CURS 3 DEA art.4 TFUE- competenta partajata; al.1 - daca nu se arata in mod e pres ce competente detine UE!

at competenta e partajata. -in ca"ul in care competenta UE este partajata cu cea a statelor mem#re! urmea"a sa a$em in $edere % repere &undamentale; Ast&el! corespun"ator art.% al. % TFUE statele mem#re isi e ercita competenta in masura in care UE nu si-a e ercitat competenta 'e de alta parte! potri$it art.( al.3 din TUE! in domeniile care nu sunt de competenta sa e clusi$a! in con&ormitate cu principiul su#sidiaritatii! UE inter$ine numai daca si in masura in care o#iecti$ele actiunii preconi"ate nu pot &i reali"ate in mod satis&acator de statele mem#re! dar datorita dimensiunilor si e&ectelor actiunii preconi"ate pot &i reali"ate mai #ine la ni$elul UE. De asemenea! in cuprinsul art.( TUE! este re)lementat in al.4 principiul proportionalitatii; art.( al.4 TUE se re&era numai la actiunea institutiilor UE! aratand ca actiunea UE nu depaseste ceea ce este necesar pentru reali"area o#iecti$elor tratatelor. Totusi! corespun"ator jurisprudentei C*UE! pr proportionalitatii este un principiu ce $i"ea"a in )eneral dreptul Uniunii! precum si raporturile dintre dreptul intern al statelor mem#re si dreptul UE. Statele mem#re si aut.nationale din cadrul acestora tre#uie sa tina seama de pr proportionalitatii. +n unele ca"uri! C*UE anali"ea"a in cadrul actiunii preliminare daca autoritatile nationale au respectat sau nu principiul proportionalitatii. +n alte situatii! C*UE considera ca instantele de judecata din statele mem#re sunt mai #ine plasate pentru a sta#ili daca este sau nu respectat pr proportionalitatii. ,ai multe pre$ederi din Carta se re&era la pr proportionalitatii. Art.4-al.3! pedepsele nu tre#uie sa &ie disproportionate &ata de in&ractiune; acest te t credem ca este rele$ant pentru orice sanctiune! c.iar daca in cuprinsul sau se &ace re&erire numai la 'EDE'SE. Con&orm art.(% al1 din Carta! orice restran)ere a e ercitiului drepturilor si li#ertatilor recunoscute prin Carta tre#uie sa &ie pre$a"uta de le)e! si sa respecte su#stanta acestor drepturi si li#ertati. 'rin respectarea pr.proportionalitatii! pot &i impuse restran)eri numai in ca"ul in care acestea sunt necesare! si numai daca raspund e&ecti$ o#iecti$elor de interes )eneral recunoscute de UE! sau necesitatii protejarii drepturilor si li#ertatilor celorlalti. +n &ine! art.(4 din Carta! inter"ice a#u"ul de drept in termeni similari celor &olositi de art.1/ din CED0. +n acest conte t mai mentionam ca principiul proportionalitatii este re)lementat si in cuprinsul art.(/ din Constitutia Romaniei1 el $i"ea"a insa numai raporturile dintre particulari. Acesta pre$ede ca cetatenii romani! cetatenii straini si apatri"ii tre#uie sa isi e ercite drepturile si li#ertatile constitutionale cu #una credinta! &ara sa incalce drepturile si li#ertatile celorlalti. Art.4 TFue- +2 le)atura cu o serie de domenii care pre"inta importanta deose#ita in cadrul pietei interne! domenii pre$a"ute in cuprinsul art.4 TFUE!se poate o#ser$a ca statele mem#re au posi#ilitatea sa mentina sau sa adopte masuri de protectie mai

