ce
constituie o zon traditional de inIluent a acesteia.
La nceputul dezmembrrii Eederatiei Iugoslave
nimic nu prevedea acest lucru, avnd n vedere
politica aparte a Iugoslaviei, ce se distingea net Iat
de restul vecinilor si din zon. Presedintele
Milosevici a Iost la nceputul anilor `90 unul dintre
interlocutorii cei mai activi ai EMI, ani n care se
prea c Belgradul va Ii una dintre trile care va
suporta cel mai usor 'tranzitia ctre economia de
piat, avnd experienta sa economic 'liberal din
timpul rzboiului rece. Mai apoi a Iost ales ca prim
ministru Milan Panic, un Iost om de aIaceri american
revenit n tar, ceea ce a Icut mai greu de prevzut
evolutia ulterioar a evenimentelor.
Odat cu trecerea timpului, singurul sprijin
diplomatic real a rmas cel rusesc. Putem aIirma
c devenind inamicul (ghilimelele se impun)
Serbiei si principalul Iactor regulator n zon, Statele
Unite au repetat oarecum la o alt scar si n conditiile
post-rzboi rece, politica de 'containtment aplicat
Rusiei, viznd slbirea inIluentei acesteia n Balcani,
eventual eliminarea deIinitiv din acest spatiu.
Primele semne ale acestei noi ordini
strategice au aprut n urma Acordurilor de la
Dayton
2
din noiembrie 1995. Dac aceste acorduri
s-ar Ii aplicat ad litteram, ar Ii trebuit s ia nastere
legturi suple, speciIice, ntre Republica Srspka si
mica Eederatie Iugoslav, ca si ntre Croatia si
partea Croat a Serbiei. n practic, aceste legturi
nu s-au realizat. n loc s se obtin suveranitatea
Bosniei, asistm la perpetuarea existentei unui
teritoriu aIlat sub tutela international, politic
reluat si n Kosovo.
Durata neasteptat a interventiei aeriene,
la care s-a adugat si modul n care aceasta a Iost
primit de opinia public international a antrenat
n tabra occidental o perioad n care intentiile
imediate ale NATO nu au Iost tocmai previzibile.
Aceast perioad de 'indecizie a Iost abil speculat
de diplomatia rus prin medierea acordului de la
Kumanovo
3
din 9 iunie 1999, ce prevedea
preluarea provinciei Kosovo de ctre Iorte ale
Natiunilor Unite n care NATO ar Ii avut o parte
substantial, ceea ce las s se ntrevad att
o reaIirmare a prezentei ruse n zon, dar si o
reaparitie cu drepturi depline a ONU, organismul
regulator al sistemului international, care Iusese
'scurtcircuitat prin ignorare de ctre NATO n
timpul interventiei aeriene.
Politic extern
43 S.P. nr. 84/2000
n practic a Iost Icut totul pentru a
mpiedica Rusia s intervin n teren. Ca dovad
putem da exemplul 'mini-crizei provocate de
batalionul de inIanterie rus care la data de 12 iunie
sosea prin surpriz pe aeroportul din Pristina,
venind din Bosnia. ProIitnd si de slaba capacitate
a Rusiei de a-si proiecta la distant vectorii de
putere, diplomatia american s-a mobilizat pentru
a bloca dezvoltarea prezentei rusesti n regiune la
un nivel ct mai redus. Spatiul aerian al Romniei
si Bulgariei a Iost interzis Rusiei la interventia
guvernului american. Dincolo de Iaptul n sine,
aceast msur are consecinte importante pe plan
simbolic, artnd c cele dou tri s-au comportat
ca si cum ar Ii Iost deja membre ale Aliantei
Atlantice, dincolo de atitudinea impus de
evenimentul major ce se derula la proximitatea
granitelor si n care erau indirect implicate.
Reactia american cu privire la acordurile
de la Kumanovo nu s-a lsat asteptat, iar Statul
Major atlantic anunt la Bruxelles nominalizarea
generalului Michael Jackson la comanda Iortelor
de interventie ce urmau s Iie desIsurate n
Kosovo. Rusia a reactionat imediat, iar negocieri
suplimentare la Moscova si Koln au dus n Iinal la
o solutie de compromis ce viza integrarea
contingentului rus ntr-o zon occidental.
Dup 'pace se iau numeroase decizii Ir
a se respecta litera si spiritul acordurilor, acestea
din urma Icnd reIerint printre altele si la
'principiile de suveranitate si integritate teritorial
a REY. AstIel se adopt un nou Cod Civil, marca
german devine singura moned n circulatie pe
ansamblul teritoriului provinciei, srbii si romii sunt
victime la rndul lor unor actiuni de contra-epurare
etnic sub ochii uneori prea ngduitori ai KEOR,
toate acestea contribuind din ce n ce mai evident
la diIerentierea radical de restul teritoriului iugoslav.
Pe de alt parte, spre deosebire de Bosnia unde
NATO a reprezentat 'bratul armat al ONU,
Consiliul de Securitate ncredintndu-i aplicarea
rezolutiilor sale, n Kosovo NATO este de Iacto
singura autoritate militar pe teren, prelund si unele
sarcini administrative importante.
Asistm astIel la cristalizarea unui nou
statut strategic n Balcani, prin stabilizarea prezentei
americane n regiune. Situatia Ungariei este acum
Ioarte clar, prin aderarea sa la structurile politice
si militare ale NATO. Albania si Macedonia au pus
la dispozitia trupelor NATO teritoriul lor si credem
c acest lucru s-ar Ii ntmplat la o alt scar si n
cazul n care interventia aerian ar Ii Iost continuat
de una terestr. Teritoriul albanez a sustinut prin
proIunzimea sa strategic si Armata de Eliberare
din Kosovo (UCK) n cursul derulrii ostilittilor
dintre ea si Iortele srbe, iar Macedonia, prin
pozitionarea sa strategic si geograIic n 'prelun-
girea Greciei, membr NATO, a dat posibilitatea
instalrii n sigurant a unor dispozitive principale
de comand ale NATO.
n concluzie, dup un debut ezitant din
partea Americii, inIluentat si de incapacitatea
cronic a Europei de a Iace ordine n propria sa
curte interioar, episodul 'Kosovo a deIinitivat
prezenta american n sud-estul european.
ntrezrim astIel logica exact a realpolitik-ului,
orientare major a politicii externe americane, care
a avut un rol important n deciderea implicrii
militare, dincolo de aspectele umanitare si de
respectare a drepturilor omului.
A luat nastere un Iel de 'protectorat al
NATO asupra unui teritoriu european, cu apro-
barea cel putin Iormal a ONU. Prezenta Rusiei,
avnd ca provenient o actiune surpriz, a Iost
tinut sub control, pierzndu-si din nsemntate prin
integrarea contingentului rus ntr-o zon aIlat sub
comand occidental. Ceea ce este important de
retinut este c s-au creat premisele unei prezente
ndelungate a trupelor americane, datorate situatiei
ambigue n care se gseste provincia si a tensiunii
latente de pe teren.
O autoritate exclusiv albanez ar putea
duce la atasarea acesteia la Albania, dndu-se
nastere unui precedent periculos n regiune, prin
'eIectul de domino care l-ar angrena, ce nu ar Ii
prea usor de stpnit. Criza s-a stabilizat oarecum,
44
Politic extern
S.P. nr. 84/2000
iar situatia actual este Iavorabil planurilor
geopolitice pe termen mediu si lung americane.
Dup cum se exprim Robert E. Hunter,
Iost ambasador al SUA pe lng NATO, acum
consultant la Rand Corporation
4
`Kosovo consti-
tuie poarta de intrare in regiuni de interes
primordial pentru occidentali conflictul
arabo-israelian, Iran-Irak, Afganistan, :ona
Mrii Caspice i Transcauca:ia. Stabilitatea in
Europa de Sud este esential pentru protectia
intereselor occidentale i reducerea pericolelor
venite din Est.
Tendinta american mai veche de a
mpiedica Uniunea Sovietic s se maniIeste pare
s se aplice acum att n cazul Rusiei post-sovie-
tice, ct si n cazul unei viitoare Uniuni Europene
dotat cu o identitate militar proprie, independent
de umbrela NATO. Aceeasi logic poate inspira
probabil scenarii asemntoare pentru alte zone
de tensiune ale planetei. Un vot al Congresului
American din 1997 caliIic zona Asiei centrale si a
Caucazului drept :on de interes national a SUA,
iar n limbajul curent al observatorilor relatiilor
internationale ntlnim din ce n ce mai des expresia
'Balcanii Eurasiei`, atunci cnd se aminteste de
Georgia, Daghestan sau Cecenia.
La zece ani de la cderea zidului Berlinului,
rzboiul din Kosovo anunt Iinalul perioadei
tranzitorii post rzboi rece si intrarea ntr-o nou
Iaz de regsire a echilibrului prin impunerea
dominatiei globale.
NOTE
1
Regis Debray, scriitor si publicist Irancez, autor al
controversatului articol Lettre dun vovageur au
president de la Republique, aprut n ziarul 'Le Monde
n data de 13 mai 1999, n plin desIsurare a
bombardamentelor aeriene. Asa dup cum autorul nsusi
aIirm, articolul s-a vrut a Ii un 'protest contra tendintei
discursului unic, linafului mediatic i opresiunii
di:identilor`.
2
Acordul de la DAYTON ncheiat la 25 septembrie
1995 de ctre Presedintele bosniac Alija Itzebegovic,
omologul su srb Slobodan Milosevici si Eranjo
Tudjman, consacr integritatea Bosniei, prin mprtirea
acesteia n dou entitti: Eederatia Croato-Musulman
(51 din teritoriu) si Republica Srb din Bosnia (49).
O logic de partitionare este Iunctional printr-o linie de
demarcatie existent ntre cele dou entitti, Iiecare
dispunnd de propria politie, de propriile Iorte armate. O
presedentie colegial si o Iort de politie international
sunt instituite (conform IRIS, Observatorul conflictelor,
Paris 1999)
3
Acordul de la KUMANOVO acord militar semnat la 9
iunie 1999 n Macedonia ntre G8, Rusia si generali
iugoslavi, textul Iiind acceptat si de ctre ONU, care
adopt Rezolutia 1244 ce autoriza desIsurarea unei Iorte
internationale. Kosovo este divizat n 5 zone militare
distincte sub responsabilitatea KEOR. Acordul a permis
'reintroducerea ONU n procesul de reglementare a
conIlictului, Irancezul Bernard Kouchner Iiind numit
reprezentant special. (idem)
4
Washington Post, 21 aprilie 1999
MIREL BNIC Absolvent al Institutului
European al Universittii din Geneva (1999). n
prezent, Iunctionar public n aparatul administrativ
central si doctorand al Universittii din Geneva cu
o tez reIeritoare la geopolitica spatiului ortodox.
CINE NE CITESTE:
'SIera Politicii este o revist de tinut,
care reIlect cu maturitate procesele
tranzitiei, reIorma economiei si a societtii
romnesti declansate n urm cu zece ani,
prin demolarea sistemului totalitar
comunist. Am speranta c revista nu va
Iace abstractie de sIera ideilor si
experientei social-democratilor romni, n
care cettenii si pun sperantele de viitor.
Ion Iliescu
Preyedintele P.D.S.R.,
fost preyedinte al Romniei
Politic extern
45 S.P. nr. 84/2000
Relatare sau propagand?
MARIAN CHIRIAC
Acum zece ani n Iosta Iugoslavie circula o
glum. Se zice c, nemultumiti de iminenta prbusire
a regimului comunist, doi politicieni discutau de zor
despre modul n care pot s-si aduc tara n
capitalism, ca o modalitate de a rezolva numeroasele
sale problemele economice si sociale. 'Cred c cel
mai bine ar Ii dac am deveni al 51-lea stat al SUA,
ar Ii spus unul dintre ei. 'Bun idee, a replicat cellalt.
'Dar cum s Iacem?. 'Pi, declarm rzboi Statelor
Unite. 'Si apoi?. 'Apoi, ei ne iau n serios, ne
invadeaz, ne ocup tara si ncep s schimbe lucrurile
pe aici. 'Excelent, ntr-adevr. Dar ce se va ntmpla
dac o s cstigm noi? Gluma amintit nu oIer nici
un rspuns la aceast ntrebare si acum nici nu mai
pare att de amuzant, deoarece a Iost depsit n
cele din urm de realitate. O realitate care este tragic,
si care poate Ii rezumat astIel: rzboaiele, conIlictele
si tot ceea ce s-a ntmplat n ultimii aproape zece ani
n Iosta Iugoslavie, nu au avut nici un cstigtor, iar n
Iond Iiecare dintre prti a avut cte ceva de pierdut,
mai mult sau mai putin. De Iapt, aceasta este lectia
Iiecrui rzboi. n acest context, textul de Iat va
ncerca s vorbeasc Ioarte pe scurt despre rzboi si
despre una dintre principalele sale surse de propagare
dar care i este si victim n acelasi timp: mass-media.
