Rubrica „Actualitatea”

Paradoxul mincinosului dambovitean

Articol de Iulian Bortos
 
Daca vreti sa stiti, dupa parerea mea, in toata aceasta tevatura declansata de intalnirea
Patriciu-Tariceanu-Macovei (in care s-au repetat obsesiv intrebari si replici de tipul “a
stiut..”, “n-am stiut...”) ne-am invartit pana la epuizare in jurul paradoxului mincinosului. Il
stiti? “Minte cel care spune ca minte? Daca minte, atunci este fals ca minte cand spune
ca minte, deci nu minte. Daca nu minte cand spune ca minte, atunci minte”.

A mintit Monica Macovei atunci cand a insistat ca nu a stiut ca la intalnirea cu Tariceanu

va veni Patriciu? A mintit Tariceanu cand a spus ca ministrul Justitiei stia despre
subiectul intalnirii din luna iunie a anului trecut cu presedintele Rompetrol? A mintit
Patriciu atunci cand a afirmat ca in discutiile cu cei doi nu a fost abordat nici o clipa
modul concret in care se desfasoara investigatia asupra companiei sale? A mintit
presedintele Basescu atunci cand a spus ca a preferat corespondenta scrisa cu omul de
afaceri sau a mintit Patriciu atunci cand a sustinut ca s-a intalnit cu seful statului de trei
ori, ultima data chiar intre patru ochi?

In fine, a mintit purtatorul de cuvant al Guvernului atunci cand a afirmat ca atat premierul
Tariceanu, cat si ministrul Justitiei au spus adevarul in declaratiile in care au explicat
conditiile intalnirii cu boss-ul Rompetrol?

Pana la urma, nici nu mai conteaza cine minte si cine spune adevarul; este clar ca
lumina zilei ca intalnirea de pomina nu trebuia sa aiba loc.

Intamplarea a facut ca in plina vanatoare de grupuri de interese, seful statului si seful

Guvernului sa fie vizitati de insasi “mama” lui Harry Potter, scriitoarea britanica J.K.
Rowling. Daca ar mai fi stat doar cateva zile la Bucuresti, creatoarea imaginarei scoli de
vrajitori Hogwarts ar fi putut vedea ca la noi dosarele grele apar si dispar fara sa fie
nevoie de baghete magice. Pentru ca in politica damboviteana regulile jocului sunt
facute de cei care au cheia de la “Camera Secretelor”.

Politica actiunilor gratuite

Articol de Ionut Popescu
 
Odata cu scaderea drastica a dobanzilor, tot mai multi isi indreapta atentia catre Bursa
de Valori. Cresterile inregistrate de actiunile cotate in ultimii ani reprezinta un magnet si
pentru nespecialisti. Nu sunt multe actiunile care atrag atentia investitorilor. Printre
acestea, la loc de cinste se afla cele cinci societati de investitii financiare (SIF). Cum-
necum, s-a ajuns ca vreo 8-9 milioane de romani sa fie actionari la cele cinci SIF-uri.
Multi dintre ei nici macar nu stiu ca sunt actionari. Din aceasta cauza am considerat ca
acest subiect merita analizat. Altminteri, pentru ca sunt unul dintre cei care isi risca banii
pe bursa, evit sa abordez astfel de subiecte in editorialele mele.

Conducerile SIF-urilor, companii care administrau 30% din economia romaneasca, au

fost stabilite pe criterii politice. Nici nu mai are rost sa aducem in discutie daca cei numiti
sa administreze o astfel de avere imensa aveau sau nu o minima pregatire pentru asa
ceva. E deja istorie. Cert este ca, sub stindardul luptei impotriva “grupurilor de interese”,
conducerile SIF-urilor s-au preocupat tot timpul de blocarea posibilitatilor de concentrare
a actiunilor, situatie care ar fi pus in discutie chiar schimbarea lor din functie. Desi
conducerile acestor societati nu au parut niciodata preocupate de cresterea pretului
actiunilor, valoarea imensa a activului a facut ca, din 2001 pana in prezent, cursul sa
creasca de vreo 25-30 de ori, iar analistii considera ca inca sunt posibilitati insemnate de
crestere in continuare.

Dupa privatizarea BCR, viata SIF-urilor pare sa intre intr-o noua etapa. Mentinerea
disponibilitatilor banesti in interiorul companiei, pentru a putea investi sau pentru a
participa la eventuale majorari de capital, devine o chestiune esentiala. O alta societate
listata la Bursa, Banca Transilvania, are de multi ani o politica exemplara in acest sens.
Banca nu a distribuit niciodata dividende sub forma de bani, ci numai sub forma
actiunilor gratuite. Se impuscau astfel mai multi iepuri: toti banii ramaneau in interior, iar
banca a putut sa creasca absolut spectaculos, actionarii au fost cei mai multumiti, pentru
ca puteau vinde actiunile primite gratuit la preturi foarte bune iar lichiditatea societatii
crestea odata cu numarul de actiuni. O astfel de strategie, de distribuire a dividendelor
sub forma actiunilor gratuite, ar fi esentiala in acest moment pentru actionarii la SIF-uri.
Exemplul Bancii Transilvania este edificator in acest sens. Am incercat sa gasesc ce
dezavantaje ar avea o astfel de politica pentru milioanele de actionari, daca SIF-urile ar
adopta una similara, si nu am gasit. Daca administratorii ar urmari, in primul rand,
interesele actionarilor, ar trebui sa sustina varianta distribuirii dividendelor sub forma
actiunilor gratuite. Nu sunt convins ca adunarile actionarilor ar reusi sa impuna o astfel
de idee daca administratorii se vor opune. Desi nu vad de ce ar face-o. Atunci insa ar
trebui sa raspunda la intrebarea al cui interes il apara administratorii: al lor sau al
milioanelor de actionari care nu cunosc subtilitatile investitiilor la bursa? PS Mentionez
ca detin actiuni SIF.

“Daca s-ar urmari, in primul rand, interesele actionarilor, ar trebui sa se sustina

varianta distribuirii dividendelor sub forma actiunilor gratuite.”

Bancile se deschid total pentru afacerile imobiliare

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu
 
Un vis, un teren bine plasat si un proiect rezidential “scris ca la carte”. Acestea au fost
elementele care au stat la baza proiectului rezidential din Dorobanti pe care il dezvolta
acum Adama Mangement. De restul, s-a ocupat divizia de real estate a bancii
Volksbank.

Blocul de doua etaje plus mansarda, cu opt apartamente, va fi gata in doua luni. Metrul
patrat de suprafata consturita va costa aproximativ 1.400 de euro, iar apartamentele vor
avea de la doua la cinci camere, cu suprafete de la aproximativ 60 de metri patrati la
120 de metri patrati. Sunt cateva detalii pe care Lucian Ciofaia, director administrativ
Adama Management, le-a oferit revistei Capital. La ora actuala, proiectele rezidentiale
din Bucuresti si din tara sunt nenumarate. Ce are special acest proiect fata de celelalte
aflate si ele in plina desfasurare sau pe cale sa-si inceapa lucrarile? Metoda de
finantare. Dezvoltarea rapida a segmentului de real estate a determinat cateva banci
comerciale sa-si infiinteze divizii separate de profil. In prezent, Volksbank si HVB si-au
infiintat astfel de divizii specializate. Dupa toate probabilitatile, si alte banci, cum sunt
Raiffeisen Bank si Banca Romaneasca, se gandesc sa intre “in forta” pe acest segment,
cu atat mai mult cu cat, in cazul Raiffeisen Bank si chiar al Finansbank, exista o serie de
protocoale semnate cu diversi developeri.

