Planul de management al sitului NATURA 2000 Vitanesti- Rasmiresti INTRODUCERE

Aria de protecie special avifaunistic Vitneti Rsmireti a fost declarat zon de protecie special avifaunistic prin H.G. nr. 971/2011 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia avnd o suprafa de 1108 ha. O arie de protecie special avifaunistic reprezint efortul n identificarea celor mai importante arii pentru a menine populaia de psri salbatice i de a concentra activitile de conservare n ceea ce privete protecia acestor suprafee. Elaborarea final a planului de management se desfoar n cadrul unui proces larg, prin implicarea tuturor factorilor interesai. Trebuie luat n calcul i impactul activitilor umane asupra ariei naturale, impactul negativ pe care activiti inadecvate l poate aduce asupra biodiversitii, dar i beneficiile unor activiti adecvate. Activitatea de agrement permite obinerea unor avantaje pe care le poate genera simultan cu protejarea i conservarea ariei naturale. Aria de Protecie Special Avifaunistic Vitneti Rsmireti este amplasat pe teritoriul localitilor: Alexandria ( 1%), Mrzneti ( <1%), Mgura ( 3%), Rsmireti ( 7%) i Vitneti ( 7%). Coordonate geografice: Latitudine: N 430 59 17; Longitudine: E 250 33 15 Regiune biogeografic-continental: Altitudine- minim 40, maxim 90, mediu 60 Localizare Valea Prului Vjitea i Grosului, sectorul rului Teleorman i bazinele piscicole din dreptul localitilor Mgura i Vitneti. Cuprinde n principal zone umede, pajiti, terenuri agricole i pe suprafee relativ restrnse pduri de lunc. Scopul i categoria de arie protejat Conform prevederilor O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor preotejate naturale, Vitneti Rsmireti face parte din categoria Arii de protecie special avifaunistic avnd scopul de a conserva, de a menine i, acolo unde este cazul, de a readuce ntr-o stare de conservare favorabil habitatele specifice, desemnate pentru protecia speciilor de psri migratoare slbatice. Managemetul ariilor de protecie special avifaunistic necesit planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate n alte planuri de management i msuri legale, administrative sau contractuale n scopul evitrii deteriorrii habitatelor naturale i a habitatelor speciilor, precum i a perturbrii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Managementul ariei naturale urmrete meninerea interaciunii armonioase omului cu natura prin protejarea diversitii habitatelor i peisajului promovnd pstrarea folosinei tradiionale a apelor din jur, ncurajarea activitilor, practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale.De asemenea, se ofer publicului posibiliti de recreere. 1

Bazele legale privind elaborarea i aprobarea planului de management se fac n baza O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, modificat i completat prin Legea nr.49/2011. Procesul de elaborare a planului de management O activitate important pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodrire a ariei naturale protejate este reprezentat prin elaborarea planului de management. Am elaborat un plan de management n calitate de custode al ariei de protecie special avifaunistic Vitneti Rsmireti, avnd o serie de factori att la nivel local ct i regional. Aprobarea i revizuirea planului de management se realizeaz printr -un ordin al autoritii publice centrale pentru protecia mediului, cu avizul autoritilor publice centrale interesate. Revizuirea planul ui se face la 5 ani de la data intrarii n vigoare. n calitate de custode al ariei elaborez anual planuri detaliate de aciune, care au la baz prevederile planului de management lund n calcul att suprafaa curent a ariei, dar i resursel e de managament i interesele comunitilor locale. n cazul n care doresc s aplic anumite modificri n planul de management, pot aproba noile schimbri daca se afl la nivelul planului de lucru anual, iar dac se efectueaz modificri la nivel de aciune i obiective sau la nivelul regulamentului de funcionare, acestea vor fi aprobate de ctre Ministerul Mediului i Pdurilor. Voi elabora planul de lucru anual n calitate de custode al ariei avnd drept scop punerea n practic a planului de managament pentru fiecare aciune, dar i pentru actualizarea i reanalizarea unor prevederi, prioriti sau termene cuprinse n acest plan.

DESCRIEREA SITULUI

MEDIUL FIZIC - Situl se incadreaza in regiunea biogeografica continentala. Situl cuprinde valea
Prului Vijistea si Grosului si de asemenea sectorul rului Teleorman si bazinele piscicole din dreptul localitatilor Magura si Vitanesti. Terenul este unul arabil pentru culturi. Fiind un jude de cmpie cu o suprafa mare arabil, judeul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-rocat de pdure, fapt ce permite posibilitatea unor investiii deosebit de avantajoase.