De Iapt, vor Ii prezentate succint cteva dintre
stereotipurile, mecanismele ce au Iost Iolosite n cazul
relatrilor media n timpul conIlictului din Kosovo.
Poate prea paradoxal, dar ntr-o epoc n
care dezvoltarea tehnicii permite surprinderea de
imagini din cele mai ndeprtate sau ascunse locuri, n
care jurnalistii, Ir a mai vorbi de activistii organizatiilor
umanitare sau de observatorii internationali relateaz
'de pe teren despre evenimente dintre cele mai
controversate, ceea ce s-a ntmplat n Kosovo
continu s Iie interpretabil, dac nu conIuz.
Care s Iie explicatia? Consider Ir a avea
pretentii c am redescoperit America c cel mai
adesea media nu a Icut n acest caz dect s oIere,
s multiplice o imagine deIormat si simpliIicat a unei
realitti complexe, imagine care corespunde mai
curnd unor interese politice de moment. n plus,
mass-media a devenit si n acest caz parte integrant
a conIlictului, pe care a ajuns s-l explice, s-l justiIice
si chiar s-l ntretin.
Desi am urmrit pe ct am putut att
presa oIicial de limb srb, ct si pe cea de limb
albanez, consider c acestea constituie cazuri
distincte, cu totul speciale si care ar Ii mai potrivite n
cazul unei analize a mesajelor propagandistice. De
aceea aIirmatiile mele se bazeaz ndeosebi pe situatii
ntlnite n media romneasc si occidental si ca o
observatie suplimentar pe situatii anterioare nceperii
campaniei aeriene a NATO. Ce s-a ntmplat dup
24 martie 1999, consider a Ii iarsi un capitol distinct
n aceast relatie att de controversat si de complicat
dintre mass-media si rzboi. Eoarte pe scurt, dup
aceast dat din motive ce tin de considerente
politice nu s-a mai putut Iace n general dect ceea
ce se numeste 'jurnalism la mna a doua, bazat pe
inIormatii trunchiate, pe surse unilaterale si prtinitoare,
Iie c acestea s-au aIlat la Belgrad sau Bruxelles. Pe
timpul campaniei NATO asupra Iugoslaviei, cenzura
si restrictiile ideologice au primat decisiv asupra
meseriei de jurnalist.
Simplificarea excesiv a faptelor
Poate cel mai des Iolosit mecanism n cazul
relatrilor de pres n situatii conIlictuale, cum a Iost si
cea din Kosovo, este cel al reducerii si simpliIicrii
Iaptelor. Nu e vorba aici doar de Iaptul c un jurnalist
46
Politic extern
S.P. nr. 84/2000
trebuie s vorbeasc despre lucruri uneori Ioarte
complicate n doar 2-3 minute, ct dureaz o stire de
televiziune, sau cu 800-1000 de cuvinte, cte se
regsesc ntr-o relatare de pres. E vorba mai curnd
de Iaptul c situatia din Kosovo a Iost redus
ndeosebi la un singur aspect, respectiv cel politic.
Pentru un om obisnuit, indiIerent c se aIl n Romnia
sau n Statele Unite, criza din provincia srbeasc a
Iost prezentat de ctre media cel mai adesea ca
o conIruntare ntre bine si ru, ntre dou tabere (srbii
si etnicii albanezi, respectiv armata iugoslav si trupele
NATO) aIlate pe pozitii ireconciliabile. Numai c
adesea rolurile acestora s-au amestecat nucitor,
depinde de ctre cine erau prezentate lucrurile: Iie
uneori a Iost o nclestare ntre un dictator sngeros si
niste lupttori pentru libertate, Iie o nedreapt
pedepsire de ctre o oligarhie militarist a unei natii
demne si viteze.
n contextul crizei din Kosovo, media a
ignorat aproape total explicatiile de context istoric,
de natur social sau economic, care arat totusi c
la situatia din Kosovo s-a ajuns si pentru c aici
cresterea exploziv a populatiei de origine albanez
nu a Iost nsotit de o dezvoltare economica a regiunii
sau pentru c n Kosovo majoritatea comunittilor
locale sunt Ioarte traditionaliste si Iunctioneaz dup
reguli colectiviste care nu au nimic de-a Iace cu
aIirmarea liberttilor individuale pe criterii etnice.
Exemplele sunt Ioarte numeroase n acest
sens. Pe de alt parte, as vrea s m opresc la o alt
Iorm de reductionism ntlnit n relatrile media,
respectiv la Iolosirea abuziv a datelor statistice, a
ciIrelor. Numeroase ciIre au circulat Irecvent n presa
de mare circulatie, Ir ca vreodat ele s Ii Iost
veriIicate sau puse mcar ntr-un context potrivit. S-a
vorbit astIel de cele 2000 de persoane ucise n Kosovo
nainte de nceperea bombardamentelor NATO, Ir
a se arta cte dintre acestea au Iost de nationalitate
srb, cte etnici albanezi si cte au murit n luptele
dintre politia srb si UCK sau pur si simplu n alte
conditii.
Numrul reIugiatilor, al etnicilor srbi din
Kosovo, al etnicilor albanezi intrati ilegal n Kosovo
n anii 80, dar mai ales numrul celor ucisi n timpul
bombardamentelor NATO, toate acestea au Iost ciIre
Ioarte controversate, intens vehiculate de pres, dar
care nu au Icut cel mai adesea dect s justiIice sau
s sustin interesele politice ale celor implicati n
conIlict.
Exploatarea sentimentelor
Siruri lungi de reIugiati, Iemei si copii cu
chipuri desIigurate de spaim, schimburi intense de
Iocuri sau explozii ce aprind orizontul, cldiri calcinate,
cadavre la tot pasul. Toate aceste imagini Iac parte
din recuzita obligatorie a oricrui conIlict armat, imagini
care sunt 'vnate de ctre orice jurnalist si care n
plus se vnd Ioarte bine, datorit gradului lor ridicat
de emotionalitate. Acest mecanism, al exploatrii
excesive a emotiilor si sentimentelor, este adesea ntlnit
n cazul relatrilor media din zone de conIlict.
Indiscutabil c rzboaiele, conIlictele n general,
reprezint o adevrat man cereasc pentru mass-
media (cel putin din punctul de vedere al cresterii
indicilor de audient sau vandabilitate), care poate s
oIere astIel imagini sau inIormatii cu un grad ridicat de
sensibilizare a opiniei publice.
La Iel au stat lucrurile si n Kosovo, de unde
imagini precum cele amintite mai sus au Iost Iolosite
predominat n cazul relatrilor media. Ceea ce este
ns grav este Iaptul c aceste imagini s-au Iolosit
pentru justiIicarea Iie a unui 'rzboi eroic de aprare
mpotriva agresorului (ca n cazul presei oIiciale de
la Belgrad) Iie pentru a justiIica o interventie militar,
explicat aproape exclusiv pe considerente umanitare,
asa cum s-a spus de ctre politicienii de la Bruxelles.
Pe de alt parte, un alt stereotip extrem de persuasiv
a Iost cel al exploatrii unui scenariu al victimelor si
victimizrii. Acest lucru a produs o adevrat
competitie pentru a prezenta pe cele mai demne de
comptimire victime. Eiecare dintre prtile aIlate n
conIlict (Iie srbi, etnici albanezi sau tri ale Aliantei
Nord Atlantice) a ncercat s-si scoat n Iat propriile
victime, pentru a impresiona, a emotiona si a justiIica
astIel actiuni politice sau militare. n plus, nu de putine
Politic extern
47 S.P. nr. 84/2000
ori s-a Icut un soi de ierarhizare a victimelor, unele
Iiind mai importante dect altele, de parc n acest
caz cineva ar merita s i se tin mai mult partea, Iie si
post-mortem. O s dau n acest sens doar un singur
exemplu: zile de-a rndul presa occidental a relatat
pe larg, si aproape exclusiv, despre cei trei soldati
americani luati prizonieri de ctre Belgrad. Desi n tot
acel timp numrul reIugiatilor albanezi crestea
continuu, ca si cel al srbilor, victime ale 'eIectelor
colaterale ale bombardamentelor.
Fragmentarea adevrului
Un alt mecanism ntlnit n relatrile de pres
este cel al prezentrii Iaptelor, evenimentelor dintr-o
singur perspectiv. Desi au Iost si situatii n care pur
si simplu conIlictul din Kosovo a Iost redus la o
dimensiune caricatural, de thriller plin de suspans, n
care cei buni i pedepseau pe cei ri, cel mai adesea
situatia din provincia srbeasc a Iost prezentat
ignorndu-se pur si simplu o parte a realittii.
Mecanismul nu a Iost Iolosit doar de presa de limb
albanez sau de cea srb ci si de media occidental
si ndeosebi cea american.
Explicatia la ndemn n aceast situatie
dac acceptm c buna-credint a jurnalistilor nu
poate Ii pus la ndoial este c ei au Iost constrnsi
de limitrile speciIice meseriei si nevoiti s Iac o
relatare simpl, lipsit de explicatii de context si
Iolosind sursele de inIormare Iie oIiciale, Iie cele mai
la ndemn. Acestea ns nu sunt ntotdeauna si cele
mai credibile. Exemplele sunt iarsi extrem de
numeroase si de aceea voi aminti aici doar o parte
dintre lucrurile care, n mod constient sau mai putin
constient, au Iost ignorate de media international
atunci cnd a ncercat s rezume situatia din Kosovo:
Iaptul c ntre nationalismul srbesc si tendintele
secesioniste ale etnicilor albanezi diIerentele sunt doar
de nuant si nu de Iond sau c de Iapt tonul
conIruntrilor armate violente a Iost dat de ctre
UCK.
Presa international a abundat n acest sens
de cuvinte care nu Iceau altceva dect s rezume
partial realitatea complex din Kosovo: 'dictator,
'ultimul lider comunist (asta n ceea ce-l priveste pe
presedintele iugoslav Slobodan Milosevici), 'genocid,
'politica de puriIicare etnic, 'masacru etc., etc.
O alt modalitate de prezentare trunchiat a
situatiei din zone de conIlict este cea a Iolosirii doar a
unei singure surse de inIormare, aIlat cel mai la
ndemn si care adesea este reprezentat direct de
victime (Iie c acestea au Iost reIugiati albanezi ori
civili srbi) sau de ctre avocati ai acestora.
Contextualizarea istoric for(at
Gndirea jurnalistic, asimilat inevitabil si de
opinia public, are n general o logic simpliIicatoare:
orice eIect are o singur cauz sau n situatia de Iat
orice se ntmpl acum trebuie s aib o explicatie
n trecut. Asa s-a ajuns s se explice n media
occidental c Iervoarea nationalist a srbilor este
rezultatul aproape exclusiv al rmnerii la nivelul unei
mentalitti de ev mediu, pe cnd cneazul Lazar se
opunea eroic nvlirii otomane sau c acelasi lucru a
dus si la invocarea 'drepturilor istorice asupra
Kosovo. Pe de alt parte, explicarea aparitiei
nemultumirii etnicilor albanezi doar prin Iaptul c
provinciei i-a Iost ridicat autonomia n 1989 este un
alt exemplu de reducere abuziv la un unic eveniment
istoric, si acela scos din context. Acestea ar Ii unele
exemple care arat c mass-media, atunci cnd a
ncercat s explice situatia din Kosovo, a Iolosit din
plin si mecanismul punerii ntr-un context istoric
nepotrivit. De Iapt, consider c explicatiile ntr-un
cadru istoric strict determinat sunt Ioarte rar potrivite
pentru a explica o realitate contemporan. Cel mai
adesea scopul analogiilor si contextualizrilor istorice
este de a evoca si de a manipula rspunsuri emotionale
previzibile, care pot Ii Iolosite n acest Iel n scopuri
exclusiv politice.
