Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a nscut la Botoani la 15 ianuarie 1850. Este al apte-lea din cei 11 copii ai cminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o amilie de !rani rom"ni din nordul Moldovei i al #aluci Eminovici, iic de stolnic din $oldeti. %i petrece copilria la Botoani i &poteti, 'n casa printeasca i prin 'mpre(urimi, 'ntr-o total li)ertate de micare i de contact cu oamenii i cu natura. *ceast stare o evoc cu ad'nc nostalgie 'n poe+ia de mai t"r+iu ,- Fiind biat. sau -O, rmi-/. %ntre 1858 i 1800, urmea+ cu intermiten!e coala la 1ernu!i. 2ermin clasa a &3-a clasi icat al cinci-lea din 84 de elevi dup care ace 4 clase de gimna+iu. 5rsete coala 'n 1806, revine ca privatist 'n 1805 i pleac din nou 'n 1800. 1800 este anul primelor mani estri literare ale lui Eminescu. %n ianuarie moare pro esorul de lim)a rom"n *ron 5umnul i elevii scot o )rour, -Lcrmioarele invceilor gimnaziti. , 'n care apare i poe+ia -La mormntul lui Aron Pumnul. semnat M.Eminovici. 7a 45 e)ruarie 8 9 martie pe stil nou de)utea+ 'n revista -Familia., din 5esta, a lui &osi 3ulcan, cu poe+ia -De-a avea.. &osi 3ulcan 'i schim) numele 'n Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet i, mai t'r+iu, i de al!i mem)ri ai amiliei sale.

%ntre 1809 i 18:4 este student la 3iena. ;rmea+ ca auditor e<traordinar =acultatea de =ilo+o ie i >rept, dar audia+ i cursuri de la alte acult!i. *ctivea+ 'n r'ndul societ!ilor studen!eti, se 'mprietenete cu &oan ?lavici@ o cunoate la 3iena pe 3eronica Micle@ 'ncepe cola)orarea la - Convorbiri Literare.@ de)utea+ ca pu)licist 'n +iarul -Albina. din 5esta.

%ntre 18:4 i 18:A este student la Berlin. $unimea 'i acord o )urs cu condi!ia s-i ia doctoratul 'n ilo+o ie. ;rmea+ cu regularitate dou semestre, dar nu se pre+int la e<amene.

?e 'ntoarce 'n !ar, trind la &ai 'ntre 18:A-18::. 1ontinu s pu)lice 'n - Convorbiri Literare.. >evine )un prieten cu &on 1reang pe care 'l introduce la $unimea. ?itua!ia lui material este nesigur@ are neca+uri 'n amilie@ este 'ndrgostit de 3eronica Micle. %n 18:: se mut la Bucureti, unde p'n 'n 1886 este redactor, apoi redactor-e la +iarul - im!ulB. >es oar o activitate pu)licistic e<cep!ional, tot aici i se ruinea+ 'ns sntatea. *cum scrie marile lui poeme ,"cri#orile, Lucea$rul etc./. %n iunie 1886, surmenat, poetul se 'm)olnvete grav, iind internat la spitalul doctorului Cu!u, apoi la un institut pe l'ng 3iena. %n decem)rie 'i apare volumul - Poezii. , cu o pre a! i cu te<te selectate de 2itu Maiorescu ,e singurul volum tiprit 'n timpul vie!ii lui Eminescu/.

%n anii 1886-1889 Eminescu scrie oarte pu!in sau practic deloc.

