CUPRINS ntroducere...3 Capitolul I: EXtensible Markup Language (XML ..4 1. XML - EXtensible Markup Language...4 1.1. Tehnologiile XML..

5
1.1.1. Elementele specifice limba ului XML!!!!!!!!!!!!!!"

1.!. "ocumente XML..# 1.!.1. $egulile %e creare a %ocumentului XML11 1.!.!. "ocumente bine formatate &i %ocumente 'ali%e.13 1.!.3. (inta)a %ocumentelor XML13 1.!.3.1. (imbolurile speciale.14 1.!.3.!. *nceputul unui element &i tag-ul %e sf+r&it14 1.!.3.3. ,tribute.11.!.3.4. .omentarii11.!.3.5. $eferin/e la entit0/i...11 1.!.3.-. 2nstruc/iuni %e prelucrare..13 1.!.3.1 (ec/iuni .",T,...1# 1.!.3.3 "eclara/ia tipului %e %ocument..!4 1.3. 5amespaces...!4 !. "efinirea tipului %e %ocument 6"T"7..!1 3. Mo%elul obiectual al %ocumentului 6"8M7.!! 4. (pa/ii %e nume..!! 5. XML (chema...!4 5.1 "efinirea elementelor &i atributelor...!4 5.!. "eosebirele %intre XML (chema &i "T".!-. 9i:uali:area %ocumentelor XML!#$ XML si ba%ele de date!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!$&#
1

"$ 'ccess XP si XML!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!$$&( #. E)tensible (t;lesheet Language < X(L..!# #.1. X=ath.31 #.!. Elemente X=ath care inclu% con%i/ii.33 #.3. Transform0ri X(LT...33 #.3.1. $oot-ul st;lesheet-ului X(LT...33 #.3.!. Elemente X(LT.34 14. =rocesarea con%i/ionat0...35 Capitolul II: Parte practic)...........................................................................................31. .omentariu saitului...3!. .o%ul programului33 !.1. =rima pagin0.......................................................................................................33
!.!. =agina a %oua...4!

Conclu%ie.........................................................................................................................5! *ibliogra+ie..54

ntroducere E)tensible Markup Language> abre'iat XML> %escie o clas0 %e obiecte numite %ocumente XML &i %escrie par/ial comportamentul unor programe %e computer care le procesea:0. XML este o aplica/ie profil sau o form0 restricti'0 a (?ML-ului> (tan%ar% ?enerali:e% Markup Language @2(8331#A. =rin construc/ie> %ocumentele XML se conformea:0 %ocumentelor (?ML. "ocumentele XML sunt reali:ate %in unit0/i %e stocare numite entit0/i> ce con/in %ate parsate sau neparsate. "atele parsate sunt reali:ate %in caractere> unele %intre ele form+n% %ate caracter iar altele ca marca e. Marca ele co%ific0 o %escriere a schemei %e stocare a %ocumentului &i structura logic0. XML furni:ea:0 un mecanism pentru a impune constr+ngeri asupra schemei %e stocare &i a structurii logice. Bn mo%ul softCare numit procesor XML este utili:at pentru a citi %ocumente XML &i pentru a %a acces la structura &i con/inutul lor. (e consi%er0 c0 un procesor XML +&i face munca +n spatele unui alt mo%ul> numit aplica/ie. ,ceast0 specifica/ie %escrie comportamentul cerut unui procesor XML +n termeni ce spun cum trebuie s0 citeasc0 %atele XML &i ce informa/ii trebuie s0-i furni:e:e aplica/iei. *n timp ce DTML este un limba markup singular> proiectat pentru satisfacerea unor anumite cerin/e> XML este o a%e'0rat0 familie %e limba e markupE pornin% %e la XML utili:atorul poate %efini alte limba e markupF aceasta +nseamn0 c0 aproape orice tip %e %ate poate fi %efinit cu u&urin/0 +n XML. *n aceste con%i/ii pe l+ng0 un me%iu %e comunica/ie uni'ersal 62nternetul7> o interfa/0 utili:ator uni'ersal0 6broCser-ul7 &i un limba %e programare uni'ersal 6Ga'a7 a'em acum &i un format %e %ate uni'ersal - XML. XML este uni'ersal nu %oar prin spectrul s0u %e aplica/ii> %ar &i prin u&urin/a utili:0rii. Haptul c0 este ba:at pe te)t +l face u&or %e utili:at pentru crearea %e aplica/ii &i %e unelte pentru %e:'oltarea aplica/iilorF este %e asemenea un stan%ar% %eschis> moti' pentru care nu necesit0 licen/0 &i poate fi folosit pe toate platformele har%CareIsoftCare. .eea ce +l face %e asemenea uni'ersal este puterea sa. "atele sunt transmise &i
3

stocate +n computere +n %iferite mo%uriE ini/ial ele erau stocate +n fi&iere cu lungime fi)0 sau formate %elimitate &i apoi s-au mutat +n ba:e %e %ate &i a%esea +n formate binare comple)e. XML este un format %e %ate structurate> care permite stocarea %atelor comple)e> in%iferent %ac0 ini/ial erau %e tip te)t> binare sau orientate-obiect. Capitolul I: EXtensible Markup Language (XML ,$ XML - EXtensible Markup Language XML 6E)tensible Markup Language7> %escen%ent al (?ML 6(tan%ar% ?enerali:e% Markup Language7 este un meta-limba utili:at +n acti'itatea %e marcare structural0 a %ocumentelor> a c0rei specifica/ie a fost %e:'oltat0 +ncep+n% cu 1##- +n ca%rul .onsor/iului Jorl% Ji%e Jeb 6J3.7> %e un grup %e cercetare con%us %e Gon Kosak %e la (un Micros;stems> la care au a%erat ulterior o serie %e grupuri %e e)per/i %in comunit0/ile aca%emice 6Te)t Enco%ing 2nitiati'e> 5.(,> Games .lark7 &i in%ustriale 6(B5> 2KM> 5etscape> 8racle> ,%obe etc.7. =rima 'ersiune %e XML a fost stan%ar%i:at0 +n 1##3> fiin% re'i:uit0 recent> +n luna octombrie !444. XML este o meto%0 %e %escriere a informa/iei astfel +nc+t at+t computerele> c+t mai ales oamenii s0 o poat0 +n/elege. (copurile limba ului au fost cele legate %e utili:area lui +n 2nternet> suport+n% o 'arietate %e aplica/ii> %ar p0str+n% compatibilitatea cu (?ML. *n fapt> XML este compus %intr-o familie %e limba e menite a a%apta conceptele curente %e publicare a %ocumentelor la 2nternet. XML este compus %inE 1. XML 6E)tensible Markup Language7 - subset al specifica/iei (?ML> conceput pentruimplementare mai u&oar0> a'+n% +n ultima perioa%0 o %e:'oltare e)traor%inar0F !. XLL 6E)tensible Linking Language7 - set al mecanismelor hiperte)t ba:ate pe D;Time &i Te)t Enco%ing 2nitiati'e> concreti:at +n %ou0 componente ma oreE L XLink - conceput pentru %escrierea leg0turilor %intre obiectele 2nternetF L XPointer - compus %intr-o serie %e termeni %e locali:are relati'i la alte loca/iiF
4

3. XSL 6eXtensible (t;lesheet Language7 - limba stan%ar% al foilor %e stil> ca subset al "(((L> permi/+n% ata&area %e semantici elementelor XML &i transformarea %ocumentelor XML +n alt tip %e %ocumente 6XML> DTML> MathML etc.7F .$ XU' 6XML Bser ,gent7 - %irec/ie %e stan%ar%i:are a na'igatoarelor XML. (copurile a'ute +n 'e%ere pentru XML suntE 1. XML trebuie s0 fie simplu %e utili:at pe 2nternet. !. XML trebuie s0 suporte o mare 'erietate %e aplica/ii. 3. XML trebuie s0 fie compatibil cu (?ML. 4. Trebuie s0 fie u&or scrise programe ce 'or procesa %ocumente XML. 5. 5um0rul facilit0/iilor op/ionale %in XML sunt re%use la minimum> i%eal> la :ero. -. "ocumentele XML trebuie s0 fie citibile %e c0tre utili:atori &i clare +ntr-un mo% re:onabile. 1. "esignul XML ar trebui s0 fie preg0tit0 rapi%. 3. "esignul XML trebuie s0 fie formal &i concis. #. "ocumentele XML trebuie s0 fie u&or %e creat. 14..aracterul lapi%ar %in marca ele XML s0 fie %e o importan/0 minim0. ,$, /e0nologiile XML "e&i tehnologiile XML &i DTML 6D;perTe)t Markup Language7 sunt %escen%ente ale (?ML> sunt complet %iferite. =entru cei care %oreau s0 fac0 lucruri ce se puteau reali:a prin (?ML> +ns0 f0r0 a +n'0/a +ntreg limba ul> a fost in'entat DTMLul. DTML-ul este simplu %e +n'0/at &i poate fi utili:at pe multe platforme> %ar %e&i este foarte bun +n a e)pune informa/ii> DTML-ul nu este la fel %e bun +n a le %escrie. Mi %in acest moti' s-a a uns la XMLE o meto%0 uni'ersal0 pentru a repre:enta> %escrie informa/ii. XML este o tehnologie complementar0 a DTML-ului> nu o +nlocuire a sa. "e e)emplu> %ac0 am consi%era un fragment %e %ocument DTML utili:at pentru a repre:enta informa/ii %espre automobile> acesta ar putea fi %e formaE <p><b>Descriere: </b></p> <p>Producator: BMW</p>
5

<p>Model: Z3</p> <p>Culoare: rosu</p> "in perspecti'a unui calculator> nu este nici o in%ica/ie asupra faptului c0 informa/ia ar fi structurat0. *n schimb> consi%er+n% aceea&i informa/ie repre:entat0 prin XML> fragmentul %e %ocument ar fiE <Descriere> <Producator>BMW</Producator> <Model>Z3</Model> <Culoare>rosu</Culoare> </Descriere> *n acest ca:> pri'in% acest fragment putem spune c0 Descriere con/ine Producator, Model &i Culoare. .unosc+n% structura %atelor> putem s0 facem anumite opera/ii asupra lor> s0 afi&0m %oar anumite %ate> s0 efectu0m %i'erse tipuri %e c0ut0ri etc. "e aceea> +n multe ca:uri> utili:area XML-ului este necesar0. (istemul XML Bn sistem XML este compus %in patru p0r/i generaleE docu1entul XML> de+ini2ia3 tipului de docu1ent (4/4 5 4ocu1ent /6pe 4e+inition > anali%orul XML> &i o parte unic0> aplica2ia XML. *n termeni non-tehnici acestea pot fi numite con/inut> %efini/ia structurii> anali:or &i aplica/ia.

