11111111 Vitaminele sunt substane chimice organice necesare n cantiti mici pentru ca organismul s fie sntos.

Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de ctre organism, deci ele trebuie obinute din alimentaie. Termenul de vitamine nu cuprinde ali nutrieni eseniali cum ar fi mineralele, acizii grai eseniali sau aminoacizii eseniali. Suplimentarea cu vitamine este larg rspndit n ziua de azi. Multor alimente li se adaug vitamine n plus fa de ce conin iniial n timpul procesului de fabricaie. Una din problemele suplimentrii cu vitamine este faptul c multe dintre ele cresc n mod semnificativ apetitul. n ziua de astzi, obezitatea este o problem serioas, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Exist oameni care au devenit obezi din cauza suplimentrii cu vitamine n copilrie sau adolescen. Termenul de vitamin a fost folosit pentru prima dat de biochimistul polonez Casimir Funk n 1912. Vita, n limba latin, nseamn via, iar sufixul -amin este pentruamine; la momentul respectiv se credea c toate vitaminele sunt amine. Acum ns se tie c nu este aa.

DENUMIREA ALFABETICA:

se folosesc literele mari ale alfabetuluiu A,B, C,D,E K i diferii indici n cadrul unui tip de vitamin D2-D3, B1, B2 ,B6 etc.

222222 Importana mncrii anumitor alimente pentru pstrarea sntii a fost recunoscut cu mult nainte s se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici tiau c dac hrneau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum tiindu-se c este cauzat de o deficien de vitamina A. n 1747, chirurgul scoian James Lind a descoperit c citricele i preparatele din ele previn scorbutul, o boal letal, n care colagenul nu se formeaz corect i caracterizat prin vindecri lente, sngerri alegingiilor i dureri acute. n 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totui, descoperirea sa nu era unanim acceptat. n expediiile Marinei Regale din secolul XIX, de exemplu, se credea c scorbutul era prevenit de o igien bun la bordul navei, exerciii fizice regulate i meninerea moralului ridicat al echipajului, n locul unei diete bazat pe mncare proaspt, aa c aceste expediii au continuat s fie compromise de scorbut. n acea perioad, cnd Robert Falcon Scott a fcut cele dou expediii n Antarctica la nceputul secolului XX, teoria medical general acceptat era c scorbutul era cauzat de mncarea la conserv contaminat. n 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin a hrnit oareci cu un amestec artificial de toi constituenii laptelui cunoscui la momentul respectiv, adic proteine, grsimi,carbohidrai i sruri. Acetia au murit, n timp ce oarecii hrnii cu lapte natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum c "un aliment natural ca laptele trebuie deci s conin, pe lng ingredientele principale cunoscute, mici cantiti de substane necunoscute eseniale vieii" [1]. Concluzia tras de el a fost respins de ceilali cercettori, care nu au putut s reproduc rezultatele experimentelor sale. O diferen a fost faptul c el a folosit zahr normal (zaharoz), pe cnd ceilali cercettori au folosit zahr din lapte (lactoz), care nc mai coninea cantiti mici de vitamina B. n 1905, William Fletcher a descoperit c prin mncarea orezului nedecorticat n locul celui decorticat se prevenea boala beriberi. n anul urmtor, Frederick Hopkins a afirmat c alimentele conin "factori accesori"pe lng proteine, carbohidrai, grsimi etc.care sunt necesari corpului uman. Cnd Casimir Funk a izolat complexul hidrosolubil de micronutrieni a crui bioactivitate fusese identificat de Fletcher, a propus ca acesta s fie numit "Vitamin". Numele a devenit repede sinonim cu "factorii accesori" ai lui Hopkins, iar pn cnd s-a demonstrat c nu toate vitaminele sunt amine, cuvntul era deja popular. n 1920, Jack Cecil Drummond a propus ca "e"-ul final s cad, pentru a se dezaccentua legtura cu "aminele", dup descoperirea faptului c vitamina C nu avea component aminic. n limba romn, forma a rmas neschimbat, spre deosebire de limba englez.

