Scurt istoric:

45,6% din decesele obstetricale din tara noastra au drept cauza directa hemoragia. Studiul analizeaza 113 decese prin sindrom hemoragic petrecute in Romania intre anii 1995- !!3, a"and la baza #dosarul de deces matern$ intocmit potri"it metodologiei aprobate de %inisterul Sanatatii. &in totalul de 113 gra"ide decedate 31% erau multipare, 49% casnice si agricultoare, 1',5% anal(abete si 39% cu pregatire scolara elementara )4-' clase*. +umatate din ele nu au (ost supra"egheate prenatal, iar cealalta ,umatate a bene(iciat de o consultati"e prenatala corespunzatoare numai in ',5% din cazuri. -n numar de 4 de cazuri )3'%* au decedat in a(ara unitatilor sanitare ) 5 la domiciliu si 1' in timpul transportului*. 6,5% au (ost internate in spitale cu posibilitati modeste de terapie intensi"a si inter"entie operatorie, nerespectandu-se competentele stabilite. &ecizia de trans(er la esalonul superior a (ost tardi"a in 15 din ! de cazuri, deoarece 4 au decedat in ambulanta, 3 intr-o ora, 5 in -3 ore si 3 in primele 1 ore de la trans(er. .gnoranta si lipsa de responsabilitate a gra"idei a in(luentat decesul in 33,6% din cazuri, baza materiala si in(rastructura in 13,3%, iar erorile din asistenta medicala in 3!,1% din cazuri. .n concluzie sindromul hemoragic este principal cauza de deces matern din Romania datorita/ ni"elului socio-economic si cultural scazut al gra"idelor, precarei asistente prenatale, numarului mare de nasteri la domiciliu, nerespectarii competentelor, deciziilor tardi"e de trans(er, in(rastructurii si bazei material de(icitare, erorilor din asistenta medicala.

Cap. 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1.

Anatomia aparatu ui !"nita #"minin

0paratul genital (eminin este (ormat dintr-o parte e1terna- "ul"a- si un grup de organe interne localizate in pel"is- "aginul, uterul, trompele 2allope )salpinge* si o"are. 3landele mamare constituie ane1e ale aparatului genital. VULVA- reprezinta deschiderea in a(ara organelor genitale. 4a este constituita din/ muntele lui 5enus, labile mari, labile mici, clitorisul, himenul, glandele 6ertholin, glandele S7ene, bulbii "estibulari, glandele ane1e regionale si perineul. 8a ni"elul "ul"ei se a(la ori(iciul e1tern al uretrei )meatul urinar* cu glandele S7ene.

Muntele lui Venus reprezinta regiunea anatomica dinaintea sim(izei pubiene, acoperita de la pubertate cu par. 4ste bogat in tesut grasos, (ibrocon,ucti", o(erindu-i un relie( usor proeminent si o consistent moale de #pernita$. Labiile mari sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din (ibre musculare si tesut grasos si con,uncti". 4le sunt acoperite pe (ata e1terna de piele, iar pe partea interna de o mucoasa pre"azuta cu un epiteliu pa"imentos. 9rezinta (oliculi polisebatici pe (ata e1terna si glande sudoripare a caror (unctie debuteaza la pubertate.:ontin un bogat ple1 "enos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie pro(uza si hematoame e1tinse. Labiile mici sunt (ormate din tesut con,uncti" si (ibre musculare, printre care se gasesc rare (ibre de tip erectil. 9rezinta glande sebacee si e"entual glande sudoripare. Clitorisul este constituit din doi corpi ca"ernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o e1tremitate proeminenta denumita gland, pre"azuta cu un (ren. Himenul oblitereaza partial ori(iciul "aginal si este (ormat din tesut con,uncti" bine "ascularizat, (iind acoperit de un epiteliu pa"imentos. 2orma ori(iciului himenal poate (i/ semilunara, circulara, cribi(orma, septata sau (ibriata. Glandele Bartholin sunt situate pe cele doua laturi ale e1tremitatii in(erioare a "aginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubular rami(icate, alcatuite din lobi (ormati la randul lor din acini glandulari cu (unctie muco-secretorie. Glandele Skene sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale ori(iciului uretral. Bulbii vestibulari sunt organe erectile incomplet dez"oltate.

