Universitatea Transilvania Brasov Facultatea de Alimentatie si Turism

Studiu de marketing vizand lansarea pe piata interna a Romaniei a unui produs din domeniul agroalimentar

Mustar cu vin alb si tarhon

Profesor indrumator: Comanescu Ioana

Studenta: Munteanu Alina Laura Grupa: 16603

Brasov 013

Capitolul I !rezentare "eneral

# !rezentarea $%ertantului
Istoric al brandurilor si companiei $rkla Foods Romania 1995 : Iau nastere brandurile Wiesana, Fruhstuck prin inaugurarea la Craiova de catre Topwa a pri!ei unitati de productie de !argarina si grasi!i vegetale in caserole din "o!ania#

199$ :

Ia nastere brandul %rdealul prin punerea in functiune la Covasna de catre Productie Ardealul a primei unitati de productie de conserve de pate.

199& :

Ia nastere brandul 'inco prin infiintarea fabricii de margarina Vitan de catre Royal Brinkers. In acelasi an apare brandul de ketchup To!i, apartinand op!ay.

())) :

Are loc lansarea brandului *unatati de la *unica, prin intrarea in categoria de !ustar si sosuri pentru mancaruri a op!ay.

())1 :

"unt lansate noi produse sub umbrela unora dintre brandurile de#a e$istente% sucul de rosii omi, &ruhstuck cu calciu si '( vitamine, margarina Bunatati de la Bunica cu ulei de masline, mustarul )a*inut si uleiul Allegria, apartinand op!ay.

())( :

+ste infiintata +C ,"-'% F,,.+ ",/%0I% +% prin achi,itionarea Topwa Foods International +% de catre grupul norvegian ,"-'% F,,.+ I0T1"0%TI,0%'# "unt lansate condimente si legume deshidratate sub brandul Bunatati de la Bunica.

())2 :

-rkla &oods Romania achi,itionea,a fabrica de procesare legume.fructe de la argoviste. "unt lansate noi categorii de produse ale brandurilor omi si Bunatati de la Bunica% omi ketchup din rosii galbene, respectiv gemurile si dulceturile Bunatati de la Bunica
2

/ argoviste0.

())5 :

-rkla &oods Romania achi,itionea,a producatorul de pate si conserve din carne Productie Ardealul /Covasna0, fondata in anul '112. omi isi schimba look3ul, cu noi ambala#e si vi,ualuri.

())$ :

-rkla &oods Romania achi,itionea,a Royal Brinkers Romania, companie producatoare de margarina si aluaturi congelate, fondata in anul '114. "e adauga astfel in portofoliu trei branduri noi% )inco, 5nirea, 6olland. omi isi e$tinde gama de produse cu omi 7tra Iute. "e relansea,a brandul Ardealul.

())& :

"e relansea,a brandul 8iesana. omi si Bunatati de la Bunica isi e$tind gama cu noi sortimente% omi *arele 9ulce /'kg0 si omi Pi,,a, respectiv Bunatati de la Bunica "osuri pentru paste.

())3 :

-rkla &oods Romania intra intr3o noua categorie de afaceri, a ingredientelor pentru panificatie si cofetarie. Are loc relocarea activitatii din Craiova si argoviste si concentrarea activitatilor de productie pe platformele de la Covasna si Bucuresti. "e lansea,a *argarina cu ulei de masline 8iesana 9:-live, produs nou pe piata din Romania. *argarina )inco este relansata, cu un nou ambala# si un nou portofoliu, fiind sustinuta de promo;ia <Inele cu diamante pentru mame briliante<. Pateul Ardealul se e$tinde prin lansarea cutiei de =>> g /porc0, singura de pe piata cu capac resigilabil.

())9 :

)ansarea in premiera pe piata din Romania a unei game noi de margarina aliniata la cerintele europene si ale pietei 3 margarina profesionala fara aci,i trans.
3

Brandul 5nirea este relansat cu un nou design si imbogatit cu un nou produs dedicat pasionatilor de dulciuri% 5nirea pentru creme. omi vine cu un nou design si un nou tip de ambala# 3 sleeve? se lansea,a si *arele Picant /'kg0. 8iesana se relansea,a, cu o noua reteta cu -mega = si 4, un nou design si un nou portofoliu. Ardealul isi e$tinde portofoliul cu un nou pate de =>>g, de pui.