Expertiza partizan
Nu n cele din urm, o alt caracteristic a
presei ce relateaz situatii de conIlict este legitimizarea
48
Politic extern
S.P. nr. 84/2000
printr-o expertiz partizan. Pentru a explica sensul
unei actiuni oIiciale, pentru a oIeri amnunte de
context, mass-media apeleaz la diIeriti experti al cror
rol este s oIere publicului larg o analiz asupra a
ceea ce se ntmpl n acel moment. Numai c, din
pcate, cel mai adesea invitati sunt tocmai acele
persoane despre care se stie c oIer o perspectiv
conIorm cu sensul comun, c explicatiile lor nu
contrariaz sau nu contravin politicii institutiei media
respective.
Tot n acest context pot Ii amintite si abuzul
de sondaje de opinie sau de emisiuni interactive. S-a
ajuns la situatia ca o actiune oIicial guvernamental
s Iie justiIicat si sustinut prin prezentarea unor
sondaje de opinie, care n Iond se bazau pe niste opinii
sumare ale unui public care Iusese deja inIluentat
tocmai de media oIicial. Pe scurt, ca s dau un singur
exemplu, au Iost prezentate sondaje care aIirmau c
o campanie militar sau neamestecul n treburile interne
ale unui stat sunt sustinute de majoritatea oamenilor
tocmai dup ce acestora le Iusese repetat de
nenumrate ori exact acest lucru prin intermediul
presei oIiciale. Aceast tautologie ar Ii Iost comic
dac subiectul ei respectiv criza din Kosovo nu
ar Ii Iost din pcate unul tragic.
Merit amintit aici, chiar dac n treact, c
de nenumrate ori media (dar ndeosebi partea
managerial si de conducere a institutiilor de pres) a
Iost supus n mod direct unor presiuni politice sau
de alt natur din partea guvernelor trilor implicate
n conIlictul din Kosovo. Exemplul cel mai cunoscut
este cel al unui jurnalist BBC ale crui relatri au
determinat aprige dispute parlamentare n Anglia si
solicitri voalate la cenzurarea materialelor de pres.
n loc de ncheiere
Concluziile acestui material nu sunt deloc
pozitive. n ciuda eIorturilor a numerosi jurnalisti onesti
si bine inIormati, n ciuda imenselor cheltuieli materiale
si umane asumate de ctre unele institutii media,
relatrile din situatii de criz, n cazul de Iat din
Kosovo, au Iost Ioarte adesea trunchiate, simpliste,
prtinitoare, inclusiv ru intentionate. Toate acestea
nu pot Ii scuzate nici prin limitrile inerente meseriei
de jurnalist, nici prin conditiile potrivnice relatrii din
zonele de conIlict. Consider c de Iapt ntr-o astIel
de situatie cum a Iost cea din Kosovo, unde s-a dus
o lupt politic si militar ntre mai multe prti aIlate
pe pozitii ireconciliabile, mass-media a devenit parte
si victim totodat a conIlictului pe care a ncercat s-l
prezinte. n Iunctie de una sau alta din prtile implicate
n aceast conIruntare politic si militar cea srb,
a etnicilor albanezi si respectiv trile NATO sau aliate
acestora , mass-media a reinventat adesea o realitate
care s-a dorit conIorm cu propriile lor interese sau
limite de reprezentare.
Desigur c media nu are cum s Iie o oglind
perIect a realittii, mai grav este ns c nu de putine
ori a recreat o realitate care a ntretinut conIlictul,
disputele si prejudectile inter-etnice. Iar la acest lucru
a contribuit direct prin (re)prezentarea grbit, rupt
din context si doar a evenimentelor cele mai
spectaculoase, adic tocmai prin cultivarea unora
dintre mecanismele descrise succint mai sus. Desi nu
mi propun s Iiu apodictic, parc o concluzie se
impune: rzboiul, nationalismul, intoleranta,
politicianismul au dus la aparitia tragediei din Kosovo
si tot ele au ntretinut-o. n plus, media a contribuit
decisiv la constructia ideatic a conIlictului, la
ntretinerea si radicalizarea lui.
Desigur c cele spuse aici nu sunt nici originale
si Ioarte sigur vor mai Ii rostite n continuare de alti si
alti oameni. Din pcate, motive pentru a o Iace se vor
gsi mai mereu.
MARIAN CHIRIAC Master oI Arts n Stiinte ale
Comunicrii n Mas, Scoala National de Studii
Politice si Administrative. n prezent, ziarist la
Agentia de Pres MediaEax.
IdeoSfera
49 S.P. nr. 84/2000
Teme antisemite n discursul public (V)
GEORGE VOICU
(4) ,Antiromnismul evreilor
Dac, n discursul antisemit, criza post-
comunist pe care o cunoaste n prezent Romnia
este ,explicat prin Iactorul evreiesc, nu altIel stau
lucrurile n trecut. Dintotdeauna evreii s-au dovedit
a cultiva ceea ce autorii acestui discurs numesc
,antiromnismul, motivat n general politic si
economic, dar si cultural si psihologic.
Cteodat, ,antiromnistilor le este atribuit
un determinism utilitar. Ar Ii n interesul evreilor, se
aIirm, ca romnilor s le mearg ru. Ilie Neacsu,
de exemplu, este de aceast prere. Adresndu-se
unui minoritar evreu, deputatul PRM i spune
acestuia: ,multi coreligionari de-ai matale |.| n-au
avut, nu au si nici nu vor avea vreodat vreun interes
ca Romnia s prospere
1
. Potrivit unei asemenea
judecti, cu ct romnilor le merge mai ru, cu att
evreilor le-ar merge mai bine, de unde concluzia
c starea critic a Romniei de azi este eIectul unor
sustinute activitti antiromnesti a evreilor. Ion Coja
crede de asemenea c ,tot haosul acesta din
economia romneasc este un proces bine controlat,
planiIicat si proiectat cu grij
2
de ctre o putere
ascuns, cu o identitate tulbure-secret, dar cu o
mereu presupus dimensiune evreiasc.
Discursul acesta nu justiIic ns niciodat
de ce ntre interesul romnilor si cel al evreilor
trebuie s existe o relatie de invers-proportionalitate.
E motivul pentru care motivul ,utilitar se dilueaz
adesea pn la inconsistent. Einalmente, evreii ar
practica ,antiromnismul din cauza demoniei care-i
caracterizeaz.
Asa cel putin s-ar putea ntelege de ce
,antiromnismul evreilor este mai mereu presupus
ca Iiind traditional si programatic. El ar Ii existat
deci n toat istoria modern a Romniei, cnd
maniIest cnd pervers, cnd vizibil cnd invizibil, dar
mereu activ. A vorbi asa cum o Iace Traian Romanescu
ntr-un serial antisemit publicat n Romnia Mare
de ,Istoria |sic!| cumplitelor trdri ale Romniei
de ctre evrei
3
nseamn a da expresie tezei
,antiromnismului. Exemplul acesta nu este
nicidecum singular. ,Autorul constat st scris n
alt parte, mai precis n capitolul introductiv al unei
crti antisemite c sionismul nu si-a schimbat cu
nimic metodele Iolosite mpotriva Romniei de la
1866, metode prin care si-a asigurat stpnirea
economic si politic a trii, nrobirea poporului,
ncercarea de a-i distruge institutiile Iundamentale,
cultura si spiritualitatea.
4
,Autorul n cauz nu
realizeaz contradictia n care se plaseaz prin
asemenea aIirmatie: anume aceea c sionismul a
aprut la cteva zeci de ani dup 1866 si c, potrivit
logicii obisnuite, nu avea cum c actioneze nainte
de a exista. Dar, n paradigma conspirationist,
orice e posibil. n consecint, ceea ce s-a ntmplat
cu Romnia ncepnd cu 22 decembrie 1989
constituie, potrivit acestui discurs, nc un episod
care ilustreaz aceast veche legitate: ,Drama,
decderea si deriva temporar a Romniei de astzi
este Iinalizarea a dou secole de lupt a evreimii
prin rzboiul atipic declarat direct trii, prin lovitura
de stat din 1989, contrarevolutie, masonizarea si
iudaizarea vrIurilor puterii contrarevolutionare
5
|sic!|.
Aceast pornire programatic si tenace a
evreilor contra romnilor si a Romniei s-a maniIestat
plenar n timpul celui de-al doilea rzboi mondial,
cnd deveniser stridente dup cum am vzut si
la temele anterioare ,maniIestrile de antiromnism
la care s-au dedat unii evrei n momentul n care
Rusia a somat administratia romneasc s prseasc
50
IdeoSfera
S.P. nr. 84/2000
nordul Bucuvinei si Basarabia
6
.
n perioada de instaurare a regimului
comunist, ,antiromnismul era, dup cum ne-am
Ii putut da seama nc de la prima tem, izbitor,
tintind direct sustin aceste publicatii la deznatio-
nalizarea romnilor: ,Er a Ii antisemit, nu pot trece
peste Iaptul c doi evrei, slugi ale emigrantilor din
Transnistria, au vrut s ne slavizeze: Mihai Roller
n istorie si Alexandru Graur n lingvistic
7
, scrie
un Iost procuror ,Iaimos pentru erorile sale
proIesionale ntr-un articol care, aparent, nu avea
nici o legtur cu ,chestiunea evreiasc; rechizi-
toriul lui nu se opreste ns doar la aceste dou
nume, Iraza urmtoare cuprinznd altele (Ana
Pauker, Walter Roman), pentru a sugera amploarea
epidemic a Ienomenului.
Dar ,antiromnismul evreiesc s-a maniIestat
chiar si n perioada de ,valahizare a regimului
comunist, prin inIiltrarea insidioas a unor evrei n
structuri esentiale ale statului romn, prin spionaj,
ncercnd astIel s dejoace vigilenta eroic a politiei
politice. Iat, de pild, cum descrie o publicatie un
asemenea caz: ,MaIia sionismului international
reusise, sub ochii vigilenti ai Securittii, s-si
introduc un ochi si n acest sector important al
economiei. Acesta Iusese unul din canalele prin
care Centrala International era inIormat zi de zi
despre eIortul Romniei de a-si plti datoria
extern. Eapt ce a nemultumit proIund Iinantele
internationale si a contribuit major la hotrrea de
a distruge economia romneasc
8
.
Discursul antisemit nu este, nici din acest
punct de vedere, consecvent, ci contradictoriu: o
dat aIirm c evreii au Iost ndeprtati din
structurile de putere n timpul regimului national-
comunist, altdat aIirm o idee contrar (n sensul,
cel putin, c ei si-au pstrat reprezentanti n sectoare-
cheie si c acestia aveau un rol inIormativ si
distructiv). Aceast din urm idee ia uneori o Iorm
radical, n sensul c subliniaz ,omnipotenta
evreiasc ntr-o etap n care, aparent, puriIicarea
national a puterii politice reusise pe deplin. Ion
Coja, de pild, sustine c nu autocratul de pn n
1989, Nicolae Ceausescu, ci seI rabinul Moses
Rosen era atunci ,omul cel mai puternic din
Romnia
9
. Dac asa stteau lucrurile atunci, n
glorioasa perioad de ,valahizare, se ntelege c,
dup 1989, ,omul cel mai puternic din Romnia
este tot ,evreul, si Iaptul acesta ar Ii, chipurile,
izbitor.
Uneori nu se procedeaz la generalizare
sau la inventariere, ci doar la numirea unui evreu
,exemplar sau ,reprezentativ pentru ,antiromnismul
su, numire urmat de un veritabil bombardament
verbal. Atacuri josnice la adresa unor personalitti
de origine evreiasc, pe motivul c acestea snt un
element strin sau chiar dusman n corpul national,
apar cu regularitate n publicatiile care cultiv
nationalismul radical
10
. Se ntmpl ns ca asemenea
gazri verbale s apar si n publicatii considerate
democratice. De exemplu, ziarul Adevrul, prin
pana redactorului su seI, Cristian Tudor Popescu,
,portretiza astIel un om de cultur romn de
origine evreiasc: ,Romnul sta de aeroport (.),
roztorul sta de burse pe-aIar, emanatul din
spuma murdar a asa-zisei elite Ir de tar,
homunculul crescut pe spinarea unui popor
neIericit
11
. ,Trdtorul (X), ,vnztorul de tar
(Y), ,ponegritorul de neam (Z) etc. snt alte
identiIicri uzuale n acest tip de discurs, care lupt
astIel din rsputeri cu neIastul ,antiromnism
evreiesc. Iar ,vinderea sau ,trdarea de tar se
Iac ntotdeauna, dup acest discurs, contra unei
plti mai mult sau mai putin simbolice (cei ,30 de
arginti snt ns invocati cel mai Irecvent, Iixatie
purttoare de semniIicatii ample).