33333333

Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic. Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) Deficiene i excese de vitamine[modificare | modificare surs] Un organism poate supravieui pentru un timp fr vitamine, dei deficitul prelungit de vitamine poate duce la boli, de obicei dureroase i potenial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai mult nainte s se apar vreo boal, n timp ce vitamina B1 din rezerve nu rezist mai mult de dou sptmni. Vitaminele solubile n grsimi pot fi pstrate ca rezerv n organism i sunt toxice cnd sunt luate n exces. Vita minele solubile n ap nu sunt pstrate n organism, cu excepia vitaminei B12, rezerva ei aflndu-se n ficat. Recomandarile specialistilor Sus Necesarul vitaminic depinde de varsta, stare metabolica si activitate desfasurata si poate fi asigurat printr-o dieta mixta ce este alcatuita respectand piramida alimentara (cereale, fructe si legume, proteine animale si vegetale, produse lactate, lipide). Recomandarile expertilor in ceea ce priveste necesarul de vitamine sunt: Vitamina A: copii 0-6 ani: 2500 UI/zi 7-12 ani: 3500 UI/zi adulti: 5000 UI/zi femei insarcinate sau care alapteaza: 6000-8000 ui/zi Vitamina D: sugari:400 UI peste 7 ani: 200 UI femei in sarcina 600-800 UI varstnici: 600- 700U UI/zi Vitamina E: copii 5-6 mg/zi adulti 10 mg/zi

444444444 Clasificarea S-a ncercat o clasificare n funcie de mecanismul de aciune, dei nu este pe deplin cunoscut pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcioneaz ca atare sau dup o prealabil biotransformare, formnd coenzime ale unor enzimespecifice (toate vitaminele B, biotina, vitaminele A i K). Altele acioneaz pe ci asemntoare hormonilor (D i A). Unele (vitaminele C i E) funcioneaz ca sisteme antioxidante fa de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modaliti particulare de aciune. O clasificare mai veche mprea vitaminele n 2 mari clase, n funcie de solubilitatea lor: - vitamine hidrosolubile (solubile n ap),din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic; vitamine liposolubile, insolubile n ap, solubile n lipide (grsimi), din care fac parte vitaminele A,D,E i K. asigura activarea biochimica a nervilor, a muschilor, hormonilor, precum si productia si consumul de energie. Exist o serie de substane, numite antivitaminecare prezint o aciune antagonist vitaminelor i care produc efectele avitaminozelor respective. n principiu fiecare vitamin poate avea una sau mai multe antivitamine. VITAMINELE HIDROSOLUBILE Din aceast clas fac parte compui polari, solubili n ap, dar cu structuri i funcii biochimice foarte diferite.Un numr dintre ele alctuiesc grupul vitaminelor B, prezente n drojdie, n semine de cereale, n ficat. Lipsa de aport prin alimentaie, provoac stri de policaren i nu de hipovitaminoz anume. Sunt absorbite la nivelul intestinului subire,

trecnd n circulaia portal. Se stocheaz n cantiti foarte mici i sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin alimentaie . Excesul este, n general bine tolerat, surplusul eliminndu-se urinar, far afectarea organismului. Excepie face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic i vitamina B6 55555 Vitamin a

ntreine vederea, n special cea nocturn ajut la formarea oaselor i dinilor ntreine sntatea pielii, gingiilor, mucoaselor protejeaz contra infeciilor regleaz multiplicarea celular i troficitatea mucoaselor i a esuturilor necesar n funcia de reproducere

morcovi, ardei kapia, ardei gras, sfecl roie, spanac, varz roie, tomate, salat verde, unt, brnz,ou, lapte, urzic