Limfaticele vulvei sunt drenate de ganglionii lim(atici inghinali super(iciali si pro(unzi si de ganglionii (emurali super(iciali si pro(unzi. Perineul este o (ormatiune musculo-apone"rotica care inchide in ,os e1ca"atia osoasa a bazinului. VAGINUL e un organ musculo-con,uncti" al carui principal rol este cel copulator, dar reprezinta si principal cale de e1aminare ginecologica sau cale de abord chirurgical a organelor genital interne (eminine. 2orma sa este cilindrica, turtit antero-posterior in cea mai mare parte a lungimii sale. 41tremitatea sa superioara este mai dilatata, a"and (orma unei cupole si este numita (orni1 "aginal. :a"itatea "aginului este "irtuala, de"enind reala in rupturile de perineu. &imensiunile "aginului sunt dependente de anumiti (actori precum "arsta, raporturi se1ual, paritate si caracteristici indi"iduale. ;otusi lungimea medie este de apro1imati" < cm, e1istand o di(erenta de 1- cm intre peretele anterior si posterior, in (a"oarea celui posterior. %ucoasa peretilor anterior si posterior ai "aginului este neregulata, prezentand columnele "aginala anterioara=posterioara de la ni"elul carora pleaca plici "aginale. 5aginul este situat in spatiul pel"is-subperitoneal, intre "ezica urinara si uretra anterior si rect posterior. 0cesta strabate hiatusul urogenital al dia(ragmei pel"ine. UTERUL este un organ musculo-ca"itar, nepereche, in interiorul caruia se dez"olta oul. 0re (orma de trunchi de con cu baza orientate catre superior si "ar(ul catre in(erior. . se descrie o portiune ingustata semicircular, in partea sa mi,locie, numita istmul uterului. 0cesta imparte uterul in/ corpul uterin si colul uterin. Corpul uterin: 0re aspect de trunchi de con turtit antero-posterior> 0re doua (ete/ anterioara )"ezicala* si posterioara )intestinala*> 0re doua margini laterale care la nulipare sunt conca"e iar la multipare con"e1e> 2undul uterin este drept la nulipare si con"e1 la multipare> 0re doua unghiuri tubare numite coarne uterine care se continua cu trompele uterine>

Colul uterin: 0re (orma cilindrica, de butoias>

. se descriu/ ostiul uterin puncti(orm la nulipare si cu o (orma de (anta trans"ersala de apro1imati" 1 cm la multipare> 4ste impartit in partea supra"aginala si intra"aginala de catre insertia "aginei la ni"elul colului>

TROMPELE UTERINE (ac parte din ane1ele uterine, laturi de o"are si ligamentele uterului. Sunt doua conducte musculo-membranoase intinse de la coarnele uterine catre e1tremitatile superioare ale o"arelor. Rolul trompelor uterine este de a capta o"ocitul .. si in tranzitul spermatozoizilor pentru (ecundare. ;rompa uterina are o lungime de apro1imati" 1!-1 cm si e impartita in 4 segmente/ 1. 9a"ilionul trompei uterine/

0re (orma de palnie si este situate lateral> 6aza pa"ilionului are 1!-15 ciucuri )(imbrii* dintre care unul este mai lung/ (imbria o"arica care adera la ligamentul tubo-o"arian ai are lungimea de ! mm.

. 0mpula tubara/ 4ste cel mai lung segment, a"and o lungime de '-9 cm> ?data cu apropierea de in(undibulul tubar, ampula se largeste> 8a acest ni"el are loc (ecundatia>

3. .stmul/ 0re o lungime de 3-4 cm> Se intinde intre ligamentul rotund al uterului si ligamentul propriu al o"arului>

4. 9ortiunea uterina tra"erseaza cornul uterin/ 0re o directie oblica> 0re o lungime de apro1imati" 1 cm> Se deschide in uter la ni"elul ostiului uterin>

OVARELE sunt organe pereche cu (orma o"alara, a"and o lungime de apro1imati" 3 cm, o latime de apro1imati" 1,5 cm, o grosime de 1 cm si o greutate de apro1imati" 4 grame. ?"arele sunt localizate intraperitoneal, pe peretele lateral al ca"itatii pel"iene. ?"arul este o glanda mi1ta/ e1ocrina si endocrina, prezentand dubla acti"itate/ de (ormare a (oliculilor maturi si determinarea o"ulatiei si de secretie interna a o"arului. Supra(ata o"arelor este acoperita de epiteliu pa"imentos=cubic unistrati(icat numit epiteliu germinati" o"arian. Sub acesta este un strat de tesut con,uncti" dens numit tunica albuginee. Sub albuginee se a(la corticala o"arian care este alcatuita preponderant din (oliculi o"arieni. %edulara este portiunea centrala a o"arului si e alcatuita dintr-o matrice de tesut con,uncti" la1 bogata "ascular. ?"arul prezinta doua (ete )laterala si mediala* si doua margini )anterioara si posterioara* si doua e1tremitati )tubara si uterina*. 0cesta este un organ mobil mentinut in pozitie prin/

8igamentul suspensor al o"arului> 8igamentul propriu al o"arului )utero-o"arian*> 8igamentul tuboo"arian )in(undibulo-o"arian*> %ezo"arul>

1.$.

Fi%io o!ia aparatu ui !"nita #"minin

.ncepand din pubertate, cand debuteaza prima menstruatie si pana la menopauza, (emeile sanatoase au ciclu menstrual. &esi unele (emei considera ca ciclul menstrual se limiteaza doar la zilele cu scurgeri menstruale, in realitate, acestea sunt doar cele mai e"idente (aze ale ciclului reproducti"e complet. Ciclul reproductiv incepe in prima zi de scurgeri si se incheie in momentul inceperii urmatoarei menstruatii. 0cesta dureaza de obicei < de zile, dar pot "aria intre 5 si chiar 4! de zile. ;otusi, ciclurile (oarte lungi sau chiar (oarte scurte sunt un moti" de ingri,orare si trebuie consultat un medic ginecolog.