Cu ce se ocupa, de fapt, aceste divizii de real estate ale bancilor comerciale? Pe scurt,
cu finantarea proiectelor de real estate. Acestea sunt dezvoltate de o companie noua,
care poate fi infiintata cu o saptamana inainte de prezentarea proiectului la banca si
poate avea ca unic obiect de activitate dezvoltarea respectivului proiect. De fapt,
separarea companiilor pe proiecte este una dintre tendintele marilor investitori, tendinta
care a devenit vizibila in ultimul an si nu este practicata doar de investitorii in real estate.

Dupa cum explica Ana Dumitrache, manger de proiect Volksbank, diviziile specializate
ale bancilor au activitatea de finantare impartita pe mai multe tipuri de proiecte:
rezidentiale (construirea de parcuri de vile sau blocuri de apartamente cu destinatia
locuinta), imobile comerciale (impartite la randul lor in imobile cu destinatia spatiu
comercial si imobile pentru birouri) si de tip bussines (proiecte care vizeaza constructia
unei fabrici, a unei clinici stomatologice etc.). Banca nu cere detalii despre activitatea
firmei, ci analizeaza doar viabilitatea proiectului, iar finantarea acordata merge strict pe
partea de investitii. In cazul unor proiecte mai ample si specializate, cum este
constructia unui hotel, se poate veni si cu o parte din finantare pe zona de exploatare.

Cu ce vine nou acest gen de finantare fata de traditionalul credit corporatist destinat
inevstitorilor din toate domeniile? Finantarea pe proiect imobiliar porneste de la un
principiu: riscul pe care si-l ia banca are la baza doar proiectul initial depus de companie,
iar analiza nu se face pe date financiare, ci tinand cont de proiectii si de fezabilitatea
proiectului. Chiar daca ar putea fi asemanat cu finantarile pentru start up (finantarea unei
afaceri viitoare), nu este totusi acelasi lucru, deoarece finantarile imobiliare au un
specific aparte, fiind destinate in principal reatil-ului, iar imprumutatul trebuie sa vina cu o
contributie proprie, de obicei, dar nu obligatoriu, cu terenul pe care se va face viitoarea
constructie.

Riscurile pe care si le asuma banca in astfel de proiecte pe care le finanteaza se leaga

strict de dezvoltarea si performanta proiectului. De aceea, evaluarea terenului se face
tinand cont de potentialul sau de a dezvolta cash flow viitor, bineinteles, in functie de
destinatia constructiei. Din cauza acestui risc, pentru acest gen de finantari, banca nu
solicita o rambursare clasica a tipului de credit. In general, pe durata realizarii
constructiilor, imprumutatul nu ramburseaza nimic bancii. Perioada de gratie a fost astfel
stabilita, dar difera de la proiect la proiect, deoarece in cazul proiectului unui
supermarket sau al unei cladiri de birouri, incasarile clientului sunt din chirii, iar acestea
nu pot fi percepute decat dupa terminarea si finisarea constructiei.

Pentru proiectele rezidentiale, graficul de rambursare este diferit de scadentarul unui

credit pentru investitii clasic, deoarece incasarile se fac diferentiat, fie din avansuri la
viitoarele blocuri sau vile, fie din vanzarile directe, dupa finalizarea constructiei. Din
aceasta cauza, modul de rambursare a finantarii unui proiect rezidential poate fi o
combinatie intre perioada de gratie si transe periodice de rambursare sau prin
rambursarea integrala a finantarii la un an de la terminarea constructiei. Pentru
proiectele cu activitate sezoniera, gen hotel turistic, bancile au conceput scheme de
finantare cu transe mai mari in sezon si mai mici in extrasezon.

Practic, noua directie dezvoltata de bancile comerciale ajuta investitorii sa realizeze

urgent constructia, sa vanda afacerea, sa ramburseze finantarea si sa mai ramana si cu
profit. Asta deoarece profitabilitatea este principalul motor al acestor proiecte dezvoltate
de banci.

Analiza bancii pentru finantari nu se face tinand cont de activitatea anterioara a

unei firme, ci de cea viitoare - proiectul pe care vrea sa-l dezvolte.

Ana Dumitrache,
manager de proiect Volksbank

Conditii pentru obtinerea unei finantari

• Traditionalul avans al unui credit este inlocuit aici de contributia proprie a

imprumutatului. Aceasta difera in functie de proiectul pe care trebuie sa-l finanteze
banca. Teoretic, in cazul unui proiect usor de valorificat, contributia personala poate fi de
30%. In cazul unui proiect foarte specializat, aceasta poate merge pana la 70%.

• Rambursarea banilor se face dupa expirarea perioadei de gratie, in transe speciale,

dupa anumite limite de timp stabilite de banca in functie de specificul proiectului.

• Garantiile solicitate de banca sunt invariabil ipoteca pe viitorul proiect plus ipoteca
imobiliara pe teren. Se pot aduce in garantie, dupa caz, depozite colaterale, dar de valori
mult mai mici decat valoarea proiectului.

• Dobanda unor astfel de imprumuturi difera de la proiect la proiect, dar este legata de
evolutia Euribor sau Bubor, in functie de valuta preferata pentru imprumut. Exista
companii care prefera sa gajeze cu proiecte deja realizate, iar acestea beneficiaza de
costuri mai reduse pentru finantare.
 

In loc de cultura, Romania a exportat bani pentru chirii

Articol de Andreea Gheorghe
 
Ministerul Afacerilor Externe a alocat, in 2005, peste 1,8 milioane euro pentru
intretinerea sediilor institutelor culturale din strainatate. Suma este imensa in raport cu
cele aproximativ 200.000 de euro date de statul roman acestor institutii pentru derularea
de programe culturale in marile capitale europene.

Institutul Cultural Roman (ICR) din Berlin a avut in 2005 cheltuieli administrative de
peste 240 mii de euro, jumatate din aceasta suma fiind acordata doar pentru plata
chiriei. Iar cheltuielile de personal au fost in numar de 72 de mii euro. Pe langa aceaste
sume, institutul a primit si fonduri pentru derularea de programe culturale care, puse cap
la cap, nu au depasit 40 mii de euro. De plata tuturor cheltuielilor administrative pentru
institutiile culturale din strainatate se ocupa Ministerul Afacerilor Externe, intregul buget
fiind acoperit din banii publici. Potrivit legislatiei in vigoare, Institutul Cultural Roman
gestioneaza doar fondurile alocate programelor desfasurate de catre reprezentantii sai
in strainatate. Bugetele foarte mici ale acestor programe reflecta, conform
reprezentantilor ICR, un grad mare de ineficienta a cheltuielilor administrative si o
vizibilitate foarte redusa a culturii romanesti in capitalele europene.