()1) :

Brandul )a*inut isi e$tinde gama de mustar cu doua noi sortimente 3 dulce si hrean. )a*inut intra si in categoria de pate. omi lansea,a pe piata primul ketchup romanesc special pentru copii% To!i cel vitea4# 5nirea isi e$tinde portofoliul cu un nou "@5 3 5nirea -riginal A>>g. )inco Apetit se lansea,a si la caserola de ' kg. Bama de foi de placinta )inco se e$tinde cu o editie limitata de iarna 3 &oi de placinta cu scortisoara

$rkla Foods Romania

omi, Bunatati de la Bunica, Ardealul, )inco, 5nirea sunt doar o parte din mandria companiei -rkla &oods Romania.+ste una dintre cele mai importante companii de pe piata locala a bunurilor de larg consum, fiind pre,enti in Romania din anul (>>(, prin achi,itia de3a lungul timpului a mai multor companii locale / op!ay, Ardealul, Royal Brinkers0. -rkla &oods Romania, face parte din grupul norvegian -rkla, una dintre cele mai mari firme listate la bursa din Corvegia. Portofoliul grupului este re,ultatul a cinci divi,ii de business. )a nivel international, in industria produselor alimentare si a ingri#irii personale, grupul activea,a prin divi,ia Orkla Brands din care fac parte: Orkla Foods Nordic, Orkla Brands Nordic, Orkla Brands International si Orkla Food Ingredients.Orkla Brands operea,a pe ba,ele unui model de business multi3local, unde responsabilitatea crearii valorii in activitatile de ba,a apartine, local, fiecarei companii in parte
4

Astfel, Orkla Foods Romania activea,a sub umbrela Orkla Foods Ingredients dar este un business local care beneficia,a de e$perti,a grupului in domeniu. *odelul multi3local de business permite crearea de sinergii intre companiile grupului, obtinute prin impartasirea celor mai bune practici si a celor mai eficiente si rentabile functii suport. 9e aceea, produsele sunt locale, de,voltarea lor pornind de la preferintele si nevoile consumatorilor romani, fiind insa reali,ate la standarde internationale in fabricile din Bucuresti, Covasna si Iasi. "ub cele noua branduri pe care le detin in pre,ent in segmentul retail% Ardealul, Bunatati de la Bunica, Fruhstuck, Holland, LaMinut, Linco, omi, !nirea si "iesana, care acopera mai multe categorii de produse 3 de la pate la conserve de carne, mustar, sosuri, creme de hrean, margarina, ketchup, aluaturi congelate 3 comerciali,ea,a peste #$ de %roduse in diverse grama#e. 5rmaresc sa creasca in toate categoriile in care activea,a, sa obtina o po,itie de top atat in retail cat si in domeniul produselor de u, profesional, sa intre in noi categorii si sa identifice alte oportunitati de crestere a businessului, prin abordarea altor piete. Vi,ea,a sa devina activi pe noi piete din sud3estul +uropei, concentrandu3se nu doar pe produsele Orkla Foods Romania, ci pe toate produsele grupului. Consumatorul roman este cel care ii inspira, tin cont de evolutia rapida a conditiilor pietei si de schimbarea continua a preferintelor si nevoilor acestuia, adaptand produsele din portofoliu si oferindu3i cea mai buna valoare pentru pretul platit. In mod constant investesc in noi produse si in per5ectionarea celor de6a e7istente, pentru a raspunde prompt nevoilor consumatorilor. Pentru ei, calitatea superioara a produselor si a ingredientelor este foarte importanta, iar nutritia si sanatatea repre,inta aspecte pe care le iau in considerare in mod natural in cadrul proceselor de de,voltare si productie a produselor lor. 9e,voltatori de produse, bucatari sefi, nutritionisti, repre,entanti din marketing lucrea,a impreuna la elaborarea si de,voltarea de noi produse adaptate nevoilor actuale si dorintelor viitoare ale consumatorilor. Prin proceduri clare, focus pe de,voltare constanta si perfectionarea competentelor, detin un sistem de control performant al proceselor de productie. Pentru a asigura un nivel inalt si constant al calitatii si sigurantei alimentelor, Orkla si3a stabilit propriile standarde /Orkla Food &a'et( &tandards ) OF&&0 in ceea ce priveste productia alimentelor. oate companiile din grup care produc alimente si bauturi respecta cu strictete aceste standarde de siguranta a alimentelor. Anga#amentul lor catre societate este de a fi o companie responsabila, transparenta si de incredere. -perea,a in ba,a unor principii responsabile si etice si sunt e$igenti cu ei insi in ceea ce priveste impactul pe care il au asupra mediului si societatii in general.

+chipa lor este formata din oameni cu o atitudine po,itiva, deschisi la minte, dornici sa invete de la ceilalti si sa impartaseasca cele mai bune practici. 9e aceea, suntconvinsi ca investind in oameni isi vor de,volta businessul si vor aduce astfel beneficii consumatorilor si comunitatilor in care activea,a. In acest moment au peste 2>> de anga#ati, cu o medie de varsta sub 2> de ani, si sunt unul dintre principalii anga#atori din Covasna si Iasi.

-rkla este una dintre cele mai mari companii nordice cotate la bursa din Corvegia. Principalele sale divi,ii sunt% -rkla Brands, -rkla Aluminium "olutions si -rkla &inancial Investments.