666666 Vitamin b 1

77777

ajut la transformarea glucidelor i grasimilor n energie este utila in protectia materialului genetic si previne cancerul; are rol important n combaterea unor afeciuni ca: Pralizii medulare i ale nervilor periferici i boli infecioase ale sistemului nervos accidente vasculare i afeciuni afectiuni cardiovasculare afeciuni hepatice i ale cilor biliare stri de dezechilibru acido-bazic echilibreaza apetitlul elimina insomniile

legume uscate, fulgi de cereale, orez integral, pine integral, drojdie de bere, tre de gru, lapte

Vitamin b2 particip la degradarea proteinelor, glucidelor si grasimilor; indicat la al[ptare Dozele mari pot genera sensibilitate la razele solare grabeste reactiile din organism este necesara pentru producerea deglobule rosii in singe toate actiunile care suprasolicita organismul, precum si dezvoltarea fizic[, au nevoie de un aport suplimentar de Vit. B2 (sarcin).

surse alimentare de vitamina B2 sunt: ficat, inima, carne de vita sau porc, peste, ou, lactate, cereale integrale, legume cu frunze verzi (broccoli,spanac, sparanghel, laptuci, stevie), drojdia de bere, hrisca, ovaz, painea de secara si din faina de grau integrala, fasolea, mazarea, nuci, soia, rosii, conopida.
88888vitamin d
rol dominant in formarea scheletului nostru, mai ales in faza de crestere, asigurand transportul calciului si fosforului in zonele corpului care au nevoie de ele pentru a sprijini cresterea osaturii infantile si remineralizarea osaturii adulte, permitand absorbtia acestor minerale in intestin, apoi transportul calciului in sange si reabsorbtia fosforului in rinichi.

Doza zilnica recomandata este de 1020 mg, carenta provocand rahitism la copii si osteomalacia la adulti. Spre deosebire de celelalte vitamine, vitamina D poate fi produsa de organism. Procesul de sinteza al vitaminei D existenta in epiderma este declansat de razele ultraviolete, fiind absorbita imediat de vasele sangvine. Deci, prima sursa de vitamina D este lumina naturala. In cazul unei slabe expuneri la soare trebuie sa furnizam resurse organismului prin alimentatie. Vitamina D este continuta de pestele gras (hering, sardina, ton, macrou, somon) si untura de peste (morun, ton, calcan), galbenus de ou, unt, lapte integral si lactate nedegresate. Vegetalele nu contin aceasta vitamina.

favorizeaz absorbia calciului i fosforului indirect stimuleaz depunerea srurilor minerale n oase indicaii: rahitism, osteomalacie, facturi carii repetate decalcifiere n timpul sarcinii contraindicaii: nu se administreaz doze mari n timpul sarcinii!

glbenu de ou, unt, lapte de vac 99999 vitamin e protejeaz organismul fa de aciunea radicalilor liberi - Vitamina E permite, datorita actiunii antioxidante, prevenirea aparitiei cancerului pentru ca protejeaza celulele sanatoase ale organismului de radicalii liberi si agentii poluanti; - Vitamina E intareste sistemul imunitar; - Vitamina E accelereaza cicatrizarea ranilor provocate de arsuri. - Vitamina E ajuta vitamina C la combaterea aparitiei nitrosaminelor (celulele cancerigene); reciproc, vitamina C sprijina actiunea antioxidanta a vitaminei E (la fel actioneaza betacarotenul si seleniul); - Vitamina E conserva "integritatea" vitaminei A; - Vitamina E permite o circulatia mai buna a sangelui in intregul organism; - Vitamina E atenueaza senzatia de oboseala, sporeste randamentul psihic, ajuta organismul sa isi revina dupa efort sustinut (find o vitamina esentiala pentru sportivii de performanta); - Vitamina E are actiune anticoagulanta ce impiedica agregarea plachetelor sangvine; circulatia sangelui se face astfel fara sa mai fie strangulata si reduce astfel semnificativ riscul unor tulburari cardiace; ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea soarelui, semine de floarea soarelui, alune,spanac, pine neagr, unt, cartofi prjii, fin de gru, varz, ou 10 vitamin k