Mihai Eminescu se stinge din via! 'n condi!ii nesigure i interpretate di erit 'n mai multe surse la 15 iunie 1889 ,15 iunie, 'n +ori - ora 6/ 'n casa de sntate a doctorului Cu!u. E 'nmorm'ntat la Bucureti, 'n

cimitirul Bellu@ sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Ccoala Dormal de &nstitutori. %n -%iaa lui &i'ai (mine#cu. ,1964/, G. 1linescu a scris aceste emo!ionate cuvinte despre moartea poetuluiE -A#t$el #e #tin#e n al o!tulea lu#tru de viaa cel mai mare !oet, !e care l-a ivit i-l va ivi vreodat, !oate, !mntul rom)ne#c* A!e vor #eca n albie i !e#te locul ngro!rii #ale va r#rii !dure #au cetate, i cte o #tea va ve#te+i !e cer n de!rtri, !n cnd ace#t !mnt #a-i #trng toate #evele i # le ridice n eava #ubire a altui crin de tria !ar$umurilor #ale -. *lte citate despre EminescuE B*cesta a ost Eminescu, aceasta este opera lui. 5e cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al FF-lea su) auspiciile geniului, si orma lim)ei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai rumoasa in aptuire pana asta+i, va i punctul de plecare pentru toata de+voltarea viitoare a vestmantului cugetarii romanesti.. ,2itu Maiorescu/ nu vedea femeia iubita decat copia imperfecta a unui prototip nerealizabil (Titu Maiorescu despre iubita in viziunea eminesciana) Recitindu-l pe Eminescu ne rentoarcem, ca ntr-un dulce somn, la noi acas ! (Mircea Eliade) Eminescu era prea con"tient de #eniul s u "i de mediocritatea contemporanilor, ca s lupte, cum se spune, pentru izb$ndirea operei sale literare! (Mircea Eliade) Opera eminesciana: %ac privim opera poetic a lui Mi&ai Eminescu din perspectiva comparativ a istoriei literare 'i (in$nd cont de criteriul cronolo#ic, poetul face parte din ceea ce, n Europa, poart numele de a doua #enera(ie romantic , sau romantic t$rzie! )ctivitatea literar a lui Eminescu se ntinde pe ceva mai mult dec$t zece ani! Eminescu este un poet rom$n tradi(ional, absorbind toate elementele literaturii antecedente! Toate temele lui decur# din tradi(ia rom$neasc , n timp ce nr$uririle str ine aduc numai nuan(e 'i detalii! Motive eminesciene: %e'i le#at de tradi(ia na(ional , poezia lui Eminescu se nscrie n conte*tul european, se recunosc mai ales afinit (ile cu lirica #erman , puse n eviden( mai ales de studiile lui +eor#e , linescu, Tudor -ianu sau .oe %umitrescu /u'ulen#a! Ma0oritatea temelor si motivelor eminesciene sunt de provenien1 romantic european ! 2mpresionant nu este diversitatea, ci profunzimea abord rii acestora! 3! Tema ,osmosului (motivul #enezei 4crisoarea 2, motivul sfarsitului cosmosului Ru#aciunea unui dac, motivul soarelui 5loare albastra, motivul stelei 6a steaua, motivul 6uceafarului si motivul zborului inter#alactic 6uceafarul) 7! Tema 2storiei (motivul societatii corupte 4crisoarea 222, motivul patriei ,e-ti doresc eu tie, dulce Romanie, motivul nedreptatii sociale 4atira 222, motivul #eniului in societate ,riticilor mei) 8! Tema Timpului (fu#it-ireparabile-tempus Trecut-au anii, fortuna labilis 4crisoarea 2, vanitas vanitatum Momento mori)