"atele pe care le procesea:0 un sistem XML sunt cele puse la %ispo:i/ie %e %ocumentul XML +n care sunt %escrise informa/iile folosin%u-se sinta)a XML. =entru a se asigura faptul c0 informa/ia este repre:entat0 conform sinta)ei XML> %ocumentul este rulat %e c0tre un procesor XML numit anali:or XML care 'erific0 corectitu%inea sintactic0 &i returnea:0 structura informa/iei +n memorie. $epre:entarea returnat0 'a fi %isponibil0 aplica/iei XML. "ac0 %orim ca informa/iile %intr-un %ocument s0 fie specificate +ntr-un anumit mo%> atunci +i 'om ata&a %ocumentului un "T" 6"ocument T;pe "efinition7. "T"-ul con/ine %e fapt un set %e reguli prin care se specific0 mo%ul +n care %orim s0 fie structurat0 informa/ia %in %ocument. "ac0 se %ore&te> anali:orul XML poate 'erifica &i corectitu%inea structural0 a unui %ocument XML> prin parcurgerea acestuia 'is-N-'is %e "T"-ul asociat. Bn anali:or cite&te informa/iile %in %ocumentul XML &i le face %isponibile aplica/iei XML. (e presupune c0 toate anali:oarele XML ar trebui s0 aib0 acela&i comportament> %ar +n realitate fiecare are propriile sale particularit0/i. ,legerea unui anumit anali:or este important0 &i %epin%e mai ales %e limba ul +n care 'a fi scris0 aplica/ia XML. Bnele sunt scrise pentru .OO> altele pentru Ga'a> etc. "intre cele mai cunoscute &i utili:ate anali:oare putem enumeraE 1. 2KM XML =arser pentru Ga'a !. "ata.hannel =arser pentru Ga'a 6XG=arser7 3. (un XML =arser pentru Ga'a 4. E)pat 5. M(XML 6anali:orul Microsoft %e XML inclus +n 2nternet E)plorer 5 &i 'ersiunile ulterioare7 care poate fi utili:at %in %i'erse limba e 69isual .OO> 9isual Kasic> 9isual GOO> etc.7 ,plica/iile XML procesea:0 informa/iile %in %ocumentele XML> %ar aceasta nu +nseamn0 c0 e)ist0 limite +n ceea ce s-ar putea face cu o aplica/ie. *n general> pentru

aplica/ii sunt utili:ate anali:oarele create %e marile companii> %eoarece scrierea unui anali:or propriu necesit0 un efort %eosebit. ,$,$,$ Ele1entele speci+ice li1ba7ului XML ,semanator cu fisierele in format DTML> pentru XML este folosit formatul te)t pentru stocarea informatiei> in acest mo% asiguran%u-se portabilitatea %atelor pe orice platforma sau %ispo:iti'. 2n esenta> elementele implicate +n tehnologia XML sunt urmatoareleE 1. Hisierul propriu-:is XML> care inclu%e setul %e etichete si informatiile care sunt transmise prin interme%iul acestuia !. "eclaratia regulilor %e 'ali%are &i a tipurilor %e %ate incluse +n %ocument reali:ate prin interme%iul limba ului "T" 6"ata T;pe "eclaration7. =ractic> prin interme%iul limba ului "T" se 'a %efini setul %e etichete utili:at +n marcarea %ocumentului> precum &i +n situatia +n care acestea sunt necesare> regulile %e 'ali%are a %atelor incluse +n %ocument. "T" are rolul %e a 'ali%a con/inutul &i structura fi&ierului XML> utili:area acestei sec/iuni nefiin% obligatorie +n ca:ul acestui format. (pre %eosebire %e XML> +n ca:ul %ocumentelor (?ML acest element este obligatoriu. ,ctualmente e)ista &i o serie %e "T"-uri %e%icate unor %omenii speciali:ate> %intre acestea men/ionan%E DL1 element specific %omeniului s0n0ta/ii sau MathML %estinat %efinirii %ocumentelor care inclu% ecua/ii matematice. *n acest mo%> folosin% aceste "T"-uri precreate> putem organi:a informa/ia +n %omenii specifice mult mai simplu. 3. =entru particulari:area mo%ului +n care 'or fi afi&ate informa/iile %in fi&ierul XML +n broCser> este necesar %e utili:at foile %e stil X(L. Hoile %e stil au un rol similar cu al %eclara/iilor %e formatare %in fi&ierele .(( 6.asca%ing (t;le (heet7. *n acest mo%> 'e/i putea stabili o structura tabelar0 %e afi&are a %atelor> culorile &i fonturile %e formatare a informa/iei> precum &i alte elemente %e formatare a %alelor incluse +n fi&ierul XML.
3

Legat %e fi&ierul XML> elementul principal al %ocumentelor +n acest format> este necesar %e a face c+te'a preci:ariE 1.=rima linie a fi&ierului specific0 'ersiunea limba ului XML utili:at0> precum &i co%ificarea caracterelor folosite +n fi&ier 6+n ca:ul nostru a fost utili:at setul %e caractere Bnico%e7. !. 2n %ebutul fi&ierului XML> se mai pot reali:a regulile %e %efinire &i formatare a %atelor +n limba ul "T"> acest element nefiin% obligatoriu. *n situa/ia +n care %ori/i s0 +ntro%uce/i %eclara/iile "T"> a'e/i %oua 'arianteE prima> consta +n +ntro%ucerea acestora %irect +n fi&ierul XML> iar cea %e-a %oua consta +n +nserarea %eclara/iilor "T" +ntr-un fi&ier %istinct purt+n% aceasta e)tensie. 3. "e asemenea> tot +n %ebutul fi&ierului> mai pot fi incluse referin/e c0tre foaia %e stil X(L> +n acest mo% stabilin%u-se mo%ul %e formatare a %ocumentului. 4. 2nceputul propriu-:is al fi&ierului XML este marcat %e eticheta r0%0cina> aceasta a'+n% o func/ie asemanatoare cu a etichetei PDTMLQ specificat limba ului DTML 5. Hi&ierul XML> asemanator cu cel DTML> este echilibrat +n ceea ce pri'e&te etichetele urili:ate. ,stfel> pentru fiecare etichet0 %e start 'a e)ista una similara care +ncheie respecti'ul element . ,$& 4ocu1ente XML Bn %ocument XML este format %in 1arca7e 6tag-uri7 &i %ate caracter. .u'+ntul 1arca7 (1arkup a fost folosit ini/ial pentru a %escrie anumite a%not0ri> note marginale +n ca%rul unui te)t cu inten/ia %e a in%ica tehnore%actorului cum trebuie listat un anumit pasa . ?enerali:+n%> putem %efini marca ul %rept orice ac/iune %e a interpreta e)plicit o por/iune %e te)t. Bn marca este un &ir %e caractere %elimitat %e caracterele RPS &i RQS. "atele caracter repre:int0 con/inutul marca elor. *n XML> marca ele nu sunt folosite pentru afi&area %atelor con/inute> ci au alte scopuri printre careE

 asigur0 o sinta)0 simpl0 &i stan%ar%i:at0 pe care anali:oarele XML o pot folosi pentru a utili:a informa/ia stocat0 asigur0 o meto%0 %e a %escrie structura ierarhic0 a con/inutului prin +mp0r/irea informa/iei 6%atele caracter7 +n p0r/i numite elemente care mai %eparte sunt %escrise prin atribute. (tructura ierarhic0 a +ntregului %ocument este pus0 +n e'i%en/0 prin utili:area marca elor. Bn %ocument XML poate fi +mp0r/it +n trei sec/iuni generale %e colec/ii %e marca eE 1. =rolog !. "eclara/ia tipului %e %ocument 3. Elementul r0%0cin0 Hiecare %intre aceste sec/iuni poate fi mai %eparte +mp0r/it0 +n structuri mai %etaliate> o repre:entare general0 a structurii a unui %ocument XML put+n% fi urm0rit0 +n urm0toarea schem0E

14

,$&$,$ Regulile de creare a docu1entului XML *n linii generale %ocumentele XML trebuie s0 satisfac0 urm0toarele reguliE XML 6E)tensible Markup Language7 este un limba nou %e marcare %escen%ent al (?ML> care permite struturarea informa/iei %e %iferite tipuri> folosin% pentru aceasta un set liber %e instruc/iuni. ,st0:i XML poate fi folosit +n orice aplica/ii> care au ne'oie %e structurare a informa/iei %e la sistemele geoinforma/ionale cu un 'olum enorm %e informa/ie transmis0 p+n0 la programele pentru calculatoare personale. ,nali:+n% cu aten/ie lumea informa/ional0 actual0 se poate %e e'i%en/iat o mul/ime %e probleme> legate cu ccrearea &i prelucrarea informa/iei structurate> pentru re:ol'area c0rora poate fi folosit XMLE

11

,$ La +nceputul %ocumentului se plasea:0 %eclara/ia XML> +n care se in%ic0 limba ul %e marcare> 'ersiunea lui &i informa/ia a%0ug0toareF &$ Hiecare tag +ncep0tor> ce %efine&te o :on0 %e %ate +n %ocument> obligatoriu trebuie s0 aib0 perechea sa %e tag care +nchi%e %eclara/ia> a%ic0> spre %eosebire %e DTML nu se permite omisia tagurilorF 8. *n XML se ia +n consi%era/ie registru simbolurilorF .$ Toate 'alorile atributelor> ce se folosesc la %efinirea tagurilor> trebuie s0 fie incluse +n ghilimeleF 9$ .onsecuti'itatea tagurilor &i inclu%erea unora +n altele se 'erific0 cu stricte/e> %in aceast0 cau:0 e ne'oie %e urm0rit cu aten/ie or%inea %eschi%erii &i +nchi%erii tagurilorF :$ Toat0 informa/ia ce se con/ine +ntre tagul %e +nceput &i sf+r&it> repre:int0 +n XML %atele &i %eci se iau +n consi%era/ie toate simbolurile %e formatare 6spa/iile> trecerea r+n%urilor> tabularea nu se ignorea:0 cum se face aceasta +n DTML7. "ac0 %ocumentul XML respect0 toate regulile %e mai sus> atunci el este corect %in punct %e 'e%ere formal> &i toate anali:atoarele> care sunt %estinate %escifr0rii %ocumentelor XML> 'or putea s0 lucre:e corect cu acest %ocument. "ar pe l+ng0 controlului formal la corespun%erea %ocumentului gramaticii limba ului> pot fi utili:ate mi loace %e control al con/inutului &i respect0rii regulilor %e folosire a tagurilor. =entru asigurarea controlului corectitu%inii %ocumentelor XML> e necesar %e utili:at anali:atoare> care asigur0 un astfel %e control> ele se mai numesc li 'erificatoare. ,ctual e)ist0 %ou0 meto%e %e control a corectitu%inii %ocumentului XMLE "T" 6"ocument T;pe "efinition7 &i schemele %e %ate 6(emantic (chema7. (pre %eosebire %e (?ML> %efinirea regulilor "T" +n XML nu este obligatoriu> ceea ce permite crearea oric0ror %ocumente XML f0r0 fr0m+nt0ri mari %e cap pentru crearea "T"-urilor> ce au o sinta)0 nu %intre cele mai simple.