2iecare ciclu reproducti" reprezinta de (apt o serie de interactiuni intre creier, glanda pituitara, o"are si uter. Sunt trimise si primate mesa,e intre aceste organe pentru a schimba cantitatile di(eritilor hormoni care cauzeaza un o"ul sa se maturizeze si sa (ie eliberat din o"ar. Scopul (iecarui ciclu reproducti" este sa maturizeze un o"ul din o"ar )e1istand aste(el oportunitatea de (ecundare si pregatirea corpului (emeii daca insarcinarea are loc*. Scurgerea menstruala este cel mai bun moment pentru inceperea urmaririi ciclului pentru ca este singurul moment cand acesta poate (i obser"at. .n prima zi a ciclului, ni"elul di(eritiilor hormoni implicate este (oarte scazut. @i"elul scazut al estrogenului (ace ca hipotalamusul sa comande glandei pituitare sa secrete in sange 2SA. ?"arele reactioneaza la ni"elul crescut de 2SA din sange si ast(el incepe procesul de maturizare a o"ulului in interiorul (oliculelor o"arelor. .n timp ce (oliculele cresc, este secretat estrogenul. 9rezenta estrogenului (ace ca celulele din endometru sa se multiplice si ast(el tesutul sa de"ina din ce in ce mai gros. @i"elul de estrogen continua sa creasca pentru apro1imati" 1! zile pana cand este destul de ridicat pentru a (ace ca glanda pituitara sa secrete hormonul 8A. 0ceasta crestere brusca a ni"elului hormonului 8A determina eliberarea o"ulului maturizat din interiorul (oliculelor. Nivelul crescut al estro enului produce de asemenea modi(icari ale cer"i1ului si a mucusului cer"ical. @umita si ovulatie, aceasta eliberare a o"ulului apare cam la ,umatatea perioadei ciclului reproducti"e si semnaleaza (aptul ca o"ulul este pregatit pentru (ecundare, daca intra in contact cu spermatozoizii unui barbat (ertil. .n timpul o"ulatiei, 2SA-ul si 8A-ul au cele mai ridicate ni"eluri, insa in -3 zile, ni"elul estrogenului scade. &upa ce un o"ul a (ost eliberat, celulele care au captusit (oliculele o"ariene isi schimba (orma si culoarea de"enind un corpus luteum )corp galben*. 0cesta secreta atat estrogen, cat si progesteron. Nivelul pro esteronului este mai ridicat la o"ulatie> cresterea ni"elului progesteronului se re(lecta printr-o crestere a temperaturii corpului (emeii. .n aceasta (aza a ciclului, captuseala uterului este de,a de 5-1! ori mai groasa decat dupa oprirea ultimei scurgeri. &ar cu a,utorul progesteronului din corpus luteum captuseala se modi(ica pentru a (orma straturi distinct, nutriti"e si cu alte calitati necesare pentru a sustine o sarcina daca o"ulul este (ecundat. &e asemenea, prezenta progesteronului produce scaderea treptata a ni"elurilor 2SA-ului si 8A-ului. :and ni"elul 2SA-ului este destul de coborat, se opreste treptat secretia estrogenului si a progesteronului. 0ceasta scadere a ni"elurilor hormonilor (ace ca uterul sa elimine captusealaaceasta este prima zi a urmatorului ciclu )prima zi de menstruatie*. &aca are loc (ertilizarea, ni"elul progesteronului ramane ridicat si captuseala uterina ramane pentru a gazdui o"ulul (ecundat.

-n singur spermatozoid este acceptat in o"ul, de"enind impreuna prin (ecundare o singura celula. 2ecundarea cu succes apare in prima treime a tubului (allopian si isi incepe calatoria spre uter )apro1imati" 1! zile* unde se (i1eaza in captuseala nutriti"a si bogata in sange. 0ceasta hraneste celula si, curand, se dez"olta embrionul si placenta.

Cap. $. &EMORAGIILE IN PRIMA 'UMATATE A SARCINII

9entru ca o sarcina sa e"olueze normal sunt necesare conditii locale si generale care sa (a"orizeze dez"oltarea oului. 2actorii interni si=sau e1terni care dau alterari ale unor conditii necesare pot sa duca la tulburari in dez"oltarea oului cu dezlipirea acestuia, la tulburari "asculare locale si leziuni ale situsului gestational. Aemoragiile )care apar ca simptom al patologiei sarcinii* din primele luni/ .. ... .... .5. 0"ortul Sarcina e1trauterina %ola hidati(orma, corioepiteliomul Sarcina cer"icala

Sub denumirea de avort intelegem intreruperea intempesti"a a cursului normal al sarcinii in primele ' de saptamani de gestatie, cu eliminarea unui produs de conceptie mort, mai mic de 1!!! g. .n (unctie de modalitatea de producere, a"orturile se impart in/ 0"ortul spontan> 0"ortul pro"ocat )ilegal*> .ntreruperea autorizata a cursului normal al sarcinii )therapeutic sau cu indicatii sociale*>