"rupul $rkla in ci%re

Activitate in peste 2> de tari Peste =>.>>> de anga#ati In anul (>>1 circa D>E din veniturile -rkla au fost generate in afara Corvegiei Activi Fn domenii multiple precum% Produse de consum "olutii pentru industria de aluminiu *ateriale Investitii financiare

)a sfarsitul anului (>>1 -rkla a raportat venituri operationale de A4.((D milioane C-@ si profituri inainte de ta$e de (.22D milioane C-@

Slogan

!orto%oliu de marci
"ocietatea -rkla &oods Romania "A a fost infiintata cu capital privat in decembrie '112 sub numele de op!ay Industries "R), speciali,ata in productia de margarina si uleiuri vegetale. In '11A a fost instalata prima linie de productie la Craiova, op!ay fiind prima firma care a produs margarina tartinabila in Romania. A doua linie a fost instalata in '114, urmata de o a treia in '11G. In pre,ent e$ista A linii de productie cu o capacitate anuala de apro$imativ '>.>>> tone. 9aca in '112 op!ay avea un singur produs, 8iesana, intr3o singura varianta de ambala# /caserola de A>>g0, asta,i, cei 2>> de anga#ati de la -R@)A &--9" R-*ACIA produc sapte produse in (> de varietati% H *argarina vegetala pentru u, casnic /8iesana, &rIhstIck, *argarina de la Bunica, Rhum Bold, 8iema0 H *argarina si grasimi vegetale pentru consum profesional /"electa, Paticrem, &ritella0

H @etchup / omi, @etch5p0

H *ustar /Bunatati de la Bunica si )a minut0 H "osuri /Bunatati de la Bunica0 H Crema de hrean /Bunatati de la Bunica0

-rkla &oods produce i comerciali,ea,J mutar su* dou+ m+rci% BunJtJi de la Bunica i )a*inut. Mutarul Bun+t+i de la Bunica este dis%oni*il in di'erite variante %entru toate gusturile i %re'erinele: K Mutar dulce L (G> g

K Mutar fin L (G>g 3 =A> g

8

3 A>> g

K Mutar iute L (G> g 3 =A> g 3 A>> g K

Mutar cu hrean L (G> g 3 =A> g 3 A>> g

Ci%ra de a%aceri pentru $rkla Foods Romania

-rkla &oods Romania anunta re,ultate operationale bune, o cifra de afaceri in crestere a operatiunilor din Romania si van,ari consolidate cu G,AE mai mari fata de anul (>'', pe fondul unei piete dificile de consum. -rkla &oods Romania a ramas lider atat in volum, cat si in valoare, in categoriile ketchup / omi, )a*inut0 si margarina pentru gatit /5nirea0, precum si lider de volum in categoria mustar ,Bunatati de la Bunica, LaMinut-

2010 Bilant Active Imobilizate Active Circulante Stocuri 121,705,028 29,549,699 5,123,825

2011

2012

99,052,052 30,151,271 3,019,277

93,548,884 30,933,678 5,467,649

Conturi Total Activ Capital Social Capitaluri roprii !atorii "otal a#iv Cont Profit si Pierdere Cifra de Afaceri $enituri "otale C%eltuieli "otale Profit Net Pierdere "ar#a Profit Net N%&ar an'a#ati

7,224,743 151,254,727 43,800,000 13,045,784 137,006,376 151,254,727

5,277,710 129,203,323 77,067,800 99,317,129 29,116,979 129,203,323

3,106,729 124,482,562 77,067,800 99,475,043 24,537,320 124,482,562

93,111,600 96,188,902 136,253,827 !40,064,925 !43,03 $ 315

88,391,351 90,124,377 101,006,382 !10,896,672 !12,33 $ 245

83,269,764 86,523,394 86,348,980 157,914 0,19 $ 222

10

Cap II $biective strategice pe termen scurt &' luni ( # an)

n etapa de lansare, dacJ se iau Fn considerare douJ elemente de ac;iune importante, respectiv pre;ul Mi promovarea,re,ultJ patru tipuri de strategii

Promovare "ustinuta *are Pret *ic

"trategia de fructificare rapidJ a avanta#ului de pia;J "trategia de pJtrundere rapidJ pe pia;J

Redusa
"trategia de fructificare lentJ a avanta#ului de pia;J "trategia de pJtrundere lentJ 11 pe pia;J

Strategia de ptrundere rapid pe pia are Fn vedere ob;inerea celei mai mari cote de pia;J, Fn condi;iile Fn care lansarea produsului se face pe pia;J mare, iar producJtorul de;ine cheia curbei de e$perien;J Mi a costurilor reduse.