1!

,$&$&$ 4ocu1ente bine +or1atate ;i docu1ente <alide "ocumentele bine formatate sunt %ocumentele corecte %in punct %e 'e%ere sintactic. (pre %eosebire %e DTML> XML este mai strict +n ceea ce pri'e&te sinta)a. $egulile ce trebuie respectate pentru ca un %ocument s0 fie bine formatat> suntE 1. spre %eosebire %e DTML &i (?ML> XML este case sensitive. "e aceea trebuie s0 fim aten/i c+n% scriem marca ele> astfel %e gre&eli fiin% %estul %e greu %e %etectat> mai ales c+n% nu se folose&te un e%itor %e XML. !. fiecare tag %eschis trebuie +nchis> +n ca: contrar anali:orul XML 'a semnala eroare. 3. inclu:iunile &i e)clu:iunile nu sunt permise. =rimul tag %eschis trebuie s0 fie ultimul care este +nchis. Tag-urile trebuie +nchise e)act +n or%inea in'ers0 a %eschi%erii lor> altfel 'a fi semnalat0 eroare. 4. nu sunt acceptate elementele 'i%e. Elementele 'i%e au o sinta)0 mo%ificat0E <element /> E)ist0 %ou0 categorii %e %ocumente XMLE bine formatate &i %ocumente 'ali%e. Bn %ocument XML 'ali% este acel a c0rei structur0 este corect0 'is-N-'is %e "T"-ul ata&at. 6pot fi 'ali%e %oar %ocumentele care au ata&at un "T"7. Bn anali:or efectuea:0 %ou0 ni'ele %e 'erificare a unui %ocument XML. "up0 'erificarea corectitu%inii sintactice> anali:orul poate 'erifica %ac0 con/inutul %ocumentului este conform setului %e reguli %in "T". "ac0 con/inutul respect0 aceste reguli atunci spunem %espre %ocumentul XML c0 este 'ali%. =rocesul %e 'erificare %ac0 un %ocument este 'ali% sau nu se nume&te 'ali%are. ,$&$8$ Sinta=a docu1entelor XML "up0 cum am mai men/ionat> un %ocument XML este format %in con/inut 6%ate caracter7 +ncapsulat +n marca e. E)ist0 &apte tipuri %e marca e ce pot fi folosite +ntr-un %ocument XMLE 1. *nceputul unui element &i tag-ul %e sf+r&it !. ,tribute
13

3. .omentarii 4. $eferin/e la entit0/i 5. 2nstruc/iuni %e procesare -. (ec/iuni .",T, 1. "eclara/ia tipului %e %ocument ,$&$8$,$ Si1bolurile speciale =entru a inclu%e +n %ocument un simbol> care se folose&te pentru %efinirea unei construc/ii +n limba 6%e e)emplu> simbolul semnului mai mare sau mai mic7> &i a nu comite erori +n procesul anali:ei %ocumentului> este necesar %e a folosi simbolul lui special sau i%entificatorul lui numeric. "e e)emplu> TltF TgtF TUuotF sau TV43-F 6forma :ecimal0 %e scriere7> TV)1aF 6forma he)a:ecimal0 %e scriere7 &.a
.,$&$8$& nceputul unui ele1ent ;i tag-ul de s+>r;it

Elementele sunt blocurile %e ba:0 ale unui %ocument XML. =ot fi folosite at+t pentru a con/ine informa/ii> c+t &i pentru %efinirea structurii. Bn element +ncepe cu un tag %e start &i se termin0 cu corespun:0torul tag %e sf+r&it. Tag-ul %e start este un singur cu'+nt 6nu sunt permise spa/iile albe7 +ntre caracterele WPX &i WQX. "e e)emplu> PD1Q este tag %e start > iar PID1Q este tag %e sf+r&it. Trebuie s0 /inem minte c0 XML-ul este case sensitive> %in acest moti' urm0toarele e)emple fiin% gre&iteE Pta >e!emplu</"a > sau <"a >e!emplu</"#$>. "e asemenea> trebuie s0 &tim c0 numele unui element nu poate +ncepe cu un num0r &i nici nu poate con/ine spa/ii> e)emple incorecte fiin% urm0toarele P!tagQ sau P! ce'aQ sau PI ce'aQ. Elementele nu sunt folosite %oar pentru a con/ine informa/ii> ci &i pentru a pune +n e'i%en/0 structura %ocumentelor XML> %up0 cum se 'a 'e%ea +n urm0torul e)empluE

14

<a enda> <persoana> <nume>$ri ore #lina</nume> <tele%on>&'(/))))))</tele%on> <adresa> <strada>#.*. Cu+a, nr. (&</strada> <bloc>#,</bloc> <scara>,</scara> <apartament>,</apartament> <cod-postal>((&&</cod-postal> </adresa> </persoana> </a enda> *n acest e)emplu> se poate 'e%ea c0 elementele <nume>, <tele%on>, <strada>, <bloc>, <scara>, <apartament>,<cod-postal> con/in informa/ii spre %eosebire %e elementele <a enda>, <persoana>, <adresa>, care sunt folosite %oar pentru a %efini structura %atelor. =rin folosirea lor> %atele sunt mai bine organi:ate> facilit+n% e'entualele opera/ii %e c0utare> afi&are sau sortare a %atelor. *n XML pot fi folosite &i elementele 'i%e 6care nu con/in nimic7> %ar care au o sinta)0 aparte. "ac0 %e e)emplu pentru o persoan0 nu a'em num0r %e telefon> putem scrie <tele%on></tele%on> sau <tele%on/> ambele 'ariante fiin% corecte. 6este respectat0 regul0 cu pri'ire la faptul c0 fiecare tag %eschis trebuie +nchis7.

15

,$&$8$8 'tribute ,tributele au rolul %e a %escrie elementele. =utem face o analogie +ntre atribute < care %escriu elemente &i a% ecti'e < care %escriu substanti'e. ,tributele +n XML sunt acelea&i cu atributele %in DTML. "e e)emplu> un atribut al elementului PtableQ ar fi alignYScenterS. ,tributele sunt locali:ate +n tag-ul %e start al unui element> ime%iat %up0 numele elementului> 6acum este e'i%ent %e ce nu pot apare spa/ii albe +n numele unui element7> sunt urmate %e semnul WYX> care este urmat %e 'aloare atributului +ntre ghilimele. "ac0 'aloarea unui atribut nu este +ntre ghilimele 'a fi semnalat0 eroare %e c0tre anali:orul XML> la fel ca &i +n ca:ul +n care pentru un atribut nu ar apare &i 'aloarea acestuia. =entru un element pot e)ista oric+te atribute> at+t timp c+t sunt %eclarate corect. E)emple incorecte sunt urm0toareleE Pelement culoareYalbQ - 'aloarea atributului nu este +ntre ghilimeleF 'arianta corect0 esteE Pelement culoareYSalbSQ Pelement culoareQ - pentru atributul culoare nu este specificat0 'aloarea> 'ariante corecte fiin%E PelementQ> sau %ac0 se specific0 &i 'aloarea atributuluiE Pelement culoareYSalbSQ. ,$&$8$. Co1entarii .omentariile sunt acelea&i ca &i +n DTML. (unt locuri +n care scriem note pentru noi +n&ine> care nu 'or fi e)puse utili:atorului. .omentariile sunt i%eale pentru ane aminti %espre micile %etalii pe care tin%em s0 le uit0m +n timp ce scriem. .omentariile 'or fi scrise +ntre PZ-- &i --Q. Bn e)emplu %e comentariu este urm0torulE PZ-- Bn e)emplu %e comentariu --Q. ,nali:orul XML 'a ignora orice apare +ntre tag-urile comentariu> +ns0 trebuie s0 a'em gri 0 s0 nu apar0 W--X +n interiorul comentariilor. .omentariile pot fi oric+t %e lungi> nu e)ist0 limite +n ceea ce pri'e&te lungimea lor.

1-

8 alt0 utilitate a comentariilor este %e a inclu%e +n interiorul lor elemente pe care %orim ca anali:orul s0 le ignore> %e e)empluE <.// urmea+0 un element ce nu va %i citit de c0tre anali+orul 1M2 <element>Con3inut ce va %i i norat</element> //> ,$&$8$9 Re+erin2e la entit)2i $eferin/ele la entit0/i sunt %e fapt pointeri c0tre entit0/i. *n XML> entit0/ile sunt unit0/i %e te)t> un%e o unitate poate fi orice> %e la un singur caracter la un +ntreg %ocument sau chiar o referin/0 la un alt %ocument. (inta)a referin/elor la entit0/i esteE ?nu1e@entitateA 6WTX> urmat %e numele entit0/ii> urmat %e WFX7 Bna %intre cele mai frec'ente utili:0ri ale referin/elor la entit0/i este atunci c+n% se %ore&te folosirea unor caractere care ar %uce la apari/ia unor confu:ii pentru anali:orul XML &i %eci care nu ar trebui s0 apar0 +n forma lor normal0 +n te)t. *n acest ca: e)ist0 cinci entit0/i pre%efinite +n XMLE

*n momentul +n care anali:orul XML +nt+lne&te referin/a la o entitate +n %ocument> el o 'a substitui cu %atele pe care aceasta le refer0 &i 'a returna %ocumentul cu +nlocuirile f0cute. "e e)emplu> %ac0 am a'ea <compara3ie> dolarul 4 t5 leul
11