.n continuarea lucrarii "oi "orbi despre a(ortu spontan. $.1. )"#initi"

!vortul spontan este eliminarea produsului de conceptie generata de cauze natural si care pot sa sur"ina (ie in primul trimestru al sarcinii )<5%*, (ie in trimestrul al ..-lea al sarcinii )15%*. ).n primele ' saptamani de gestatie*. $.$. Etio o!i" 4tiologia a"ortului spontan este uneori greu de stabilit, deoarece cauzele sunt multiple. Schematic se pot aminti urmatorii (actori cauzali/ "actori ovulari/ a. %odi(icari )alteratii* cromozomiale de numar, (orma etc. )cellule cu mai multi sau mai putini cromozomi decat 46, cat este normal*. b. 0nomalii ale gametiilor )o"ul, spermatozoid* s.a.

"actori materni/ a. :auze locale/ mal(ormatii congenitale uteroane1iale> hipoplazie uterina, tumori )(ibrom uterin, chisturi o"ariene*> procese in(lamatoare )endometrite, metroane1ite*> b. 6oli sistemice/ 6oli in(ectioase acute )hipertermie, to1inele si modi(icarile metabolice pot declansa contractii uterine*. Rubeola poate pro"oca a"ort in primul trimestru de sarcina si mal(ormatii congenitale. 6oli in(ectioase cornice )to1oplasmoza, si(ilis, bruceloza etc.*> 6oli organice )cardiopatii, ne(ropatii, boli "asculare etc.*> 6oli endocrine )diabet, hiper- si hipotiroidism, hiper- si hipocorticism, tulburari hipo(izare*>

c. 0"ortul imunologic/ .ncompatibilitatile sanguine )0, 6, !, Rh sau alti (actori eritrocitari sau leucocitari*. 8a (emeile cu a"orturi spontane repetate este obligatorie cercetarea imunologica in a(ara sarcinii, a #terenului predispozant$ (ata de anumiti antigeni. .n cazul depistarii unei reacti"itati se (ace desensibilizarea.

"actori e#terni/ :arente alimentare )lipsa de acizi aminati, hipo"itaminoze/ 0, 6, :, &, 4, etc.> insu(iciente minerale etc.*> .nto1icatii )saturnism, alcoolism, tabagism, stupe(iante etc.*> ;raumatisme )traumatisme (izice/ lo"ituri, caderi, trepidatii etc.> traumatismul chirurgical> traumatismul psihic etc.*>

$.*. Simptomato o!i" Simptomatologia este comuna si dominata de/ $ureri abdominale si lombare )determinate de contractiile uterine*. .n amenintarile de a"ort sunt discontinue, (ara caracter de ritmicitate, de intensitate mica. .n a"ortul iminent in curs si in a"ortul incomplete durerile abdominale se intensi(ica cu contractii uterine intermitente, ritmice, care cresc in intensitate. Hemora ie %metrora ie&. .n amenintarea de a"ort hemoragia este in cantitate mica, continua sau intermitenta, (ormata din sange rosu "iu sau mai inchis, alteori ca o secretie roza. .n a"ortul iminent in curs sau incomplete, hemoragia este mai abundenta, (ormata din sange proaspat> lichid, cu cheaguri. Semne fi'ice. 41amenul (izic local pune in e"ident modi(icari ale colului. .n amenintare de a"ort/ col lung, inchis, uter cu "olum marit corespunzator "arstei sarcinii, consistenta poate (i dura. .n a"ort iminent, in curs sau incomplet/ col modi(icat, scurtat sau sters, cu ori(iciul dilatat. -terul cu "olum marit, corespunzator "arstei sarcinii, dur, contractat.

Preci'are( .n primele doua luni de sarcina a"ortul spontan se des(asoara intr-un singur timp/ embrionul si placenta se e1pulzeaza concomitent. &in luna a treia, a"ortul e"olueaza in doi timpi/ intai se e1pulzeaza embrionul, apoi uneori se e1pulzeaza si placenta. %ai des placenta este retinuta in ca"itatea uterina. 0"ortul spontan #total$ este o e1ceptie clinica, cel mai adesea (iind "orba de un a"ort #incomplet$. :omplicatiile apar mai mult in a"ortul incomplet/ Aemoragia, care poate duce la instalarea starii de soc> .n(ectia )cheaguri si resturi o"ulare in(ectate* ducand la endometrita, ane1ite, etc.