12

PJtrundere rapidJ pe pia;J /pull3push strategy0

presupune lansarea produsului la un pre; scJ,ut Mi cu cheltuieli mari de promovare. Nn acest ca, se urmJreMte pJtrunderea foarte rapidJ pe pia;J Mi ob;inerea celei mai mari cote de pia;J. AceastJ strategie de produs Fn etapa de lansare este indicatJ atunci cOnd% 3 pia;a este suficient de mare? 3 consumatorii nu Mtiu de e$isten;a produsului? 3 e$istJ o concuren;J poten;ialJ puternicJ? 3 costurile unitare de fabrica;ie ale firmei scad pe mJsura creMterii volumului Mi a e$perien;ei de produc;ie? 3 ma#oritatea cumpJrJtorilor sunt sensibili la pre;.

CreMterea vOn,Jri mJrcii Fntr3un ritm lunar de P E

"porirea consumului se poate face fie prin creMterea frecven;ei de utili,are, fie prin mJrirea cantitJ;ii folosite la o utili,are. - tehnicJ clasicJ pentru creMterea vOn,Jrilor constJ Fn gJsirea de utili,Jri noi pentru produsele actuale Mi comunicarea acestui lucru clien;ilor. /ustarul poate 5i 5olosit in di5erite retete :pentru !arinarea carnii de vita si porc,pentru salata de pui si ciuperci#
1.

Cresterea van4arii !arcii intr8un rit! lunar de ),59 pana la :1#1(#()12# 2. Cresterea notorietatii produsului cu 139 pana la :1#1(#()12 -b;inerea unei Nn func;ie de poten;ialul de care dispune, o firmJ poate cote de pia;J de;ine pe pia;J una din urmJtoarele po,i;ii concuren;iale, Fn primul an criteriul principal vi,Ond cota de pia; a 5ir!ei de la lansare respective% de P E '. 'ider L firma cu cea mai mare cotJ de pia;J? *Jrcile cu o cotJ mare de pia;J necesitJ, de regulJ, cheltuieli publicitare mai mici /calculate ca procent din volumul vOn,Jrilor0 pentru a3Mi pJstra cota de pia;J. Conform criteriului costului pe e$punere publicitarJ, este mai pu;in costisitor sJ se a#ungJ la consumatorii unei mJrci larg utili,ate, decOt la consumatorii unor mJrci cu cotJ micJ de pia;J. Cota de piata :)9 *odalitJ;i de fideli,are a clientelei "e vor adopta mJsuri de fideli,are a clientelei, recurgOnd la campanii de diferen;iere Mi la servicii post3vOn,are avanta#oase. 13 -fertan;ii /producJtori sau distribuitori0 FMi completea,J gama de produse pentru a determina o mai mare fideli,are Mi dependen;J a consumatorilor fa;J de

Analiza S*$T pe o%ertant producator

STRENGHT PUNCTE FORTE WEAKNESSES PUNCTE SLABE

* brand recunoscut * diversitate de servicii conexe acordate clientului * aspect comercial modern, placut, comert civilizat * marfa noua tot timpul, pe * termenul de rotatie a marfii este foarte scurt gustul publicului target. * posibilitatile de control a unitatilor din teritoriu este * publicitate concertata, la limitata nivelul tuturor magazinelor * furnizori agreati, stabili * preturi de achizitie ce permit o marja comerciala decenta * standarde si proceduri de operare bine definite si eficiente OPPORTUNITIES OPORTUNITATI * exigentele si obiceiurile de consum ale clientului roman se schimba * pretentiile crescute ale publicului target (10-7 ani!. * alinierea la cerintele THREATS AMENINTARI * intentia declarata a unor producatori importanti din piata internationala de a se dezvolta " chiar in sistem de franciza " pe piata romaneasca, odata cu maturizarea acesteia

14

internationale a legislatiei alimentare.

Analiza S*$T pe produs

STRENGHT PUNCTE FORTE WEAKNESSES PUNCTE SLABE

e$perienta companiei in fabricarea si distributia produselor sale? produsele firmei sunt cunoscute pe piata nationala? calitatea superioara a produselor? notorietatea marcii si a sloganului QR? tehnologia avansata utili,ata de companie? ambala#e de inalta calitate,moderne ? contracte stabile cu furni,orii . comunicarea de marketing foarte bine pusa la punct si sustinuta continuu de reteaua de distributie si renumele pe care il are compania care detine in
15

reteaua de distributie nu acopera si mediul rural profitabilitate in scadere fata de anul precedent Pretul L in raport cu cel al concurentei este mai ridicat, diferenta fiind de apro$imativ ' L ',A lei. 9in cau,a acestui inconvenient se adresea,a doar consumatorilor cu venituri medii si mari.

portofoliu marca. lider recunoscut pe piata

OPPORTUNITIES OPORTUNITATI

THREATS AMENINTARI

diversificarea gamei de produs cresterea pietei pe care actionea,a

cri,a economica penetrarea pietei de catre catre concurenti puternici, o data cu intrarea Romaniei in 5+ rata crescuta a inflatiei cadru legislativ instabil e$istenta numerosilor concurenti puternici