stricte! decat cele care ar pute &i adoptate la ni$elul UE! de e emplu in dom protectiei consumatorilor3 art.14- al 4 TFUE! pot mediului 1-35 +n cuprinsul art.4 din TFUE sunt aratate domeniile in care UE e competenta sa des&asoare actiuni de sprijinire! coordonare! sau completare a actiunii statelor mem#re.'re$ederile art.4 din TFUE au caracter e .austi$. E 6 industria! educatia! &ormarea pro&esionala. +n domeniile $i"ate de art.4! nu pot sa &ie adoptate in principiu masuri de armoni"are a le)islatiilor statelor mem#re3 art.% al.( din TFUE Asadar! se poate considera ca una dintre distinctiile care poate sa &ie retinuta intre domeniile de la art.4 TFUE si cele de la art.4 din TFUE $i"ea"a posi#ilitatea de a &i sau nu adoptate masuri de armoni"are a le)islatiilor statelor mem#re. +n principiu! art.4 TFUE $i"ea"a domenii cu un caracter economic mai putin pronuntat. +n raport cu cele mentionte anterior! su#liniem ca in conditiile in care nu sunt $alori&icate pre$ederi le)ale europene speci&ice! sau daca o #a"a juridica speci&ica nu permite adoptarea unei masuri de armoni"areaa le)islatiilor statelor mem#re! asemenea masuri de armoni"are pot sa &ie luate totusi in ipote"a in care ele au ca o#iect instituirea sau asi)urarea &unctionarii pietei interne pe temeiul art.114 sau art.11( din TFUE. 'e de alta parte! art.3(% din TFUE permite consiliului sa adopte in unanimitate! la propunerea Comisiei! masurile necesare pentru a atin)e unul dintre o#iecti$ele mentionate in Tratate! &ara ca tratatele sa &i pre$a"ut atri#utiile necesare in acest sens. 3 de e emplu! pe #a"a acestui te t! a &ost adoptat Re).nr.%13/78( pri$ind )rupul european de interes economic! si Re).nr.%1(/7%991 pri$ind statutul societatii europene.5 Drept descentrali"at 'ART+CU:AR++ '0T SA +2;0CE in &ata autoritatilor din statele mem#re! inclusi$ in &ata instatelor de judeata ale statelor mem#re re)ulile dreptului european al a&acerilor care au e&ect direct.3 au aplica#ilitate directa5-< unor pre$ le)ale europene nu se con&unda cu aplica#iliea imediata a dispo"itiilor le)ale europene! ansam#lul dispo"itiilor le)ale europene au aplica#ilitate imediata pentru ca DUE este inte)rat +,ED+AT &ara $reo masura intermediara in cadrul sist juridic al statelor mem#re. 'entru sinta)ma -E&ect direct- se &oloseste ca sinonim aplica#ilitate directa! dar acesta sa nu se con&unde cu aplica#litate imediata3 momentul de la care se aplica normele europene5 +n )eneral! au e&ect direct pre$ederile le)ale europene care sunt clare! precise! neconditionate si nu necesita masuri de e ecutare. C*UE sta#ileste daca pre$ederile europene au sau nu e& direct Su# aspectul instensitatii e&.direct! se distin)e intre =e&ectul direct vertical3:+,+TAT5- pot sa &ie in$ocate de catre particulari numai in raporturile lor cu autoritatile din statele mem#re =e&ectul direct orizontal 3C0,':ET5- pot &i in$ocate de catre particulari nu numai in rap cu autoritatile din statele mem#re! ci si in raport cu alti particulari.