$.+. C asi#icar" 0"ortul spontan e"olueaza in urmatoarele etape clinice/

0menintare de a"ort> 0"ort iminent )ine"itabil* sau .ncomplet $.,. Tratam"nt )( *ratamentul profilactic

9ro(ila1ia a"ortului consta in/ &epistarea precoce a gra"iditatii> &ispensarizarea corecta a gra"idelor> 0sanarea di"erselor (ocare morbid )tuberculoza, lues, in(lamatii*> tratarea de(icientelor hormonale etc.> :orectarea conditiilor de munca si "iata, de mediu e1tern> 0cti"itatea intensa de educatie sanitara> %asuri imediate in (aza de amenintare a a"ortului>

$e retinut( 0cestea sunt sarcini de baza ale intregului personal medico-sanitar in dispensarele medicale si dispensarul policlinic, precum si din celelalte unitati sanitare. ))( *ratamentul in amenintare de avort

0menintarea de a"ort este (orma re"ersibila in care sarcina poate (i sal"ata. &e aceea, atitudinea pre(erential si singura logica este mentinerea sarcinii. ;ratamentul implica masuri generale nespeci(ice si tratament speci(ic, e"entual etiologic. ;ratamentul nespeci(ic consta in/ Repaus la pat, liniste psiho-(izica, psihoterapie> Sedati"e usoare )bromo"al, e1tra"eral*> %edicatie inhibatoare a contractiilor uterine/ 8izadon de 3 ori 1 tableta=zi 9apa"erina comprimate de 3 ori pe zi sau (iole de 3 ori pe zi i.m. )1 (iola B !,!4 g* Scobutil de 3 ori 1 tableta=zi

5itamina 0, 4, :> 0ntianemice/ (erronat, acid (olic, glubi(er, (ier Aaussman )(ier polimaltozat*> :ombaterea constipatiei, obser"atie atenta.

$e retinut( Se e"ita traumatizarea prin e1aminari intempesti"e. 6olna"a se transporta intr-o sectie de obstetrica pentru continuarea tratamentului de mentinere a sarcinii si pentru tratamentul speci(ic. )n spital/ tratamentul (actorului causal )daca se cunoaste cauza*, tratamentul in(ectiilor acute sau cornice al tulburarilor endocrine, metabolice etc. :ontinuarea tratamentului se "a (ace in (unctie de e"olutie. .n caz de e"olutie ne(a"orabila, cu instalarea (enomenelor de a"ort in curs )a"ort propriu-zis*, tratamentul de mentinerea sarcinii este inutil. )))( *ratamentul in avortul iminent in curs si avortul incomplet

.n a"ortul propriu-zis, sarcina nemaiputand (i sal"ata- a"ortul (iind ire"ersibil C pentru a e"ita hemoragiile legate de a"orturi, se impune cat mai grabnic. .nstituirea unei per(uzii )la indicatia medicului* cu ser (iziologic, glucoza 5% si antispastice )papa"erina, scobutil compus, atropina* si transportul la spital. ;ransportul la spital se (ace cu sal"area si insotitor instruit, la cel mai apropiat ser"iciu de specialitate. 0titudinea terapeutica in spital este in (unctie de etapa clinica si marimea sarcinii> &aca nu sur"in complicatii in iminenta de a"ort si a"ortul in curs, se asteapta e"acuarea spontana a produsului de conceptie, urmata de chiureta, uterin in conditii cat mai per(ecte de asepsie. Scopul e"acuarii este de a elimina resturile o"ulare, pentru a sta"ili hemoragia> .n cazul cand nu se declanseaza spontan, este necesara e"acuarea medicamentoasa in sarcini mari> 9er(uzie ocitocica )o1itocin* si tetanizante B uterotone )ergomet 1 (iola sau similare* pentru (a"orizarea contractiei uterine>

-neori este necesara e"acuarea chirurgicala )mica cezariana*> 9ro(ila1ia in(ectiei cu antibiotice>

Remontarea starii generale/ :ardioanaleptice> 9lasma sau solutii macromoleculare> ;rans(uzii de sange )la ne"oie*>

)mportant( :hiar si in cazul sarcinilor mici )sub 3 luni*, (ara hemoragie abundenta, cand a"ortul a a"ut loc este indicat, imediat dupa e1pulzia oului, un control instrumentar. $e retinut: este mai riscant sa se lase in ca"itatea uterina un mic rest placentar decat sa se e1ecute un control instrumentar prudent, dupa a"ort. :adrul mediu trebuie sa cunoasca consecintele ne(aste si in cazul bolna"elor cu suspiciune de a"ort> in lipsa medicului sa ia masuri urgente de transportare la spital.

Cap. *. ROLUL ASISTENTEI ME)ICALE IN INGRI'IREA PACIENTEI CU &EMORAGIE IN PRIMA 'UMATATE A SARCINII A.ORT SPONTAN

III.1.

Ro u /" "!at

0. Rolul asistentei medicale in e(ectuarea actelor medicale de in"estigatie/ 41amenul medical al gra"idei consta in e1amen clinic general si e1amen obstretical. a* )nformatii specifice ce trebuiesc culese de la o ravida/ 8egate de sarcina actuala/ semen, simptome, durata, caracterele, e"olutia lor> 8egate de e"olutia aparatului genital/ menarha, &-%, durata menstruatiei, cantitatea, calitatea, sindromul premenstrual, masuri de contraceptie> 8egate de antecedentele obstetricale/ numar de sarcini, nasteri, a"orturi )pro"ocate sau spontane*, copii "ii, particularitati ale nasterilor anterioare, sterilitate> 6oli ce pot duce la anomalii de bazin/ lu1atie co1o-(emurala, co1artrita ;6:, sechele de rahitism, (ractura de bazin>