</compara3ie> %up0 anali:area te)tului %e c0tre anali:orul XML> 'a re:ultaE dolarul > leul %eci referin/a la entitate a fost substituit0 cu semnifica/ia entit0/ii respecti'e. 8 alt0 utili:are frec'ent0 a referin/elor la entit0/i este +n ca:ul +n care a'em +n %ocumentul XML fragmente %e te)t care se repet0. =entru a nu scrie aceste p0r/i %e te)t %e mai multe ori 'om %efini o entitate care 'a a'ea ca 'aloare acea parte %e te)t &i %e fiecare %at0 c+n% fragmentul respecti' apare +n %ocument 'om folosi referin/a la entitate. =rin folosirea referin/elor la entit0/i se 'or ob/ine %ocumente mai scurte &i se 'a scurta timpul %e re%actare. ,$&$8$: Instruc2iuni de prelucrare 2nstruc/iunile %e prelucrare sunt un tip special %e marca care con/in informa/ii %espre anumite aplica/ii ce urmea:0 a fi e)ecutate. (inta)a general0 a unei instruc/iuni %e procesare ar fi urm0toareaE BCaplica2ie instruc2iune5D<aloareD CE *ncep cu P[> urmat %e numele aplica/iei &i %e specificarea unor elemente ce /in %e acea aplica/ie. 5umele aplica/iei trebuie s0 fie %iferit %e )ml sau XML> sau alte mo%uri %e scriere a acestui cu'+nt> %eoarece cu'intele %e acest tip sunt re:er'ate> urm+n% a fi stan%ar%i:ate +ntr-o 'ersiune ulterioar0. Mi declara2ia XML este o instruc/iune %e procesare> cu o semnifica/ie aparte. "ocumentele XML trebuie s0 +nceap0 cu o %eclara/ie XML care specific0 'ersiunea limba ului XML utili:at. ,ceast0 %eclara/ie poate lipsi> %ar +n ca:ul +n care e)ist0> ea trebuie s0 fie primul element al %ocumentului &i s0 fie unic0. *n general %eclara/ia XML este BC=1l <ersion5D,$FDCE3 %ar ea poate con/ine &i alte %ou0 atribute +n afar0 %e atributul version care se refer0 la 'ersiunea %e XML folosit0 6+n pre:ent singura 'ersiune fiin% 1.4 &i orice alt0 'aloare a atributului 'a %uce la semnalarea unei erori7E encodin care se refer0 la setul %e caractere folosit &i standalone> care poete lua 'alorile R;esS sau RnoS> +n func/ie %e lipsa sau e)isten/a +n %ocument a
13

unor referin/e c0tre alte %ocumente care s0 con/in0 %efini/ii ale unor marca e> atribute sau entit0/i %in %ocument. ,$&$8$# Sec2iuni C4'/' (ec/iunile .",T, sunt utili:ate pentru a inclu%e blocuri %e te)t con/in+n% caractere care altfel ar fi recunoscute ca marca e. (ec/iunile .",T, +ncep cu &irul PZ @.",T,@ &i se termin0 cu &irul AAQ. (ec/iunile .",T, sunt folosite +n general atunci c+n% %orim ca %atele incluse +n interiorul lor s0 nu fie interpretate %e c0tre anali:or> ci s0 fie consi%erate %ate caracter. ,stfel %e situa/ii se +nt+lnesc c+n% %orim s0 inclu%em caractere ca WPX> WQX> WTX etc. care ar putea crea confu:ii anali:orului XML &i folosirea lor ar putea %uce chiar la generarea %e erori sau c+n% %orim s0 inclu%em marca e care s0 fie consi%erate %rept %ate caracter &i s0 fie e)puse utili:atorului ca atare. (pre e)emplificare> consi%er0m un fragment %e %ocument XML care con/ine informa/ii %espre cum se poate crea un tabel +n DTMLE <e!emplu> 6n e!emplu de creare a unui tabel 7n 8"M2: <.9CD#"#9 <table ali n:;center;> <tr> <td>Coloana (</td> <td>Coloana ,</td> </tr> </table> <<> </e!emplu> Holosin% sec/iunea .",T,> anali:orul 'a ignora con/inutul acesteia &i %atele 'or fi e)puse utili:atorului e)act +n forma +n care sunt> &i %atele nu 'or fi interpretate %rept marca e> ci %rept %ate caracter.
1#

8 restric/ie %e sinta)0 este faptul c0 +n interiorul sec/iunilor .",T, nu poate s0 apar0 &irul XAAX. *nc0 un lucru %e re/inut este c0 sec/iunile .",T, nu pot fi incluse unele +n altele. ,$&$8$" 4eclara2ia tipului de docu1ent Declara3ia tipului de document este un marca special ce poate fi inclus +n %ocumentele XML cu rolul %e a specifica e)isten/a &i loca/ia de%ini3iei tipului de document =D"D >Document "?pe De%inition@. Trebuie s0 re/inem c0 %eclara/ia tipului %e %ocument &i %efini/ia tipului %e %ocument sunt no/iuni %iferite. "T"-ul este un set %e reguli care %efinesc structura unui %ocument XML> spre %eosebire %e %eclara/ia tipului %e %ocument care are rolul %e a RspuneS anali:orului ce "T" trebuie s0 foloseasc0 pentru 'erificare &i 'ali%are. (inta)a %eclara/iei tipului %e %ocument %ifer0 +n func/ie %e tipul "T"-uluiE intern sau e)tern. .onsi%er+n% c0 a'em un %ocument XML numit %oc.)ml> mo%ul %e asociere %intre structura sa &i setul %e reguli specificate +n reguli.%t% este inser+n% +n %ocumentul XML> ime%iat %up0 %eclara/ia XML> urm0toarea %eclara/ie a tipului %e %ocumentE <.DAC"BPC root DBD"CM Ere uli.dtd;> un%e WrootX este elementul r0%0cin0 al %ocumentului XML> iar Wreguli.%t%X este numele "T"-ului asociat %ocumentului. *n ca:ul +n care "T"-ul este intern> %eclara/ia tipului %e %ocument 'a a'ea urm0toarea form0E <.DAC"BPC element-r0d0cin0 9 <.// Detul de re uli//> <> ,$8$ Na1espaces .um a mai fost spus mai sus> cel mai mare plus a utili:0rii XML este posibilitatea %e a in'enta &i intro%uce taguri proprii. "ar nu este e)clus faptul ca tagurile in'entate %e o persoan0 nu se 'or intersecta cu in'en/iile altei persoane. Este posibil ca:ul> c+n% unu shi acela&i %ocument 'a con/ine informa/ia pentru c+te'a anali:atori o%at0. *n acest ca:

!4

%enumirea unor elemente sau atributelor lor pot s0 coinci%0> ce 'a genera o eroare +n anali:atorul XML> sau 'i:uali:area gre&it0 a %ocumentului. =entru a e'ita aceste situa/ii> trebuie %e atribuit %enumiri unice elementelor a%0ug+n% la numele lor un prefi) uni'ersal> unic &i irepetabil> pentru aceasta se folose&te mecanismul 5amespaces. .onform acestei specific0ri> pentru %eterminarea :onei %e acti'itate a tagului e necesar %e %efinit un atribut unical> ce %escrie %enumirea elementului> %up0 care anali:atorul %ocumentului 'a putea %etecta> c0rui grup %e nume el se atribuie. &$ 4e+inirea tipului de docu1ent (4/4 .a &i +n ca:ul (?ML> tipul unui %ocument XML repre:int0 mo%ul +n care 'or fi specificate informa/iile +n acel %ocument. ,cest lucru se reali:ea:0 prin interme%iul "T"-ului 6Document "?pe De%inition7> iar acest "T" poate fi intern sau e!tern. "ocumentele XML pot a'ea un "T" sau "T"-ul poate lipsi. "ac0 e)ist0 un "T" intern sau e)tern> atunci utili:atorul trebuie s0 se conforme:e acestui "T"> iar +n ca:ul +n care lipsesc ambele> atunci utili:atorul poate construi %ocumente respect+n% un num0r minim %e constr+ngeri. "T"-ul intern se %eclar0 ime%iat %up0 %eclara/ia XML sau> %ac0 aceast0 %eclara/ie nu e)ist0> el 'a fi primul element e)cept+n% comentariile> spa/iile %e nume sau instruc/iunile %e procesare. "T"-ul intern se %eclar0 utili:+n% cu'+ntul cheie 4GC/HPE +n mo%ul urm0torE <.DAC"BPC element-r0d0cin0 9 declara3ie de elemente, atribute, entit03i, instruc3iuni de procesare, nota3ii <> "T"-ul e)tern este %efinit +ntr-un alt fi&ier te)t care trebuie s0 se afle la o a%res0 specificat0. "eclara/ia este asem0n0toare> %ar inter'in cu'intele cheie (\(TEM sau =BKL2.E

!1

<.DAC"BPC carte DBD"CM FGttp:/!!!.com/carte.dtdF> <.DAC"BPC carte P6B2*C FcarteF FGttp:/!!!.com/carte.dtdF> Hi&ierul ]carte.%t%] aflat la a%resa specificat0 +n %eclara/ie con/ine %efini/iile elementelor care 'or apare +n %ocument. Elementul carte trebuie s0 apar0 +n "T"-ul specificat. "eclara/ia SHS/EM specific0 faptul c0 "T"-ul se afl0 la acea a%res0> iar PU*LIC +nseamn0 c0 'a fi generat un fi&ier care 'a con/ine acel "T". 8$ Modelul obiectual al docu1entului (4GM Bnul %in cele mai puternice interface-uri %e acces la con/inutul %ocumentelor XML este "ocument 8b ect Mo%el 6"8M7. Mo%elul obiectului a %ocumentelor XML este pre:entarea structurii lui interne +n form0 %e culare a unor obiecte. =entru como%itate> aceste obiecte se organi:ea:0 +ntr-o structur0 oarecare arborescent0 %e %ate +n fiecare element al %ocumentului poate repre:enta o ramur0. *n fiecare %ocument XML obligatoriu este %efinit element principal> &i restul %ocumentului poate fi pre:entat ca arborescen/0 a elementului principal> care se nume&te r0%0cina arborelui %ocumentului. "8M specificarea accesului %e program &i %e platform0 in%epen%ent la con/inutul %ocumentului. "8M repre:int0 o meto%0 stran%ar% %e construc/ie a mo%elului oric0rui %ocument DTML &i XML> cu a utorul c0reia se poate %e f0cut c0utarea fragmentelor necesare> %e creat> %e e)clus &i %e mo%ificat elementele lui. .$ Spa2ii de nu1e =ot apare confu:ii atunci c+n% se folosesc %ate %in %i'erse surse elemente> care pot a'ea elemente cu acela&i nume> %ar cu semnifica/ii %iferite> iar pentru e'itarea acestor ambiguit0/i sunt folosite spa/iile %e nume> astfel +nc+t numele %e elemente 'or fi i%entificate +n mo% unic> iar 'ali%area se 'a reali:a f0r0 probleme.
!!