particip la formarea de protrombin (un coagulant natural al sngelui) particip la formarea oaselor indicat n prevenirea hemoragiilor cu diverse localizri

spanac, salat verde, urzici, roii, mazre, cereale, uleiuri vegetale, ou, lactate

XXXXXXX Vitamine non-umane Organisme diferite au nevoie de substane organice diferite. Majoritatea mamiferelor au nevoie, cu unele excepii, de aceleai vitamine ca i oamenii. O excepie important este vitamina D; majoritatea mamiferelor o poate sintetiza . Cu ct o specie este mai puin nrudit cu mamiferele, cu att cerinele organismului devin mai diferite. De exemplu, unele bacterii au nevoie de adenin. Quinona pirroloquinolina (PQQ), care se gsete n iaurt, a fost descoperit ca vitamin pentru oareci n2003. Pisicile de cas au nevoie de nutrientul taurin; aceasta este o vitamin pentru ele, dar nu i pentru oameni, pentru c ei i-o pot sintetiza.

YYYYYY Vitaminele care ne mbolnvesc O simpl cutare pe Google a cuvntului "vitamine" genereaz milioane de rezultate. Cotrobind prin site -uri, vei da peste expresii care susin utilizarea vitaminele, anunnd c acestea "cresc nivelul de energie", "stimuleaz funcia cerebral", "mbuntesc viaa sexual" i "stopeaz sau chiar vindec unele tipuri de cancer". Toate aceste site -uri ne ajut s ne explicm de ce anual se cheltuiesc miliarde pentru cumprarea vitaminelor. Oare acestea chiar ne fac bine? Numai bine, ntotdeauna? n Marea Britanie, n 2006, s-au cheltuit pe suplimente de vitamine i minerale 220 de milioane de lire sterline (!), conform statisticilor Food Standards Agency. Cu toate acestea, din ce n ce mai multe cercetri efectuate n ultimul timp contrazic afirmaiile laudative legate de beneficiile vitaminelor, demonstrnd c vitaminele pot avea uneori efecte nefaste asupra sntii. Exemple concrete Una din cele mai ocante dezvluiri, a fost aceea c 30% dintre multivitaminele de pe pia conin ingrediente n alte doze dect cele declarate pe prospect. Mai mult, studiul realizat de asociaia ConsumerLab.com susinea c unele dintre acestea sunt contaminate cu plumb. Rezultatele cercetrii au fost publicate n 2009 i oca tocmai datorit faptului c primele simptome ale intoxicaiei cu plumb sunt, de obicei, subtile i nespecifice, putnd aprea la nivelul sistemului nervos, al celui gastro-intestinal sau muscular. n cazul n care problema nu este depistat la timp, plumbul poate provoca delir, atacuri de apoplexie sau chiar com. Un alt studiu, publicat la nceputul anului 2007 n Journal of the American Medical Association releva c administrarea de antioxidani (vitaminele A, C, E i precursorul vitaminei A, betacarotenul) sub form sintetic poate crete riscul de deces. Studiul n cauz a uimit mult lume, mai ales c, pn atunci, antioxidanii se bucuraser de o reputaie foarte bun ca aprtori ai organismului mpotriva radicalilor liberi, care afecteaz celulele i accelereaz procesul mbtrnirii. Cu toate acestea, reputaia antioxidanilor a fost puternic zdruncinat atunci cnd coroborarea datelor din 47 de studii clinice , care implicau 181.000 de aduli, a demonstrat c administrarea vitaminei A, a betacarotenului ia vitaminei E, separat sau combinate, crete riscul de deces cu 16 procente. n mod evident, o asemenea descoperire nu putea s nu genereze controverse. Muli doctori au criticat cercetarea, susinnd c studiile analizate au fost prea diferite ntre ele, iar comparaiile nu puteau fi relevante. Cu toate acestea, prerile au rmas mprite, muli medici ntrebndu-se de ce att de muli oameni prefer s ia suplimente alimentare n loc s mnnce alimentele din care i pot extrage vitaminele i mineralele necesare.