De e emplu e&ect direct ;ERT+CA: pre$ ar.%8 si ale art.39 TFUE prin care sunt inter"ise intre statele mem#re ta ele $amale la import si la e port! precum si ta ele cu e&ect ec.i$alent acestora; 're$.art.34 si 3( TFUE! prin care sunt inter"ise intre statele mem#re restrictiile cantitati$e la import si e port! precum si masurile cu e&ect ec.i$alent acestora; 're$.art.3/ TFUE prin care statele mem#re sunt o#li)ate sa adapte"e monopolurile nationale cu caracter comercial. 're$.art.43 TFUE prin care sunt inter"ise intre statele mem#re! precum si intre statele mem#re si tarile terte orice restrictii pri$ind circulatia capitalurilor si a platilor. 're$.art.198 al.3 TFUE prin care statele mem#re sunt o#li)ate sa noti&ice comisiei proiectele ce urmaresc sa instituie sau sa modi&ice ajutoare de stat; 're$ederile art.119 TFUE prin care sunt inter"ise impo"itele interne cu caracter discriminatoriu Au e&ect direct ORIZONTAL: -pre$.art.4( TFUE- li#era circulatie a lucratorilor salariati -pre$.art.4- TFUE - dreptul de sta#ilire -pre$.art.(4 al.1 si (/ al.ultim din TFUE pri$ind li#era prestare a ser$iciilor in cadrul UE -pre$.art.191 TFUE pri$ind inter"icerea intele)ilor anticoncurentiale intre intreprinderi -Ansam#lul pre$ederilor art.1 TFUE au e&ect direct. -pre$.art.19% TFUE prin care este inter"is a#u"ul de po"itie dominanta. -pre$.art.1(/ al.1 TFUE re&eritoare la e)alitatea de remunerare intre lucratorii de se masculin si cel de se &eminin pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi $aloare *urisprudenta europeana si doctrina nu sunt insa rectilinii cu pri$ire la pro#lema e&ectului direct al unor pre$ederi le)ale &undamentale din Tratat! nici re&eritor la intensitatea e&ectului direct al unor dispo"itii din Tratat.. e 6 in doctrina s-a considerat ca art.43 TFUE ar tre#ui sa ai#a e&ect direct complet! deoarece in cuprinsul te tului nu se distin)e intre ori)inea pu#lica sau pri$ata a restrictiilor! situatia &iind similara su# acest aspect cu cea de la art.4( si (4 TFUE. +n cuprinsul Cartei se admite aplicarea dispo"itiilor acesteia de catre instantele de judecata din statele mem#re3(% l./ din Carta5 De asemenea se pre$ede ca in masura in care carta contine drepturi ce corespund unor drepturi )arantate prin CED0! intelesul si intinderea lor sunt aceleasi ca si cele pre$a"uta de CED0. +n cadrul Cartei nu se arata insa care anume sunt pre$ederile ce au e&ect direct. +n ceea ce ne pri$este! credem ca nu se poate sustine ca ansam#lul pre$ederilor din Carta care corespund disp din CED0 au e&ect direct! deoarece re)lementarile din Carta pot sa &ie in$ocate numai in cadrul domeniului de aplicare material al Tratatelor si pentru ca aderarea Uniunii la CED0 tre#uie sa se reali"e"e in con&ormitate cu

proceduri care sa permita mentinerea aspectelor speci&ice ordinii juridice a UE. Din cuprinsul Cartei! credem ca au de pilda e&ect direct pre$.art.1( pri$ind li#ertatea de ale)ere a ocupatiei si dreptului la munca! pre$.art.1- pri$ind protectia in ca" de stramutare! e pul"are sau e tradare! pre$ art.%1 pri$ind nediscriminarea! pre$.art.4( pri$ind li#ertatea de circulatie si de sedere. 'e de alta parte! credem ca in principiu! nu au e&ect direct dispo"itiile din Carta din cadrul Titlului denumit -solidaritatea+n ceea ce pri$este le)islatia secundara a UE! art.