6oli ce se pot complica in timpul nasterii/ rinichi unic chirurgical, e"entratie, (istule, (isura de perineu, glaucom, miopie (orte, boli cardio"asculare>

b* )nformatii enerale/ 0ntecedente personale patologice/ a(ectiuni ale di"erselor aparate si sisteme, alergii, boli in(ecto-contagioase, "accinari, spitalizari, consulturi medicale, inter"entii chirurgicale. 0A:, tratamente e(ectuate> &atele antropometrice/ e"aluarea greutatii )cresterea in greutate e de apro1imati" 1!-15 7g, cresterea lunara este de 1,5- 7g si nu depaseste 5!! g= saptamana in ultima luna de sarcina*> %asurarea ;0, respiratiei, temperaturii, pulsului> 8egate de e1aminari complementare )A83, grup sanguin C Rh, e1. -rina D=- urocultura in cazul in(ectiilor*> 8egate de obiceiuri/ consum de droguri minore sau ma,ore )E 0lcool, (umat etc.*> 0lte date/ stresul marital, de la locul de munca )(actori de risc, noci"i*>

0sistenta medicala are rolul de a pregati instrumentele si materialele necesare/ termometru, tensiometru, stetoscop, ceas, taliometru, cantar, materiale pentru recoltari sanguine. c* +#amenul obstetrical/ 0sistenta medicala are rolul de a pregati corespunzator gra"ida, din punct de "edere (izic si psihic, (iecarei tehnici la care urmeaza sa (ie supusa> 0sistenta participa la di"erse tehnici si ser"este medicul cu instrumentarul necesar>

6. Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului/ 0dministrarea calciului, "itaminei & si a preparatelor de (ier/ ;rebuie suplinit de(icitul de 2e, :a si "itamina & )pre"enirea anemiei, a cariilor dentare si suprain(ectarea lor- E in(ectii de (ocar*>

:a, "itamina : si & se "or administra per os din trimestrul al treilea de sarcina )3 cure a cate 1! zile* si numai in cazuri deosebite administrarea "a (i parenterala. :alciul poate declansa contractii uterine, anomalii de coagulare )tromboze*.

0dministrarea medicamentelor in timpul sarcinii/ ;ocogene/ o1itocina, prostaglandine, ergomet. ;ocolitice/ papa"erina, scobutil, diazepam, mialgin, (enobarbital, beta simpatomimetice.

0sistenta medicala trebuie sa cunoasca unele particularitati ale sarcinii pentru a putea deosebi o sarcina normala de una complicata. ;rebuie de asemenea sa pregateasca preoperator gra"ida si sa o ingri,easca postoperator.

III.$.

Ro u propriu

0sistenta medicala trebuie sa raspunda la ne"oile si sentimentele parintilor/ :hiar daca cei care pierd un copil au e1perienta si sentimente comune, totusi intensitatea sentimentelor si modul de e1primare este indi"idual, de aceea este important pentru pro(esionisti sa recunoasca si sa inteleaga sentimentele parintilor si sa depisteze modalitatile de spri,in pentru parinti> 4ste necesar/ Sa asculte si sa raspunda (iecarui parinte in mod indi"idual> Sa (ie e"aluate indi"idual circumstantele, e1perientele, sentimentele si credintele> Sa e"ite o atitudine atotstiutoare, emiterea de ,udecati de "aloare>

%ulti parinti "or (i con(uzi, nu "or (i siguri de sentimentele proprii> ei au ne"oie de un mediu in care sa se redescopere> ei trebuie sa (ie capabili sa descopere ce reprezinta pierderea pentru ei> asistenta medicala trebuie sa (ie pregatita sa accepte ca "or e1ista parinti care nu "or sau nu pot sa-si e1prime sentimentele> deci e ne"oie adesea, sa lucreze in incertitudine si se pot chiar produce greseli> uneori, ceea ce asistenta medicala poate (ace nu este in concordant cu asteptarile

clientilor si ast(el e necesara conlucrarea cu specialist in domeniu )psihologi, psihoterapeuti* sau cu membrii (amiliei> 0sistenta medicala trebuie sa aiba in "edere (aptul ca e1ista parinti cu ne"oi special )cei care au probleme de (ertilitate, care au mai su(erit ast(el de pierderi*. .n(ormarea parintilor/ .n (iecare etapa parintii au ne"oie si trebuie sa li se o(ere in(ormatiile de ma1ima acuratete> 4ste indicat sa (ie in(ormati ambii parinti> raspunsul la intrebarile (ormulate de parinti trebuie sa (ie cat mai scurt si mai clar cu putinta> daca constatam ca parintii ezita in a ne pune intrebari este bine sa ne repetam o(erta de a le (i alaturi> @ici un subiect nu trebuie e"itat> parintii apreciaza onestitatea cu care sunt tratati> s-a constatat ca de multe ori parintilor le "ine greu sa comunice inca din primele moment, mai ales daca este "orba de persoane cunoscute de curand si de aceea asistenta medicala trebuie sa mani(este rabdare> alaturi de in(ormarea parintilor e necesara uneori si in(ormarea altor membrii ai (amiliei> :omunicarea cu parintii trebuie sa (ie clara, sensibila si onesta/ 0sistenta medicala trebuie sa (ie capabila sa comunice cu parintii intr-un mod acceptabil si suportabil de catre acestia> 4 necesar ca asistenta medicala sa (ie capabila/ Sa-si arate atat autoritatea pro(esionala cat si (ata umana> Sa "orbeasca cu parintii de pe pozitie de egalitate )stand pe scaun, (olosind un ton calm, neagresi" si neautoritar*> Sa (ie deschisa, onesta in relatiile cu parintii> este important sa nu se creeze senzatia ca e"itam sa le o(erim in(ormatiile, ca discutam #pe la spatele lor$> Sa sesizeze subiectele iritante si sa le abordeze ulterior cu mult tact> Sa sesizeze cand parintii "or sau nu "or sa "orbeasca>