ECOSISTEME (SPECII SI HABITATE) - Situl adaposteste o colonie de Falco vespertinus iar pe

lacurile incluse cuibaresc efective importante de Himantopus himantopus si Recurvirostra avosetta. n zonele agricole s-au identificat efective importante de Emberiza hortulana n perioada de cuibarit. Specia gazda pentru populatia cuibaritoare de Falco vespertinus, n acest sit este Corvus frugilegus. Astfel, att integritatea fizica a coloniilor de cioara de semanatura din perimetrul sitului ct si exemplarele acestei 2

specii nu trebuie amenintate direct sau indirect de activitatile umane. De asemenea Corvus frugilegus este o specie de pasari cu migratie regulata. Speciile de pasari adapostite de acest sit sunt urmatoarele: Egretta garzetta : Egreta-mic are un areal foarte larg de rspndire i nu se afl printre speciile vulnerabile. In Romnia egreta-mic este nativ i popula, ntre anii1990 -2006. Nycticorax nycticorax : Starcul de noapte este intalnit in zonele cu balti cu stufaris si salcii si il Ciconia ciconia : Barza alb sau cocostrcul este singura pasre de talie mare din ornitofauna

putem gasi intr-o densitatea mai mare in Delta Dunarii si in lunca Dunarii. rii care s-a apropiat de om i i construiete cuibul n vecintatea noastr. Circus aeruginosus : Erete de stuf, pasare migratoare ce este prezenta la noi in tara, mai ales in Buteo rufinus : orecar mare, pasari rapitoare de talie mijlocie. Adesea sunt vazuti planand. Au Falco vespertinus : Vanturelul de seara, specie caracteristic stepelor i terenurilor deschise,

Delta Dunarii, intre lunile martie si octombrie. Se hraneste cu pui si oua de pasari dar si cu rozatoare mici. aripile late, doar moderat digitate. Se hranesc cu animale mici ce le prind de pe sol. gsete n regiunea de Vest a Romniei condiii propice, n prezent, numrul de perechi clocitoare este relativ stabil Himantopus himantopus : Piciorongul este o pasare care prefera zonele litorale, deltele,

lagunele si lacurile litorale unde cauta plajele umede si zonele mlastinoase in care isi pot procura hrana cu usurinta. Poate fi vazut si in terenurile agricole inundate sau in orezarii. Piciorongul este intalnit in toata Europa. Recurvirostra avosetta : Ciocintors este o pasare specifica zonelor litorale, a lagunelor cu apa

sarata, a deltelor si a mlastinilor, baltilor si lacurilor cu apa mica din apropierea tarmurilor. Ciocintors este o pasare rara care necesita masuri de conservare. In Romania poate fi intalnita in Delta Dunarii, pe tarmul marii si in apropierea lacurilor litorale. Philomachus pugnax : Batausul este o pasare migratoare care poate fi vazuta in numar mare in

perioada de pasaj, in special in luinile martie-aprilie cand se intoarce din zonele de iernat ( Africa de N ) catre locurile de cuibarit din N Europei. La noi poposeste pe lacurile din Sudul tarii si Delta Dunarii care au malurile intinse si mlastinoase doar pentru a-si reface resursele de energie necesare calatoriei catre Nordul continentului . Tringa glareola : Fluierarul de mlastina este o pasare de apa, intalnita in baltile si tinuturile

mlastinoase de pe tot teritoriul tarii dar cu o densitate mai mare in delta, unde este destul de comuna. Fluierarul de mlastina este raspandit in toata Europa, chiar si in extremele nordice. Iarna migreaza in bazinul mediteranean. Vanatoarea la aceasta specie este interzisa.

Chlidonias hybridus : Chirichita cu obraz alb este o pasare migratoare care soseste in tara

noastra odata cu alte specii de chirichite. Ele populeaza coastele si apele dulci ale lumii intregi. Apare in Europa, Asia si Africa. Coracias garrulus : Dumbrveanca prefer luminiurile de la liziera pdurilor ca i punile sau fneele unde triesc de obicei un numr mare de insecte. In prezent poate fi ntlnit i n parcurile mai mari. Ea este rspndit mai ales n Europa de Sud, Europa Rsritean Spania, coasta mediteranean a francez, insulele Corsica, Creta ca i n Africa de Nord Vest (Maghreb). In Asia poate fi ntlnit n Siberia Central, regiunile de step din Iran. Lanius minor : Sfrancioc cu frunte neagra se deosebeste de sfranciocul mare prin dimensiunile

mai mici, coada proportional mai mica, o tinuta mai dreapta si fruntea neagra ; pata alba de pe aripa scurta. Lanius collurio : Sfranciocul rosiatic este o pasare comuna la noi in tara care prefera zonele

deschise cu palcuri de arbusti si copaci. Si in Europa este o pasare foarte des intalnita, cu exceptia zonelor extreme nordice, a Angliei, unde este o prezenta rara si a Peninsulei Iberice. Sfranciocul rosiatic este o pasare migratoare care ne paraseste toamna, de regula in luna septembrie si revine primavara, in luna aprilie. Emberiza hortulana: Presurele sunt un gen de pasri din familia emberizidelor (Emberizidae), ordinul paseriformelor (Passeriformes). Culoarea penajului este dominat de nuane rocate cu pete pe partea superioar a corpului, dimorfismul sexual i de vrst este pronunat. Corpul este alungit. Ciocul este conic, scurt, ascuit i dur, cu mici vibrize la baz.