9! Tema :aturii (moticul codrului ,e te le#eni;<, motivul plopilor =e lan#a plopii fara sot, motivul salcamului 4ara pe deal, motivul teiului sic el al izvorului =ovestea teiului, motivul lacului 6acul, motivul marii Mai am un sin#ur dor) >! Tema 2ubirii (motivul visul dra#ostei 5loare albastra, motivul dezama#irii =e lan#a plopii fara sot, motivul femeii in#er si femeii demon 2n#er de paza) Luceafarul este e*presia desavarsita a #eniului eminescian, aparand ca o sinteza a #andirii sale poetice! =oemul are ca sursa principala de inspiratie basmul popular romanesc ?5ata in #radina de aur?, cules de #ermanul @unisc&, valorificat mai intai intr-un basm si apoi prelucrat in cinci variante succesive! An alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat benefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana! ?6uceafarul? devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de #eniu capata stralucire desavarsita! %upa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem ale#oric! =roblema #eniului este privita din perspectiva filozofului 4c&oppen&auer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesibila numai omului de e*ceptie, capabil sa depaseasca sfera subiectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu-se in sfera obiectivului! 2n plus, preluand date din mitolo#ia #reaca, indiana si crestina, Eminescu le confera sensuri filozofice adanci si noi, in cadrul conte*tului! -ersurile poemului, distribuite in BC de catrene, sunt or#anizate intr-o structura compozitionala armonioasa sustinuta de cele doua planuri (universal-cosmic si uman-terestru), care tind unul spre celalalt si se interfereaza uneori in cele patru tablouri! 5orma poemului e narativ-dramatica, datorita formulei de introducere (?a fost odata?), prezenta unui narator, povestirii facute la persoana a 222-a, e*istentei persona0elor, constructiei #radate a subiectului si prezentei dialo#ului (cu formele specifice de adresare)! 4i totusi, ?6uceafarul? este un poem liric, sc&ema epica fiind doar cadrul, persona0ele si intamplarile - simboluri lirice, metafore, pentru a sintetiza idei filozofice! )ceasta interferenta de #enuri confera poeziei o mare profunzime si posibilitati multiple de interpretare (poveste fantastica de iubire, ale#orie pe tema #eniului, poezie de viziune simbolica)! Incipitul: nceputul poemului se afl sub semnul basmului. Formula A fost odat ca n pove!ti " A fost ca niciodat atra#e aten$ia cititorului asupra sensului ale#oric al poemului. Luceafrul este o ale#orie pe tema #eniului% dar &n acela!i timp pune problema dep!irii condi$iei umane. 'impul este unul mitic% anistoric% un timp ma#ic &n care &!i face apari$ia fata de &mprat. (ortretul ei% reali)at de asemenea dup modelul popular% este sinteti)at de epitetul o prea frumoas fat. La &nceput% ea repre)int iposta)a an#elic a femeii din lirica eminescian% pun*ndu se accentul pe unicitate !i puritate: +i era una la prin$i " +i m*ndr n toate cele% " ,um e Fecioara &ntre sfin$i " +i luna &ntre stele. (rimul tabloul: (rimul tablou descrie povestea de iubire dintre fiin$a superioar !i fata de &mprat% autorul reali)*nd o sinte) &ntre elementele mitolo#iei populare -mitul .burtorului/ !i elemente de ima#inar romantic. ,adrul n care ia na"tere iubirea este unul romantic, ntunecat, nocturn, av$nd n centru ima#inea Dne#rului castel! 0n alt motiv romantic