Alteori, evreul omnipotent din Romnia
post-comunist nu are o nItisare personal
precis, nu are chipul unui sau unor indivizi, dar
are totusi un nume. Eondul Monetar International
sau Banca Mondial, Consiliul Europei sau NATO
snt, n viziunea acestor discursuri, numele unor
institutii sub care se ascund, de Iapt, multi evrei, ce
ocup, n cadrul lor, posturi-cheie. ,Mergem din
ru n mai ru, cci sta este scopul evreimii
mondiale si al celor din Tar pentru a distruge
IdeoSfera
51 S.P. nr. 84/2000
credinta noastr ortodox si chiar Poporul Romn.
12
Dar acuzele acestui discurs tintesc si n
,cripto-evrei, ntru deplina lmurire a cititorului,
toti acestia Iiind si ei ,vnztori de Tar, n solda
intereselor strine, antiromni prin deIinitie. Ei snt,
de regul, oameni politici dintre cei mai importanti
(dar si oameni de cultur) n Romnia post-
comunist. Bunoar, Romnia Mare si inIorma
recent cititorii, nc de pe prima pagin, c primul
ministru romn aIlat n Iunctie n acel moment (Victor
Ciorbea) si actualul presedinte al Romniei (Emil
Constantinescu) snt evrei. Este vorba de o
declaratie a unui constean, anonim, desigur, al
Iostului premier, care este consemnat n urmtorii
termeni: ,s stiti c nu-i mot, nici romn. Printii lui
erau lptari bogati si toat comuna noastr (.) le
spune, de zeci de ani, Jidanii. Abia acum am
nteles noi de ce l-a ales Emil Constantinescu, care
e tot evreu, pe tac-su l chema Pataievici.
13
Ceea
ce pare a Ii un Iapt divers inventat, nu lipsit de
turpitudine, desigur, devine ns n cuprinsul aceluiasi
numr ,adevr veriIicat de ,o serie de surse
independente, credibile: ,Emil Constantinescu este
agent n slujba unor servicii strine de spionaj; de
origine etnic strin evreu rus
14
, se sustine cu
certitudine n cuprinsul publicatiei. Avem aici de-a
Iace cu pentru a relua exacta expresie a lui Paul
Zawadski ,iudaizarea obiectelor urii
15
.
Eormele ,antiromnismului (care, trebuie
recunoscut, nu e n toate cazurile numai evreiesc)
snt deci variate si, cteodat, insesizabile, perIide.
Dar auditoriul acestui discurs nu mai poate Ii nselat
de aici nainte: ,am descoperit cu totii c pe lumea
asta nu exist numai antisemitism, anticomunism si
antiIascism. Exist i un foarte activ anti-
romnism' Si nu de ieri, nici de alaltieri! Iar tinta
principal a vastului program antiromnesc
este caracterul national romnesc al statului
romn'
16
.
De aceeasi prere este si Cristian Tudor
Popescu, pentru care ,antiromnismul unor evrei
se ,explic tot printr-un soi de demonologie.
Acestia, de pild, ar voi s acrediteze teza vdit
Ials, dup C. T. Popescu potrivit creia n
Romnia ar exista oarece antisemitism, si pentru a
o putea Iace se dedau la tot Ielul de ,malversatiuni.
'Exist ns si evrei st scris ntr-un editorial din
Adevrul care actioneaz cu metod si perIidie
tenace pentru a inventa cu orice pret antisemitismul
acolo unde n-a reusit s prind niciodat rdcini
la nivel de mas: n Romnia. Malversatiunile
acestor insi cred c sunt Icute nadins att de
strigtoare la cer nct s te scoat din srite si s
scapi o njurtur. Exact asta le trebuie ca s poat
zbiera linistiti: antisemitule!
17
Asa c atunci cnd unii congresmeni
americani se las ngrijorati de antisemitismul din
Romnia, ei trucheaz. ,Dac Congresul SUA tot
se uit dup Ienomene anti n Romnia, e de mirare
c nu descoper unul autentic si devastator:
antiromnismul. Etnicilor evrei n-am auzit s le Iie
atacate n Romnia miturile, traditiile, cultul religios.
n schimb miturile Iondatoare ale Istoriei |sic!|
romnilor, precum si Biserica lor ortodox, pe
punctul de a Ii lipsit de atributul national, sunt
tintele unor echipe teroriste n toat regula...
18
,Antiromnism deci, exist, antisemitism ns nu,
cel putin n Romnia. Asa crede redactorul-seI de
la Adevrul. Si asa ar crede si cititorii acestui ziar.
Potrivit unei asemenea opinii ,se mproasc asupra
Romniei si poporului romn dinspre o anumit
parte a Congresului SUA o sumedenie de acuzatii
neIondate, prin care se ncearc discreditarea
Romniei si a natiunii noastre
19
. Se subntelege c
,partea n cauz a congresmenilor ce dau dovad
de ,antiromnism este cea evreiasc.
Denuntarea ,antiromnismului evreiesc
are, se pretinde adesea, ratiuni patriotice: ,Merg
pe linia aprrii intereselor nationale asa cum au
Icut-o intelectualii patrioti ai acestei tri, oIerind
cititorilor un punct de vedere larg asupra
Ienomenului evreiesc, a |sic!| sionismului universal,
dup prerea mea constituind pericolul mortal
cruia Romnia trdat i-a czut victim dup
rzboiul electronic si lovitura de stat din decembrie
1989.
20
Acelasi angajament national, animat doar
52
IdeoSfera
S.P. nr. 84/2000
de ,iubirea arztoare de Tar, se ntlneste Irecvent
n discursurile lui C. V. Tudor, Ilie Neacsu,
Gheorghe Eunar, Gh. Dumitrascu s.a. Cu totii merg
pn la conIiscarea patriotismului n beneIiciul lor
exclusiv, interzicndu-l altora. Cnd partizanii
,romnismului se opun vehement unei legi privind
retrocedarea bunurilor evreilor, de care acestia au
Iost deposedati abuziv de ctre regimul comunist
21
,
ei o Iac, s-ar prea, avnd n vedere
,antiromnismul Iunciar al evreilor. Acesta este,
de cele mai multe ori, o alt denumire a ceea ce
nainte de rzboi se numea ,pericolul evreiesc.
(5) Complotul evreiesc interna(ional
mpotriva Romniei, ca si mpotriva altor tri din
zon si n general din lume, este o alt tem
preIerat a discursului n chestiune. Tema anterioar
este astIel, la rndul ei, nglobat ntr-un ,model
explicativ mai larg.
De ce se exercit aceast conspiratie
mpotriva Romniei? ar putea Ii o ntrebare
justiIicat n descendenta acestor aIirmatii. Un
,rspuns autorizat privind asaltul asupra trii l-a
oIerit Jean Marie Le Pen, liderul Erontului National
din Eranta, cu ocazia vizitei sale n Romnia (la
invitatia omologului su ideologic romn, C. V.
Tudor), rspuns consemnat cu promptitudine de
revista Politica: ,mi pare Ioarte ru c trebuie s
v-o spun, dar acest pmnt este prea Irumos si prea
bogat ca s-l puteti pstra Ir lupt; vi-l vor lua.
22
Un astIel de 'rspuns, Icnd apel la un lucru ce
se poate veriIica empiric, nltur supozitia c am
avea de-a Iace, n aceste texte, cu un simplu
complex de persecutie. Totusi, o a doua ntrebare
se impune: cine anume? Nu e deloc limpede din
acest text. Ceea ce nu nseamn c alti autori de
discursuri radical-nationaliste nu au certitudini cu
privire la identiIicarea adversarului Romniei.
,Complotul iudeo-masonic, ,oculta
international, ,imperiul invizibil, ,Noua Ordine
Mondial, ,Republica Universal, ,Statul
Planetar, ,MaIia Transnational, ,Guvernul
Mondial Evreiesc, ,globalizarea, ,mondializarea
23
etc. etc. snt astIel de identiIicri curente. Desi toate
acestea snt mai degrab metaIore sau concepte
abstracte dect nume exacte, discursurile antisemite
nu par constiente de acest lucru. Ele dau dovad
de o inventivitate nemrginit, necznd de acord
asupra unei denumiri unice. Aceste diIerente nu le
separ totusi, ci mai degrab le uneste. Desi toate
aceste metaIore aproximeaz, ele indic totusi un
acelasi proiect demonic si secret, de sorginte
eminamente evreiasc.
n consecint, discursul antisemit aIirm c
exist o ,MaIie Transnational activ si neobosit,
care unelteste continuu mpotriva Romniei
24
.
Motivatia economic a acestei organizatii maleIice
nu e pus la ndoial. Totusi, ea nu este numai att.
Potrivit acestor texte, Romnia este o tint ntre
altele pentru ,conspiratia iudeo-masonic,
de:nationali:area si decretinarea generale ale
omenirii Iiind de Iapt scopurile ultime ale acestei
organizatii planetare ultra-secrete. Argumentul
crestin apare de aceea cu Irecvent la cei ce s-au
nrolat n aceast cruciad. Iat-l ntr-o Iormulare
dat de C.V. Tudor: ,eu snt un crestin convins si
de aceea am s lupt cu toate Iortele mpotriva
oricror cabale Irancmasonice menite s rup
legtura organic dintre Dumnezeu si suprema sa
creatie, Omul
25
.
La argumentul crestin este adugat de
regul argumentul national. Iat un exemplu:
,Masoneria modern, structurat n prima jumtate
a secolului al XVIII-lea, este o organizatie
international Iundamental ocult, imuabil n
principii, dar proteic n Iorme, ce are drept scop
dizolvarea ordinii traditionale si nlocuirea ei cu o
nou ordine mondial, anticrestin si antinational
(toate Iormele de stngism politic si de anarhism
revolutionar au crescut din aceast rdcin).
Dinspre sIrsitul secolului al XIX-lea si pn spre
jumtatea secolului XX, a circulat curent sintagma
de iudeo-masonerie, motivat prin prezenta
masiv a elementelor iudaice n ideologia,
simbolistica, ritualurile si ierarhiile masonice, de
existenta unor loji masonice exclusiv evreiesti
IdeoSfera
53 S.P. nr. 84/2000
(precum Iaimoasa Bnai Brith) si de divulgarea
asa-numitelor Protocoale ale Inteleptilor Sionului
(a cror paternitate evreiasc a Iost ns
contestat). |.| Se poate recunoaste n
cosmopolitismul si internationalismul masonic
pervertirea premeditat a universalismului crestin.
26
,Antinationala masonerie a aprut,
asadar, ntr-un chip Ioarte curios, adic naintea
aparitiei natiunilor. Mai mult, cum totusi natiunile
s-au dezvoltat (o constatare istoric la ndemna
oricui), nseamn una din dou lucruri (sau ambele):
ori masoneria nu are scop antinational ori importanta
care se acord acestei organizatii este de departe
exagerat, ea neputnd s inIluenteze n mod
semniIicativ evolutia istoric. Ct priveste cellalt
scop presupus al masoneriei, ,pervertirea |.|
universalismului crestin sau anti-crestinismul, este
iarsi la ndemna oricui s constate c ,marea
schism este mult anterioar masoneriei si c, n
plus, nu este sesizabil nici un Iel de diminuare a
locului si rolului crestinismului n societtile
contemporane. Or, toate aceste simple constatri
pot indica Iaptul c masoneria nu reprezint un
Iactor relevant n istorie (ar putea Ii unul, dar n nici
un caz unul hotrtor), c a ncerca s explici istoria
prin aceast variabil este o tentativ care risc s
sIrseasc n cel mai bun caz n comic.
Ideea ,conspiratiei iudeo-masonice este,
aIirm acest discurs, pe ct de veche pe att de
struitoare si de inventiv. Potrivit unora din aceste
texte, chiar si revolutia bolsevic si-ar Ii avut
originea ntr-o conspiratie international evreiasc,
la care au luat parte, de-a valma, bolsevici si
capitalisti. ,A existat se sustine ntr-un text o
stranie aliant (colaborare) ntre comunistii bolsevici
din Europa, pe de o parte, si marea Iinant
american sau liderii politici occidentali, pe de alt
parte. Ceea ce i-a unit pe toti acestia a Iost nationa-
litatea evreiasc.
27
Or, dac n puternica Rusie
bolsevicii au cucerit puterea prin asemenea manevre
conspirative internationale evreiesti, regimul
comunist n Romnia nu putea Ii instaurat dect
printr-o aceeasi retet
28
. Acelasi discurs vede ns
o actiune complotist si n prbusirea comunismului,
dup cum am vzut. Iat nc o prob: ,Perestroika?