Analiza socio-economica
1. Organizarea administrativ-teritoriala
Aria de protectie speciala avifaunistica Vitanesti-Rasmiresti este amplasata pe teritoriul Municipiului Alexandria (1%), dar si pe teritoriul comunelor Vitanesti (7%), Rasmiresti (7%), Marzanesti (1%) si Magura (3%), aceste apartinand de judetul Teleorman.

Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5. Vitanesti Rasmiresti Magura Marzanesti Alexandria

Localitati

Suprafata 7% 7% 3% 1% 1%

2. Utilizarea terenului
In calitate de custode al ariei voi realiza planuri detaliate de actiune, care au la baza prevederile planului de management luand in calcul atat suprafata curenta a ariei, dar si resursele de managament si interesele comunitatilor locale. In ceea ce priveste categoria de folosinta a ariei protejate, aceasta include teren neagricol si apa.

3. Populatia
Judetul Teleorman are un numar de 436025 locuitori reprezentand 2% din populatia Romaniei. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 75.3loc/kmp. In judet sunt 231 asezari umane organizate in 89 de localitati, din care 5 urbane (3 municipii si 2 orase).

Populatia si densitatea populatiei la recensaminte Judeul Teleorman 29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966
5

Numrul locuitorilor 418649 487394 510488 516222

locuitori/km 72.3 84.2 88.2 89.2

5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002

518943 483840 436025

89.6 83.6 75.3

Dupa cum se poate observa populatia judetului Teleorman la recensaminte a avut o evolutie pozitiva, a fost in crestere in perioada 1930 -1977, dupa urmand o scadere a populatiei din anul 1992 pana in anul 2002.

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale in anul 2010
84.3

22.4

14.5

0.5

5.2

5.6

0.4

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale in anul 2011

85.8

22.4

14.9

0.7

5.3

4.9

0.5

In urma graficelor realizate putem observa faptul ca agricultura are o usoara crestere in anul 2011 cu 1.5%, industria isi mentine aceeasi valoare, comertul, turismul, invatamantul si activitatea culturala cresc si ele in anul 2011 in timp ce sanatatea si asistenta sociala scad in anul 2011 cu 0.7%.

Populatia pe sexe si medii

Populatia ocupata in mediul rural in anul 2010
133479 130419 128865

Populatia ocupata in mediul rural in anul 2011

131687

Masculin

Feminin

Masculin

Feminin

Realizarea acestor grafice pune in evidenta evolutia populatiei in mediul rural din judetul Teleorman, care a scazut in anul 2011 fata de anul 2010.

Populatia pe grupe de varsta (numar persoane) Judetul Teleorman Total Pe grupe de varsta 0-14 ani 2010 2011
397990 393164 52029 50640

15-59 ani
232013 228928

60 ani si peste
113948 113596

Activitatea economica
Denumirea judeului Teleorman este presupus ca derivnd de la cea a rului cu acelai nume i de la Marea pdure cuman Teleormanul care acoperea cndva aproape n ntregime teritoriul actual al judeului. Toponimul Teleorman derivat din Deleorman pdure deas este considerat ca datnd din timpul cumanilor, cu semnificaia de pdure mare i ntunecoas, pdure nebun folosit i n limba turc veche cu aceeai semnificaie. n urma studiilor ntreprinse asupra reconstituirii arealului pdurii n diferite epoci s-a dovedit existena pe acest teritoriu a unei viei economice ndelungate i bine organizate. Nord-estul judeului este bogat n rezerve de iei i gaze naturale. Aici au fost instalate multe sonde petroliere pe teritoriul mai multor localiti Blejeti, Silitea, Trivalea-Moteni, Ciolneti, Poeni, Talpa, Videle.