pre)ent &n aceast parte a poemului este visul% povestea de iubire petrec*ndu se &n acest spa$iu compensativE D,um ea pe coate-"i r zima F -is$nd ale ei t$mple, DEa l privea cu un sur$s, F El tremura-n o#lind , , ci o urma ad$nc n vis F %e suflet s se prind ! At*t fata pm*ntean% c*t !i fiin$a superioar% aspir la o &mplinire prin intermediul acestei iubiri ideale: ea dore!te s !i dep!easc starea de muritoare% el dore!te s !i desv*r!easc cunoa!terea prin intermediul iubirii. 2ubirea fetei are un accent de cotidianE DGl vede azi, l vede m$ni, F )stfel dorin1a-i #ata, spre deosebire de iubirea 6uceaf rului care are nevoie de un lun# proces de cristalizareE DEl iar, privind de s pt m$ni, F Gi cade dra# fata! =entru a se putea mplini aceast iubire, c&iar dac ea are loc n t r$mul visului, fata de mp rat i adreseaz 6uceaf rului prima c&emareE D- H, dulce-al nop1ii mele domn, F %e ce nu vii tu< -in I =rima metamorfoz a fiin1ei nemuritoare se realizeaz din cer "i din mare "i con1ine at$t elemente preluate din mitul .bur torului, c$t "i ima#ini specifice ima#inarului romantic care alc tuiesc o ima#ine an#elic a acestuiaE D= rea un t$n r voievod F ,u p r de aur moale (epitet metaforic) F An v$nt #iul#i se-nc&eie nod F =e umerele #oale! 4e pune accentul pe paloarea fe1ei "i pe str lucirea oc&ilor, elemente redate cu a0utorul ima#inilor artistice, a epitetelor "i a compara1ieiE Dumbra fe1ei str vezii F E alb ca de cear - F An mort frumos cu oc&ii vii! 0n element de simetrie al poemului &l const repetarea c1emrii fetei de &mprat% urmat de o nou &ntrupare% din soare !i din noapte. n antite) cu ima#inea an#elic a primei &ntrupri% aceasta este circumscris demonicului% a!a cum o percepe !i fata de &mprat: O% e!ti frumos cum numa n vis " 0n demon se arat. 6uceaf rul este descris astfelE D=e ne#re vi1ele-i de p r(epitet, inversiune) ,oroana-i arde pare F -enea plutind n adev r F 4c ldat n foc de soare(metafor ) FF %in ne#ru #iul#i se desf "or (epitet cromatic)F Marmoreele bra1e,(epitet, inversiune) FEl vine trist "i #$nditor F Ji palid e la fa1 K FF %ar oc&ii mari "i minuna1i (epitete) F 6ucesc ad$nc &imeric! n ambele iposta)e% ca un alt element de simetrie% se pune accentul pe paloarea fe$ei !i% mai ales% spre strlucirea oc1ilor% simbol pentru inteli#en$a superioar. 5iin1 p m$ntean "i inferioar , fata de mp rat le consider atribute ale mor1ii "i respin#e iubirea 6uceaf rului, datorit incapacit 1ii de a-l n1ele#eE D4tr in la vorb "i la port, F 6uce"ti f r de via1 , F , ci eu sunt vie, tu e"ti mort, F Ji oc&iul t u m n#&ea1 ! (prima ipostaz )K DM dor de crudul t u amor F ) pieptului meu coarde, F Ji oc&ii mari "i #rei m dor, F =rivirea ta m arde! Luceafrul este cel care sublinia) diferen$a dintre ei: ,um c eu sunt nemuritor% " +i tu e!ti muritoare2% !i tot el este cel care accept sacrificiul suprem% acela de a renun$a la nemurire. Al doilea tablou: A doua parte a poemului descrie iubirea pm*ntean dintre ,tlin !i ,tlina. 3ste o alt iposta) a iubirii% opus celei ideale. (ortretul lui ,tlin se reali)ea) &n antite) cu cel al Luceafrului. 