Cap III !olitica de produs

=ia;a repre,intJ un ansamblu coerent, un sistem sau o re;ea de rela;ii de van,are 3cumpJrare de bunuri Mi servicii intre pJr;i contractante care, pe de o parte, sunt unite prin legJturi de afaceri Mi pe de altJ parte, se aflJ in raporturi de for;e. PrivitJ ca mecanism, pia;a cuprinde concuren;a, cererea Mi oferta , pre;urile, ta$ele, etc. Cererea repre,intJ ansamblul activitJ;ilor, metodelor Mi tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor Mi modul de satisfacere a acesteia cu produse Mi servicii in condi;ii bune.Cererea de consum pentru produsele agricole Mi agroalimentare este una din formele de materiali,are a nevoilor de consum ale popula;iei. "atisfacerea cererii de consum pentru produsele agricole Mi agroalimentare presupune reali,area concomitentJ a douJ condi;ii% e$isten;a unei anumite oferte de produse agricole Mi agroalimentare /obiectul cererii de consum0? solvabilitatea cererii de consum, respectiv e$isten;a unei puteri de cumpJrare corespun,Jtoare.

16

,5erta repre,intJ cantitatea dintr3un bun economic care poate fi vandutJ in condi iile pre ului e$istent.

-ferta de produse agricole Mi agroalimentare apare pe pia;J in mod direct sau indirect, prin intermediul intermediarilor. Pe pia;J vom intalni oferta sub cele douJ componente ale sale% 8o5erta activ, care repre,intJ totalitatea produselor agricole Mi agroalimentare anga#ate de firmele comerciale de la producJtori sau distribuitori intr3o anumitJ perioadJ de timp? 8o5erta pasiv, care e$primJ stocurile e$istente in re;eaua comercialJ.

In Romania, piaa producJtorilor de mutar este fragmentatJ, peste (A de #ucJtori i cam tot atatea branduri disputindu3i o parte importantJ din piaJ /apro$imativ D>E din volumul i valoarea van,Jrilor0. Consumatorii romani pun mutar in foarte multe feluri de mancare. In topul preparatelor la care folosesc mu tar, pe primul loc sunt sandviurile, urmate de carnea fJcutJ fripturJ sau la grJtar, crenvurtii fieri, cartofii prJ#ii, salata ruseascJ, micii, carnaii prJ#ii salata orientalJ, pi,,a. Prin urmare, pe mJsurJ ce gusturile romanilor au devenit, in ultimii ani, mai sofisticate, marii producJtori de pe piaa mutarului au lansat pe piaJ tot mai multe variante noi, pe langJ mutarul clasic% dulce, cu miere, cu hrean, iute, cu boabe de mutar sau in combinaie cu maione,a. 9intre companiile producJtoare de mutar, cele mai importante sunt -rkla &oods Romania i 5nilever. *utarul este i va fi un aliment ce nu lipsete din portofoliul de alimente al romanului, un ingredient indispensabil la masJ. Are o tradiie veche i notorietatea sa a atins demult cota ma$imJ. 9ove,ile sunt evidente dacJ #udecJm dupJ fragmentarea pregnantJ din acest segment. Acum, e$istJ producJtori locali, cu produse de o calitate superioarJ, distribuie naionalJ i mJrci puternice dar i producJtori locali cu produse de o calitate inferioarJ i distribuie regionalJ. Pe acetia ii completea,J caiva importatori, cu mJrci foarte puternice dar i cu preuri destul de ridicate, incadrandu3se astfel in anumite segmente de niJ. In anul (>'( consumul casnic de mutar l3a depJit cu mult pe cel din anul (>'', inregistrandu3se astfel una dintre cele mai mari creteri din ultimii ani. AceastJ evoluie a pieei s3a datorat atat creterii consumului mediu de mutar pe gospodJrie cat i atragerii de noi consumatori. Principalii #ucJtori in (>>1 au fost, in ordinea cotelor de piaJ /in volum0% -rkla&oods, 5nilever, Alen Comp, "itemani i Atfab. Cei cinci producJtori acoperJ aproape A> E din volumul pieei. Concuren;ii direc;i

5nilever, una dintre cele mai importante companii de pe piaa bunurilor de larg consum din Romania, este pre,entJ pe piaa romaneascJ din '11A.