Turismul
n judeul Teleorman potenialul turistic nu este unul impresionant, n principal fiind practicat turismul de tranzit i agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunrii, n apropierea lacurilor, precum i n aproprierea pdurilor. Se poate practica n condiii deosebite pescuitul i vntoarea. n municipii i orae exist baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulaie hanuri i moteluri. OBIECTIVELE TURISTICE N TELEORMAN Municipiul Alexandria: Muzeul Judeean de Istorie, Catedrala cu picturi de tefan Luchian, Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Monumentul eroilor teleormneni 1941 1945;

Capacitatea si activitatea de cazare turistica Judetul Teleorman Capacitate de cazare Existenta (locuri) In functiune (mii zile) 2010 2011 675 714 224 248 10 12 29 28 12.9 12.4 locuri Sosiri Innoptari Indicii
neta de utilizare a capacitatii in

functiune

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, LA 31 IULIE 2011 Judetul Teleorman Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Total Cultura
In complexul geografic i al spiritualitii, Teleormanul se releveaz ca o provincie mult mai bogat n tradiii i resurse culturale dect se tie i se recunoate. Teleormanul nscrie n patrimoniul spiritualitii romneti tradiii la fel de valoroase i bogate ca i alte pari din ar, poate doar c despre ele nu s-a vorbit cu atta intensitate, ele ns acoper aproape toate domeniile creaiei i cercetrii. n

Numar 7 1 2 2 1 13

jude sunt inventariate 56439 bunuri culturale, dintre care 7000 bunuri cu valori deosebite ce fac parte din patrimoniul cultural naional. Totodat, n jude sunt inventariate 570 monumente, ansambluri i situri istorice, din care : 60 monumente i situri istorice, 316 monumente i ansambluri de arhitectur, 2 cldiri memoriale, 8 monumente i ansambluri de art plastic, precum i 15 zone istorice, urbane i rurale. n judeul Teleorman sunt organizate i funcioneaza 5 case de cultur, 83 camine culturale, 88 biblioteci publice, 9 muzee i colecii muzeale i un ansamblu artistic folcloric. n spiritualitatea romneasc, judeul este reprezentat prin mari scriitori care s -au nscut pe aceste meleaguri, oameni de cultur, art i tiin cu contribuii deosebite n domeniile lor. Personaliti ale culturii din Teleorman: Gala Galaction - prozator, publicist, teolog i traductor, (1879-1961) Dideti. Adevratul nume Grigore Piculescu. Opere: La Vulturi, Moara lui Califar. Constantin Noica - filozof, eseist i traductor, (1909-1987) Vitneti. Opere: Desprirea de Goethe(1976), Povestiri despre om(1980), Devenirea ntrufiin(1981), Jurnal de idei, De Dignitate Europae. Miron Radu Paraschivescu poet, dramaturg, publicist i traductor, (1911-1971) Zimnicea. Opere: Prefa, Roman, Hanny, Suvenir, Septembrie,Poem alb. Marin Preda prozator, eseist, dramaturg i traductor, (1922-1980) Silitea Gumeti. Opere: Moromeii, Cel mai iubit dintre pmnteni, Delirul, Marele Risipitorii, Imposibila ntoarcere, Intrusul. Zaharia Stancu poet, prozator, publicist, taductor i ziarist, (1902-1974) Salcia. Opere: Descul, Padurea nebun, Jocul cu Moartea,Ce mult te-am iubit, Pagini alese. singuratic, Viaa ca o prad,

Numarul si activitatea bibliotecilor

Numarul si activitatea bibliotecilor in anul 2010
2046 244 Unitati (nr) Volume existente (mii) 744 Volume eliberate (mii) 223 Unitati (nr) Volume existente (mii)

Numarul si activitatea bibliotecilor in anul 2011

1948 694 Volume eliberate (mii)

In urma graficelor realizate se poate observa faptul ca numarul si activitatea bibliotecilor din judetul Teleorman a avut o scadere in anul 2011 comparativ cu anul 2010. 9

Abonamente radio si televiziune

Abonamente radio si televiziune

abonamente radio 87368 81899 80129 abonamente televiziune 85759

2006

2007

Abonamentele la radio si televiziune in judetul Teleorman au scazut in anul 2007 fata de anul 2006.

Agricultura Suprafata cultivata cu principalele culturi (hectare) Judetul Teleorman Suprafata cultivata - total
Cereale pentru boabe Gru i secar Orz i orzoaic Porumb Plante uleioase Floarea soarelui Cartofi Legume

2010
387190 261233 155075 25407 74891 101158 64237 1190 6165

2011
431908 271476 160404 22822 83000 133202 83890 1243 6242

Productia agricola de bunuri si servicii agricole (mii lei) Judetul Teleorman 2010
1689903 1180183 503436 6284

Total

Vegetala

Animala

Servicii agricole

10

2011

2356359

1844401

503765

8193

Productia agricola vegetala la principalele culturi (tone) Judetul Teleorman Cereale boabe
Gru i secar Orz i orzoaic Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi Struguri Fructe