Este instrumentul adus de conspiratia evreiasc
pentru a Iace tabula rasa URSS-ul si Europa de
est
29
.
Cum? ar putea Ii o ntrebare. Nu e prea
limpede, dar, oricum, nu prin metode clasice
(rzboi). Perversa ,Ocult ar Ii planiIicat, dup
Dan ZamIirescu, ca n anul 2004 Romnia s aib
numai 7 milioane de locuitori
30
(de la cei aproape
23 milioane existenti azi). Pentru aceasta, printre
metodele Iolosite de ,Oculta International se
numr, sustine Cristian Negureanu, ,inIectarea
populatiei cu HIV
31
. Cei ce imagineaz asemenea
scenarii Iantasmagorice vorbesc chiar de ,UN
MARE RZBOI AL EORTELOR OCULTE
NPOTRIVA NATIUNILOR LUMII. De pild,
ntr-un articol, semnat cu autoritatea unui ,doctor
n istorie, st scris: ,a doua etap a rzboiului
sInt avea ca obiectiv ANIHILAREA PN LA
DESEIINTARE A NATIUNILOR LUMII
|majusculele autorului n.m.|
32
, natiunea romn
Iiind vizat, se ntelege, prioritar. Romnia, se
sustine n alt parte, este ,tinta unui al treilea rzboi
mondial
33
.
Se cuvine ns artat c n complexa
ecuatie a acestei conspiratii mondiale, Iactorul
evreiesc este adesea dublat de Iactorul american.
Multe din aceste texte imagineaz o combinatie
americano-israelian. Acest tandem nu trebuie ns
luat ca atare, pentru simplul motiv c dup cum
decreteaz Corneliu Vadim Tudor ,America e
colonia Israelului
34
. O asemenea idee nu este
un accident publicistic, cci ea este reluat, n alte
expresii, si de altii. Radu Theodoru, bunoar,
sustine c ,iudaizarea statului american si
subordonarea lui intereselor iudaismului
international
35
este o oper veche, nceput nc
de George Washington si continuat de Ioarte multi
presedinti, cu ajutorul staII-ului lor, care a avut
mereu si are si n zilele noastre o compozitie
majoritar evreiasc. Casa Alb de astzi este deci
pus cu totul n slujba sionismului, a Israelului, a
54
IdeoSfera
S.P. nr. 84/2000
iudaismului, ,presedintele Clinton Iiind emanatia
evreimii americane, principalii lui colaboratori
politici si privati Iiind evrei
36
.
Dar nu numai America este controlat de
evrei, ci si. Biserica Catolic. Numai aceast
conspiratie a putut Iace sustine acelasi discurs
antisemit ca ,pe tronul Vaticanului s Iie suit un
evreu, Ioan Paul al II-lea, de Iapt un Karol Voityla
Katz
37
.
Dac avem n vedere c semnatarul acestui
citat crede si n extraterestrii
38
, o asemenea idee
n-ar trebui s mire prea mult. Numai c nu e singurul
care gseste asemenea dedesubturi decisive ale
istoriei pe care o trim. Evreii au penetrat insidios
n toate marile structuri de decizie ale planetei, Iie
direct, ca n cazul Papei, Iie indirect, ca n cazul
Iostului secretar general al ONU; ,sotia d-lui
Boutros Ghalli e evreic, aceasta si explic alegerea
acestui egiptean (.) ca secretar general
39
, sustine
presedintele PRM. Si cum evreii controleaz
planeta, sustine acelasi om politic si director de
opinie, ,s nu ne mirm c prin anul 2000 planeta
noastr nu se va mai numi Pmnt, ci Israel
40
.
Aceeasi idee este lansat si sub alte Iorme:
,ONU, CONSILIUL DE SECURITATE,
NATO, EONDUL MONETAR INTERNATIONAL,
COMUNITATEA STATELOR EUROPENE
|sic!|, PIATA COMUN |sic!|, PARLAMENTUL
EUROPEAN|,| constituie cadrul organizatoric,
juridic, economic, Iinanciar si militar al REPUBLICII
UNIVERSALE condus de Sanhedrinul iudaic,
cruia politicienii subordonati puterii oculte i spun
NOUA ORDINE MONDIAL
41
|majusculele
autorului n.m.|.
,Mna jidneasc
42
are deci la dispozitie
multiple instrumente pentru a-si pune n aplicare
planurile de stpnire a lumii. Organizatia Tratatului
Atlanticului de Nord este, dup cum am vzut mai
sus, unul dintre acestea. NATO-ul, se sustine
deschis ntr-un alt text, conspir pentru distrugerea
Romniei ca stat prin intermediul minorittilor
nationale, Romnia Iiind ,urmtoarea tint
43
, dup
Serbia. Romnia nu are cum s li se sustrag, s-ar
prea.
n Iine, nainte de a pune punct analizei
acestei teme, ar trebui remarcat un caracter
psihologic care pare comun autorilor avuti n
vedere. Toti par a se considera niste ,clarvztori:
ei ,vd ceea ce toti ceilalti nu pot vedea, ,vd
partea nevzut a lumii, asadar inaccesibil celor
multi, si, n consecint, au un soi de revelatie,
trindu-si extrem de intens ,ideea. Se percep pe
ei nsisi, si aici este un paradox al gndirii
conspirationale, ca pe niste ,alesi. ,Iluminati Iiind,
ei maniIest cnd si cnd o strident truIie.
Ceea ce ei reIuz ns cu obstinatie s vad
este omologia deplin dintre o asemenea viziune si
sistemul politic totalitar. La rigoare, numai ntr-un
sistem totalitar avem de-a Iace, pe de o parte, cu
,laboratoare secrete, exterioare societtii, si, pe
de alt parte, cu cei multi ce le suIer stoic eIectele.
Gndirea conspirationist si are rdcinile ntr-un
model politic trit pn la ultimele lui consecinte, nu
n ,revelatie. Eiind, probabil, singura paradigm
politic pe care o cunosc sau singura n care au
ncredere, pe care o cred viabil, autorii n cauz
numai astIel pot ,deslusi sensul evenimentelor care
se petrec n lume.
(va urma)
NOTE
1
Ilie Neacsu. ,Trei Crai de la Mordehai: Eeldman, Ciripoi
si Moses Rosen, Romnia Mare, nr. 443, 8 ianuarie 1999.
2
Ion Coja, Marele manipulator i asasinarea lui
Culianu, Ceauescu, Iorga (Bucuresti, Editura Miracol,
1999), p. 250.
3
Traian Romanescu, ,Evreii au adus comunismul n
Romnia (1), Romnia Mare, nr. 483, 15 octombrie 1999.
4
Radu Theodoru, Romnia ca o prad (Editura Alma,
1997), p. 10.
5
Ibid., p. 6.
6
Ion Coja, Legionarii notri (Editura Kogaion, 1997), p. 71.
7
Dan Ion Mirescu, ,Imunitatea parlamentar l apr pe
recidivistul Pruteanu de a patra condamnare penal, Atac
la persoan, nr. 12(24), 23 martie 1998.
8
Din articolul ,Cine este Babiuc?, semnat ,Eosti colegi
din Ministerul Comertului Exterior, Romnia Mare, nr.
IdeoSfera
55 S.P. nr. 84/2000
376, 26 septembrie 1997.
9
Ion Coja, Legionarii notri, p. 142.
10
Un exemplu ales absolut la ntmplare: articolul
,Sectura (titlu ediIicator), de Ion Coja, aprut mai nti
n ziarul Jremea, reluat apoi n cartea Legionarii notri
(pp. 183-185).
11
Adevrul, 13 mai 1997.
12
* * * Iancu Samson, ,Mesaje si Ielicitri de srbtori,
Romnia Mare, nr. 394, 30 ianuarie 1998. Semnatarul
acestei scrisori este, pare-se, cumnatul lui C. V. Tudor.
13
* * * Romnia Mare, nr. 394, 30 ianuarie 1998.
14
Emil Cedru, ,De ce tace agentul Constantinescu
(Pataievici)?, Romnia Mare, nr. 394; articolul a aprut
si n Ultima or, din 21-27 ianuarie 1998.
15
Paul Zawadski, ,Usage des Protocoles et logiques de
l`antisemitisme en Pologne, n Pierre-Andre TaguieII,
Les Protocoles des Sages de Sion. Faux et usages dun
faux (Paris, Berg International Editeurs, 1992), vol. II, p.
324.
16
Ion Coja, Legionarii notri, p. 203.
17
Cristian Tudor Popescu, ,Antisemitule!, Adevrul,
20 noiembrie 1999.
18
Ibid.
19
Cristian Anitei, ,Acuzatiile de antisemitism o dovad
de rea-credint, Adevrul, 23 noiembrie 1999.
20
Radu Theodoru, op. cit., p. 10.
21
A se vedea, de pild, paginile supra-titrate ,Romnia
nu are de dat proprietti Israelului, ci de primit! din
Romnia Mare, 13 octombrie 1995. Anterior, seIul
publicatiei, C.V.Tudor publicase un editorial incendiar
intitulat ,Prada: Romnia! Vntorul: Guvernul Mondial
Evreiesc! Arma: Santajul cu Casa Alb, prin care a dat
tonul acestor proteste publicistice.
22
Apud Valentin Baltacov, ,Elorin Piersic dublura lui
Vadim, n Politica, nr. 289, 20 septembrie 1997.
23
n majoritatea acestor sintagme exist o puternic
prezent evreiasc, uneori explicitat, alteori doar
sugerat. Snt totusi si discursuri de acest gen n care
componenta evreiasc nu exist. ,Complotul este, n
aceste cazuri, de regul opera secret a trilor vecine sau
apropiate (a se vedea, de pild, articolul lui Cristian
Negureanu ,Planul Habsburg un proiect pentru
destrmarea european, aprut n Atac la persoan, nr.
12 (24), 23 martie 1998) sau al unor organizatii precum
NATO (a se vedea articolul lui Dragos Dumitriu, ,Nimicirea
minorittilor periculoase sau pierderea statului, n Atac
la persoan, nr. 11 (23), 16 martie 1998).
24
Ideea este amplu sustinut, bunoar, de C.V. Tudor,
n ,Iarna Ioamei noastre, Romnia Mare, nr. 377, 3
octombrie 1997.
25
Romnia Mare, 10 iunie 1992.
26
Rzvan Codrescu, Spiritul dreptei (Ed. Anastasia,
1997), p. 119-120.
27
Politica, nr. 78, 21 august 1993.
28
A se vedea, de exemplu, serialul ,Romnia n jocul de
interese al Marilor Puteri, semnat ,proI. univ. dr. Mircea
Musat deputat PRM, aprut ntre anii 1991-1993 (peste
100 de episoade) n revista Romnia Mare.
29
Ilie Neacsu, ,Snt la mod crpele?, Europa, nr. 124/1993.
30
Apud Cristian Negureanu, ,Romnia sub ocupatie
(23), Romnia Mare, nr. 376, 26 septembrie 1997.
31
Cristian Negureanu, ,Romnia sub ocupatie (23).
32
Martian Cornescu, ,Natiunile nu pier!, Europa, nr.
128/1993.
33
Radu Theodoru, Romnia ca o prad, p.228.
34
Corneliu Vadim Tudor, ,Biseric sau abator?, Romnia
Mare, nr. 191/1994
35
Radu Theodoru, op. cit., p. 67.
36
Idem
37
Ibid. p. 324.
38
Ibid. p.333. Radu Theodoru nu este nicidecum singurul
care crede n extra-terestrii care amenint Terra si
umanitatea n general. Snt chiar autori care ncearc s
acrediteze aceast idee ntr-un mod nc mai obstinat,
cum ar Ii, de pild, Cristian Negureanu. Cartea acestuia
Conspiratorii cosmici i organi:atiile secrete (Bucuresti,
Ed. Intact, 1997) este lmuritoare n acest sens; cel de-al
doilea capitol al acestei crti are o tint bine deIinit,
dup cum o arat si titlul: ,Rolul templului n planul
organizatiilor secrete.
39
Corneliu Vadim Tudor, ,Biseric sau abator?.
40
Idem.
41
Radu Theodoru, op. cit., p. 90.
42
Expresiile se gsesc n Europa, nr. 119, 1993.
43
Dragos Dumitriu, art. cit.
GEORGE VOICU Doctor n EilosoIie, conIerentiar
universitar si Decan al Eaculttii de Stiinte Politice
si Administrative a Universittii Bucuresti. Este
autorul volumului Pluripartidismul. O teorie a
democratiei.
