vom folosi sintagma filosofie modern pentru a desemna perioad istoric de reflecie filosofic cuprins ntre ultima parte

a secolului al XVI-lea i prima jumtate a secolului al XIX-le.trasaturi: ntreaga filosofie modern este preocupat aproape n exclusivitate de problema cunoaterii. filosofia modern propune o nou paradigm de gndire (iniialndreptat polemic mpotriva filosofiei scolastice) care const, n esen, n plasarea problemele legate de cunoatere i subiectivitate omeneasc n centrul speculaiei metafizice. Toi filosofii moderni doresc reformarea metafizicii din temelii, interogndu-se asupra specificului cunoaterii filosofice. domin ntreaga gndirea modern aflat n cutarea unor noi metode de cunoatere n atingerea adevrului. Gndirea modern creeaz, pentru prima dat n istoria speculaiei filosofice, primele modele de filosofie a minii. Ideea de metod este intim legat de studiul facultilor intelectuale omeneti att structural ct i funcional. Altfel spus, ideea de metod aeaz gndirea pe pe traseul scrutrii de sine. n acest sens, gndirea se ia pe sine n cercetare cu scopul de a-i determina ntinderea, puterile i limitele sale intrinseci. Cercetarea filosofic a subiectivitii omeneti nseamn, simplu spus, identificarea facultilor de cunoatere i descrierea lor structural i funcional. Iar aceast investigaie se numete filosofia minii. Pn n epoca modern filosofia era considerat universal, n sensul c expresia ei lingvistic era latina sau greac, limbi culte, dar moarte. Odat cu Descartes filosofia ncepe s fie redactat n limba naionalitii gnditorului, creatorului de filosofie.