2010
860014 408552 69437 370572 115036 17808 10157 5821

2011 1064515
607777 76130 367539 175075 20523 24563 6688

Efectivele de animale (capete) Judetul Teleorman 2010 2011 35151 34270 140386 141546 121307 123637 73516 69628 Bovine Porcine Ovine Caprine

Productia agricola animala in anul 2011 Judetul Teleorman Carne total (tone greutate vie) Carne de bovine (tone greutate vie) Carne de porcine (tone greutate vie) Carne de ovine i caprine (tone greutate vie) Carne de pasre (tone greutate vie) Lapte total (mii hl) Total 21376 5707 7687 4392 3590 1251

11

Lapte de vac i bivoli (mii hl) Lapte oaie i capr (mii hl) Ln total (tone) Ou total (milioane buci) Miere (tone)

960 291 332 200 628

Industria judetului Teleorman. Reperele industriale ale judetului Teleorman Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si panificatie. Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendent ajungand in anul 2001 la 843 miliarde lei. Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere, biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc. Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %), industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%), energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%). S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si carton. Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si Lorentz Turnu Magurele. SC KOYOROMANIA SA Adresa: Alexandria, str. Turnu Magurele, nr.1 Obiect de activitate: producerea de comercializarea de rulmenti, componente si ansambluri de rulmenti. Productia se desface 85 % pe piata externa si 15 % pe piata interna, fiind unul din principalii exportatori din judet. SC GERMINO SA Adres: Strada Dunrii 4, Alexandria 12

Are ca obiect de activitate panificatia si moraritul precum si producerea biscuitilor, pastelor fainoase si a produselor de patisserie.

Transportul Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2011 judetul Teleorman (km)
Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2011
Electrificate Cu o cale Cu doua cai

22% 23% 55%

Drumurile publice la 31 decembrie 2011 (km)

Drmurile publice la 31 decembrie 2011
Modernizate Cu imbracaminti usoare rutiere 18% 33% 67% 82%

Drmurile publice la 31 decembrie 2011

Nationale Judetene si comunale

In graficele de mai sus sunt prezentate drumurile publice la data de 31 decembrie 2011 in care sunt evidentiate drumurile modernizate, drumurile cu imbracaminti usoare rutiere, dar si drumurile nationale si judetene. Densitatea drumurilor publice pe 100kmp teritoriu este de 26.3%.

13

Activitati de posta si telegrafie Activitati de posta si telegrafie in anul 2003

3009 1594 21 21 75 1618 27 16 75

Activitati de posta si telegrafie in anul 2004

2933

Din aceste grafice se poate observa faptul ca activitatile de posta si telegrafie si anume corespondentele si mesageriile au avut o evolutie pozitiva in anul 2004 spre deosebire de anul 2003, in timp ce mandatele si abonamentele au scazut in anul 2004, comunicatiile mentinandu si aceeasi valoare in cei doi ani.

Activitatile de telefonie
Activitati de telefonie in anul 2010
Abonamente telefonice Convorbiri telefonice 29%

Activitati de telefonie in anul 2011

Abonamente telefonice Convorbiri telefonice 0%

71%

100%

In urma acestor grafice se poate deduce faptul ca abonamentele telefonice au fost in crestere in anul 2011 comparativ cu 2010, iar convorbirile telefonice au scazut in anul 2011, cauza fiind mediul online.

14

Utilitati publice Reteaua de distributie a apei potabile in anul 2011

Localitati cu instalatii de alimentare apa potabila , 35

Other, 5

Municipii si orase, 5

In graficul de mai sus este evidentiata reteaua de distributie a apei potabile pentru anul 2011, aceasta fiind in 35 de localitati din care 5 sunt reprezentate de municipii si orase. Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile (km) la sfarstitul anului 2011 este de 899.

Canalizarea publica
Localitati cu instalatii de canalizare publica
Municipii si orase Comune

39% 61%

Lungimea totala a conductelor de canalizare publica este de 231 km.

15

Reteaua si volumul gazelor distribuite

Localitati in care se distribuie gaze naturale Lungimea conductelor de distributie a gazelor Volumul gazelor distribuite 80210 71075

247.2 2010

243 2011

Localitatile in care se distribuie energie termica la31 decembrie 2011 in judetul Teleorman sunt in total de 5 din care municipii si orase.