CINE NE CITESTE:
ntr-o vreme cnd oportunismul si impostura
ne invadeaz, cnd peste noapte au aprut
o multime de 'analisti politici care cred c
un comentariu politic este un Iel de 'Procesul
Etapei si l aduc la acest nivel, Sfera
Politicii rmne un loc n care ntotdeauna
vei gsi proIesionalism si consistent, un Iar
pe o mare nvolburat.
Mircea Criste
Procuror General al Romniei
56
Crji yi autori
S.P. nr. 84/2000
~MOTOARE ALE ISTORIEI `
Lucian Boia, Pentru o istorie a
imaginarului, traducere de
Tatiana Mochi, Humanitas,
Bucuresti, 2000, pret nementionat.
Unele domenii si termi-
nologii deja consacrate n istorio-
graIia occidental snt considerate
nc exotice de scoala istoric
romneasc. Tributar nc, la nivel
universitar, paradigmei de cerce-
tare a secolului al XIX-lea, scoala
romneasc de istorie nu-si gseste
acel limbaj academic comun de
dezbatere att cu istoriograIiile
occidentale, ct si cu istoriograIiile
nvecinate. Maniera pozitivist n
sens rankeean, vzut ca atasa-
ment orb Iat de litera documentului
si modesta calitate a interpretrilor
izvoarelor Iac din scoala istoric
romneasc nimic altceva dect un
rezultat al unui proces de
reduplicare ce dureaz de un secol
si jumtate.
Din Iericire/din pcate
exist (numai) cteva exceptii care
sparg aceast monotonie discursiv
a istoriograIiei romnesti, si care
ajung s socheze att mediile
academice conIormiste, ct si
marele public prin discursul
practicat, acesta din urm Iiind o
inocent (dar nu si inoIensiv)
victim a bolboroselii istorice
despre trecutul romnilor. n
asemenea context, dezbaterea
Iormelor culturale, a ideilor si a
sablonului pe baza crora s-au
Iormat naratiunile despre trecutul
national si n spiritul crora au Iost
educate generatii ntregi de cetteni
devin adesea superIlue. Domenii ca
istoria mentalittilor, istoria imagi-
narului, istoria intelectual sau istoria
ideilor snt plasate la categoria
discipline istorice 'de Irontier.
Termeni ca 'istorism ori 'istori-
cism snt adesea Iolositi anapoda
si ntr-o manier incult. Nu mai
amintesc c alti termeni ca 'psiho-
istorie sau 'imaginar nu au ce
cuta n discursul istoriograIic
romnesc standard. Lucian Boia
este unul dintre istoricii nostri care
a reusit s-i socheze pe colportorii
de clisee istoriograIice romnesti si
printre primii care au subminat
anchilozarea discursului istorio-
graIic romnesc despre el nsusi.
Lucian Boia ne arat care snt
cliseele si miturile istoriograIiei
noastre si care i snt sursele de
inspiratie. Unii istorici mai receptivi
au simtit c istoria national este o
nsiruire de clisee redundante si
doar att. Lucian Boia stie de ce si
cum s-a nscut aceast istorie. Nu
vreau s insist aici asupra ineptelor
critici care i s-au adus; amintesc
doar c dup prima editie a
Miturilor istorice romneti, un
obscur istoric militar l 'gratula,
ntr-o emisiune militar TV, cu
apelativul de 'mason, sinonim n
galeria imprecatiilor nationaliste cu
cel de 'trdtor. Obscurul istoric
militar nu avea s stie c,
inconstient, era material didactic
pentru istoricul Boia n studierea
miturilor si a teoriei conspiratiei n
imaginarul istoric. Acesta si alte
aspecte si structuri ale disciplinei
istoriei imaginarului se regsesc n
ultima aparitie semnat Lucian Boia
si intitulat Pentru o istorie a
imaginarului, paraIraznd nu mai
putin celebra Pentru un alt Ev
Mediu a eminentului savant
medievist Jacques Le GoII.
Traditia n care Lucian
Boia scrie aceast carte este traditia
Irancez a Scolii de la Annales, cea
n care primatul l detine domeniul
artelor, imaginarului si mentalittilor.
Pluralitatea discursiv practicat de
autor mpiedic o ncadrare Iix a
sa, iar traditia Analelor este doar
o Iatet a discursului su. Primatul
Irancez n acest tip discursiv este
dat de numele de rezonant care
au construit Analele, ca si de
deIinirea domeniului si a limbajului
su propriu-zis. Acest lucru este
mrturisit de autor chiar n cuvntul
nainte al volumului: 'Ca si n cazul
istoriei mentalittilor, Eranta
dispune de prioritate n acest
domeniu: mentalite si imaginaire
snt cuvinte Irantuzesti. Dar, cel
putin din punct de vedere istorio-
graIic, similitudinea se opreste aici.
Teritoriul mentalittilor a Iost
deIrisat si cultivat de istorici; n
schimb, IilozoIii si antropologii au
scos la lumin structurile imagi-
narului. AstIel schitat traditia
urmat de autor, numele celor care
au inventat 'noua directie n
istoriograIie (de Iapt, veche de
Crji yi autori
57 S.P. nr. 84/2000
circa 70 de ani, de la generatia
devenit clasic a Analelor lui
Lucien Eebvre si Marc Bloch)
nseamn Iiecare n parte o directie
distinct de cercetare, un concept
ntre cele zece concepte care ar
caracteriza Scoala Analelor.
Urmrind arheologia istoriei
imaginarului, termenul, deIinitia si
domeniul ca atare apar n studiul
publicat de Evelyne Patlagean n
1978: 'Domeniul imaginarului este
construit din ansamblul reprezen-
trilor care depsesc limita impus
de constatrile experientei si de
nlntuirile deductive autorizate de
acestea. imaginarului i apartine
tot ceea ce se situeaz n aIara
realittii concrete, incontestabile, a
unei realitti percepute Iie direct,
Iie prin deductie logic sau
experimentare stiintiIic. Imaginarul
ar Ii astIel domeniul Ialsului si al
neveriIicatului (sau al neveriIica-
bilului). Odat depsit proble-
matica deIinirii domeniului, Boia
propune triadele imagine-imagi-
natie-imaginar si perceptie-imagi-
natie-conceptualizare care s
depseasc ambiguittile si conIu-
ziile, iar pentru a clariIica esenta
imaginarului, autorul propune ca
studiu de reIerint cel al arheti-
purilor. DeIinitia dat arhetipurilor
este enuntat 'ca o constant sau
o tendint esential a spiritului
uman. Este o schem de
organizare, o matrit, n care
materia se schimb, dar contururile
rmn. Istoricul este ntotdeauna n
cutarea diIerentelor, dar este,
totusi, obligat s constate c de-a
lungul epocilor si al culturilor Iiinta
uman si comunittile reactioneaz
ntr-o manier mai curnd similar
Iat de viat, Iat de lume, Iat de
istorie. Jacques Le GoII, autorul
culegerii Imaginarul medieval
publicat n 1985, propune trei
tipuri de termeni de reIerint atunci
cnd deIineste imaginarul: repre-
zentarea (legat de procesul de
abstractizare a lumii dar cu o cono-
tatie creativ si poetic), simbolicul
(raportarea obiectului 'la un sistem
de valori subiacent, istoric sau
ideatic) si ideologicul (al crui
Weltanschauung desIigureaz att
realul palpabil ct si realul imaginar).
AstIel stau lucrurile si cu
deIinitia dat de Boia ntr-o
manier ce o apropie de trsturile
istoricismului
1
, supus unei critici de
pe pozitii sociologice si naturaliste
de Popper, cu origini si aIinitti
n antropologia structural si
structuralism: 'Istoria imaginarului
este o istorie structural pentru
c, pn la urm, chiar cele mai
soIisticate dintre constructiile
spiritului pot Ii simpliIicate,
descompuse si reduse la arhetip.
n acelasi timp, istoria imagi-
narului este o istorie dinamic,
deoarece arhetipurile mprumut
continuturi unul de la altul si atunci
virtuala contradictie dintre aceste
dou notiuni nu exist. Er a
epuiza tematica imaginarului,
polemica purtat n jurul terme-
nilor si obiectul de studiu al
imaginarului se poart nc.
Trebuie precizat c autorul Iace
o ampl demarcatie ntre imagi-
nar si mentalitti, cu toate c
relatia dintre ele este destul de
strns, n sensul c imaginarul 'si
trage seva din proIunzimile
mentalittilor. Autorul denunt
'imperialismul mentalittilor care
'se hrneste n bun msur
dintr-o imprecizie problematic
si nu ezit s remarce Iaptul c
istoria mentalittilor are un aer
vetust, inactual. Plasarea n
'inconstient a mentalittilor de
ctre Lucien Eebvre (un nivel mai
proIund celui ocupat de istoria
ideilor) l ndreptteste pe autor
s-i conIere un 'caracter vag din
punct de vedere conceptual,
considerndu-l chiar 'un han-
dicap care se ntoarce mpotriva
domeniului dup ce i-a asigurat
notorietatea. Superioritatea
imaginarului const n seductia
realittii care nu exist dect
virtual. Expansiunea imaginarului
si dorinta oamenilor de a schimba
sau explica exteriorul i d o Iort
social si un magnetism consi-
derabile. Strns legat de atitu-
dinea 'extravertit a imagi-
narului, notiunea de 'mit capt
o semniIicatie aparte. Dac
exist ceva care s deIineasc
mai clar domeniul imaginarului,
atunci acel ceva este mitul:
'Concepem mitul ca pe o con-
structie imaginar: povestire,
reprezentare sau idee, care ur-
mreste ntelegerea esentei
Ienomenelor cosmice si sociale
n Iunctie de valorile intrinseci
comunittii si n scopul asigurrii
coeziunii acesteia. Mitul nu este
'adevrat sau 'Ials, ci este
'structur a imaginarului.
Ca orice domeniu de
58
Crji yi autori
S.P. nr. 84/2000
studiu, sursele istoriei imagi-
narului se constituie din docu-
mentele scrise, universul imagi-
nilor si istoria oral. Tipul de
anchet istoric practicat de istoria
imaginarului se bazeaz pe o deco-
diIicare a imaginii, care, ntr-un sens
mai larg si adesea diIerit ca nte-
legere a lui, nseamn interpre-
tare. O interpretare a posibilului
n aIara istoriei materiale
considerate cea 'adevrat.
Volumul-pledoarie pentru o
istorie a mirajului, a ceea ce
exist Ir a putea Ii atins, nsu-
meaz printre altele, dezbateri
asupra cercetrii stiintiIice si a
echivocurilor ei, perceptii ale
imaginii celuilalt, parastiintele,
utopiile, miturile Iondatoare, eroii
si salvatorii etc. Incursiunea lui
Lucian Boia n reIlectia mintii
umane asupra exteriorului l
determin s conchid c
imaginarul poate Ii privit 'ca
motor al istoriei. Aceasta nu ne
mpiedic totusi s completm
adugnd c si istoria imaginarului
este tot o plsmuire a mintii
omenesti.
NOTE
1
Pentru o deIinitie minimal a
,istoricismului, ca si a altor termeni
ai discursului istoric, vezi Harry
Ritter, Dictionarv of Concepts in
Historv, aprut la Greenwood Press.
Steliu LAMBRU
APARITIA PARTIDELOR `
Daniel Seiler, Partidele politice
din Europa, Institutul European,
Iasi, 1999, 155p. Traducere de
Eugenia Zinescu.
Problema genezei parti-
delor politice a Iost abordat n
numeroase rnduri, constituind unul
din subiectele predilecte n teoria
partidelor, iar solutiile care i s-au dat
au Iost la Iel de diverse. Cele mai
cunoscute teorii sunt, probabil, cele
Iormulate de Joseph LaPalombara
si Myron Weiner, care explic
aparitia partidelor politice pe trei ci:
una institutional, una istoric si
conIlictual si, n Iine, o a treia din
procesul de dezvoltare politic. La
acestea, politologul Irancez Daniel
L. Seiler adaug o abordare
Iunctionalist care 'examineaz
Iunctia societar asumat de
partidele politice (p.17), propu-
nnd o solutie diIerit la problema
originii partidelor.