4escrierea #eniului% a fiin$ei superioare% punea accentul pe elemente abstracte% mitice% care e5primau inteli#en$a !i apartenen$a la o lume diferit !i superioar. n sc1imb% ,tlin este descris cu a6utorul limba6ului popular% pun*ndu se astfel &n eviden$ trsturile sale umane% terestre: 7iclean copil de cas% -epitet% inversiune/ 8iat din flori !i de pripas% " 4ar &ndr)ne$ cu oc1ii% "" ,u obr6ei ca doi bu6ori. (compara1ie) 2ubirea p m$ntean este prezentat ca un 0oc n care , t lin "i atra#e iubita "i n ale c rui re#uli o ini1iaz E D- %ac nu "tii, 1i-a" ar ta F din bob n bob amorul, D,um v$n toru-ntinde-n cr$n# F 6a p s rele la1ul, F ,$nd 1i-oi ntinde bra1ul st$n# F 4 m cuprinzi cu bra1ul! ,1iar dac &!i accept condi$ia de muritor !i este atras de 6ocul iubirii propuse

de ,tlin% fata de &mprat aspir &nc la iubirea ideal pentru Luceafr: O% de luceafrul din cer " M a prins un dor de moarte. Aceast aspira$ie ilustrea) condi$ia uman dual% aceea de a dori absolutul% dar de a nu !i putea dep!i condi$ia. Al treilea tablou: ,ea de a treia parte descrie cltoria interstelar pe care o reali)ea) Luceafrul spre 4emiur#. 4e pune din nou accentul pe superioritatea acestuia, fiind descris prin metafora Dful#er nentrerupt, dar "i prin numele pe care l prime"te, LMperion (#r! N cel care mer#e deasupra)! , l toria sa reia procesul de crea1ie a lumii, anul$nd no1iunile de timp "i spa1iuE DJi din a c&aosului v i, F Our mpre0ur de sine, F -edea, ca-n ziua cea dent$i, ,um izvorau lumineK, D, ci unde a0un#e nu-i &otar, F :ici oc&i spre a cunoa"te, F Ji vremea-ncearc n zadar F din #oluri a se na"te! %atorit setei de iubire nemurirea este perceput ca D#reul ne#rei vecinicii, Dal nemuririi nimb, Dfocul din privire, de care 6uceaf rul vrea s se elibereze pentru Do or de iubire!!!! 'ot cu a6utorul antite)eise sublinia) diferen$a dintre oamenii comuni !i fiin$ele superioare: 3i au doar stele cu noroc " +i pri#oniri de soarte% " 9oi nu avem nici timp% nici loc% " +i nu cunoa!tem moarte. (entru a l convin#e s nu renun$e la nemurire% 4emiur#ul &i propune trei iposta)e ale #eniului: iposta)a cuv*ntului% a &n$eleptului: ,ere mi cuv*ntul meu dent*i " : $i dau &n$elepciune2 care ec1ivalea) cu putere de crea$ie divin% iposta)a orfic% puterea mu)icii care sc1imb cursul lumii: 7rei s dau #las acelei #uri% " ,a dup a ei c*ntare " : se ia mun$ii cu pduri " +i insulele n mare2 !i iposta)a &mpratului% a celui care stp*ne!te lumea: ;i a! da pm*ntul &n buc$i " s l faci &mpr$ie. ,ele trei oferte ale divinit$ii presupun noi modalit$i de a cunoa!te universalul !i absolutul% dar nemurirea !i prin urmare &mplinirea prin iubire% &i este refu)at. )r#umentul care sc&imb decizia lui LMperion este dovada superiorit 1ii sale c&iar "i n iubireE DJi pentru cine vrei s mori< F Gntoarce-te, te-ndreapt F 4re-acel p m$nt r t citor F Ji vezi ce te a"teapt ! Al patrulea tablou: Acest ultim tablou este construit &n rela$ie de simetrie cu primul deoarece se reia interferen$a dintre cele dou planuri% cel uman !i cel terestru. n opo)i$ie cu ima#inea din al doilea tablou% este descris o alt iposta) a iubirii pm*ntene. Iubirea nu mai este v)ut ca un 6oc% ci ca o posibilitate de &mplinire a fericirii !i de refacere a cuplului adamic: Miroase florile ar#intii " +i cad% o dulce ploaie% " (e cre!tetele a doi copii " ,u plete lun#i% blaie. %escrierea este specific idilelor eminesciene "i ima#inarului romanticE D, ci este sara-n asfin1it F Ji noaptea o s -nceap K F R sare luna lini"tit F Ji tremur$nd din ap ! (personificare) FF Ji mple cu-ale ei sc$ntei F , r rile din cr$n#uri! F 4ub "irul lun# de m$ndri tei! Apar motive specifice poe)iei lui 3minescu: luna% codrul% teiul% elemente care ofer o alt perspectiv asupra iubirii dintre cei doi. ,tlin apare !i el sc1imbat% nu &i mai propune iubitei un 6oc al dra#ostei% ci iubirea absolut. %iscursul lui se sc&imb , se adreseaz , t linei cu a0utorul metaforelorE Dnoaptea mea de patimi, Diubirea mea dent$i, Dvisul meu din urm ! 