5ecesitatea folosirii spa/iilor %e nume se 'a 'e%ea %in e)emplul urm0torE <carte autor : ECminescu; titlu:EPoe+ii; editura:EHemira; > </carte> Ii putem avea 7ntr/un alt document: <carte> <autor>Cosbuc</autor> <titlu>Poe+ii</titlu> <editura>Hemira</editura> </carte> "ocumentul care le utili:ea:0 pe prece%entele &i folose&te spa/ii %e nume pentru e'itarea ambiguit0/ilor ar putea fi urm0torulE <re+ultat !mlns:!:EGttp//!!!.com/doc(.dtd; !mlns:?:EGttp://???.com/doc,.dtd;> <!:carte> <!:autor>Cosbuc</!:autor> <!:titlu>Poe+ii</!:titlu> <!:editura>Hemira</!:editura> </!:carte> <?:carte ?:autor:ECminescu; ?:titlu:EPoe+ii; ?:editura:EHemira;> </?:carte> </re+ultat> =1lns face parte %intre cu'intele re:er'ate ale XML-ului> folosit pentru %eclararea spa/iilor %e nume> iar 'aloarea atributului s0u trebuie s0 fie un B$L. (pa/iile %e nume se
!3

pot %eclara e)plicit 6ca prefi) sau substitut pentru numele complet al unui spa/iu %e nume < o %eclarare e)plicit0 este cea a spa/iului %e nume %in e)emplul anterior7> sau implicit 6un spa/iu %e nume pentru toate elementele %omeniului lui %e 'i:ibilitate7. E)emplu %e %eclarare implicit0E <carte !mlns:;Gttp://!!!.com/scGema;> <titlu>Poe+ii</titlu> <autor>Cminescu</autor> </carte> 9$ XML Sc0e1a 8 sc0e1) repre:int0 o specifica/ie formal0 a gramaticii asociate unui limba %efinit +n XML> util0 pentru 'ali%area %ocumentelor scrise +n acel limba . "esigur> fiec0rui %ocument +i puteam asocia> +n mo% e)plicit> un "T" folosit pentru 'ali%area acestuia> reminiscen/0 %e la (?ML. (chemele utili:ea:0 sinta)a XML &i sunt mai natural %e %efinit %ec+t "T"-urile> specifica/iile fiin% +nc0 +n fa:a preliminar0> ba:ate pe Document Content Description 6DCD7 &i 1M2/Data> ambele +n lucru la .onsor/iul Jeb. *n pre:ent> schemele XML sunt suportate +n form0 limitat0 %e 2nternet E)plorer 5 &i 5etscape -. 9$, 4e+inirea ele1entelor ;i atributelor .a &i la "T"> cea mai important0 parte %intr-o schem0 XML o repre:int0 specificarea elementelor &i atributelor care pot compune un %ocument> inclu:+n% tipul &i or%inea lor %e apari/ie. Elementele &i atributele sunt %efinite +n XML (chema prin tagurile <Clement"?pe> &i> respecti'> <#ttribute"?pe>, iar instan/ele lor prin <element> &i <attribute>> respecti'. ,ceast0 abor%are este similar0 %eclara/iei t?pede% %in limba ul .. Bn e)empluE <J!ml version:F(.&FJ> <DcGema name:Fm?DcGemaF !mlns:FscGemas/microso%t/com:!ml/dataF> <Clement"?pe name:FnumeF content:Fte!tAnl?F /> <Clement"?pe name:FprenumeF content:Fte!tAnl?F />
!4

<Clement"?pe name:FadresaF content:Fte!tAnl?F /> <Clement"?pe name:FpersoanaF order:Fman?F> <element t?pe:FnumeF ma!Accurs:F(F /> <element t?pe:FprenumeF ma!Accurs:F(F /> <element t?pe:FadresaF /> <#ttribute"?pe name:FidF reKuired:F?esF /> <attribute t?pe:FidF /> </Clement"?pe> </DcGema> (chema specificat0 +n acest e)emplu 'a fi referit0 prin numele ]m;(chema] stabilit prin interme%iul atributului name al tag-ului <DcGema>. Hiecare schem0 are asociat un spa/iu %e nume specificat prin !mlns. ,tributul order %in %efini/ia unui tip %e element %ictea:0 regulile %e apari/ie a elementelor +n ca%rul unui element p0rinte> put+n% a'ea 'alorileE seK - sub-elementele apar +n sec'en/a specificat0 +n ca%rul schemeiF man? - sub-elementele pot apare +n orice or%ine> +n orice cantitateF one - un singur sub-element %in lista celor specificate poate fi utili:atF empt? - nu se permite apari/ia nici unui sub-element 6elementul 'a fi 'i%7. Hiec0rui <Clement"?pe> +i putem asocia atributul content care %ictea:0 tipul con/inutului acestuiaE te!tAnl? - numai te)t> f0r0 alte sub-elementeF eltAnl? - %oar sub-elementeF mi!ed - con/inut eterogen> &i sub-elemente> &i te)t. 2mplicit> pentru content:FeltAnl?F se consi%er0 c0 order este setat pe seK> iar pentru content:Fmi!edF atributul order are 'aloarea man?.

!5

9$&$ 4eosebirele dintre XML Sc0e1a ;i 4/4 *ntre XML (chema &i "T" e)ist0 urm0toarele %eosebiri principaleE 1. (chemele &i "T"-urile utili:ea:0 mo%uri %iferite %e specificare a con/inutului %ocumentelor XML. *n ca%rul unui mo%el XML (chema %eschis> un element poate inclu%e %efini/ii <Clement"?pe> &i <#ttribute"?pe> %in alte scheme. Mo%elul XML (chema +nchis &i "T" sunt similare. !. *n XML (chema tipurile posibile %e %ate pentru elemente &i atribute pot fi 'ariate &i comple)e> la specifica/ia XML-"ata +nc0 lucr+n%u-se +n pre:ent. *n ca:ul "T"> aceast0 fle)ibilitate nu e)ist0. 3. 2nclu%erea %eclara/iilor %e spa/ii %e nume XML nu poate fi mo%elat0 +n "T". (chemele pot fi e)tinse> pe c+n% "T"-urile prin natura lor sunt fi)e. 4. <Clement"?pe> poate a'ea un unic element %escen%ent> ceea ce +n "T" nu se poate %efini +n mo% strict. :$ Ii%uali%area docu1entelor XML "up0 cum am mai remarcat> spre %eosebire %e DTML> XML nu %efine&te meto%a %e pre:entare &i utili:are a elementelor %ocumentului cu a utorul lui> a%ic0 programului anali:ator i se %0 posibilitatea singur s0 aleag0 o formarea necesar0. ,ceasta necesit0 un principiu %e %efinire a structurii interne a %ocumentului in%epen%ent %e meto%ele pre:ent0rii acestei informa/ii. "e e)emplu> intro%uc+n% co%ul> PlegumaQ 'ar:0 PlegumaQ> se are +n 'e%ere c0 'ar:0 +n ca:ul %at este o legum0 %ar cum trebuie s0 fie repre:entat elementul %at &i trebuie el s0 apar0 pe ecranul clientului sau nu> o astfel %e informa/ie nu este pre:ent0 +n %efini/ia %e mai sus. =entru a utili:a %atele> %efinite %e elementele XML> %e e)emplu> %e a le repre:inta pe ecranul utili:atorului> e necesar %e a scrie un program anali:ator> care ar e)ecuta aceste elemente. ,st0:i> e)ist0 %e a un &ir %e programe %estinate pentru e)ecutare> &i

!-

creatorii au posibilitatea %e a alege programul cel mai con'enabil pentru re:ol'area problemelor concrete. .um o mai fost remarcat> +n general> programele anali:atoare pot fi +mp0r/ite +n %ou0 categoriiE 'erificatoare 6care folosesc %escrierile "T" pentru %efinirea corectitu%inii %ocumentului7 &i non'erificatoare. "ac0 se compune un limba propriu &i %escrie/i gramatica lui +n ba:a "T"> atunci pentru anali:a %ocumentelor> scrise +n acest limba > 'a fi necesar programul ce controlea:0 corectitu%inea compunerii %ocumentului. "ar> fiin% c0 utili:area "T" +n XML nu este obligatorie> orice %ocument compus corect poate fi anali:at %e c0tre programul %estinat anali:ei %ocumentelor XML. *n orice ca:> folosin% anali:atoarele uni'ersale XML> e sigur faptul c0 %ac0 construc/iile limba ului folosite +n %ocument sunt corecte %in punct %e 'e%ere sintactic> atunci programul anali:ator 'a putea e)trage elementle %efinite +n %ocument &i s0 le transmit0 programului care +n%epline&te func/ia %e 'i:uali:are.,stfel> %up0 %esfacerea %ocumentului +n ma oritatea ca:urilor> se ob/ine un mo%el-obiect ce %escrie %ocumentul> &i mi loacele necesare %e lucru pentru el 6pentru parcurgerea grafului elementelor7. Bnele anali:atoare au &i meto%a %e pre:entare a structurii %ocumentului ba:at0 pe "8M. "in aceast0 cau:0 apare posibilitatea %e a folosi mo%elul ierarhic "8M pentru construc/ia %ocumentelor proprii. La fel> %ac0 este 'orba %e %esfacere a informa/iei ce se pastrea:0 +n %ocumentele XML> atunci este obligatoriu %e men/ionat tabelele %e stil pentru XML> care au ca scop %escrierea regulilor %e pre:entare a elementelor XML. "ocumentele X(L 'or fi anali:ate +n continuare. #$ XML ;i ba%ele de date .e legatura e)ista intre XML si ba:ele %e %ate[ $aspunsul este simplu> XML constituie mo%alitatea cea mai simpla si> toto%ata> cea mai eficienta meto%0 prin interme%iul careia %atele pot fi transferate prin interme%iul 2nternetului.
!1