9arintii trebuie tratati cu respect si demnitate/ 9arintii trebuie tratati cu respect pentru ei, ca oameni, pentru e1perienta prin care au trecut>

 .n aceste situatii indi"izii sunt (oarte "ulnerabili> 9entru a demonstra respectul pe care-l acordam parintilor e necesar/ Sa recunoastem semni(icatia a ceea ce s-a intamplat si sa nu minimalizam acest lucru )de e1emplu spunand/ puteti a"ea un alt copil sau totul "a (i bine in timp*> Sa comunicam cu parintii intr-un (el care sa nu le a(ecteze demnitatea )in mod particular trebuie a"ut in "edere ca multe (emei considera stresant controlul ginecologic> e necesara de aceea crearea unei atmos(ere de intimitate in "ederea realizarii e1amenului ginecologic*> Sa retinem ca uneori reactia parintilor e in(luentata de con"ingerile religioase ale acestora> Sa se inteleaga ca (iecare indi"id reactioneaza in propriul sau (el> Sa "orbim cu respect despre pierdere, indi(erent despre ce este "orba )copil, (at*> Sa o(erim parintilor intimitatea de care au ne"oie> uneori acest lucru e greu de realizat deoarece acestia percep spitalul ca pe un spatiu ostil, impersonal>

III.*.

A/ministrar"a m"/icam"nt" or intramuscu ar

!( $efinitie 0dministrarea intramusculara consta in introducerea medicamentului intr-un muschi. B( Scop ;erapeutic/ administrarea de solutii izotonice, uleioase, substante coloidale. C( !vanta,e

0bsorbtie rapida a medicamentelor>

 0dministrare putin dureroasa )de obicei*> Se pot administra solutii uleioase, apoase sau suspensii care se dizol"a treptat )actiunea (iind de durata mai lunga decat in cazul administrarii i.".*

$( $e'avanta,e

&urere> 9osibilitatea aparitiei nodulilor

+( )ndicatii

0ntibiotice, sedati"e, (ier, antiemetice, "itamine 6>

"( Contraindicatii

0dministrarea substantelor ce nu pot (i resorbite>

G( Locuri de electie

Regiunea supero-e1terna (esiera, deasupra marelui trohanter, se repereaza/ 9unctul Smimo", la un lat de deget deasupra marelui trohanter si inapoia lui> 9unctul 6arthelemF la unirea treimii e1terne cu cele doua treimi interne ale liniei care uneste spina iliaca antero-superioara cu e1tremitatea superioara a santului intero-(esier>

Gona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca posterioara cu marele trohanter>

2ata e1terna a coapsei, in treimea mi,locie> 2ata e1terna a bratului in muchiul deltoid>

H( Materiale necesare

&e protectie/ musama, aleza, manusi> 9entru dezin(ectia tegumentului/ alcool etilic> .nstrumentar si materiale sterile/ tampoane, seringi, ace intramusculare lungi de/ 4!, 5!, 6!, '! mm, cu diametrul '=1!, <=1!, 9=1!, 1!=1!, bizou lung> (iole cu solutii medicamentoase> 0lte materiale/ ta"ita renala>

)( Pre atirea pacientului

9sihica/ e1plicarea necesitatii administrarii medicamentului> 2izica/ asezarea in decubit "entral )mai rar lateral*, sezand>

-( *ehnica

5eri(icarea identitatii pacientului> 5eri(icarea calitatii medicamentului/ culoare, aspect, data e1pirarii, datele inscrise pe ambala, sa (ie corecte si inteligibile> 5eri(icati daca medicamentul nu a (ost administrat anterior> 5eri(icati/

&aca acesta a (ost medicamentul prescris> &aca administrarea se (ace la ora stabilita> &aca este corecta calea de administrare>

Spalare pe maini D=- dezin(ectie cu alcool )la persoanele cu imunode(icienta*, imbracarea manusilor> &ozarea medicamentului, respecti" "eri(icarea dozei> Se in"ita pacientul sa-si rela1eze musculatura> 9rin palpare se determina grosimea muschiului pentru a putea aprecia adancimea introducerii acului> Se dezin(ecteaza tegumentul> Se intinde tegumentul intre policele si inde1ul mainii stangi=drepte> Se inteapa perpendicular pielea si se introduce acul 4-' cm> Se aspira> Se in,ecteaza lent lichidul> &upa in,ectare se scoate acul brusc> Se maseaza locul cu un tampon cu alcool>