4ra#ostea lor devine o posibilitate de a #si fericirea absolut% pun*ndu se accentul pe unicitatea ei. Finalul: :trofele finale se afl &n str*ns le#tur cu incipitul poemului% deoarece ele e5prim dramatismul omului de #eniu care constat c &mplinirea prin iubire este imposibil% fiinde nevoit la r*ndul lui s !i accepte condi$ia !i s !i asume destinul%

eternitatea. Omul comun este incapabil s !i dep!easc limitele% iar omul de #eniu manifest dispre$ fa$ de aceast limitare. Fata de &mprat &i adresea) o ultim c1emare% aceea de a i binecuv*nta iubirea pm*ntean: < ,obori &n 6os% luceafr bl*nd% " Alunec*nd pe o ra)% " (trunde n codru !i &n #*nd% 9orocu mi luminea)= (rin refu)ul #eniului se pune &nc o dat &n eviden$ antite)a dintre fiin$ele superioare !i cele inferioare: 'rind &n cercul vostru str*mt " 9orocul v petrece% " ,i eu &n lumea mea m simt " 9emuritor !i rece. :tiati ca>2 =apa 2oan =aul al 22-lea, nainte de a veni n Rom$nia, n 3BBB, a recitat, n limba rom$n , n =ia1a 4f$ntului =etru din Roma, Ru# ciunea c tre Maica %omnului a lui Mi&ai Eminescu! 2n copilaria sa, Mi&ai Eminescu (pe atunci Eminovici) obisnuia sa isi sperie tatal intr-un mod cel putin bizar! /aiatul mer#ea in padure sa prinda serpi si-i punea de vii in apropierea casei sale! )poi isi c&ema tatal sa vada Pce pasare a prinsP si statea deoparte razand cand barbatul dadea fata in fata cu reptilele suparate! 2nspiratia din spatele poeziei P=e lan#a plopii fara sotP are o poveste< 2n vremea in care Eminescu a scris poezia respectiva, era indra#ostit de ,leopatra 6eca =oenaru, fiica pictorului ,onstantin 6ecca si verisoara lui ,ara#iale! %omnisoara avea casa pe strada ,ometa nr Q, o strada incadrata de plopi pe care Eminescu i-a numarat si a observat ca ii da un numar fara sot! 2n ciuda problemelor sale de sanatate, Mi&ai Eminescu a scris poezii pana in momentul mortii! 2n buzunarul de la &aina pe care o purta in momentul mortii, se aflau, scrise de mana, poeziile -iata si 4tele in cer! Mi&ai Eminescu este membru al )cademiei Romane! ) fost ales post-mortem in 7R octombrie 3B9C! B9B> Eminescu este un asteroid descoperit in 3BS3 la Hbservatorul =alomar, ,alifornia! %iametrul asteroidului sau nu depaseste Q Tm! 4e poate apropia la 39R!RRR!RRR Tm de =amant! ,and fost descoperit, la 7Q martie 3BS3, de catre astronomii americani, acestia l-au numit simplu B9B>! 2n anul 7RRR, an care a fost declarat Danul Eminescu, presedinta ,omitetului :ational Roman de )stronomie, Ma#da 4tavinsc&i, a anuntat ca Aniunea )stronomica 2nternationala (2)A) i-a atribuit asteroidului B9B> numele lui Mi&ai Eminescu! 2n septembrie 7R37, la ,&isinau s-a or#anizat prima editie a ,on#resului Mondial al Eminescolo#ilor! ,onform or#anizatorilor, 3>R de participanti s-au strans din opt tari!