XML este un fel %e plic sau> un container in care informatia %in ba:ele %e %ate este incapsulata si %istribuita prin interme%iul 2nternetului> a'an% toto%ata garantia ca %atele stocate in aceste fisiere 'or fi accesibile pentru orice %ispo:iti' si pe orice platforma. 2n trecut> atunci can% trebuiau transferate %ate intre %i'erse platforme se foloseau simple fisiere te)t in care %atele erau separate prin 'irgula sau alte caractere speciale> insa o %ata cu aparitia limba ului XML> aceasta mo%alitate arhaica %e transfer al %atelor %e'ine ca%uca. XML raportat cu celelalte mi oace %e transfer al %atelor pre:inta a'anta ul simplitatii> structurarii eficiente a informatiei> precum si al postabilitatii informatiei pe orice platforma sau %ispo:iti'. ,'an% in 'e%ere penetrarea 2nternetului in cele mai %i'erse %omenii> putem conchi%e ca ba:ele %e %ate nu mai sunt in%epen%ente> e)istan% in acest moment o %epen%enta informationala intre %i'erse surse %e %ate. E)empluE =resupunem urmatorul scenariuE sunteti ] ucator] la bursa %e 'alori si %oriti sa obtineti cotatiile bursiere :ilnice %e pe site-ul Jeb al bursei. "e asemenea> %oriti ca %atele pri'in% cotatiile bursiere sa fie memorate pe calculatorul personal intr-o ba:a %e %ate 6acesta putan% fi> spre e)emplu> ,ccess7. =entru punerea in practica a acestui %e:i%erat 'or trebui parcursi urmatorii pasi succesi'iE Pasul , - Btili:atorul reali:ea:a o cerere catre ser'erul %e Jeb sau cel %e aplicatii> solicitan% cotatiile bursiere pentru actiunile %orite. Pasul & - (er'erul %e Jeb> transmite cererea catre ser'erul %e ba:e %e %ate sub forma unei interogari (^L> acesta returnan% setul %e inregistrari specificat. Pasul 8 - "atele transmise %e ser'erul %e ba:e %e %ate sunt ambalate %e solutii speciali:ate si li'rate in format XML catre client prin interme%iul ser'erului %e Jeb. Pasul . - "atele sunt preluate pe calculatorul personal al utili:atorului care a reali:at cererea si transferate in ba:a %e %ate care inclu%e %atele statistice legate %e cotatiile bursiere.

!3

,cest

scenariu constituie un e)emplu

simplu

%e interoperabilitate si

inter%epen%enta folosin% 2nternetul si tehnologia XML. Legat %e acest scenariu este nescesar sa mai preci:am ca pasii ! si 3 tin% sa se contopeasca intr-o singura etapa. 2n acest sens> cele mai multe %in sistemele %e gestiune a ba:elor %e %ate au incorporate facilitati %e e)port %irect al %atelor in format XML> fara a mai fi necesar sa fie utili:ate aplicatii accesorii. "$ 'ccess XP si XML ,ccess X= ofera posibilitatea %e e)port usor al %atelor in format XML> inclu:an% in acest sens un set %e facilitati accesibile acestui %omeniu. =entru a reali:a aceasta operatiune> selectati in prealabil o tabela sau o interogare %in ba:a %e %ate al carei continut %oriti sa-l e)portati in format XML. Blterior> alegeti %in meniul Hile> optiunea E)port> selectan% %in ca%rul ferestrei %e %ialog> care se 'a %eschi%e> formatul %e fisier XML "ocuments. 2n ca%rul ferestrei care 'a fi afisata a'eti posibilitatea %e a stabili o serie %e optiuni legate %e e)portul %atelor in format XML> %intre acestea mentionan%u-le in continuare pe cele mai importanteE 1. (etul %e caractere utili:at in crearea fisierului 6BTH-3 repre:inta setul %e caractere Bnico%e co%ificat pe 3 biti7F !. (tabiliti %aca 'a fi creata schema %e %escriere a %atelor %in fisierul XML> aceasta a'an% o functie asemanatoare cu cea a limba ului "T" si fiin% %e%icata 'erificarii integritatii %atelor %in fisierul XMLF 3. "e asemenea> e)ista posibilitatea %e a stabili %aca 'a fi creata o foaie %e stil %estinata stabilirii mo%ului in care 'a fi afisata informatia %in fisierul XML in broCserul Jeb. ,ccess 'a pune la %ispo:itie si o functie similara> prin interme%iul acesteia a'an% posibilitatea %e a importa %atele transmise in format XML in ba:a %e %ate ,ccess. ($ E)tensible (t6les0eet Language - XSL ,&a cum s-a ar0tat +n capitolele anterioare tehnologia XML este foarte puternic0 &i util0. .u siguran/0 c0 posibilitatea %e a transforma cu u&urin/0 un %ocument XML +ntr-

!#

un alt format precum DTML> J,=> te)t> etc. a contribuit la cre&terea popularit0/ii XML-ului. E)ist0 %ou0 tehnologii care pot fi utili:ate +n acest sens> &i anumeE 1. .((- .asca%ing (t;le (heetF !. X(L E)tensible (t;lesheet LanguageF "intre aceste %ou0 tehnologii X(L este mai puternic0 &i mai fle)ibil0 +n compara/ie cu utili:area .(( &i> +n acela&i timp> este mai apropiat0 %e conceptele XML> fiin% practic un limba ba:at chiar pe XML> &i care utili:ea:0 st;lesheet-uri pentru a transforma %ocumentului %e intrare.

*n practic0 X(L %ocumentul %e intrare este numit arbore surs) 6arbore %e intrare7> iar %ocumentul %e ie&ire arbore de ie;ire. *n ca%rul X(L sunt %efinite %ou0 limba eE 1. X(LT < limba pentru transform0riF !. X(L Hormatting 8b ects < utili:at pentru transformarea %ocumentelor XML +n %ocumente cu format binar precum ="H sau Microsoft Jor%. "e&i sunt %ou0 limba e al c0ror scop este %iferit> acestea pot fi folosite +mpreun0 +n 'e%erea transform0rii %ocumentelor XML. Trebuie men/ionat totu&i c0 motoarele X(LT nu suport0 obligatoriu &i X(L Hormatting 8b ects> X(LT fiin% practic %e sine st0t0tor.
34

E)ist0 trei mo%alit0/i 6%intre care %ou0 mai importante7 +n care un %ocument XML poate fi transformat +ntr-un alt tip %e %ocument prin aplicarea unui st;lesheet X(LTE 1. "ocumentul XML &i st;lesheet-ul asociat sunt transmise aplica/iei client 6broCser-ului7 c0ruia +i re'ine sarcina %e a reali:a efecti' transformarea +n conformitate cu informa/ia %in st;lesheet-ul X(LT. *n acste con%i/ii +nc0rcarea ser'erului sca%e> %ar borCser-ul trebuie s0 permit0 procesarea %ocumentelor XMLF !. ,plicarea st;lesheet-ului X(LT se face chiar pe ser'er> %ocumentul re:ultat 6u:ual +n format DTML7 fiin% transmis clientului. (e pot reali:a astfel proces0ri +n func/ie %e natura clientuluiF 3. .ea %e a treia posibilitate este e)trem %e pu/in utili:at0 &i se refer0 la transformarea %ocumentului XML cu a utorul unei aplica/ii e)terne &i plasarea pe ser'er a %ocumentului re:ultat 6DTML7> urm+n% ca acesta s0 fie transmis clientului. Elementul central al tehnologiei X(LT este template-ulE <!sl:template>. *n ca%rul acestuia se reg0sesc %ou0 elemente importanteE 1. atributul match < specific0 o cale +n arborele %e intrareF !. con/inutul < implementea:0 mo%ul +n care se reali:ea:0 transformarea. Horma general0 a unui template esteE P)slEtempate matchY]element_X=ath]Q ... P)slEtempateQ ,socierea unui %ocument XML cu un st;lesheet X(LT se reali:ea:0 +n ca%rul %ocumentului XML cu a utorul instruc/iunii %e procesare P[)ml-st;lesheetQE P[)ml-st;lesheet hrefYSst;lesheetILoginS t;peYSte)tI)slS IQ ,rgumentul href specific0 numele st;lesheet-ului X(LT &i %ac0 este ca:ul &i calea c0tre acesta.
31

($,$ XPat0 =entru a sistemati:a mo%ul +n care poate fi accesat un no% %intr-un %ocument XML consor/iul J3. a elaborat specifica/ia pentru limba ul X=ath. Trebuie men/ionat c0 +n ca%rul X=ath e)ist0 no/iunea %e root al %ocumentului 6%ocument root7> no/iune %iferit0 %e cea %efinit0 +n ca%rul capitolului !. ,stfel> se face o %istinc/ie foarte clar0 +ntre root-ul %ocumentului &i elementul root al %ocumentului XML. $oot-ul %ocumentului> prin prisma X=ath> este %e fapt r0%acina arborelui %e elemente realeefinite +n ca%rul %ocumentului.

$oot-ul %ocumentului este utili:at la ni'el conceptual> nea'+n% un element corespon%ent +n ca%rul elementelor %ocumentului XML> &i este repre:entat prin caracterul RIS. "ac0 se %ore&te procesarea no%ului Pmail-messagesQ %in e)emplul %e mai sus> atunci trebuie utili:at0 o e)presie X=ath %e tipul ]Imail-messages]. E)presiile X=ath sunt interpretate %e la st+nga la %reapta> iar e)presia anterioar0 poate fi +n/eleas0 caE
3!