De altfel, cele mai mari cheltuieli inregistrate de institutele din strainatate au vizat plata
salariilor si a chiriilor, cu toate ca multe dintre cladiri sunt in proprietatea statului roman.
“In activitatea culturala, sunt implicate mai multe moase, unele mai sarace, altele mai
bogate. Ministerul Afacerilor Externe e o moasa bogata, din moment ce isi permite sa
dea la Berlin chirii de zeci de mii de euro pe luna, iar noi nu putem plati mai mult de
1.000 de euro pe un proiect. Nu spun ca sunt chirii aberante, se pare ca este o cladire
foarte frumoasa acolo, dar daca dorim sa fie si eficienta, trebuie sa avem bani si pentru
proiecte culturale, nu numai pentru protocol”, a spus Mircea Mihaies, vicepresedintele
Institutului Cultural Roman din Bucuresti.

Suma acordata Institutului Cultural Roman din Paris pentru proiecte culturale a fost tot
de 40 mii de euro, in timp ce cheltuielile materiale si de personal au depasit 160 mii de
euro. Activitatea culturala a fost aproape inexistenta, cat despre o imbunatatire a
imaginii Romaniei in Paris, nici nu poate fi vorba. “La Paris, ineficienta programelor de
acolo in 2005, are o explicatie mai trista, deoarece numirea directorului Virgil Tanase a
fost facuta pe criterii politice. S-a facut un cadou de genul “Du-te si dormi patru ani la
Paris!”, efectele fiind dezastruoase”, a spus Mihaies.

Cat priveste Londra, cu exceptia concertelor Romania in Advent, organizate de catre

ICR Bucuresti in decembrie 2005, nu s-au primit fonduri pentru organizarea vreunui alt
proiect, ci doar pentru cheltuieli salariale si de intretinere a cladirii. “Desi a fost inaugurat
in septembrie 2004, ICR Londra nu are director, nici personal sau buget. Activitatea s-a
desfasurat exclusiv prin eforturile ambasadei”, a declarat Sanziana Dragos, director
adjunct al Institutului Cultural din Londra. Din punctul de vedere al MAE, vina o poarta
“vechea conducere” care a gestionat prost banii. “Am pornit in 2005 cu un buget aprobat
in 2004, asa ca nu am avut ce face. Acum, ne straduim sa imbunatatim raportul
chletuieli administrative-programe culturale. Scopul nu e sa platim numai chirii sau salarii
la nivel de personal diplomatic si sa asiguram cheltuieli de protocol, ci sa avem activitati
culturale de impact”, a spus Valentin Naumescu, ministru secretar de stat in MAE.

Chiar daca statul roman nu plateste chirii pentru sediile institutelor din Roma, Venetia,
Londra, New York, si Praga, MAE a alocat in 2005 sume importante pentru
administrarea lor. Sediul din Praga a costat aproximativ 60 de mii de euro, suma platita
din bani publici. Din pacate, activitatea culturala a lasat mult de dorit, in urma unei
evaluari facute de catre ICR si MAE, directorul institutului din Praga alegandu-se cu un
calificativ “nesatisfacator”.

“Trebuie sa fim constienti ca aceste institutii folosesc resurse publice, asa ca trebuie o
responsabilitate mai mare fata de fiecare ban”, a mai precizat Valentin Naumescu.
“Sumele primite de la MAE sunt speculate bine de catre directorii institutelor, evident, in
propria lor favoare”, a comentat Mircea Mihaies. Bugetul Institutului Cultural Roman pe
2006 s-a dublat fata de anul trecut, fiind de 200 de miliarde lei. Din aceasta suma,
pentru institutele din strainatate sunt prevazute numai aproximativ 30 de miliarde lei doar
pentru programe culturale. Majoritatea proiectelor culturale pentru anul acesta au fost
elaborate de catre ICR Bucuresti.

“Prin programele din 2006, vrem sa realizam o injectie de imagine acolo unde, politic, ne
confruntam cu un deficit in acest sens. Ma refer la Austria, pentru ca este vorba de
presedintia austriaca a UE, la Berlin si Londra, capitale unde impactul Romaniei trebuie
sa fie mai mare”, a spus Valentin Naumescu.

Cat priveste cheltuielile administrative, acestea vor creste si ele odata cu infiintarea
centrelor culturale din Madrid, Stockholm, Varsovia, Kiev si Chisinau.

600 mii euro doar pentru plata salariilor

Sumele acordate institutelor culturale din strainatate pentru programele culturale au fost
de trei ori mai mici fata de cheltuielile pentru plata personalului.

Scopul institutelor culturale din strainatate nu e numai sa primeasca bani pentru

chirii sau salarii, ci sa aiba activitati culturale de impact.

Valentin Naumescu,
ministru secretar de stat in MAE

ICR si-a dublat bugetul anul acesta

• Institutul Cultural Roman va acorda anul acesta peste 800.000 de euro institutelor din
strainatate, adica 25,6% din suma totala alocata acestuia.
• In functie de proiectele propuse, de marimea si potentialul fiecarui institut, acestea vor
primi sume cuprinse intre 50 si 70.000 de euro. Astfel, institutele din Roma, Venetia,
Berlin, Londra, New York, Paris si Tel Aviv au prevazute sume de pana la 70 de mii de
euro, iar cele din Budapesta, Madrid, Roma, Stockholm si Viena au doar 55 de mii de
euro.
• Cele mai mici bugete vor fi alocate institutelor din Instanbul si Praga, respectiv de 50
de mii euro fiecare.
• Potrivit reprezentantilor ICR, directorii institutelor din strainatate sunt responsabili de
gasirea unor cofinantari pentru actiunile culturale desfasurate acolo.
 

Industria laptelui “s-a prins” de la subventii

Articol de Sorin Barariu
 
Problemele agriculturii par a nu se mai sfarsi. Dupa pesta porcina, gripa aviara sau
controversa culturilor modificate genetic, politica agrara a actualei Puteri este pusa sub
semnul intrebarii. Mircea Ciurea, fermier de pe langa Gherla, este speriat de ce ar putea
aduce anul 2006. Noua schema de subventionare a laptelui ii reduce drastic veniturile,
intr-un moment in care investitiile sunt vitale pentru a putea concura cu omologii sai
occidentali. “Pentru ca fac performanta, anul trecut am castigat 1.700 de lei pentru
fiecare vaca. Cred ca voi primi doar trei sute de lei in 2006”, spune cu ingrijorare Ciurea.
El a facut un credit la banca, iar planul de afaceri depus la dosarul de finantare se baza
pe veniturile din subventii. Dupa anuntarea ajutoarelor pentru 2006, returnarea creditului
a devenit deodata foarte dificila. In situatia lui se afla mii de fermieri care s-au
imprumutat pentru a-si dezvolta afacerile. Pentru toti acestia, scaderea veniturilor
inseamna pierderi economice, avand in vedere ca subventia a reprezentat anul trecut
intre 15 si 20% din pretul primit de la procesatori.

Ministerul Agriculturii isi apara punctul de vedere. “Am dorit sa cuprindem cat mai multi
crescatori in schemele de subventionare. Daca anul trecut numarul acestora s-a ridicat
la circa 350 de mii, in 2006 estimam ca 500 de mii vor primi ajutoare financiare”, afirma
Adrian tibu, purtatorul de cuvant al institutiei.