.( )n ri,iri ulterioare

Supra"egherea pacientului>

L( /eor ani'area locului de munca

.ndepartarea deseurilor>

M( )ncidente 0 !ccidente

@ecroze locale> 0bcese, in(ectii cu anaerobi> .n,ectare i.".- emboli> 0tingerea ner"ului sciatic- durere intensa> 9aralizie- prin lezarea ner"ului sciatic> Aematom, embolie> Supuratie aseptica- daca substantele nu sunt resorbite> Ruperea acului>

9ozitia acului in cazul administrarii de solutii colorate se "eri(ica detasand seringa> .n cazul administrarii (ierului polimaltozat in,ectarea se (ace strict intramuscular in triunghiul supero-e1tern al cadranului (esier )in c"adriceps la sugari si copii mici*, deplasand pielea inainte de a introduce acul, ast(el incat dupa retragerea lui ori(iciul respecti"e sa (ie acoperit de piele intact, e"itand re(ularea solutiei )in,ectie #in z$*>

Cap. +. STU)IU )E CAZ

I..1.

Cu "!"r"a /" /at"

&0;4 R480;.5 S;06.84 @-%4/ & 9R4@-%4/ 3 50RS;0/ 9 ani S4H/ 2 R48.3.4/ ?rtodo1a R0S0/ 0lba 8.%60 5?R6.;0/ Romana &?%.:.8.-/ 6raso" ?:-90;.0/ :ontabila 3R-9 S0@3-.@/ 0 .. Rh poziti" 0A:/ 2ara importanta 099/ @eaga 092/ %enarha - 13 ani 084R3../ @eaga ?6.:4.-R./ @u consuma alcool, nu (umeaza .@08;.%4/ 16 cm

&0;4 50R.06.84 ;.0./ <5=6! mmAg

9-8S/ 1!5 pulsatii=minut ;4%94R0;-R0/ 36,4!: R4S9.R0;.4/ 4 respiratii=minut 3R4-;0;4/ 65 7g.

%0@.24S;0R. &4 &494@&4@;0/ metroragie, tegumente palide si reci, hipotensiune, ce(alee. I..$. BIOCHIMIE 38.:4%.4 -R44 :R40;.@.@0 0:.& -R.: ;3? ;39 6.8.R-6.@0 0u "tin /" ana i%" VALORI !.'< g=l !. 3 g=l !.6< g=l 4.!6 mg=dl 3 -=l 13 -=l !. 1 mg=dl !.!6 mg=dl LIMITE NORMALE !.'!-1.!5 g% !. !-!.45 g% !.6!-1. ! g% !-' mg% -3' -=l -3' -=l ;otal pana la 1 mg% &irecta pana la !. 5 mg%

HEMOLEUCOGRAMA I6: @48K% A36 A:; %:5 %:A

VALORI <. 9 1! )3*=J8 '.11 1! )3*=J8 !.<! 1!)3*=J8 9.9 g=dl 36.5% 9!.' (8 9.5 pg

LIMITE NORMALE 5.!!-1!.!! .!!-'.5! 1.3!-4.!! 1 .!-16.!! 36.!-4<.! '6.!-96.! '.!-3 .!

UROCULTURA- negati"

I..*.
NEVOIA FUNDAMENTALA !A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Gri a /" /"p"n/"nta

MANIFESTARI DE DEPENDENTA HIPOTENSIUNE ARTERIALA" TEGUMENTE PALIDE SI RECI SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DEPENDENTA GRAD DE DIFICULTATE

SANGERARE UTERINA

ALTERARE HEMODINAMICA

DEPENDENT

#!A BEA SI A MANCA SCURGERE VAGINALA NEADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV ALTERAREA TEMPORARA A MOBILITATII

INDEPENDENT

$!A ELIMINA

METRORAGIE

SARCINA PATOLOGICA

DEPENDENT

%!A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA '!A DORMI SI A SE ODIHNI (!A SE IMBRACA SI A SE DE)BRACA *!A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE +!A FI CURAT" INGRI&IT" A,SI PROTE&A TEGUMENTELE SI MUCOASELE -!A EVITA PERICOLELE

LIMITAREA AMPLITUDINII MISCARILOR STARE NEPLACUTA DE INCOMODITATE

DURERE IN URMA CHIURETA&ULUI

DEPENDENT

METRORAGIE

DISCONFORT

DEPENDENT

INDEPENDENT

INDEPENDENT

INDEPENDENT SCADEREA PRESIUNII ARTERIALE CEFALEE CHIURETA& RISC DE COMPLICATII

DURERE DEPENDENT

.!A COMUNICA !A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI #!A SE REALI)A $!A SE RECREEA %!A INVATA CUM SA,SI PASTRE)E SANATATEA LIMITE COGNITIVE LIPSA INFORMATIILOR DEFICIT DE CUNOSTINTE

INDEPENDENT

INDEPENDENT

INDEPENDENT INDEPENDENT DEPENDENT