]pornin% %e la root-ul %ocumentului selectea:0 elemetul Pmail-messagesQ care este fiu al acestuia 6root-ului7]. 8miterea caracterului ]I] %in e)presia X=ath anterioar0 schimb0 ra%ical +n/elesul acesteia> ca: +n care ]sunt selectate toate elementele Pmail-messagesQ care sunt fii ai no%ului curent]. *n ca:ul elementelor X=ath mai comple)e> elementele constituente sunt separate prin caracterul ]I]> care a&a cum se poate obser'a are o %ubl0 semnifica/ie +n func/ie %e po:i/ia +n care apare +n ca%rul elementului X=ath. Bn element X=ath precum ]Imail-messagesImessagesImessage] permite selectarea tuturor no%urilor PmessageQ care sunt fii ai elementului PmessagesQ> care este fiu al elementului Pmail-messagesQ> care la r+n%ul s0u este fiu al root-ului %ocumentului. *n ca%rul elementelor X=ath este permis0 %e asemenea &i utili:area atributelor. =entru a %eosebi un element XML %e un atribut acestea %in urm0 sunt prece%ate %e caracterul ]`]. ($&$ Ele1ente XPat0 care includ condi2ii E)ist0 situa/ii specifice +n care un element X=ath trebuie s0 fac0 o selec/ie mult mai riguroas0 a elementelor selectate &i tratate +n ca%rul unui template. (e poate presupune> spre e)emplu> c0 +ntr-un anumit conte)t se %ore&te selectarea %oar a elementelor PinputQ al c0ror atribut ]t;pe] are o 'aloare %iferit0 %e ]hi%%en]. =entru a reali:a acest lucru> elementul care 'a fi filtrat trebuie s0 fie urmat %e filtrul care urmea:0 s0 se aplice. ,cesta este alc0tuit %intr-o pereche %e parante:e %repte 6@A7 care +nca%rea:0> +n mo% u:ual> o con%i/ie 6poate s0 fie &i o con%i/ie compus07. ($8$ /rans+or1)ri XSL/ X(LT %efine&te un 'ocabular> pentru transformarea %ocumentelor XML> care inclu%e tag-uri XML pentru arbori> no%uri> template-uri &i alte elemente necesare pentru a ustarea &i transformarea %ocumentelor XML +ntr-un alt 'ocabular markup 6sau acela&i> cu o alt0 or%ine7.
33

($8$,$ Root-ul st6les0eet-ului XSL/ Hiecare st;lesheet X(LT trebuie s0 con/in0 un element root care este P)slEst;lesheetQ &i a c0rui sinta)0 este pre:entat0 mai os. P)slEst;lesheet 'ersionY]numarul_'ersiunii] )mlnsY]httpEIICCC.C3.orgI1###IX(LITransform] Q ... PI)slEst;lesheetQ *n conformitate cu specifica/ia X(LT %efinit0 %e c0tre consor/iul J3. 'aloarea pentru atributul 'ersion este 1.4. *n ca%rul elemetului P)slEst;lesheetQ urmea:0 a fi %efinite toate template-urile ce apar +n st;lesheet. ($8$&$ Ele1ente XSL/ Elementele X(LT sunt construc/ii care sunt apelate +n ca%rul template-urilor &i care reali:ea:0 o serie %e opera/ii &i prelucr0ri pe ba:a arborelui %e intrare. B=sl:appla6-te1platesE Elementul P)slEappla;-templatesQ apare +n interiorul elementelor P)slEtemplateQ &i este utili:at la apelarea altor template-uriF %e obicei este apelat template-ul care se potri'e&te cel mai bine cu elementul X=ath specificat +n ca%rul atributului op/ional select. "ac0 acesta lipse&te 'a fi utili:at no%ul conte)t ca punct %e pornire. B=sl:<alue-o+E Elementul P)slE'alue-ofQ este utili:at pentru a copia 'aloarea unui no% %in ca%rul %ocumentului XML +n arborele %e ie&ire. ,tributul select specific0 ce no% urmea:0 s0 fie procesat. B=sl:attributeE P)slEattributeQ este utili:at pentru a genera %inamic un atribut pentru elementul +n ca%rul c0ruia este utili:at. 5umele atributului care urmea:0 s0 fie a%0ugat este specificat

34

prin interme%iul atributului name> iar 'aloarea acestuia trebuie specificat0 sub form0 %e no% te)t +n ca%rul tag-ului. B=sl:+or-eac0E *n unele situa/ii este necesar ca mai multe elemente %in arborele XML %e intrare s0 fie procesate +n acela&i mo%. 8 alternati'0 la utili:area template-urilor o constituie folosirea elementului P)slEfor-eachQ. ,legerea uneia %intre cele %ou0 op/iuni se face +n func/ie %e aplica/ie> +n ma oritatea ca:urilor ambele 'ariante put+n% constitui solu/ia problemei. B=sl:<ariableE Elementul P)slE'ariableQ permite a%0ugarea %e constante +n ca%rul st;lesheeturilor. "efinirea unei astfel %e constante se poate face +n felul urm0torE P)slE'ariable nameYSnSQ!4PI)slE'ariableQ $eferirea constantei %efinite anterior se face prin interme%iul unui element X=athE P)slE'alue-of selectYSanS IQ 9aloarea acesteia este fi)0 &i nu mai poate fi mo%ificat0 prin atribuiri ulterioare. ,F$ Procesarea condi2ionat) Limba ul X(L pune la %ispo:i/ia programatorilor %ou0 mo%alit0/i %e a mo%ifica ie&irea +n func/ie %e %atele %e intrare. Elementul P)slEifQ permite sau nu 6+n func/ie %e +n%eplinirea unei con%i/ii7 transformarea unui fragment %in %ocumentul XML &i inserarea re:ultatului +n ca%rul %ocumentului %e ie&ire. P)slEchooseQ ofer0 o solu/ie mult mai fle)ibil0 atunci c+n% %eci:ia trebuie luat0 +n func/ie %e mai multe con%i/ii &i care e'entual au leg0tur0 +ntre ele. "e&i +n multe %intre situa/ii func/ionalitatea celor %ou0 elemente men/ionate poate fi implementat0 &i prin interme%iul template-urilor> +n ma oritatea ca:urilor utili:area acestora con%uce la solu/ii mai simple &i mai clare. =re:entarea +ntr-o 'i:iune original0 a conceptelor &i elementelor cu a%e'0rat importante a a'ut +n 'e%ere crearea unei imagini c+t mai clare referitoare la tehnologia X(L> tehnologie care are o importan/0 %eosebit0 +n procesul %e proiectare &i

35

implementare a aplica/iilor comple)e> ba:ate pe tehnologia X(=> care utili:ea:0 biblioteci %e tag-uri pentru implementarea logicii aplica/iei.

3-

Capitolul II: Parte practic) ,$ Co1entariu saitului Condi2iaE "e a crea un sait a cate%rei %e 2nformatica ,plicat0 folosin% limba ul XML. .rearea proiectului logic a saitului >>.ate%ra %e 2nformatic0 ,plicat0S repre:int0 o specifica/ie formal0 a gramatecii asociat0 unui limba %efinit +n XML> spre e)emplu %e a repre:enta saitul la ecranul utili:atotului > este necesar %e a scrie un program care ar e)ecuta aceste elemente aplicate +n sait. (pre e)emplu pentru a 'i:uali:a acest sait eu am folosit .((. La saitul preconi:at >> .ate%ra %e 2nformatic0 ,plicat0S a'em urm0torul scenarioE pe prima pagina a saitului se %escrie pe scurt istoricul apari/iei cate%rei %e 2nformatic0 ,plicat0> cu te)t cursi' se 'a scrie titlul saitului. *n partea st+nga a primii pagini l+ng0 fotografia Bni'ersit0/ii %e (tat 'or fi in%icate "isciplinele Hun%amentale &i "isciplinele %e speciali:are propuse %e .ate%ra %e 2nformatic0 ,plicat0. Mai os %e toate aceste +ntrun table '-a pre:entat orarul consulta/iilor pentru stu%en/i. (copul saitului const0 +n aceia %e afi&a lista profesorilor %e la cate%ra %at0E numele fiec0rui profesor> func/ia pe lung> cursurile %e ba:0 &i cursurile speciale care sunt pre%ate %e acest profesor> telefonul %e contact a fiecarui profesor> orarul consulta/iilor profesorilor> "isciplinele Hun%amentale &i "isciplinele %e speciali:are propuse &i %e inclu%e c+te'a imagini ale Bni'ersit0/ii %e (tat. "eoarece XML a atras mult0 aten/ie %in partea creatorilor &i utili:atorilor 2nternetului> +n te:a %at0 este 'i:uali:at un sait care este creat pe ba:a meto%ologiei XML> %e asemenea folosin% &i DTML. (aitul este creat pe ba:a urm0torilor pa&iE 1. .reare paginii %e start DTMLE <title> Lacultatea Matematica Ii *n%ormatica </title> 1.1. .reare titlului saituluiE
31

<p ali n:center> <%ont si+e:FMF color:blue> <marKuee beGavior:alternate> <b>C#"CDN# DC *HLANM#"*C# #P2*C#"#</marKuee></b></%ont> </p> 1.!. .reare legaturilor %intre paginiE < Gre%:Fe!mpl.!mlF>2ista pro%esorilor</a> 1.!. ,%0ugarea informa/iei %espre istoricul apari/iei cate%rei %e 2nformatic0 ,plicat0E !. ,m creat o pagin0 XML care are legatur0 cu pagina %e start DTML. !.1. Este in%icat numele fiec0rui profesor> func/ia> telefonul %e contactE <Personal> <Pro%esor> ( <a>Hume:<nume> te!t</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> te!t</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> te!t</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> te!t</nume></a> <a>Contact::<nume> number</nume></a> </Pro%esor> </Personal>

33

!.!. ,m creat fi&ierul .(( +n care am %efinit toate tegurile &i parametrii lorE PersonalObacP round/color: QeM%,%%5 RidtG: (&&S5 border: (p! solid blacP5T Pro%esorObacP round/color: QeMeMeM5displa?:blocP5 mar in/bottom:,&pt5 %ont/Rei Gt: bold5T a Odispla?:blocP5 Ocolor:nav?5 %ont/si+e:Upt5%ont/%amil?: Verdana5%ont/Rei Gt: bold5T nume Ocolor:nav?5 %ont/si+e:Upt5%ont/%amil?: Verdana5%ont/Rei Gt: normal5TT "eci> scopul lucr0rii este atins> con%i/iile sun +n%eplinite &i saitul %at poate fi aplicat +n practic0. Leg0tura cu 2nternetul nu a fost efectuat0 %eoarece nu a fost pus0 con%i/ia %at0. &$ Codul progra1ului &$,$ Pri1a pagin) <Gtml> <Gead> <title> Lacultatea Matematica si *n%ormatica </title> <im src:Ftop.Wp F ali n:top RidtG:(&&& Gei Gt:(&&> <p ali n:center> <%ont si+e:FMF color:blue> <marKuee beGavior:alternate> <b>C#"CDN# DC *HLANM#"*C# #P2*C#"#</marKuee></b></%ont> </p> </Gead> <bod? vlinP:FblueF>
3#