Reprezentantii industriei de prelucrare a laptelui afirma ca subventionarea animalelor, nu

a laptelui, nu stimuleaza cresterea productiei si a calitatii. “Dorim revenirea la vechiul
sistem de subventionare, care a permis cresterea cu 50% a cantitatii de lapte
industrializat in ultimii patru ani. Reglementarile actuale diminueaza considerabil
veniturile crescatorilor de lapte”, spune Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale
din Industria Laptelui (APRIL). Asociatia promite manifestatii din ce in ce mai
zgomotoase pentru apararea drepturilor castigate. “Vechiul sistem”, amintit de Steriu, a
fost mostenit de la guvernul PSD si presupunea acordarea unei prime pentru fiecare litru
de lapte livrat procesatorilor.

Unii dintre acestia se plang ca apare o noua birocratie odata cu schimbarea

procedurilor. “Circuitul documentelor s-a schimbat peste noapte. Vechiul sistem incuraja
fabricile de lapte sa-i ajute pe fermieri sa primeasca la timp subventia. In cazul de fata,
ei sunt nevoiti sa bata drumurile de unii singuri, daca intarzie banii de la stat”, arata
Constanta Spalatelu, directorul societatii Lacta Giurgiu. Grija industriei fata de fermieri
nu este insa gratuita. Scaderea subventiei inseamna un efort mai mare din partea
procesatorilor.

Laptele destinat industrializarii reprezinta o piata de peste 350 de milioane de euro. Cota
de lapte primita de la Bruxelles se ridica la 3,3 miliarde de litri, dar industria a procesat
anul trecut putin peste 1,3 miliarde. Daca restul nu va putea fi prelucrat, exista riscul ca
alte tari sa “ne ajute”, preluandu-ne cota.

Problemele iscate in jurul laptelui contrasteaza cu restul zootehniei, unde nivelul

subventiei a ramas consistent si in acest an. Crescatorii primesc o suta de lei pentru
fiecare porc si 1,4 lei pentru un pui.

Daca fermierii vor constata o reducere drastica a veniturilor, vor reveni la sticla de PET,
vanduta in piata sau, mai rau, vor incepe sa sacrifice animalele. Cum in aprilie se fac
calculele pentru stabilirea cotei de lapte pe care vom avea dreptul sa o procesam dupa
intrarea in Uniunea Europeana, o scadere a cantitatii livrate industriei ne poate
transforma in importatori de lapte.
“Platim deja un pret european pe litrul de lapte, intre 22 si 28 de centi. Daca am da mai
mult, ar fi necesar sa crestem pretul la consumator, lucru imposibil in conditiile veniturilor
din Romania”, spune Steriu.

Este deci putin probabil ca tensiunile dintre actorii de pe filiera laptelui sa se reflecte in
galantare. Consumatorii vor continua sa cumpere lapte la preturi similare sau apropiate
de cele de acum. Numai ca o parte insemnata din produse vor proveni din import, daca
autoritatile, procesatorii si crescatorii nu cad rapid la pace.

Dorim revenirea la vechiul sistem de subventionare, care a permis cresterea cu

50% a cantitatii de lapte industrializat in ultimii patru ani”.

Valeriu Steriu,
presedinte APRIL Graul intra firav in Europa
Anul 2006, cel mai sarac in privinta subventiilor pentru cereale
Primul an al aderarii va fi o adevarata provocare pentru producatorii de cereale. Ei vor
primi mai putini bani decat anul trecut, dar si decat vor avea in 2007.

Pregatirea pentru piata comuna europeana se face cu sincope. O serie de subventii

acordate cultivatorilor de grau sau porumb nu vor mai fi acordate in 2006. Acest lucru nu
l-au stiut insa fermierii care au semanat grau toamna trecuta.

Asa se face ca multi vor iesi in pierdere, chiar daca vom beneficia de vreme buna, iar
preturile vor fi acceptabile. Mai rau va fi de cei care vor semana grau sau porumb in
acest sezon, pentru ca nu vor primi ajutoare de la stat, dar vor da piept cu produsele
puternic subventionate ale europenilor. “Aranjamentul din acest an este total nefavorabil
fermierilor. Este mai rau decat subventiile electorale acordate de guvernul trecut”, arata
managerul unei importante companii cu activitati in agricultura.

Bugetul agriculturii are alte prioritati in 2006. Programul Fermierul, destinat investitiilor
realizate de catre micii producatori agricoli, va pune la bataie 700 de milioane de lei
dintr-un buget total de 2.800 de milioane de lei. Banii au fost luati in principal de la
sustinerea pentru cereale. Acestea ocupa cam doua treimi din suprafetele cultivate in
mod obisnuit in Romania. Randamentele realizate pentru grau si porumb sunt cu mult
inferioare celor din Uniunea Europeana, chiar si de trei ori mai mici. Acest lucru creste
costurile de productie ale unei tone de produs, care devine astfel necompetitiv pe plan
international.

“Avem parte de un an prost. In 2005 am primit subventii pe produsul vandut, iar anul
viitor vom primi ajutoare pe hectar, dar in 2006 nu primim nici una din formele astea de
ajutor”, spune Dumitru Marinescu, presedintele Asociatiei producatorilor agricoli din
judetul Giurgiu.
Pentru el, ca si pentru alte zeci de mii de fermieri, obstacolele din cursa aderarii par tot
mai inalte.
 

Fiscul vine pe internet

Articol de Anca Doicin
 
Nu ati primit acasa decizia finala de impunere si nu stiti daca aveti de luat sau de dat
bani omnipotentului stat? Urmariti pagina Agentiei de Administrare Fiscala de pe
internet. In maximum trei saptamani, aici veti gasi anunturile din care veti sti ce anume a
calculat administratia fiscala si cum va veti “regla” conturile cu statul.

La mijlocul anului trecut, Codul de procedura fiscala a suferit cateva modificari, una
dintre ele referindu-se la introducerea unui mecanism simplificat de comunicare a actelor
administrative. Aceasta noua prevedere instituie ca varianta de comunicare in toate
situatiile procedura afisarii concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de
internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), a unui anunt in care ar
trebui sa se mentioneze ca a fost emis un anume act administrativ pe numele
contribuabilului (spre exemplu, decizia). Actul administrativ fiscal se considera
comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anuntului. De aceea, este bine ca, in
cazul in care nu ati primit pana la aceasta ora decizia finala de impunere si nu stiti exact
pe ce picior dansati, sa urmariti cu atentie site-ul ANAF. Asta pentru ca, in cazul in care
are de luat, Fiscul se va asigura ca isi recupereaza banii, adica va apela la procedura
executarii silite. Astfel, va veti putea trezi in ipostaza nefericita in care statul va va lua
niste bani si dumneavoastra nu veti sti de ce. In schimb, daca veti avea de primit bani in
urma recalcularii darilor, este posibil ca banii sa “zaca” la stat pentru ca nu ii va da
nimeni inapoi repede daca nu va interesati de ei. Dumneavoastra nu va veti putea folosi,
asadar, de un “bun” propriu.