17

9e atunci, 5nilever a investit aproape '(A milioane euro, fiind unul dintre cei mai importani investitori din Romania. Portofoliul de mJrci pe care 5nilever le comerciali,ea,J pe cele douJ mari piee pe care este pre,ent L produse de ingri#ire casnicJ i personalJ, produse alimentare L include mJrci precum 9ero, -mo, Cif, 9omestos, Coccolino, 9ove, Re$ona, A$e, Clear, "ignal, 9elma, Rama, Becel, 9elikat, @norr, 6ellmannSs, Algida, Capoca, )ipton. 5nilever este repre,entat pe piaa romaneascJ de cJtre compania regional 5nilever "outh Central +urope 3 care coordonea,J din Bucureti operaiunile de marketing i van,Jri in Romania, Bulgaria, "erbia, *untenegru, Albania, *acedonia, *oldova i @osovo 3 i de 5nilever Romania, compania care gestionea,J capacitJile de producie de pe platforma industrialJ a companiei de la Ploieti .Compania 5nilever produce i comerciali,ea,J mutar sub marca @norr. Acesta se gJsete in mai multe variante de sortimente i grama#e%@norr *utar Clasic 3 borcan (G>g @norr *utar Clasic 3 plastic
(A>g @norr *utar Clasic 3 plastic A>>g , @norr *utar 9ulce 3 borcan (G>g, @norr *u tar 9ulce 3 plastic (A>g , @norr *utar 9ulce 3 plastic A>>g, @norr *utar Iute 3 borcan (G>g , @norr *u tar Iute 3 plastic (A>g, @norr *utar Iute 3 plastic 2D>g , @norr *u tar cu 6rean 3 borcan (G>g @norr *ustar cu 6rean 3 plastic (A>g ,@norr *utar cu 6rean 3 plastic A>>g.

)A *IC5

B5CA A I 9+ )A B5CICA @C-RR CR+*V5" I)A

PICCIC

R+BA)

18

Cota v>n4rilor de !utar ale !arilor co!panii<9?

MUTAR

V-)5* VACTARI
MUSTAR Top Producatori *artie (>'' L &ebruarie (>'( *artie (>'' L &ebruarie (>'(

VA)-AR+ VACTARI
*artie (>'' L &ebruarie (>'( *artie (>''L &ebruarie (>'(

55,$ 9
-rkla &oods 5nilever Alen Comp

59,19

$1,(9

$2,&9

19

"itemani Atfab Papalito rust -ri,ont Agricultorul

Top

rendul ascendent a continuat i in primele douJ luni ale anului (>'=, cand s3a intregistrat o cretere semnificativJ a consumului de mutar faJ de aceeai perioadJ a anului trecut. *a#oritatea mJrcilor a atras mai muli consumatori faJ de inceputul anului (>'', mJrcile Bun+t+i de la Bunica ,Orkla Foods- i .norr ,!nilever- bucurandu3se de cei mai muli cumpJrJtori. Aceste douJ mJrci au fost de asemenea cel mai bine vandute in (>'(.

In hypermarketuri, supermarketuri i cash U carry, oferta de mutar este diversificatJ din toate punctele de vedere% al sortimentaiei, al preului, al grama#ului cat i al ambala#elor. In ceea ce privete tipurile de ambala#e, borcanul de sticlJ rJmane pe primul loc in topul preferinelor consumatorilor, fiind urmat de flaconul i cutia de plastic.

!ozi;ionarea produsului pe piata

*unatati de la *unica este o marca apreciata si cunoscuta, care aduce produse de calitate e$ceptionala si garantia gustului bun de la bunica. Bama de produse cuprinde mustar, margarina, pasta de tomate, crema de hrean, sosuri pentru preparate din carne si sosuri pentru paste.
20

Bunatatile de la Bunica vin ca un a#utor in bucatarie pentru toate gospodinele care isi doresc sa pregateasca rapid o masa delicioasa.Cotorietatea marcii si a sloganului in combinatie calitatea produselor a#uta la cresterea van,arilor.*arca firmei se distinge de mJrcile concurente printr3un raport calitate3pre; e$cep;ional, prin beneficiile suplimentare oferite clien;ilor /servicii post3 vOn,are0, printr3o re;ea de distribu;ie bine dimensionatJ . Produsul nostru se diferentia,a prin faptul ca are un ingredient nou /tarhon 0care in confera o aroma deosebita si un gust placut , alaturi de aroma dulce acrisoara a vinului alb. *utarul este obinut din seminele plantei &ina%is al*a, din familia Cruciferelor, in Romania fiind cultivate cu precJdere douJ varietJi % mutarul alb/&ina%is al*a0 i mutarul negru /&ina%is nigra0. "eminele mutarului alb conin ulei alilic, componenta principalJ a mutarului,in proporie de =>3=4E. urtele re,ultate prin presarea uleiului se utili,ea,J la prepararea mutarului de masJ. "eminele de mutar negru sunt mai puin bogate in ulei alilic /'D3(2E0 i se utili,ea,J, de asemenea, in alimentaie. -rice tip de muMtar se fabricJ dupJ aceeaMi procedurJ standard. "emin;ele sunt sfJramate Mi, func;ie de tipul de muMtar care se preparJ, coa#a Mi tJra;a pot fi indepJrtate prin cernere. Poate avea loc o mJcinare ulterioarJ, func;ie de consisten;a produsului finit. Acestei sfJramJturi de semin;e i se adaugJ un lichid rece, ca bere, ver#us, o;et, apJ, vin /sau o combina;ie a acestora0, mirodenii /curcuma, cuiMoare, ,ahJr0 sau al;i ase,onatori /fructe, miere, verde;uri aromate0 . In unele ca,uri, muMtarul este mi#otat /fiert la clocot foarte mic0 ca sJ i se reducJ din iu;ealJ, dupJ care este rJcit. 5nele muMtaruri sunt Mi imbJtranite in containere mari. In tabelul urmJtor se pre,intJ orientativ compo,iia chimicJ medie a mutarului de masJ pregJtit pentru consum / in procente 0 .