Cteva luni mai trziu, oamenii de tiin de la Institutul Naional al Cancerului din SUA au descoperit c brbaii care au luat mai mult de o pastil de multivitamine pe zi aveau un risc cu 32% mai mare de a dezvolta cancer de prostat, dublndu-li-se totodat ansele de a muri din cauza acestei boli. Riscul era mai mare dac persoana n cauz avea astfel de cazuri n familie i dac lua suplimente de seleniu, beta-caroten sau zinc. Tot n 2007, specialitii de la Universitatea din Washington au aflat c administrarea unor doze mari de vitamina E, de-a lungul a mai bine de 10 ani, crete uor riscul apariiei cancerului pulmonar la persoanele fumtoare. Dei studiul a fost realizat pe un eantion de 78.000 de aduli din Washington, nici presa i nici oamenii de tiin nu au fcut mare vlv, avnd n vedere c procentele de cretere erau mici, ntre 7% i 28%, iar persoanele n cauz erau fumtoare. Cel mai recent studiu, care aduce n discuie efectele negative al vitaminelor, a fost elaborat de specialiti din SUA, Finlanda, Norvegia i Coreea de Sud. Acetia au studiat efectele pe termen lung pe care le pot avea vitaminele asupra organismului uman, printr-o cercetare ce a inclus 38.772 femei cu vrste cuprinse ntre 55 i 69 de ani. Rezultatele au relevat c nivelul ridicat de cupru din corp crete riscul morii premature cu 18%. Mai mult, acidul folic, care este recomandat femeilor nsrcinate, crete ansele de deces cu aproape 6%, iar nivelul ridicat de fier n organism sporete acest risc cu 4%. Multivitaminele cresc i ele riscul de deces cu 2,4 procente, suplimentele de vitamina B6 cu 4%, magneziul cu 3,6%, iar zincul cu 3%. Dei aceast cercetarea confirm o alta efectuat la Universitatea din Copenhaga, n 2008, care demonstra c suplimentele alimentare cresc riscul decesului cu pn la 16 %, muli oameni de tiin

dezmint rezultatele, spunnd c mare parte din pacieni luau aceste suplimente ca tyrtament pentru anumite afeciuni. Ei dau exemplul unui persoane care are anemie si care, dac nu s-ar trata, tot ar avea un risc crescut de deces. Chiar dac unele vitamine nu ne fac ru, ele nu fac nici bine. Cu alte cuvinte, administrarea unor suplimente alimentare ar putea (n cel mai bun caz) s nu aib niciun efect asupra oraganismului nostru. Acest lucru l-a demonstrat de curnd jurnalistul John Cloud de la Time care a luat 3.000 de pastile de astfel de suplimente alimentare, timp de 5 luni. Dup ce a luat zilnic 22 de pastile, singurele efecte au fost creterea greutii (cu 5 kilograme) i a nivelului de vitamin D. Experimentul americanului vine s susin studii anterioare, precum cele referitoare la eficiena vitaminei C. 30 de studii, ce au implicat peste 11.000 oameni, care au luat zilnic minimum 200 mg de vitamina C, au demonstrat c vitamina n cauz ofer o protecie mult prea mic mpotriva rcelilor, fa de numrul mare de pastile administrate.