Robert Hofnar, director in cadrul Agentiei de Administrare Fiscala, ne asigura ca aceasta

modalitate de “comunicare” cu contribuabilul va fi folosita de-abia dupa ce vor fi epuizate
toate celelalte cai: prin intermediul Postei, prin intermediul personalului administratiei
fiscale sau prin anunturile publicate in ziare ori in Monitorul Oficial. Totul in asa fel incat
contribuabilul sa nu “sufere” mai mult decat este cazul.

“Anul acesta nu am reusit sa comunic cu 116.000 de persoane. Acesti contribuabili fie

nu au domiciliul pe care l-au declarat, fie nu vor sa fie gasiti, fie am avut noi probleme cu
Posta. Aceste persoane, impreuna cu alte cateva sute de mii cu care nu am reusit sa iau
legatura in anii trecuti, isi vor putea “afla” situatia de pe site-ul ANAF”, explica Robert
Hofnar.

In plus, Hofnar declara ca toti contribuabilii isi vor putea cunoaste situatia si de pe
paginile de internet ale Directiilor Financiare Judetene, dar si de la sediile acestora.
Directorul ANAF spune ca vor exista motoare de cautare, unul dintre viitoarele criterii de
selectie fiind codul numeric personal. “In conditiile in care noua varianta este cu mult mai
putin costisitoare decat precedenta, ba chiar si decat transmiterea prin posta a actelor
administrative, Fiscul va fi tentat sa o utilizeze exclusiv. Ceea ce sporeste riscul
exercitarii abuzive a acestei proceduri este inexistenta pana la aceasta data a unor
mecanisme detaliate prin care administratia fiscala sa fie obligata sa asculte
contribuabilul inainte luarii oricarei decizii care il priveste”, avertizeaza Justinian Cucu,
consultant, Global Tax Management.

In cazul in care din decizia de impunere anuala rezulta diferente de impozit pe venit de
restituit este declansata procedura restituirii acestor sume. Astfel, potrivit Codului de
procedura fiscala, sumele de restituit reprezentand diferente de impozite rezultate din
regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din
oficiu de organele fiscale competente in termen de cel mult 60 de zile de la data
comunicarii deciziei de impunere. Au intaietate la restituirea banilor persoanele care si-
au depus declaratiile completate corect pana la data de 15 mai. Cei care au depasit
acest termen, precum si aceia care au completat cu erori declaratiile in cauza si care
intre timp au fost regularizate, vor primi bani in functie de cat de repede au intocmit
dosarele circumscriptiile fiscale. Potrivit statisticilor, si anul acesta, Fiscul are mai mult
de dat inapoi decat de incasat.

Ce nu stii despre “drumul banilor”

1. Pa baza deciziei de impunere anuala din care rezulta sume de restituit de catre buget,
organul fiscal constata existenta unei sume de restituit si initiaza procedura.

2. Organul fiscal verifica indeplinirea conditiilor pentru a derula procedura de restituire:

daca beneficiarul sumelor are domiciliul fiscal pe raza sa si daca restituirea se face in
interiorul termenului de prescriptie de cinci ani.
3. Se verifica existenta unor sume datorate de catre contribuabilul respectiv, pentru a
efectua inaintea restituirii procedura compensarii.

4. Se identifica modul in care urmeaza sa se efectueze restituirea diferentei rezultate din

compensare in functie si de nivelul sumei de restituit.

5. Se dispune plata de catre trezorerie, urmarindu-se confirmarea efectuarii platii.

 

Cateringul, o afacere cu potential

 
Trenduri

Reportofon. Mini televizor. Hard extern. Agenda. Un nou trend in domeniul gadget-urilor
il constituie Mp3 playerele multifunctionale, dotate cu memorii care ajung chiar la 60 de
gigabytes. Desi cele mai scumpe Mp3 playere trec de 1.000 de euro, se pare ca in
Romania au foarte mare cautare.

Culisele economiei

Consultanta de specialitate impotriva scurgerilor de informatii economice. Rapoarte

informative privind solvabilitatea si seriozitatea unei persoane fizice sau juridice,
potentiala partenera intr-o afacere. Verificarea corectitudinii partenerilor de afaceri sau a
angajatilor. Investigarea fraudelor in domeniul comertului - clienti rau platnici, retele de
firme organizate pentru frauda. Acestea sunt cateva din serviciile pe care firmele de
detectivi particulari le ofera clientilor pentru a le proteja afacerile.

Expert Capital

Odata cu unificarea pietelor BVB si Rasdaq, sectorul asigurarilor ar putea ajunge al

patrulea ca importanta la Bursa de Valori Bucuresti, dupa cel bancar, petrolier si al SIF-
urilor. In scurt timp, numarul de societati de asigurare listate la Bursa va creste, mai mult
ca sigur, de la una la patru.

Fabrica de bani

Cateringul inseamna mai mult decat transportul de mancare. Este o parte de cultura
occidentala. In Romania este o afacere care se afla la inceput. Veti vedea sambata, la
ora 17.20, care sunt primii pasi pe care trebuie sa-i urmati pentru a demara un business
de succes.
 

Instalatorul polonez ramane fara munca

Articol de Ioana Speteanu
 
Incercand sa dezamorseze bomba sociala alimentata de emigrantii din tarile asiatice si
africane, Comisia Europeana face din romanii aflati la munca Uniunea Europeana
angajati de categoria a doua.

Un pakistanez, aflat cu forme legale de cel putin cinci ani de zile in Germania, sau in
oricare alt stat membru, are acces liber pe piata muncii, indiferent de tara europeana pe
care o alege, spre deosebire de un roman sau un polonez aflati in aceeasi situatie.
Acesta este, pe scurt, continutul unei directive europene pe care majoritatea statelor
Uniunii Europene sunt obligate sa o aplice incepand din aceasta luna.

Emigrantii proveniti din alte tari decat cele europene, care pot demonstra ca au locuit
neintrerupt pe teritoriul unei tari europene timp de cinci ani de zile, ca au resurse de
subzistenta stabile, au contribuit la sistemele de pensii si si-au achitat obligatiile fiscale,
primesc un permis de rezidenta de zece ani, cu posibilitatea innoirii automate, in virtutea
caruia au aceleasi drepturi cu cele ale cetatenilor statelor membre atat pe piata muncii,
cat si in ceea ce priveste accesul la educatie. Numarul celor vizati de directiva Comisiei
Europene este estimat oficial la zece milioane de persoane.

Astfel, dintr-o trasatura de condei, cetatenii noilor si viitoarelor state membre, care
indeplinesc aceleasi conditii, dar care sunt supusi perioadelor de tranzitie negociate de
guvernele lor la aderarea in Uniunea Europeana, nu pot avea un start egal in cautarea
unui loc de munca, oriunde in Uniunea Europeana, cu cel al emigrantilor din tarile terte.