Intitulat simplu Partidele
politice din Europa, cartea lui
Seiler explic aparitia partidelor
pornind de la clivajele existente n
societate si este structurat pe dou
prti, inegale ca ntindere prima
prezint o tipologie a partidelor din
Europa Occidental, iar cea de-a
doua se reIer la Europa Central.
n prima sa parte, analiza
are la baz 'paradigma celor patru
clivaje Iormulat de politologul
norvegian Stein Rokkan, potrivit
creia evolutia Europei a Iost
inIluentat de trei revolutii succesive:
national, industrial si interna-
tional. Urmrite pe dou axe
conIlictuale o ax Iunctional si o
ax 'teritorial-cultural acestea
genereaz o serie de clivaje, care,
la rndul lor, dau nastere diIeritelor
Iamilii de partide politice.
Conceptul Iundamental, n
acest context, devine cel de 'clivaj.
Cel care a introdus acest concept
si a abordat, pentru prima dat,
problema clivajelor dintr-o societate
a Iost Giovanni Sartori, urmat, apoi,
de Arend Lijphart. Demn de
mentionat aici este Iaptul c una din
variabilele care determin sistemele
de partide este dat de clivajele care
exist n societate. Pornind de la
aceast premis, lucrarea lui Daniel
Seiler poate Ii considerat Iunda-
mental pentru ntelegerea aparitiei,
evolutiei si Iunctionrii sistemelor de
partide.
Concret, revolutiile national
si industrial determin patru clivaje
Iundamentale: BisericStat, centru
periIerie, respectiv capitalisti
muncitori, sector primarsector
secundar (urbanrural), n vreme ce
revolutia international aIecteaz
doar latura muncitoreasc a
clivajului dintre capitalisti si
muncitori, crend subclivajul dintre
stnga comunist si cea necomu-
nist. Aplicarea acestei paradigme
permite deIinirea a opt Iamilii de
partide politice care au dominat sau
domin spatiul Europei Occidentale.
'n ordinea importantei lor politice
Crji yi autori
59 S.P. nr. 84/2000
n Europa, aceste Iamilii de partide
sunt: partidele muncitoresti si aliatii
lor, partidele patrimoniale, democratia
crestin, autonomistii, centralistii,
ecologist-agrarienii, anticlericalii si,
n sIrsit, productorii. (p.24)
n continuare, autorul
realizeaz o prezentare sistematic
si bine structurat a acestor Iamilii,
consacrnd Iiecreia un capitol sau
un subcapitol, n Iunctie de
importanta si relevanta lor pentru
jocul politic. Er a Ii o simpl
trecere n revist a tipurilor de
partide generate de clivajele
mentionate mai sus, lucrarea lui
Seiler este mbogtit cu elemente
ce tin de ideologia, programul politic
si organizarea partidelor. ntemeiat
pe date istorice concrete, aceasta
impresioneaz prin numeroasele
exemple care completeaz tipologia
propriu-zis.
Cea de-a doua parte a
lucrrii, desi de dimensiuni mai
reduse, retine atentia cititorului,
poate chiar mai mult dect cea
precedent, deoarece prezint un
spatiu mai apropiat nou, att
geograIic, ct si ca realitate politic
este vorba de Europa Central,
mai precis de trile grupului de la
Visegrad. n cazul acestora, este
nevoie de o transIormare a para-
digmei lui Rokkan, n sensul adaptrii
ei la realitatea istoric si socio-
politic diIerit din aceast regiune.
Principalul aspect de care trebuie
s se tin cont n acest demers este
importanta celor patru decenii de
'socialism real, cu toate conse-
cintele neIaste ce decurg de aici n
plan politic, social, economic si, nu
n ultimul rnd, mental. Tocmai de
aceea Daniel Seiler consider c
'iesirea din sistemul comunist nu se
Iace printr-o simpl trstur de
condei. Aceasta implic o revolutie
tot att de proIund ca si cea care
a dat nastere regimului precedent.
Nu este suIicient s instaurezi
institutii democratice pentru a
instaura si democratia. Trebuie s
se treac de la o cultur a pasivittii,
a supunerii, la o cultur cette-
neasc. (p. 118).
Revenind la problema
originii partidelor politice n aceast
zon a Europei, Seiler adopt ideea
lui Jean Charlot care a completat
paradigma lui Rokkan cu un al
cincilea clivaj, cel dintre stat si
societatea civil, produs pe axa
teritorial-cultural de revolutia
international. Pornind de la aceasta,
Seiler a ntregit tipologia partidelor
politice, pentru Europa Central, cu
patru Iamilii de partide antagonice:
partidele totalitare partidele
democrate, rezultate din clivajul de
mai sus si partidele sociale
partidele liberale, rezultate din
clivajul ntre minimalisti si maximalisti,
ambele clivaje Iiind consecinte ale
revolutiei internationale. Dac
descrierea celui din urm nu ridic
probleme speciale, opozitia dintre
partidele totalitare si cele
democratice nu este att de clar si
previzibil cum pare la prima vedere.
Problematica este nssi
aducerea n discutie a unui clivaj ntre
stat si societatea civil. Aceste dou
entitti vzute aici n conIlict sunt, de
Iapt, complementare, se ntrep-
trund si se completeaz reciproc.
Pe de alt parte, autorul deIineste
partidele totalitare ca Iiind 'partide
comuniste normalizate si, n anumite
cazuri, remprosptate n vederea
alegerilor libere. (p. 136). Ceea ce
ridic un semn de ntrebare este
Iolosirea termenului 'totalitar, care
pare mai putin adecvat pentru a
desemna aceste partide. Chiar dac
ele descind din Iostele partide
comuniste, Iie direct, Iie sub o Iorm
mai voalat, cu greu pot Ii caliIicate
drept partide totalitare, de vreme ce
au participat si particip la
competitia politic, respectnd
regulile jocului si nscriindu-si
activitatea n cadrul creat de noile
institutii democratice, la care se
adaug promovarea unor perso-
nalitti cu vederi reIormatoare.
Dincolo de acest aspect,
ns, autorul surprinde cu acuratete
situatia politic din Iostele tri
comuniste, sesiznd Iaptul c aici,
'sistemul de partide traduce att
reaIirmarea rmsitelor antecomu-
niste, ct si conIlictele nscute din
prbusirea comunismului. (p. 121)
Propunndu-si a Ii 'un ghid
care s permit cetteanului s se
regseasc n mrcinisul partidelor
politice din Europa (p. 11), lucrarea
lui Daniel Seiler reuseste s Iie mai
mult dect att. Ea surprinde, n
ntregime, pleiada de partide care
domin scena politic a Europei,
urmrindu-le de la origini si pn
Ioarte aproape de momentul
actual.
Iulia HUIU
60
Crji yi autori
S.P. nr. 84/2000
ELITE SI MODERNIZARE `
Andrei Stoiciu, Enigmes de la
seduction politique. Essai,
Humanitas-Libra, 2000, p. 357
Prin intermediul editurii
Humanitas-Libra din Canada
cititorul romn, cunosctor al
limbii Iranceze, are posibilitatea
s parcurg eseul lui Andrei
Stoiciu intitulat Enigmes de la
seduction politique. Essai.
Autorul este un tnr analist
politic care si-a propus s
reIlecteze asupra evenimentelor
politice care au avut loc din
decembrie 1989 pn n anul
1999. Demersul autorului este
demn de apreciat deoarece
ncearc s umple o parte din
golul mult prea mare care exist
n lucrrile de specialitate.
Perioada celor zece ani este
analizat prin prisma a trei
abordri speciIice analizei istorice
si politice: evenimential, teoria
elitelor si istoria imaginarului.
Andrei Stoiciu a ncercat si a
reusit n mare parte s articuleze,
n mod coerent, evenimentele
Iolosind elemente metodologice
speciIice celor trei metode
enuntate anterior. De aceea,
lucrarea exercit un anumit grad
de Iascinatie pentru cititorul
avizat. nc de la nceput, trebuie
s precizm c autorul si-a
structurat eseul n dou prti care
se completeaz reciproc. n
prima parte sunt prezentate si
analizate cele mai importante
evenimente postdecembriste (n
viziunea autorului n.a.), iar cea
de-a doua parte este rezervat
identiIicrii tipurilor de elite
autohtone, discursul acestora si
modalittile speciIice de actiune.
Momentul de la care ncepe
derularea evenimentelor este 22
decembrie 1989, cnd prin
maniIestatii de strad N.Ceausescu
este obligat s Iug, iar comu-
nismul se prbuseste n Romnia.
Acest moment istoric este
speculat abil de Ion Iliescu si
grupul de oameni din jurul su,
care preia puterea n Ioarte scurt
timp, si autolegitimeaz
autoritatea, dup care, prin
asumarea paternittii asupra
revolutiei, conIisc puterea.
Dup explicarea mecanismelor
care au stat la baza acestui
proces, A. Stoiciu continu s
analizeze evenimentele care au
urmat; opozitia exercitat de
partidele istorice, alegerile din 20
mai 1990, mineriadele, guver-
narea PDSR-ului (1992-1996),
momentul istoric al alternantei la
guvernare care a avut loc prin
cstigarea alegerilor din noiem-
brie 1996 de ctre CDR, si
ncheie cu radiograIierea primelor
luni ale anului 1999, cnd noua
putere, n conceptia sa, si pierde
legitimitatea. Noutatea adus de
autor are la baz intentia de a
ptrunde dincolo de aparente si
de a identiIica adevratele
mecanisme care au condus viata
politic romneasc n ultimii
zece ani. Din punctul su de
vedere elitele autohtone sunt
principalele vinovate pentru
esecurile n plan economic,
politic si international. Desigur,
actiunea lor a Iost Iacilitat de
mentalitatea electoratului romn,
care dup decenii de dictatur
este Iascinat de acei lideri
autoritari care dezvolt tendinte
populiste si paternaliste.
Modalitatea n care elitele sunt
ierarhizate de electorat demon-
streaz existenta unei culturi cu
puternice accente autoritare si
conotatii colectiviste. De aceea,
Iragmentarea care a aprut la
nivelul elitelor a Iost urmat,
indisolubil, de o puternic Irag-
mentare la nivelul societtii. Asa
cum elitele autohtone se exclud
reciproc, tot asa la baza electo-
ratului romn au aprut Ialii ntre
diverse grupuri de oameni care
n situatii de criz se resping cu
vehement. Vinovate de aceast
situatie sunt elitele care desi au
acceptat necesitatea compro-
misului nu s-au acceptat ca
parteneri de dialog. Aceast
rupere a armoniei sociale a Iost
identiIicat cu acuratete n timpul
alegerilor prezidentiale si
parlamentare care au avut loc n
anul 1992. S-a observat c exist
diIerente semniIicative n Iunctie
de habitat, vrst, grad de
educatie si situatie material ntre
electoratul lui Ion Iliescu PDSR
Crji yi autori
61 S.P. nr. 84/2000
si Emil Constantinescu CDR.
AstIel, tandemul Iliescu PDSR
a Iost votat de electoratul de la
tar, cu o vrst naintat, un nivel
de educatie sczut si cu o situatie
material diIicil. n acelasi timp,
cellalt tandem, Constantinescu
CDR a primit sprijin din partea
populatiei urbane, cu o medie de
vrst sub 50 de ani, un nivel de
educatie peste medie si cu o
situatie material mai bun. De
aceea, s-au identiIicat Iracturi de
tip urban-rural, generational,
cultural-istoric si economico-
social. n Iunctie de aceste Ialii,
au aprut cinci tipuri de elite care
reIlect interesele si asteptrile
cettenilor, tipul de educatie,
temerile existentiale si gradul de
cultur. Aceste elite sunt: natio-
nalistii-populisti, populistii-
supravietuitori, paseistii (termenul
Irancez Iolosit de autor este les
passeistes), tehnocratii si elitistii.
ntreaga radiograIiere a elitelor
este prezent n partea a doua a
eseului si sunt analizate n Iunctie
de arealul politic n care se
ncadreaz, discurs, resurse
institutionale, modalittile de
actiune si atitudinea Iat de
principalele mize politice.
Prezentm, pe scurt, cteva
elemente despre Iiecare:
a. nationalistii-populisti; sunt
grupati n jurul PUNR-ului.