Educatie Populatia scolara pe niveluri de educatie

Anii scolari Total Prescolar Primar si gimnazial liceal Post Profesional liceal superior

total

primar

gimnaziu

Invatamant special

2010/2011 2011/2012

56011 54472

10739 10543

28574 26710

13223 12640

15168 13895

183 175

14209 15293

1049 210

881 1140

559 506

Asistenta medicala si sociala

Cantine de ajutor social in anul 2011 Judetul Teleorman Numar 3 Cantine Capacitate locuri 550 Beneficiari (persoane) 373

16

Analiza SWOT

PUNCTE TARI
Varietatea i bogia biodiversitii n judeul Teleorman; Existena celor 5 arii naturale protejate de interes naional ale judeului i anume: Pdurea Conservarea biodiversitii asigurat printr-un management durabil prin utilizarea resurselor Reconstrucia sau reabilitarea ecologic a sistemelor ecologice degradate; Protejarea sistemelor ecologice sau biologice naturale periclitate; Existena proiectului LIFE n curs de implementare n jude care vizeaz dezvoltarea proteciei

Pojortele, Ostrovul Gsca, Rezervaia natural Ostrovul Mare i Balta Suhaia;

naturale;

mediului, conservarea capitalului natural.

PUNCTE SLABE
Slaba contientizare a conservrii naturii de ctre populaie n ceea ce privete managementul Existena unor lipsuri n reeaua de arii protejate; Resurse umane i financiare sczute pentru managementul ariilor protejate, dar i pentru specii i Numrul sczut al planurilor de management pentru ariile naturale protejate. ariilor naturale protejate;

habitate de interes comunitar;

OPORTUNITI
Organizarea unui eco-turism la Suhaia prin construirea unui turn de observare pentru Contientizarea publicului cu privire la conservarea celor dou specii de psri cormoranul mic i Crearea unor noi locuri de recreere i mbuntirea diversitii ecologice; Stoparea declinului biodiversitii prin realizarea unui management eficient al reelei ariilor mbuntirea comunicrii i educrii n domeniul biodiversitii. monitorizarea psrilor cu o nlime ce depete 6 metri; raa roie;

protejate;

AMENINRI
Manifestarea presiunii crescute asupra biodiversitii i a calitii aerului; Creterea exploatrilor, vntorii, turismului i construciilor ilegale n ariile protejate; Utilizarea necorespunztoare a fondurilor Uniunii Europene avnd efecte negative asupra Lipsa sistemului de monitorizare a strii de conservare a speciilor i habitatelor naturale; 17

biodiversitii i a habitatelor;

ngreunarea administrrii ariilor naturale protejate datorat schimbrii anuale a cadrului legislativ

i a contractelor de administrare sau custodie pe termen scurt.

Obiectivele planului de management a ariei protejate Vitanesti-Rasmiresti

Pentru realizarea acestui plan urmresc urmtoarele : Folosirea durabil a resurselor ecosistemelor; Meninerea biodiversitii prin conservarea speciilor i a ecosistemelor; Pescuit i recreere; Susinerea serviciilor de mediu; Promovarea unor activiti specifice de exploatare a ariei naturale.

Strategia planului ariei pe 5 ani Obiective pe termen lung i realizarea anual a obiectivelor i bugetului pe termen lung
Obiectivele porpuse a se realiza n scopul obinerii unor condiii dorite pentru viitor i realizarea anual a acestora precum i anii n care vor fi realizate sunt evideniate dup cum urmeaz n tabelul de mai jos: Obiective pe termen lung Reabilitarea peisajului natural Protecia habitatelor prioritare Reducerea polurii ariei Dezvoltarea activitilor specifice zonei n interiorul ariei (pescuit sportiv) Amenajarea (camping) spaiilor de cazare X X Anul 1 Anul 2 X Anul 3 Anul 4 X X X X Anul 5 X X X X

X X X

X X X

X X X

X X X

X X X

Amenajarea reelei de drumuri Actualizarea i completarea X informaiilor privind resursele naturale din arie Contientizarea public comunitilor privind rolul ariei a X

18

De asemenea, am propus i un buget al acestor obiective pe termen lung pe care l voi prezenta n tabelul de mai jos: Obiectivul LEI Reabilitarea peisajului natural prin ndeprtarea structurilor antropice 3.000 nefuncionale (reele electrice, construcii abandonate) i gestionarea deeurilor pentru revenirea peisajului la starea natural n beneficiul turitilor. Protecia habitatelor prioritare prin accesul controlat sau interzis al prezenei umane. Exploatrile i braconajul vor fi stopate, iar habitatele se vor reface natural i se va nregistra o cretere a efectivelor protejate. Reducerea polurii ariei-calitatea apei care nu va fi influenat de niciun factor antropic din interiorul sau exteriorul apei construindu-se staii de epurare, astfel apele vor fi curate permind dezvoltarea faunei. Dezvoltarea activitilor specifice zonei n interiorul ariei prin organizarea pescuitului sportiv Amenajarea spaiilor de cazare prin dispunerea unor camping-uri Amenajarea reelei de drumuri prin meninerea i ntreinerea drumurilor considerate necesare accesului sau altor scopuri utile ariei i vor fi identificate trei trasee turistice marcate Actualizarea i completarea informaiilor privind resursele naturale din arie prin atragerea unor cercettori voluntari din diverse domenii i derularea unor programe permanente de monitorizare a resurselor Contientizarea public a comunitilor privind rolul ariei prin demararea unor pograme de informare i de educaie ecologic pentru vizitatorii i membrii comunitilor ce le vor permite s neleag importana ariei TOTAL 9.500