Directiva nu este pe placul majoritatii

Intre obiectivele urmarite de Comisia Europeana si interesele statelor membre sunt insa
diferente mari, inclusiv in ceea ce priveste tratamentul aplicat fericitilor beneficiari ai
prevederilor directivei. Sergio Carrera, analist in domeniul afacerilor europene la Centrul
pentru Studii Politice Europene, calmeaza spiritele, apreciind ca “in continuare, statele
Uniunii Europene sunt libere sa aplice acordurile bilaterale incheiate cu cele din centrul
si estul Europei si o vor face”, in functie de necesarul de forta de munca din anumite
domenii. Cu alte cuvinte, nici un for european nu-i poate interzice Spaniei sa angajeze
capsunari romani. Spusele sale sunt confirmate de refuzul tacit al majoritatii de a aplica
directiva, adica legea. Numai cinci guverne din cele 22 vizate au facut acest lucru, desi,
cu exceptia Marii Britanii, Irlandei si Danemarcei - tari carora nu li se aplica directiva, mai
toate se confrunta cu problema emigrantilor din tarile non-UE. Gabriela Dragan,
directorul Departamentului de studii europene din cadrul Institutului European din
Romania, spune ca rezistenta la implementare este explicabila prin “existenta tensiunilor
evidente dintre nevoia si obligatia desavarsirii Pietei Unice (prin desfiintarea barierelor
din calea liberei circulatii a serviciilor, capitalurilor si fortei de munca) si tendinta de
prezervare a actualului model social-european”.

Ramanem prizonierii perioadelor de tranzitie

Indiferent insa de motivatia invocata in sprijinul neaplicarii sau aplicarii selective a

directivei, statele nesupuse vor fi nevoite, in cele din urma, sa renunte la fronda si sa
acorde permisul de rezidenta emigrantilor din afara Uniunii Europene care indeplinesc
conditiile necesare obtinerii lui. Din acel moment, cel putin teoretic, daca nu si in
realitate, acestia se vor afla cu un pas inaintea esticilor care muncesc legal in aceleasi
tari ca si ei. In acest fel, locul instalatorului polonez - sperietoarea muncitorilor germani -
va fi luat de sortatorul african sau de bona pakistaneza. Ei vor fi noua tinta a antipatiei
cetatenilor vechilor state membre.
Vechile state membre au rezerve in ceea ce priveste renuntarea la modelul social
european in favoarea liberalizarii pietei muncii.

Gabriela Dragan,
directorul Departamentului de studii europene din cadrul Institutului European din
Romania

Zece milioane

Acesta este numarul rezidentilor de pe teritoriul Uniunii Europene, proveniti cu

precadere de pe continentele asiatic si african, care au obtinut mai multe drepturi decat
esticii
 

Afaceri Europene
 
Malta a ratificat tratatul de aderare al Romaniei, se pregateste Suedia

Romania si Bulgaria au bifat cea de a zecea tara de pe lista statelor membre ale caror
parlamente trebuie sa ratifice tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Dupa Slovacia,
Ungaria, Cipru, Slovenia, Grecia, Estonia, Spania, Italia si Cehia, Malta a semnat
documentul care atesta ca politicienii din parlamentul acestui stat sunt de acord ca cele
doua tari sa devina membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene.
Oficialii de la Bucuresti spera ca urmatorul succes sa-l obtinem in Parlamentul Suediei.
Intervievat de revista “Capital”, Tommy Waidelich, presedintele Comisiei pentru afaceri
externe din Parlamentul suedez, a declarat ca “ratificarea unui astfel de document este o
procedura exclusiv tehnica”, aceasta insemnand ca, spre deosebire de parlamentele
altor state membre, cel suedez nu va face nici o evaluare a masurii in care Romania
indeplineste criteriile aderarii. Politicianul suedez spera ca procedura de ratificare sa fie
indeplinita in urmatoarele doua, trei luni.

Nu toti europenii au nivelul de trai la care viseaza romanii

• Concluziile unui recent studiu realizat de Comisia Europeana spulbera iluziile tuturor
celor ce credeau ca a fi cetatean al unei tari ca Franta, Belgia sau Italia inseamna,
automat, un nivel de trai ridicat. Circa 27% dintre belgieni nu-si permit, din ratiuni
financiare, un concediu anual de o saptamana in afara localitatii in care domiciliaza. In
Italia, procentul celor care ar dori sa plece in concediu, dar nu au cu ce, este mai ridicat,
36%, dar mic, comparativ cu situatia portughezilor, 61% dintre ei aflandu-se in aceasta
situatie. In ceea ce priveste situatia din fostele state comuniste din centrul si estul
Europei, Bulgaria inregistreaza cel mai mare numar de persoane care nu au bani nici
macar pentru o saptamana de concediu departe de casa, 82%.
Locul al doilea revine Romaniei, tara in care 74% din cetateni isi petrec concediile acolo
unde si locuiesc. Urmeaza Letonia si Lituania, cu 73%, respectiv 70% dintre locuitori
aflati in aceasta situatie.
• Un alt indicator al bunastarii – cheltuielile cu incalzirea locuintei, stratifica cetatenii
statelor membre in prosperi si saraci. Din cea de-a doua categorie fac parte portughezii
(58% din ei nu au bani pentru caldura) si spaniolii (40% se afla in aceasta situatie). In
tarile central si est-europene, lituanienii, bulgarii si romanii fac frig iarna, 56%, 55%,
respectiv 51% dintre ei neavand bani pentru plata facturilor. In Estonia, 32% din
populatie se afla in aceasta situatie, iar in Polonia 30%. Slovacii si cehii sunt cei mai
fericiti estici pe timp de iarna, procente foarte mici din populatie aflandu-se in situatia de
a nu avea resurse financiare pentru incalzirea locuintei (3%, respectiv 8%).

• In ceea ce priveste consumul de carne, cei mai multi europeni care nu-si pot permite
cel putin doua mese cu carne pe saptamana provin din randul bulgarilor (57%) si
romanilor (40%).

Copos: “Cautati-i pe cei care s-au imbogatit pe ceafa statului”

Articol de Fulvia Meirosu, Dragos Nedelcu
 
Vicepremierul George Copos si-a asezat camasile pe culori, poarta sosetele unui singur
producator si si-a etichetat garderoba in functie de destinatia vestimentatiei. Asa a
aparut scandalul Loteria. si tot asa a decis vicepremierul sa inlocuiasca insigna
Partidului Conservator de la reverul costumului cu cea noua, rebrandata, a Holdingului
Ana. Cel mai bogat membru al unui guvern din ultimii 15 ani, a carui avere se ridica la
200 de milioane euro, spune ca a donat salariul de vicepremier (35 de milioane lei vechi
pe luna) pe urmatorii patru ani. “Sunteti sigur ca veti sta inca trei ani la Guvern?”, l-am
intrebat noi. A ridicat din umeri. Nici el nu mai e asa de sigur.

Capital: Care sunt acuzatiile pe care vi le aduce Departamentul National Anticoruptie

(DNA)?

George Copos: DNA a spus ca am ascuns un obiect impozabil. Toate documentele pe

care le-am depus la DNA nu probeaza nici temeinicia, nici legalitatea invinuirii care mi se
aduce, in conditiile in care pentru toate tranzactiile imobiliare care au fost incheiate s-au
intocmit toate dosarele si documentele prevazute de lege, iar pentru sumele incasate s-
au platit toate impozitele.

Capital: Dar, totusi, ei va acuza de evaziune fiscala.