.enu!irea produsului

%pa @9A

+ubstane a4otoase @9A

Bleiuri eterice @9A

Crsi!i @9A

%cid acetic <otet? @9A

Dahr @9A

+are de buctrie @9A

/utar de !as

&&,$(

$,(:

),(1

2,39

(,&:

(,23

(,$$

21

Mustar Bunatati de la Bunica cu vin alb si tarhon

Ingrediente:se!inte de !ustar<((9?,otet,vin alb<59? ,4ahar ,tarhon <29?

,sare ,ierburi si condi!ente<),59?,conservanti naturali#

+escriere,/ustarul co!binat cu vinul alb si tarhonul da o savoare speciala

carnii

Informatii nutritionale 1nergieE1))g =roteineE1))g Crasi!e8TotalE1))g Crasi!e saturataE1))g Carbohidrati8TotalE1))g Carbohidrati84aharuriE1))g +odiu !gE1))g Fara gluten $))#)) k6 A.>> g 2.>> g *ai putin de 'g '4.>> g 4.>> g 4D2.>> mg Cu este detectat

In hypermarketuri, supermarketuri i cash U carry, oferta de mutar este diversificatJ din toate punctele de vedere% al sortimentaiei, al preului, al grama#ului cat i al ambala#elor. In ceea ce privete tipurile de ambala#e, borcanul de sticlJ rJmane pe primul loc in topul preferinelor consumatorilor, fiind urmat de flaconul i cutia de plastic.

22

Tip de a!bala6

Folu!< 9 ? ()11 8 ()1(

Faloare< 9 ? ()11 8 ()11( AG,4 '1,4 (,D >,= (,'

*orcan Flacon de plastic Cutie de plastic Cleat %ltele

A=,A '4,1 =,A >,= (,1

Produsul nostru va fi ambalat in borcan de sticla de (A> g.

23

CA! I- !olitica de !re

Nn concep;ia cu privire la pre; a cumparatorilor distingemdouJ limite Fntre care se situea,J pre;ul psihologic !de acceptabilitate0% 2,5 lei

V limit+ in'erioar+ a pre;ului, sub care cumparatorul Fncepe sJ manifeste neFncredere Fn calitatea produsului / limit+ su%erioar+ de acceptabilitate a pre;ului produsului care depinde de gradul de solvabilitate al consumatorilor.
!retul de penetratie

"trategie de pret constand in fi$area unui pret de van,are, in scopul van,arii unor cantitati mari de produse /cresterea volumului si valorii van,arilor0 si sporirii cotei de piata a firmei . s +ste aplicata strategia valorii ridicate /calitate ridicatJ la pre; mediu0 +istibutia

$biective

"electarea cOtorva intermediari Fn mJsurJ sJ distribuie. 9eschiderea de numeroase puncte de vOn,are ce valorificJ ma$imum poten;ialul de creMtere a volumului de vOn,Jri Valorificarea ma$imJ a preferin;ei e$primate de consumatori. Strategii posibile 9e distribu;ie directJ Mi.sau distribu;ie indirect /selectivJ0 Produsul va fi orientat, cu gri#J, spre cele mai bune canale de distribu;ie. "trategia de de,voltare de produse noi presupune eforturi de e$tindere a liniilor de produse curente sau adJugarea de produse Fnrudite, care e$ploatea,J avanta#ele re;elei de distribu;ie e$istente, a imaginii de marcJ Mi a accesului uMor pe canalele de distribu;ie.

