+p.

85,86,72,73 Lucrarea reprezentativ la acest capitol este Contractul social, ideea central constituind -o alienarea total a fiecrui asociat i a tuturor drepturilor sale, n folosul ntregii comuniti. ean Jacques Rousseau ( 1712-1778 ) , filozof luminist , pedagog si scriitor francez. In lucrarile "Discurs asupra originii inegalitatii dintre oameni", "Discurs asupra stiintelor si artelor", "Contractul social" s.a. Rousseau dezvolta conceptiile sale privind influienta nociva a civilizatiei asupra omului, originea societatii, inegalitatea dintre oameni. Criticand societaltea contemporana si idealizand "starea naturala" in care oamenii ar fi fost liberi si egali, Rousseau sustine ca omul este "bun de la natura" , dar ca societatea il corupe. El vede originea inegalitatii sociale in aparitia proprietatii private, care a dus la formarea statului si, mai tarziu, la despotism. Intrucat inegalitatea incalca asa-numitul contract social incheiat intre oameni in perioada trecerii de la starea naturala la cea "civila", ea trebuie inlaturata. Rousseau privea ca legitima insurectia poporului indreptata impotriva despotismului. A fost un adept al ideii suveranitatii poporului si preconiza , ca ideal de stat , republica patriarhala, in care cetatenii pot aproba in mod direct legile. Rousseau a criticat religia si biserica oficiala, intoleranta religioasa, dar a ramas un adept al deismului, pe care-l interpreta ca o religie bazata pe sentiment. In problema ontologica era dualist, iar in gnoseologie un senzualist inconsecvent, sustinand caracterul inascut al ideilor morale. Importanta con lui rousseau. Chiar dac astzi Rousseau este un filosof mai puin influent i deci mult mai puin citat ca ali autori moderni precum Kant sau Hegel ori compatriotul su Descartes, opera lui conine, la o privire mai atent, o adevrat comoar din care s-au inspirat toi acesti gnditori. S nu uitm de mrturisirea faimoas a lui Kant n care meticulosul profesor konigsbergian ne destinuie c sigura dat cnd a renunat la obinuita plimbare de dup-amiaz a fost atunci cnd a citit opera de pedagogie a lui Rousseau, Emil sau despre educaie. Probabil aceasta era doar prima dintre lucrrile lui Rousseau pe care Kant apucase s -i arunce privirile. Citind astzi Contractul social este imposibil s nu recunoatem influena iluministului francez asupra moralei kantiene. Chiar dac astzi etica lui Kant, expus n magistralele sale lucrri Critica raiunii pure, Metafizica moravurilor i Bazele metafizicii moravurilor le par unor contemporani primele studii filosofice n care se ofer fundamente stabile moralei umane, putem uor recunote influena roussoist asupra moralei kantiene, prin expunerea unui simplu fragment din Contractul social: Pe baza celor de mai sus, s-ar putea aduga la avantajele strii civile libertatea moral, singura care -l face pe om s fie cu adevrat stpn pe sine; . Chiar i aa, sesizm la iluministul francez, mcar n germene, conturat ideea c libertatea este un act superior al contiinei deoarece omul ascult n cadrul ei doar de o lege pe care singur i -o ofer i nu de o nclinaie, cum am spune n limbaj kantian. Uor de sesizat aici iminena imperativului categoric al filosofului de la Konigsberg, prin care acesta reuea s i gsesc o lege superioar a naturii umane. De fapt nsi aciunile realizate din datorie i nu prin mijlocirea vreunei nclinaii (conform sau contrar datoriei) confer omului att de valoroasa autonomie a contiinei. Ca urmare a influenelor sale filosofice, este mult rspndit concluzia c scrierile lui Rousseau au contribuit la apariia socialismului, naionalismului, romantismului, totalitarismului, antiraionalismului, c au pregtit terenul propice declanrii i desfurrii Revoluiei franceze i au prefigurat idealurile moderne de democraie i egalitate. Apoi, este recunoscut c Rousseau a avut o influen considerabil asupra teoriei educaiei. Numeroi filosofi ai timpului spun c teoria conform creia oamenii sunt aproape exclusivrezultatul mediului n care triesc n consecin fiind complet maleabili, i aparine. O alt idee controversat, mult discutat, considerat a fi lansat de Rousseau, este cea referitoare la efectele duntoare ale tehnologiei moderne i civilizaiei, ndemnnd la promovarea idealului ntoarcerii la natur, dezvoltnd profilul slbaticului nobil. Conceptia sa pedagogica a lui Rousseau , expusa in opera "Emil, sau despre educatie" , preconizeaza conformitatea educatiei cu natura proprie a copilului. Ideile sociale, radical antifeudale, dezvoltate de Rousseau au contribuit la pregatirea idealogica a revolutiei burghezo democratice de la 1789 din Franta. Principiul intoarcerii la natura si ideea primordialitatii sentimentelor umane in raport cu ratiunea, care strabat principalele sale scrieri filozofice, precum si romanul epistolar "Iulia, sau noua Eloiza" sau lucrarea autobiografica "Confesiuni" , au facut din Rousseau un precursor al romantismului.