<# Gre%:Fe!mpl.!mlF>2ista pro%esorilor</#> <br> <center> <b><%ont si+e:F'F><br> <a name:FistorieF>*storia Catedrei</a></%ont></b> </center> <br> <p>*storia catedrei <p> <Gr> <im src:Funtitled.bmpF ali n:ri Gt Gspace:F3(F vspace:F,XF> <dt><b><%ont si+e:F'F>Disciplinele Lundamentale</%ont></b> <dd>(.*n%ormatica<br> ,.Pro ramarea si proiectarea sist. in%orm<br> 3.Netele de calculatoare<br> ).Disteme de operare<br> '.#CC#DM<br> M.*nteli enta arti%iciala<br> Y.MD/A%%ice<br> U.Neali+area Web / resurselor<br> X.Pro ramarea lo ica<br> (&.#l oritmica si pro ramare<br> ((.Ba+e de date<br> (,.Birotica<br> (3.Procesarea in%ormatiei pe retea<br> ().#plicatii de estiune a ba+elor de date in ba+a D$BD Aracle<br> ('.ProteWarea in%ormatiei<br>
44

(M.Do%tul pe retele de calculatoare<br> (Y.*nternet pentru a%aceri<br> (U.Ba+e de date deductive<br> (X.Pro ramarea pe retea <dt><b><%ont si+e:F'F>Disciplinele de speciali+are</%ont></b> <dd>(.#plicatii de estiune a ba+elor de date in ba+a D$BD Aracle<br> ,.ProteWarea in%ormatiei <br> 3.Do%tul in retele de calculatoare<br> ).*nternet pentru a%aceri<br> '.Ba+e de date deductive<br> M.Pro ramarea pe retea<br> <p ali n:center> <%ont si+e:FMF color:blue> <marKuee beGavior:alternate> <b>AN#N62 CAHD62"#"**2AN</marKuee></b></%ont> </p> <table border:F)F ali n:center> <tr> <tG>Humele Pro%esorului</tG> <tG>Ziua</tG> <tG>Ara</tG> <tG>#ula</tG> </tr> <td>Bra aru "udor</td> <td>Zoi</td> <td>(3.3&/().3&</td> <td>)(Ya/)</td> </tr> <tr>
41

<td>DibirscGi "amara</td> <td>Zoi</td> <td>().&&/('.&&</td> <td>)(Ya/)</td> </tr> <tr> <td>#rnaut Vsevolod</td> <td>2uni/Zoi</td> <td>().&&/('.&&</td> <td>,(Y/,</td> </tr> <tr> <td>Clemenco Clena</td> <td>Miercuri</td> <td>(&.''/(,.''</td> <td>)(Ya/)</td> </tr> <tr> <td>#ndros *rina</td> <td>Marti</td> <td>(&.''/(,.''</td> <td>)(Ya/)</td> </tr> <tr> <td>Diminel Victoria</td> <td>Marti</td> <td>(,.3&/(3.'&</td> <td>)(Ya/)</td>
4!

</tr> </Gtml> &$&$ Pagina a doua <J!ml version:F(.&FJ> <J!ml/st?lesGeet t?pe:Fte!t/cssF Gre%:FbooP.cssFJ> <Personal> <Pro%esor> ( <a>Hume:<nume> #rnaut Vsevolod</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> DGe% de catedra,doctor con%erentiar</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> #l oritmica si pro ramare, pro ramarea lo ica</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> Pro ramarea in retea</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> , <a>Hume:<nume> #ndros *rina</nume> </a> <a>Lunctia:<nume>2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Birotica,*n%ormatica,Ba+e de date</nume> </a>
43

<a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> 3 <a>Hume:<nume> #vros Nenata</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Ba+e de date</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> ) <a>Hume:<nume> Bodru Dvetlana</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Ba+e de date</nume> </a>

44

<a>Cursuri Dpeciale:<nume>De+voltarea aplica[\ilor de estiune a ba+elor de date in ba+a D$BD Humecle</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> ' <a>Hume:<nume> Bul ari Hatalia</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume>Procesarea in%orma[\iei in re[\ea, Pro ramarea lo ic]^, Ne[\ele de calculatoare, Disteme de operare, *n%ormatica</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> M <a>Hume:<nume> C]^r]^u[_ *uri</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> Doctor Con%erentiar</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Disteme de operare, #CC#DM</nume> </a>

45

<a>Cursuri Dpeciale:<nume> ProteWarea in%orma[\iei</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> Y <a>Hume:<nume> Bra aru "udor</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Netele de calculatoare, Proiectarea [_i pro ramarea sistemelor in%orma[\ionale, Neali+area Reb/resurselor, *nternet pentru a%aceri</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> U <a>Hume:<nume>Clemenco Clena</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> #l oritmica si pro ramare, Ba+e de datei</nume> </a>
4-

<a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> X <a>Hume:<nume> Cr0ciun *on</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> MD `aE A%%ice, Pro ramarea Ii proiectarea sistemelor in%ormatice</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (& <a>Hume:<nume> $orbaticov Veniamin</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> Doctor Con%erentiar</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> *n%ormatica, Ba+e de date, #l oritmica si pro ramare</nume> </a>
41

<a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (( <a>Hume:<nume> 2asai Dimion</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> Doctor Con%erentiar</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> *nteli en[\a arti%icial0, Ba+e de date, Pro ramarea lo ic0</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume>Ba+e de date deductive</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (, <a>Hume:<nume> Hicorici Hatalia</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> #l oritmica [_i pro ramare, Disteme de operare</nume> </a>
43

<a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (3 <a>Hume:<nume> Nusu Carolina</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Disteme de operare, Procesarea in%orma[\iei in re[\ea, *n%ormatica, *nternet pentru a%aceri, Ne[\ele de calculatoare, Birotica</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> () <a>Hume:<nume> DibirscGi "amara</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> Doctor Con%erentiar</nume> </a>

4#

<a>Cursuri:<nume>l oritmica [_i pro ramare, Ne[\ele de calculatoare</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> Do%tul in re[\ele de calculatoare</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (' <a>Hume:<nume> Diminel Victoria</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> #l oritmica si pro ramare, Ba+e de datei</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (M <a>Hume:<nume> Valentir #n ela</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a>
54

<a>Cursuri:<nume> *n%ormatica, *nteli en[\a arti%icial]^, Pro ramarea lo ic]^, Birotica</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (Y <a>Hume:<nume> Vrabie Valeriu</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> MD `aE A%%ice, Pro rame aplicative</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (U <a>Hume:<nume> Putin]^ Vasile</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a>

51

<a>Cursuri:<nume>nteli en[\a arti%icial]^, *n%ormatica, Disteme de operare</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> <Pro%esor> (X <a>Hume:<nume> ZelinscGi Cleopatra</nume> </a> <a>Lunctia:<nume> 2ector</nume> </a> <a>Cursuri:<nume> Disteme de operare, #l oritmica si pro ramare, #CC#DM, Ne[\ele de calculatoare</nume> </a> <a>Cursuri Dpeciale:<nume> //////</nume></a> <a>Contact::<nume> (,3)'M</nume></a> </Pro%esor> </Personal>

5!

Conclu%ie *ntr-un timp scurt %e e)isten/0 oficial0> limba ul %e marcare XML a atras mult0 aten/ie %in partea creatorilor &i utili:atorilor 2nternetului. *n fiecare :i num0rul a%ep/ilor limba ului nou %e marcare cre&te progresi'> la fel cum cre&te &i num0rul %e %omenii aplicabile a limba ului XML. 5ec0t+n% la faptul c0 limba ul XML este %estul %e t+n0r ca tehnologie a JEK-ului 68rgani:a/ia 2nterna/ional0 J3. 6JJJ.onsortium7 a acceptat E)tensible Markup Language 6XML7. XML constituie o tehnologie %eosebit %e importanta care permite o interoperabilitate crescuta a informatiei intre %i'erse sisteme. 2ntr-un> peisa %ominat %e 2nternet si %e o multitu%ine %e %ispo:iti'e conectate la acest me%iu %e comunicare> XML constituie tehnologia prin interme%iul careia %atele pot fi transferate pe cele mai %i'erse platforme. "in aceste consi%erente> XML este un element central al mai multor me%ii %e %e:'oltare a aplicatiilor sau sisteme %e gestiune a ba:elor %e %ate. X(L este o component0 important0 a tehnologiei XML> iar cunoa&terea sa repre:int0 un element esen/ial +n %e:'oltarea aplica/iilor ba:ate pe XML. Transformarea %ocumentelor XML se reali:ea:0 cu a utorul st;lesheet-urilor X(LT care permit proces0ri comple)e oferin% %e:'oltatorilor o multitu%ine %e elemente &i func/ii +n acest sens. =re:entarea +ntr-o 'i:iune original0 a conceptelor &i elementelor cu a%e'0rat importante a a'ut +n 'e%ere crearea unei imagini c+t mai clare referitoare la tehnologia X(L> tehnologie care are o importan/0 %eosebit0 +n procesul %e proiectare &i implementare a aplica/iilor comple)e> ba:ate pe tehnologia X(=> care utili:ea:0 biblioteci %e tag-uri pentru implementarea logicii aplica/iei. .rearea unui limba uni'ersal care s0 fie +nteles %e toate echipamentele electrocasnice 6frigi%erul inteligent> capabil sa reali:e:e comen:ile pe 2nternet> este ast0:i o realitate7 %eosebit %e %i'erse> a constituit o cerin/a imperioasa. XML este r0spunsul la aceste solicit0ri> constituin% practic o nou0 etapa +n e'olu/ia erei
53

informationale si usur+n% schimbul %atelor +ntre echipamente %intre cele mai %i'erse. XML a aparut &i ca o consecinta a limitarilor limba ului DTML 6limba ul paginilor Jeb7> acesta fiin% practic incapabil s0 ofere fle)ibilitatea pentru folosirea %atelor +n alte aplica/ii.

54

*ibliogra+ie 1. CCC.google.com !. CCC.citforum.ru 3. CCC.Cikipe%ia.com 4. (abin Kuraga R*ntro%ucere +n tehnologiile XMLS e%ituraE =olirom> an. e%. !445 5. Lee ,nne =hillips RXMLS e%ituraE Teora> an. e%. !441 -. ,%rian 9asilescu RTehnologiile XMLS e%ituraE Economica> an. e%. !445 1. Teo%oru ?ugoiu RDTML> XDTML> .(( &i XML prin e)empleS> e%ituraE Teora> an. e%. !445 3. Hloare 50stase> =a'el 50stase RTehnologia aplica/iilor XMLS e%ituraE Economica #. Mtefan Trausan-Matu R=relucrarea %ocumentelor XMLS e%ituraE Teora> an. e%. !443 14.?abriel .iobanu R.e este XMLS e%ituraE Kucure&ti> an. e%. !44! 11.,n%rei ?aitanaru RXMLS e%ituraE Kucure&ti> an. e%. !443

55