George Copos (deja nervos): Nu, nu e vorba de evaziune fiscala, ci de ascunderea

obiectului impozabil. Ce s-a intamplat? In perioada 2002, Ana Electronic a semnat un
contract cu BRD prin care a cerut un studiu pentru societate. Ei au oferit trei alternative:
prima a fost sa gasim un investitor strategic, pentru ca era perioada cand au venit
multinationalele in Romania, iar Ana inregistra pierderi. S-a incercat atragerea unui
investitor strategic, dar nu am gasit. A doua alternativa a fost sa vindem societatea unor
jucatori care erau deja pe piata. Au avut loc negocieri cu cinci-sapte jucatori. Iar ultima
varianta a fost vanzarea activelor, avand in vedere ca la sfarsitul trimestrului 1 din
2004,Ana Electronic avea pierderi de peste sase miliarde lei. In mod special, din
neutilizarea acestor spatii comerciale prin care vroiam sa cream o retea de magazine.
Asa ca am luat decizia ca aceste spatii sa le vindem, mai ales in conditiile in care piata
imobiliara crescuse cu 500%. Pentru noi era important sa scapam urgent de ele, asa ca
am facut oferte catre persoane fizice si juridice.
Capital: Dar de ce nu le-a vandut Ana Electronic direct pe toate la pachet?

George Copos (furios): Noi le-am vandut la valoarea peste inventar, stabilita la o
reevaluare a lor in 2003. si dvs., daca veneati, va vindeam un spatiu. Dar in calitate de
proprietar, nu m-am ocupat direct de vanzarea spatiilor, ca sa ma acuze cineva acum. A
fost o hotarare AGA care a stabilit aceste lucruri, iar apoi persoanele executive au
vandut spatiile cum au crezut mai bine. Daca acest spatiu costa 100.000 de euro si a
fost vandut cu 110.000, actionarul era fericit.

Capital: Ati vandut si la persoane fizice?

George Copos: Repet, nu stiu si nu m-am ocupat de lucrurile acestea.

Capital: Nu putem sa credem ca n-ati cautat sa vindeti la cea mai mare valoare posibila.

George Copos: Nu stiu daca valoarea de piata era mai mare sau mai mica. Noi avem
5.000 de angajati si 15 societati, doar nu era sa ma ocup eu si de vanzarea spatiilor.
Executivul de la Ana a stabilit strategia de vanzare. Spatiile au fost vandute prin mai
multe agentii imobiliare. Probabil ca Loteria Nationala avea nevoie de un lant de
magazine.

Capital: si cum se face ca a cumparat toate spatiile pe care dvs. le-ati vandut unor
persoane?

George Copos: Nu ma intrebati pe mine, intreba-ti-i pe ei. Eu stiu doar un singur lucru:
ca aceste spatii au fost vandute in contextul in care inregistrau pierderi, si mai stiu ca s-
au facut toate operatiunile de plata a taxelor si impozitelor. Noi spunem ca am respectat
intru totul legea. Capital: Vreti sa spuneti ca Loteria nu stia ca spatiile sunt de la dvs?

George Copos (ridica vocea): Vreau sa spun ca noi aveam niste spatii de vanzare si le-
am vandut, indiferent ca era vorba de Popescu, Ionescu sau Loterie. E treaba agentiilor
imobiliare ca au reusit sa vanda spatiile de doua sau trei ori mai scump.

Sa intelegeti ca Ana plateste zeci de milioane de euro la bugetele statului si n-a fost
niciodata invinuita ca nu si-a platit darile. Ana Holding plateste trei milioane de euro
salarii in fiecare luna, asa ca va rog foarte mult sa nu ma mai enervati (Zambeste).
Lasati ca justitia sa fie facuta de catre persoanele abilitate. De-asta sunt foarte linistit,
foarte increzator, foarte optimist. M-ati facut sa fiu nervos acum.

Capital: E clar ca scandalul cu Loteria a fost provocat de cineva.

George Copos (zambeste): Intotdeauna in lumea politica trebuie creat un echilibru. E

Nastase pe prima pagina, atunci sa fie si Copos pe prima pagina. Cand veti gasi la mine
un leu pe care nu pot sa-l justific, atunci spuneti-mi “Copos, pleaca, nu vrem sa te mai
vedem!”

Capital: Va place in politica?

George Copos (vehement): Nu, nu, nu. Este minciuna, este cheltuirea banului public cu
extrem de multa usurinta si nu se gandeste nimeni la oameni.
Capital: Dar va place jocul politic.

George Copos: Imi place doar jocul integrarii.

Capital: In presa s-a vehiculat ca dvs. si Dan Voiculescu urma sa preluati actiuni la
Loterie. De-asta a izbucnit scandalul cu urmarirea penala?

George Copos: E o prostie, o aberatie. Cum ar putea sa se dea actiunile Loteriei fara a
se organiza licitatie publica? E ca si cum BCR s-ar da fara licitatie. Va rog fiti credibili.

Capital: Dar e corect ca directorul Loteriei sa aiba un salariu de 11.000 de euro?

George Copos se ridica nervos, pune mana pe telefon si cere secretarei sa-i faca
legatura cu Nicolae Cristea, directorul general al Loteriei. Vicepremierul l-a intrebat
amical ce salariu are. Raspunsul imediat al directorului Loteriei a fost ca e vorba de
salariul unui secretar de stat: in jur de 42 de milioane de lei brut pe luna, plus participare
la profit.

Capital: Se aude ca ati vrut sa faceti Revelionul cu domnii de la Tehnofrig, dupa ce i-ati
lasat fara jumatate din actiunile pe care trebuia sa le luati impreuna cu ei la Hilton.

George Copos: Eu am foarte multi prieteni pe care ii invit la revelion. Noi am plecat
impreuna la un drum sa cumparam un activ si am spus ca platim fiecare jumatate.
Partenerii nostri n-au venit cu bani, cu resurse. Cei de la Vivendi, de unde am cumparat
societatea, vroiau banii. Asa ca, in ultimul moment, colegii de la Ana Hotels au fost
obligati sa mearga la banca, sa ia un credit de 25 de milioane euro si sa plateasca… eu
nu stiu exact cum s-au intamplat lucrurile, ca n-am fost implicat. Iar cei de la Tehnofrig
nu au venit cu nici un ban. Asa ca va intreb eu, care-i problema?

Capital: Povestiti-ne cum e cu Vantu si cu razbunarea grupurilor de interese.

George Copos: Eu recunosc acum ca m-am opus ca 8% din actiunile Petrom sa ajunga
la unele grupuri de interese si am insistat ca actiunile sa ajunga la salariati si la cei care
au lucrat la Petrom.

Capital: Ati fost impotriva pentru ca asa v-a cerut Dan Voiculescu?

George Copos: Legea spune ca actiunile trebuie sa mearga la salariati, asa ca m-am
opus sa ajunga la altcineva. Dar haideti sa nu mai exageram. Stimati prieteni, nu cautati
coruptia in acest birou. Eu, George Copos, n-am venit aici sa ma imbogatesc. Eu am
pornit de jos in 1990, dar e adevarat ca am avut si multe sanse. Iar toate afacerile pe
care le-a facut holdingul Ana au fost la lumina zilei. Cautati-i pe cei care s-au imbogatit
pe ceafa statului.

Capital: Da, dar ei nu sunt vicepremieri.

George Copos: Noi vom demonstra ca tot ce am facut a fost legal.