PRM, Uniunea Vatra Rom-
neasc sau Partidul National
Romn; acestia se ridic n
aprarea miturilor colective ale
poporului romn, si recruteaz
simpatizantii din armat, admi-
nistratia de stat, universitti,
cercuri de cultur proletcultist;
promoveaz persoane politice
care au jucat un rol important
nainte de 1989, se tem de
schimbri n structura social a
trii; prin atitudinea lor se apropie
de populistii-supravietuitori;
promoveaz un discurs dublu n
care recunosc principiile demo-
cratice, dar actiunea lor politic
contrazice acest atasament.
b. populistii-supravietuitori;
sunt acei oameni politici iden-
tiIicati de opozitia Iesenist cu
numele de neocomunisti sau
criptocomunisti si provin din
nomenclatura Iostului PCR;
Iolosesc un limbaj demagogic,
opun rezistent la schimbare; s-au
inIiltrat dup 1989 n conducerea
politic a statului (guvern,
parlament), au o veche experient
n administratia de stat
comunist; accept opozitia atta
timp ct nu le pune n pericol
mentinerea puterii, n caz contrar
actioneaz prin metode speciIice
regimurilor totalitare; sunt
promotorii ideii consensului.
c. paseistii; sunt membrii activi
ai PNTCD si PNL, se reclam
ca avnd legitimitate istoric,
identiIic democratia cu
restauratia; provin din vechi elite
excluse de partidul comunist;
sunt de Iormatie umanist si
juridic, contribuie la Iormarea
unei mentalitti mesianice; duc o
politic de excludere a elitelor
opozante.
d. tehnocratii; sunt elite politice
implicate dup 1989, provin din
rndul cadrelor tehnice de nivel
nalt care s-au Iormat proIesional
dup anii `60 si se transIorm din
simplii executanti n lideri politici;
mizeaz pe criteriul competentei,
Iiind prezenti n toate partidele
politice, sunt principalii beneIiciari
ai dezvoltrii sectorului privat
Iinanciar si comercial; proIit de
incapacitatea managerial a altor
elite.
e. elitistii; sunt elite politice si
intelectuale coagulate n jurul
GDS; la baza discursurilor st
superioritatea moral; contro-
leaz institutii culturale din zona
public si privat (Dilema, 22,
Romnia liber); nu au o
solidaritate intern si nu oIer
solutii politice concrete; mani-
Iest tendinte elitiste (de exemplu
H.R.Patapievici).
Dup cum se observ,
Andrei Stoiciu ncearc n acest
eseu s radiograIieze elitele
romnesti pentru a explica
evenimentele istorice si Ienome-
nele politice postdecembriste.
Din pcate aceast lucrare se
adreseaz unui public relativ
restrns care este cunosctor al
limbii Iranceze, de aceea ar Ii util
s Iie tradus.
Sabin DRGULIN
62
Semnale
S.P. nr. 84/2000
Stephen Handelman
Mafia rus
Editura Elit, Bucuresti, 2000, 366
pagini, pret neprecizat. Traducere
de Anca-Irina Ionescu.
Cartea, al crei al doilea titlu este
'Eurtul celei de-a doua revolutii
ruse, se ocup de o problem
Ioarte putin tratat n Romnia
dup 1989 si anume cea a maIiei
ruse (sovietice). Nu exist mari
deosebiri ntre gangsterii rusi
(sovietici), uneori cele dou
'calitti ntrunindu-se n aceeasi
persoan. 'Democratia slbatic
din Rusia de astzi o aseamn
Ioarte mult cu America secolului
trecut. Lumea interlop a ajuns
parte integrant a clasei conduc-
toare, ceea ce creeaz o situatie
Ioarte periculoas pentru lumea
liber de dup Rzboiul Rece.
Panorama nItisat n carte cu
privire la slbiciunea puterii statului
prezint multe puncte comune cu
situatia din tara noastr.
Seymour Hersh
Subteranele unui mit. Kennedv
Editura Elit, Bucuresti, 2000, 508
pagini. Pret neprecizat. Traducere
de Constantin Dumitru-Palcus.
Lucrarea trateaz dintr-o perspectiv
nou pentru publicul romn viata
si cariera politic a lui John
Kennedy. Viata Iostului presedinte
american prezint niste laturi chiar
Ioarte ntunecate, care-l nItiseaz
ntr-o postur real Ioarte diIerit
de imaginea public.Principala
problem a lui Kennedy a Iost
aceea c deIectele sale personale i-au
restrns capacitatea de ndeplinire a
atributiilor sale de presedinte.
Feldmareyal Erich von
Manstein
Jictorii pierdute
Editura Elit, Bucuresti, 2000, 510
pagini, pret neprecizat. Traducere
de Andrei Cretu.
Memoriile celui mai admirat si
respectat oIiter al armatei germane
din cel de-al Doilea Rzboi
Mondial au la baz ideea
compatriotului su Clausewitz
potrivit creia 'rzboiul este o
prelungire a politicii, dar cu
mijloace diIerite. Pe lng
aspectele strict militare ale
memoriilor, sunt interesante alte
aspecte. AstIel, Manstein l aprecia
mult mai mult pe Antonescu dect
pe Hitler. Prerea sa despre armata
romn nu era prea bun. Dintre
deIicientele sesizate (unele valabile
chiar si astzi), cele mai importante
sunt capacitatea sczut a
soldatului romn de a gndi
independent, practica rspndit a
btii, nivelul necorespunztor de
pregtire a unei prti a oIiterilor cu
grade medii si superioare, precum
si inexistenta unui adevrat corp de
suboIiteri.
Melvin I.Urofsky, 1ill
Norgren
Texte fundamentale ale
democratiei americane
Editura Teora, Bucuresti, 2000,
440 pagini, pret neprecizat.
Traducere de Mihaela GaIencu-
Cristescu.
Volumul prezentat este o culegere
de texte, deIinitorii pentru
democratia american. Eiecare text
este comentat de ctre autori.
Structura cuprinde 10 capitole.
Larousse
Dictionar de civili:atie roman
Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 2000, 210 pagini, pret
neprecizat. Traducere de Serban
Velescu.
Versiunea Irancez a acestei editii
a aprut la Paris, n 1995, sub
bagheta lui Jean-Claude
Eredouille. Problematica civilizatiei
romane este ordonat alIabetic.
Destinatarii acestui dictionar pot Ii
elevi de liceu, studenti, sau orice
alt persoan interesat de
domeniul istoriei Romei antice.
Pentru completarea cunostintelor
de civilizatie roman, merit
mentionate Dictionarul de
mitologie greac i latin,
Dictionarul de literatur latin,
precum si volumul eminentului
istoric Pierre Grimal Civili:atia
roman, (aprut si n tara noastr
n 1964).
Enciclopedia Blackwell a
gndirii politice
Editura Humanitas, Bucuresti,
2000, 814 pagini, pret neprecizat.
Traducere de Dragan Stoianovici.
Prezentul volum, aprut pentru
prima dat n 1987, reprezint un
mijloc de cunoastere a marilor idei
si doctrine politice din lumea
contemporan. Cuprinznd punctele
de vedere ale unor juristi, istorici,
IilozoIi, economisti si sociologi,
nItiseaz att gndirea marilor
teoreticieni (conceptele-cheie) ai
stiintelor politice ct si itinerarele
istorice ale gndirii politice. Este
acoperit ntreaga gam a istoriei
si teoriei politice, de la Socrate la
John Rawls.
63 S.P. nr. 84/2000
n Aten(ia Cititorului
Redactia revistei Sfera Politicii anunt pe cei interesati s-si completeze colectia personal/
a institutiei sau pe cei interesati de numere tematice mai vechi c pot achizitiona aceste reviste de la
sediul Eundatiei 'Societatea Civil din Str. Piata Amzei nr. 13, etaj I, sector 1, Bucuresti. Pentru
inIormatii suplimentare sunati la (401) 312 84 96.
Lista numerelor disponibile, titlul si pretul acestora:
32 Antisemitismul 5.000 lei
33 Mituri i ritualuri 5.000 lei
34 1995 5.000 lei
35 1956 5.000 lei
36 Democratia local 5.000 lei
37 Ceremonii politice 5.000 lei
38 Populism 5.000 lei
39 Istoriografie Romneasc 5.000 lei
40 NATO 5.000 lei
41 Stiinta politic in Romnia 5.000 lei
42 Utopie, Urbanism, Politic 5.000 lei
43 Optiuni politice romneti 5.000 lei
44 Constitutia 5.000 lei
45 Politic i Educatie 5.000 lei
46 Despre schimbare 5.000 lei
47 Gender 5.000 lei
48 Noua Putere in Romnia 5.000 lei
49 Institutiile Noii Puteri 5.000 lei
50 Dup Madrid 5.000 lei
51 Contractul cu Romnia 5.000 lei
52 Serviciile Secrete 5.000 lei
53 Islamul i Politica 5.000 lei
54 Revolutia Bolevic 5.000 lei
55 Un an de Guvernare 5.000 lei
56 Bilant 5.000 lei
57 Cri:a Politic 5.000 lei
58 In Cutarea Identittii 5.000 lei
59 Capitalismul Nostru 5.000 lei
60 Anul 1848 5.000 lei
61 Holocaust vs. Gulag 5.000 lei
62 Crti i Autori 5.000 lei
63 Zona Gri 5.000 lei
64 Mass-media azi 5.000 lei
65 Doi ani de guvernare 5.000 lei
66 Bilant 98 5.000 lei
67 Mineriade 10.000 lei
68 Summit NATO 1999 10.000 lei
69 Ecumenism i Politic 10.000 lei
70 KOSOJO 10.000 lei
71-72 Feminism 10.000 lei
73-74 Balcani. Pre:ent 10.000 lei
75 Reforma Institutional 10.000 lei
76 Zece ani de la Cderea Zidului Berlinului
10.000 lei
77 Helsinki 10.000 lei
78 Bilant 1999 10.000 lei
79 Inceput de campanie 10.000 lei
80 Bruxelles Negocieri 10.000 lei
81 Republic i Monarhie 10.000 lei
82 Extremismul Politic 10.000 lei
Suplimentul nr. 1 dedicat 'problemei evreieti
5.000 lei
64 S.P. nr. 84/2000
TALON DE ABONAMENT LA REVISTA ~SFERA POLITICII
(v rugm completati cu majuscule)
DA, doresc un abonament la revista 'SEERA POLITICII , ncepnd cu numrul...........,
pe perioada de:
3 luni (30.000 lei) , 6 luni (60.000 lei) , un an (120.000 lei)
Am achitat contravaloarea abonamentului, n sum de ...................lei, cu mandat
postal nr. ...................... sau ordin de plat nr. ......................., n contul Eundatia Societatea Civil,
nr. 251100922013126 (lei) sau 251100222013126 (valut) deschis la BRD - SMB.
DA, doresc Iactur Iiscal pentru abonamentul achitat.
Nume ......................................,Prenume....................................,Vrsta........................................
Compania....................................................................,Cod Iiscal..................................................
ProIesia ........................................................., Eunctia .................................................................
Adresa la care doriti s primiti abonamentul:
Strada....................................,Nr........................, Bl. ....................., Sc..................., Et.................
Ap.............., Localitatea ............................., Cod postal............., Judet/Sector............................
TeleIon ..................., Eax ......................, E-mail ..........................................................................
V rugm completati n ntregime acest talon si, mpreun cu copia chitantei, sau a ordinului de plat al
abonamentului, expediati-l n acelasi plic, pe adresa : Eundatia Societatea Civil - SIera Politicii, Piata Amzei, nr.13,
et. 1, sect. 1, Bucuresti, cu mentiunea 'Talon abonament, sau prin Iax la 40-1-312.84.96. Abonamentele se pot
contracta si la sediul Iundatiei, la adresa mai sus mentionat. Relatii suplimentare la tel. 659.57.90. Cresterile
ulterioare ale pretului de vnzare al revistei nu vor aIecta valoarea abonamentului contractat.
n pretul abonamentului sunt incluse taxele postale.
Revista este editat de Institutul de Cercetri Politice yi Economice yi
Funda(ia Societatea Civil
EDITORIAL BOARD: Clin Anastasiu Daniel Chirot Dennis Deletant Gail Kligman Dan
Oprescu Vladimir Tismneanu G. M. Tamas REDACTIE: Redactor yef: Stelian Tnase
Secretar de redac(ie: Ovidiu Horia Maican Colectivul redac(ional: Adrian Cioroianu
Laurentiu SteIan Scalat Valentin Stan Mihai Chioveanu Publicitate yi distribu(ie: Claudiu
Boboc Coperta yi tehnoredactarea: Liviu Stoica
'SIera Politicii`` este nregistrat n Catalogul Publicatiilor din Romnia la numrul 4165. Reproducerea
articolelor aprute n publicatia noastr se Iace numai cu acordul scris al redactiei. Tiparul executat
la RH PRINTING Bucuresti
Adresa Redactiei: Str. Piata Amzei, nr. 13, Et. 1. CP 212, OP 22, Bucuresti, Tel/Eax: 01 312 84 96,
01 659 57 90 (Attn Oana Manolache); E-mail: sIeratotalnet.ro.