2.500

4.000 70.000 110.000

8.000

1.500

208.500

Programul de ndeplinire al aciunilor specifice i bugetul anual

Pentru a descrie programul de aciuni n scopul atingerii obiectivelor propuse i a prioritilor ariei ce urmeaz a fi realizate am ntocmit un buget anual al programelor prezentat n tabelul de mai jos: Buget Programul de ndeplinire Realizarea unor nelegeri ntre administraia ariei i unele structuri guvernamentale i neguvernamentale pentru asigurarea proteciei ariei Amenajarea sediului administrativ n Vitneti Amplasarea unor containere pentru deeuri la intrrile n arie Angajarea personalului necesar pentru 19 Anul 1 Anul 2 Anul 3 1.500 Anul 4 Anul 5

90.000 1.500 50.000

realizarea unei bune activiti a ariei nfiinarea a trei puncte de acces n arie: Vitneti, Rsmireti i Mgura Marcarea drumurilor Amplasare panouri de informare Amenajarea de locuri de camping Evaluarea calitativ i cantitativ a resurselor de ap subteran Cercetarea florei i vegetaiei din arie Dezvoltarea activitilor specifice zonei n interiorul ariei Stabilirea relaiilor ntre administraia ariei i autoritile locale, mass-media, societi comerciale cu interes n zona, ONG-uri etc Editarea i distribuirea materialelor informative despre arie Realizarea paginii web a ariei Realizarea unui buletin informativ al ariei Reabilitarea reelelor de transport auto TOTAL

2.500 1.500 7.000 60.000 1.500 3.500 3.000 2.000

6.500 1.000 1.500 20.500 148.000 64.500 110.000 110.000

n urma tabelului realizat se poate observa c suma cea mai mare alocat este de 110.000 lei pentru reabilitarea reelelor de transport auto n vederea accesului n interiorul ariei naturale protejate n anul 5, iar suma cea mai mic alocat este de 1.500 lei pentru realizarea unor nelegeri ntre administraia ariei i unele structuri guvernamentale i neguvernamentale pentru asigurarea proteciei ariei, amplasarea unor containere pentru deeuri la intrrile n arie, marcarea drumurilor spre arie, evaluarea calitativ i cantitativ a resurselor de ap subteran i nu n ultimul rnd pentru realizarea unui buletin informativ al ariei.

Implementarea planului de management

Planuri operaionale
n cadrul planurilor operaionale identificm urmtoarele teme:

a) Biodiversitatea- pentru realizarea acestora este nevoie de aciuni, limite/ inte i parteneri pentru
implementare: Inventarierea elementelor biodiversitii din raza sitului natural au ca int inventarul florei i faunei mpreuna cu instituii tiinifice de profil; Stabilirea i implementarea unui plan de monitorizare a biodiversitii avnd ca int un plan de monitorizare funcional mpreun cu instituii tiinifice de profil; 20

Luarea de msuri specifice pentru protejarea speciilor i habitatelor pe baza rezultatelor monitorizrii avnd ca int speciile i habitatele cheie mpreuna cu comunitile locale; Igienizarea i curarea sitului natural avnd drept int sit natural curat mpreun cu comunitile locale i ONG-uri; Monitorizarea surselor de poluare a apei i raportarea ageniilor de protecie a mediului avnd ca int prevenirea polurii mpreun cu primriile locale; Aciuni de combatere a braconajului avnd drept int reducerea braconajului mpreun cu poliia de frontier.

b) Turism- pentru realizarea acestora este nevoie de aciuni, limite/ inte i parteneri pentru
implementare: Crearea, elaborarea i valorificarea de materiale informative avnd ca int materiale informative, resurse de venituri, imagine mpreun cu primriile locale i ONG-uri; Crearea i amplasarea de indicatoare i panouri informative pentru vizitatori, inta fiind panouri, semne de informare, avertizare, ghidare, afie; Crearea unei infrastructuri proprii sitului natural pentru turism avnd ca int camping pentru corturi mpreun cu primria Vitneti; Instruirea i coordonarea personalului n vederea supravegherii activitilor turitilor avnd drept int aciuni de paz cu personalul sitului.