24

9upa efectuarea studiului de piata privind pretul produselor noastre si al concurentilor a fost hotarat urmatorul pret de lansare % *ustar fin L pret =.4 , dar pentru ca produsul nou pe care il lansam contine atat vin alb cat si tarhon pretul acestui nou sortiment va fi de % 2.A R-C

25

CA! - !olitica de +istributie

9istributia produsului nou lansat se va face in marile supermarket3uri din tara cu care colaboram /Carrefour , Auchan , "elgros 0

26

CA! -I !olitica promoional

I. CHELTUIELI PRI I! CRE"RE" U!UI P"CHET PR#M#TI#!"L$ cheltuieli cu stabilirea continutului pachetului promotional%

(,ileW'A>lei.,iX=>>lei cheltuieli cu negocierea si incheierea unui contract cu producatorul de carne care ne

va furni,a ava de mici personali,ata inclusa in pachetul promotional% 2,ileW(A>lei.,iX'>>>lei cheltuieli cu receptia si plata tavilor de mici

(,ile W(.>>>.>>> aviWGlei.tavaX'2.>>>.>>>lei Ycheltuieli de manipulare% (,ileW'A>lei.,iX=>>lei cheltuieli cu ambalarea pachetului promotional%

2.>>>.>>> ambala#eW>.>>( lei.ambala#XD>.>>> lei Ycheltuieli ambalare%2.A>> lei T,T%':12#)3$#1)) lei

La 3 Borcane de mustar cumparate primesti o tava de mici"

$%erte speciale de pre

.a un ba/ de ' borcane de mustar cu vin alb si tarhon Aveti o reducere de #01

27

Concurs ,
9aca ai pofta de mustar , Bunatati de la Bunica , iti da banii de gratar.- noua promotie cu premii in bani organi,ata de -rkla Romania a inceput pe data de ' ianuarie (>'2. Cumpara mustarul Bunatati de la Bunica participant la concursul Q *ustar cu dar Q pastrea,a bonul de casa si poti castiga unul din cele '> premii in valoare de (>>> de ron. Pentru a te inscribe la promotie intra pe http: !!!.or"#a$ood%.ro &u'atati(d)(#a(&u'ica.ht*# %i co*p#)t)a+a $or*u#aru# cu dat)#) ta#) %i dat)#) d) p) &o'u# $i%ca#. ,a%ti-atorii co'cur%u#ui .or $i a'u'tati p) %it)(u# 'o%tru i' ur*a tra-)rii #a %orti c) .a a.)a #oc i' data d) 3 *arti) 2014.

.ogo ,

Slogan,

Ca sJ pregatesti ceva bun, trebuie sJ pui un mustar bun!

28

In%ormatii care se regasesc pe ambala2 3

Ambala#ul va contine informatiile nutritionale , brandul , numele noului produs / *ustar cu vin alb si tarhon 0 , grama#ul /(A> g 0 cat si informatii si recomandari pentru pastrarea produsului.

29

 Concluzii
Prelucrarea la scarJ industrialJ a luat locul micii industrii, ceea ce a condus la creterea considerabilJ a produciei. In timp, mutarul s3a rJspandit pe tot globul, a fost diversificat i personali,at prin modul de imbuteliere, prin forma specificJ a recipientelor i capacelor. 9e asemenea, astJ,i se pare cJ cea mai mare producJtoare de semine de mutar este Canada.In Romania, piaa producJtorilor de mutar este fragmentatJ, peste (A de #ucJtori i cam tot atatea branduri disputindu3i o parte importantJ din piaJ /apro$imativ D>E din volumul i valoarea van,Jrilor0. 9intre companiile producJtoare de mutar, cele mai importante sunt -rkla &oods Romania i 5nilever. *utarul este i va fi un aliment ce nu lipsete din portofoliul de alimente al romanului, un ingredient indispensabil la masJ. Are o tradiie veche i notorietatea sa a atins demult cota ma$imJ. In anul (>'( consumul casnic de mustar l3a depJs it cu mult pe cel din anul (>'', inregistrandu3se astfel una dintre cele mai mari creteri din ultimii ani. AceastJ evoluie a pieei s3a datorat atat creterii consumului mediu de mutar pe gospodJrie at i atragerii de noi consumatori. In hypermarketuri, supermarketuri i cash U carry, oferta de mutar este diversificatJ din toate punctele de vedere% al sortimentaiei, al preului, al grama#ului cat i al ambala#elor atrJgand astfel in mod constant consumatorul cJtre acest tip de produs.

30

BIB.I$"RAFI4 1#%# Chiran i colab#G Marketing 0n agricultur+, +ditura Almaprint /(>>G0? (# .e!etrescu, /#,C. 3 Mecanismele deci1ionale 0n marketing, +ditura PoliticJ BucureMti, /'11=0? :# Fasile /unteanu, Ceorge /edrihan Hi colab# ) Marketing %entru to2i, +ditura 5niunii "criitorilor, /'1140. 2# *oier "# 8 Inovare 3i succes4 &trategii de marketing %entru %roduse noi, "edcom )ibris, IaMi,/'11G0 5# ,laru %# 8 Managementul marketingului 'irmelor rom5ne3ti, +d. Alma, Bala;i, /(>>>0 $# =op 0#8 Marketing strategic, +d. +conomicJ, BucureMti, /(>>>0

31

32