Problema dozajului Majoritatea oamenilor cred c aceste pastile sunt naturale i sigure i au o ncredere oarb n ele, din moment ce se pot elibera fr prescripie medical. Totui, problema nu este chiar att de simpl. Supradozajul cu vitamina E, de exemplu, poate crete riscul apariiei hemoragiilor, mai ales dac pacientul ia anumite medicamente pentru inim, de genul anticoagulantelor. Pe de alt parte, prea mult vitamina A crete riscul apariiei cancerului la ficat i la plmni, putnd cauza i malformaii congenitale sau reducerea densitii oaselor. Vetile bune Din fericire, exist i pri bune. Cercetrile au demonstrat c vitamina D are un rol important n absorbia de calciu i n susinerea sntii oaselor. Vitamina B6 i-a mbuntit i ea reputaia, odat ce oamenii de tiin au descoperit c, dac acesta este combinat cu metionina (un amionoacid) poate reduce riscul dezvoltrii cancerului la plmni, chiar i n cazul fumtorilor. Mai mult, aportul de vitamine din complexul B poate ncetini semnificativ apariia bolii Alzheimer, spun studii recente. Alimente versus pastile Oricum ar fi, un lucru pare nendoielnic: a ne procura vitaminele din surse naturale este mult mai bine dect s le lum sub form sintetic - fabricate n laborator i cumprate de la farmacie. Nimeni nu tie sigur motivul pentru care hrana este mai benefic dect pastilele, dar una din teorii este aceea c natura ofer un echilibru perfect de compui care nu poate fi replicat pe deplin n laborator. Dei exist dovezi c vitaminele C, E i betacarotenul protejeaz inima atunci cnd sunt provenite din alimente, un studiu recent al specialitilor de la Universitatea Harvard a demonstrat c ele nu ofer aceast protecie atunci cnd provin din suplimente alimentare sintetice. Tocmai din acest motiv, specialitii spun c oamenii ar trebui s aib, n primul rnd, o diet sntoas i echilibrat. n acest fel, nu ar mai fi nevoie s apeleze la suplimentele alimentare dect n cazul n care se observ un deficit major al unei anumite vitamine. Este de cea mai mare importan s evitm supradozarea acestor substane sub form de pastile. Cele mai mari beneficii aduse corpului vin din partea unei diete corespunztoare, dar numai 3% din populaie reuete s aib un asemenea regim. Prin urmare, administrarea suplimentelor alimentare ar trebui s se fac numai la sfatul unui medic specialist, iar n cazul n care totui decidei s le luai fr aceast recomandare, ar fi bine s v informai, s citii cu atenie prospectul (vo rba reclamelor), ca s vedei cum e cu eventualele efecte adverse i s v consultai cu farmacistul.Dar e mult mai bine s nvm s mncm sntos. i parc e mai plcut dect s lum pastile.

Fermentii sau enzime

Elementul cu adevarat remarcabil pe care il contin alimentele vii, in special cele neprelucrate, sunt enzimele. Enzimele reprezinta cheia pentru o absorbtie buna a hranei, fiind eliberate odata ce incepem sa mestecam. In egala masura, toate procesele noastre fizice depind de enzime. Acestea sunt principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru, fara de care am inceta sa functionam sau sa existam. Enzimele determina digestia, detoxifierea, imunitatea si toate celelalte procese metabolice si regeneratoare. Calitatea enzimelor noastre este reflectata in propriul nivel energetic si in vitalitatea noastra.