%88 TFUE =regulamentele au e&ect direct! complet =dispozitiile din directi$e au e&ect direct $ertical in conditiile in care Directi$a nu a &ost transpusa in dreptul intern in termenul pre$a"ut in Directi$a! sau ea a &ost transpusa in mod necorespu"ator in dreptul intern.3 partic se pot pre$ala de disp din directi$e care sunt clare! etc5- acesta e un mijloc de sanctionare a statului 3C--1--%5 Dupa transpunerea unei directi$e in dreptul intern! aceasta nu isi pierde semni&icatia juridica! or)anul de jurisdictie national tre#uind sa interprete"e dreptul sau national in raport cu te tul si &inalitatea Directi$ei 3Cau"a 14783 par.%45 =deciziile adresate particularilor au e&ect direct complet. Deci"iile adresate statelor mem#re au e&ect direct $ertical daca sunt intrunite conditiile )enerale ale e&ectului direct. =recomandarile si avizele nu sunt o#li)atorii! dar instantele de judecata din statele mem#re iau in considerare recomandarile institutiilor UE in scopul interpretarii dispo"itiilor nationale adoptate pentru aplicarea re)lementarilor le)ale europene! sau daca dispo"itiile nationale completea"a dispo"itiie le)ale o#li)atorii3C%91791 pa 415 Dreptul inte)rator- pentru ca Tratatul UE si TFUE sunt Tratate cadru! care necesita e istenta unei le)islatii secundare! in $ederea aplicarii lor. :e)islatia- %88 TFUE! dar enumerarea nu are caracter limitati$. Constant au &ost e tinse domeniile de competenta institutiilor europ a sporit de la un tratat la altul puterea e ecutionala a comisiei! parl european a &ost implicat in o masura tot mai mare in procesul normati$! s-a trecut la adoptarea in consiliu a unui numar mereu mai insemnat de deci"ii cu majoritate cali&icata! C*UE a a&irmat e&ectul direct a unor pre$ederi le)islati$e europene &undamntale '+ATA +2TER2A -CE:E 4 :+>ERTAT+ FU2DA,E2TA:E Reali"area pietei interne-art.r3 TUE o#iecti$ UERestrictiile pri$ind li#era circulatie a persoanelor! capitalului! ser$iciilor si mar&urilor sunt inter"ise! c.iar daca sunt minime. Libera circularie a marfurilor Este necesar sa &ie inlaturate atat o#stacolele directe care e ista intre statele mem#re! 3ta e $amale5 cat si o#stacolle indirecte care pot sa e iste intre tarile in UE. de e ta e cu e& ec.i$alent! masuri cu e& ec.i$alent restrictiilor cantitati$e!

:+> circulatie a mar&urilor constituie o li# &undamentala care nu are insa caracter a#solut! Ast&el! o serie de limite pot sa &ie in$ocate in conte tul acestei li# &undamentale. +n scopul asi)urarii li#erei circulatii a mar&urilor a &ost adoptat Reg nr.2679/98 pri$ind &ct pietei interne in le) cu li#era circulatie a mar&urilor intre statele mem#re. +n situatia in care apare un o#stacol &ara caract pecuniar sau e ista riscul aparitiei unuia! o#stacol ce poate sa atra)a aplicarea art.34 pana la 34 din TFUE! orice stat mem#ru3&ie ca este sau nu statul mem#ru in cau"a5! care detine in&ormatii rele$ante! le transmite comisiei. Comisia in&ormea"a celelalte state mem#re. Daca comisia! dupa anali"a pe care o reali"ea"a aprecia"a ca s-ar putea produce o pertur#are )ra$a a li#erei circulatii a mar&urilor! care ar cau"a pierderi serioase persoanelor le"ate! si daca considera ca sunt necesare actiuni imediate! adresea"a o notificare statului mem#ru in cau"a. Statul mem#ru in cau"a tre#uie sa ia masurile necesare si proportionale pentru asi)urarea li#erei circulatii a mar&urilor pe propriul teritoriu. Comisia se poate pre$ala din disp din TFUE! re&eritoare la incalcarea de catre un stat mem#ru a o#li)atiilor care ii re$in! in mod direct! &ara ca ea sa &ie o#li)ata sa ia mai intai in considerare pre$ Re).%4/-7-8.