c) Comunitile, economia local i contientizarea public- pentru realizarea acestora este

nevoie de aciuni, limite/ inte i parteneri pentru implementare: Sprijinirea unor activiti generatoare de venituri n concordan cu managementul sitului natural avnd ca int creterea nivelului de trai al locuitorilor mpreun cu comunitile locale i ONG-uri; Colaborarea custodelui sitului natural cu comunitile locale n cadrul unor aciuni de protecie a mediului avnd ca int reducerea polurii n zona sitului natural mpreun cu comunitile locale, ONG-uri, agenii guvernamentale; Realizarea unei pagini de internet a sitului natural avnd ca int promovarea sitului natural; Promovarea imaginii sitului natural cu ocazia diverselor evenimente avnd ca int o participare activ mpreun cu comunitile locale i ONG-uri; Editarea i difuzarea unui buletin informativ periodic al sitului natural avnd ca int un buletin informativ; Implicarea mass-media n aciuni de sprijinire a obiectivelor sitului natural avnd ca int articole, interviuri mpreun cu mass-media;

21

d) Managementul ariei naturale- pentru realizarea acestora este nevoie de aciuni, limite/ inte i
parteneri pentru implementare: Identificarea i obinerea de surse de finanare a activitilor n situl natural avnd drept int finanarea; Elaborarea i implementarea unei strategii de autofinanare avnd drept int finanarea; Promovarea permanent a unui management modern i eficient avnd ca int creterea randamentului personalului; Elaborarea programelor anuale n concordan cu prevederile planului de management avnd drept int un plan de lucru anual; Colaborarea cu instituiile locale n scopul implementarii prevederilor legale n raza sitului natural avnd drept int prevenirea activitilor ilegale.

Program de monitorizare
Pentru a realiza monitorizarea planului de management avem nevoie de obiectivele, frecvenele i notele acestuia: Monitorizarea strii resurselor naturale se face n mod regulat prin rapoarte i hri; Stabilirea unei reele de monitorizare, verificare anual se face n mod regulat prin rapoarte i carnete de teren; Monitorizarea anual i evaluarea strii speciilor identificate ca int se face n mod regulat prin rapoarte i carnete de teren; Evaluarea anual a impactului ecologic pe care l au activitile n zon se face n mod regulat prin rapoarte; Monitorizarea operaiunilor pescreti corespunznd cu normele stabilite se face n mod continuu prin rapoarte i procese verbale de control; Verificarea anual a panourilor de marcaj se face n mod regulat prin rapoarte i inspecii de teren; Inspectarea anual a ntregii infrastructuri a sitului se face n mod regulat prin inventar anual; Colectarea datelor de la patrulele de paz i monitorizarea anual a vizitatorilor se face n mod regulat prin chestionare i rapoarte; Monitorizarea materialelor i documentelor propuse de custodele sitului se face n mod continuu prin arhivele sitului; Revizuirea anual a realizrilor planului de management i implementarea aciunilor prevzute n plan se face n mod regulat prin planuri de munc anuale;

22

Evaluarea final a planului de management la sfritul celor 5 ani de activitate i realizarea unui nou plan se face n mod regulat prin rapoarte i statistici.

Venituri proprii
n cadrul programului de monitorizare am realizat evidenierea taxelor percepute pe perioada celor 5 ani n scopul realizrii veniturilor proprii dup cum urmeaz n tabelul de mai jos:

Taxe stabilite Anul 1 Taxa de intrare n arie pentru turiti Taxa de intrare n arie pentru automobil Taxa de instalare n arie Taxa pentru campare Taxa pentru fotografiere i filmare TOTAL

Anul 2 350 100

Anul 3 400 130

Anul 4 1.500 160 100 1.000 500 3.260

Anul 5 2.000 320 100 2.000 800 5.220

300 450 830

Pentru elaborarea acestui plan de management, sursa de finanare este att intern ct i prin intermediul fondurilor alocate de ctre Programul Operaional Sectorial Mediu, acesta avnd ca scop printre altele i asigurarea unui management eficient al ariilor naturale prot ejate. Prin luarea n administrare a ariei naturale protejate Vitneti-Rsmireti am asigurat o bun desfurare a activitii de paz i control n interiorul acesteia. De asemenea, consider c este imposibil atragerea unei resurse umane n vederea specializrii n cadrul managementului ariilor protejate atata timp ct nu exist o finanare adecvat.

Bibliografie

http://www.teleorman.insse.ro/main.php?id=373 http://www.comersant.ro/2012/09/13/industria-judetului-teleorman/

23