Enzimele, intalnite in toate organismele vii, sunt molecule de proteine care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor. Ele reprezinta clasa muncitoare a organismului. Pe langa actiunea de digerare a hranei, enzimele distrug toxinele, descompun grasimile si celuloza, si metabolizeaza amidonul si proteinele. Oamenii de stiinta au identificat peste 2500 de enzime diferite in corpul uman. Enzimele sunt implicate in orice functie biochimica si fiziologica. Fiecare actiune a noastra in calitate de fiinte vii necesita enzime. Toate procesele vietii sunt formate dintr-o retea complexa de reactii chimice cunoscute sub denumirea de metabolism. Enzimele sunt chiar catalizatorii care fac posibil metabolismul. Deci catalizatorul, enzimele in cazul oamenilor, reprezinta materialul biochimic ce determina reactiile chimice necesare pentru ca viata sa fie posibila. Asadar, fara enzime, am inceta sa existam. Studiu Dr. Anthony Cichoke, in cartea sa "Enzimele si terapia cu enzime", nu conteneste sa arate importanta enzimelor pentru specia umana. El afirma ca organismele noastre depind de enzime pentru a gandi, respira, merge, vorbi, digera mancarea si a functiona la capacitate optima. Pentru ca organismul sa functioneze in cea mai buna stare, sa invinga bolile si sa refaca celulele afectate, este necesar ca enzimele sa fie vii si in cantitate mare. Enzimele ne refac organismul, il apara si il sustin.| Un caz destul de interesant este cel al unui medic din New York, dr. Nicholas Gonzales (...). Dr. Gonzales a prezentat multe studii de caz extrem de semnificative, in cadrul carora, utilizand in principal doze crescute de enzime si alimente bogate in enzime, au fost tratate cu succes cancerul si alte boli grave. Asadar, dupa cate va puteti imagina, nivelul de enzime continut de alimentele cunoscute de noi reprezinta un element decisiv. Forta actiunii enzimelor este esentiala pentru starea noastra de sanatate. La Clinica McKeith, efectuam o serie de teste biochimice pentru a evalua activitatea enzimelor. Cele mai grave probleme pe care le-am intalnit la pacientii ce sufereau de o activitate scazuta a enzimelor au de-a face cu disfunctii gastrointestinale: indigestie, malabsorbtie, arsuri stomacale, ragait, gaze, balonare, crampe, constipatie, sindromul colonului iritabil si oboseala cronica. Cand activitatea enzimelor este restabilita, aceste disfunctii sunt aproape intotdeauna eradicate. Exista trei clasificari generale ale enzimelor: 1. Enzimele metabolice, care ne directioneaza organismul Ele actioneaza pe post de catalizatori la cresterea oaselor, refacerea tesuturilor, reglarea metabolismului, vorbire, respiratie, reproducere, auz si contractia oricarui muschi. Aceste enzime metabolice se gasesc in mod natural in biochimia organismului nostru. Totusi, pe masura ce imbatranim, activitatea enzimelor metabolice slabeste. 2. Enzimele digestive sunt necesare pentru digestia hranei Aceste enzime descompun proteinele, carbohidratii si grasimile din alimente. Enzimele digestive sunt, de asemenea, responsabile cu extragerea, asimilarea, metabolizarea si absorbtia substantelor nutritive, a vitaminelor si a mineralelor. 3. Enzimele alimentare ajuta procesul digestiv Ele trebuie sa provina din mancarea pe care o consumam. Toate alimentele crude, mai precis fructele, legumele, semintele, nucile, anumite alimente superconcentrate de importanta capitala, in special germenii, sunt resursa principala pentru enzime alimentare. Carnea si pestele crude contin de asemenea enzime, dar va interzic cu desavarsire consumarea carnii si apestelui crude, dintr-o serie de motive de ordin patogen si parazitar, carora nu le pot acorda nici timpul si nici spatiul necesar in aceasta carte. Carnea sau pestele trebuie gatite foarte bine. Deci, atunci cand vorbesc despre alimente crude, pentru a atinge scopul acestei carti, ma refer doar la alimente care sa nu fie de origine animala. Cu atat mai mult cu cat exista destule alimente vii non-animale ce abunda in enzime, astfel incat putem sa le ignoram pe cele de provenienta animala. (...) Activitatea scazuta a enzimelor este poate cea mai raspandita problema in zilele noastre. O viata trepidanta, indreptata spre performanta, acompaniata de mancarea tip fast-food are ca rezultat o populatie practic lipsita de enzime digestive. Implicatiile sunt multiple si grave. Totusi, sunt reversibile si pot fi corectate. Rolul medicului, este de a repara raul si de a va indrepta pe drumul cel bun intinerire, revitalizare, stare generala excelenta, sanatate perfecta. Totul va este la indemana!