Capital: De ce aveti in piept insigna cu Ana Holding si nu pe cea a partidului care v-a
numit in aceasta functie? V-ati certat cu Dan Voiculescu?
George Copos: Sambata dimineata (n.r. - acum doua saptamani), am avut o sedinta de
birou permanent, unde am pregatit o motiune. Pentru ca am citit in ziarul politic Gazeta
Sporturilor niste lucruri urate despre mine. si atunci am luat decizia sa informez de
hotararea mea de a-mi da demisia din biroul politic. Repet, doar dupa ce am citit ziarul
politic Gazeta Sporturilor (n.r. - proprietatea lui Dan Voiculescu). Lumea nu intelege ca
Partidul Conservator a venit la putere pentru ca Romania sa fie guvernata. Daca nu
faceam acest pas in decembrie 2004, si m-am luptat enorm de mult (se bate cu pumnul
in piept), Romania era o tara neguvernata. Pot sa ma scoata ei acum tap ispasitor, eu
ma bat cu mana in piept sa va spun ca de-asta am venit in guvern. Sa ma condamne
pentru asta.

Capital: Cand ati vorbit ultima oara cu Dan Voiculescu?

George Copos (usor intrigat): Ultima oara, ieri (n.r. joi, 26 ianuarie).

Capital: V-a spus ceva de doamna Maria Grapini? Ce parere aveti despre ea? stiti ca se
vehiculeaza ca Partidul Conservator o va propune pe dansa in locul dvs.?

George Copos (razand fortat): Am o parere foarte buna. Dar haideti sa fim seriosi copii.
si eu si Dan Voiculescu gandim la fel. Eu mai am cinci prioritati si mi-am terminat
programul de guvernare. Misiunea privind mediul de afaceri va fi indeplinita. Ganditi-va
ca in 2005, fata de 2004, s-a depasit volumul investitiilor directe. Sunt convins ca avem
peste cinci miliarde de euro si daca mai punem si tranzactia facuta cu Vodafone (care
nu a fost facuta in Romania), atingem o suma fabuloasa.

Capital: Ce faceti daca vine Dan Voiculescu si va roaga sa va dati demisia?

George Copos: Eu fac un efort foarte mare, sa fiu si senator si ministru. Am adus in
judetul Arges investitori foarte mari. Daca pe mine ma acuza cineva ca am luat o cafea
de la guvern, il dau in judecata. Va repet: nu sunt fascinat nici de putere, nici de aceasta
functie. Am venit doar sa-mi aduc aportul la integrarea Romaniei.

Capital: Cum e sa inaugurezi telegondola de la Poiana Brasov cu premierul?

George Copos: Asta intr-adevar e o intrebare foarte complicata. Calin Tariceanu

probabil ca era in Poiana Brasov. Nu e normal ca omul sa mearga si sa vada o investitie
unica? Nicaieri in lume nu investeste doar proprietarul partiei, ci, in general, 40% pune
investitorul, restul comunitatea locala. Acea telegondola m-a costat opt milioane de euro,
bani de la banci. si am vrut sa demonstrez ce trebuie facut in turismul romanesc. Iar
acum, am convins tot guvernul ca e prioritar pentru noi sa investim in infrastructura
turismului. Eu am pierdut opt milioane de euro… Dar stai sa vezi ce vrem sa facem sus.

Capital: Daca ati fi fost premier, l-ati fi primit pe Patriciu la Palatul Victoria?

George Copos: Nu comentez acest lucru.

Capital: Ce parere aveti de premierul Tariceanu?

George Copos: Eu zic ca se straduieste sa faca lucruri foarte mari, se vede ca face
eforturi sa aiba o echipa unita. Pentru ca, nu uitati, e vorba de o coalitie greu de strunit.
Capital: Dar despre Partidul Conservator?

George Copos: si aici se fac eforturi. Nu uitati, noi suntem mai la dreapta decat liberalii.

Capital: Ce rol au serviciile secrete in ultimele scandaluri?

George Copos: Nu cunosc si nu ma bag. Eu vad doar mediul de afaceri corect si abil, iar
preocuparea mea sunt firmele mici si mijlocii. Va spun pe cuvinte: e vorba de Com-pe-ti-
ti-vi-ta-te.

Capital: Se spune ca relatia cu Ministerul Transporturilor a fost una imorala, in ceea ce

priveste preluarea unor active de la ei (stadionul Giulesti).

George Copos: E usor sa aruncam cuvinte. Giulestiul a fost al Ministerului

Transporturilor. Pentru cine credeti ca am dat 1,5 milioane de euro. Va luam pe dvs. si
ne plimbam prin toata lumea. Ii cheltuiam, nu ne durea capul, o duceam bine… Ei bine,
eu i-am bagat in fotbal.

Capital: Se aude ca nu platiti foarte bine angajatii, ca sunteti cam zgarcit la salarii.

George Copos: Eu am pornit cu 600 de dolari. Copilul meu, Alexandra, munceste de la

noua ani. A mers la Princeton, dar a muncit in fiecare an o luna de zile, obligatoriu. Iar
acum stie ce inseamna valoarea banului. Eu nu ma consider un om bogat, ci unul
realizat. Pentru ca toate investitiile mele sunt de nivel european. Eu daca am castigat un
milion, am investit apoi cinci. Dar sunt un om masurat si platesc in functie de
performanta angajatilor.

Capital: Cum ati ajuns dator la stat in fotbal?

George Copos: E important ca acum exista o lege a fotbalului si ca totul este scos la
lumina. Rapid se va transforma in societate pe actiuni. Eu nu mi-am platit jucatorii in
decembrie, pentru ca prioritatea pentru mine a fost plata datoriilor si a TVA catre
bugetele statului.

Si dumneavoastra, daca veneati, va vindeam un spatiu. Dar in calitate de

proprietar, nu m-am ocupat direct de vanzarea spatiilor, ca sa ma acuze cineva
acum.

Daca pe mine ma acuza cineva ca am luat o cafea de la guvern, il dau in judecata.

Va repet: nu sunt fascinat nici de putere, nici de aceasta functie.

Acuzatii de evaziune fiscala

George Copos este cercetat de DNA intr-un dosar in care este suspectat ca s-ar fi
sustras de la plata obligatiilor fiscale si ar fi prejudiciat bugetul de stat cu peste 40 de
miliarde lei vechi. DNA il suspecteaza pe George Copos ca prin vanzarea in lant a unor
spatii comerciale, o parte dintre ele catre persoane fizice, a evitat plata unor taxe si
impozite catre stat. In perioada respectiva, tranzactiile imobiliare efectuate de persoane
fizice erau scutite de impozite. Potrivit unor articole din presa, in anul 2000, Fast Service
Electronica (FSE) a cumparat de la Ana Electronic aparate de aer conditionat pe care nu
le-a platit. Creanta de 5,5 miliarde lei a fost convertita in actiuni, iar cele doua firme au
fuzionat in 2002. FSE avea 42 de spatii comerciale, preluate de Ana Electronic la
valoarea lor contabila. In 2003, Ana Electronic vinde toate spatiile unor persoane juridice
si fizice, una din firme fiind proprietatea lui Gilio Giuzepe Roza, mana dreapta a lui
George Copos. Pentru exemplificare: in 2002, pentru un spatiu din Rm.-Valcea, Ana
Electronic a platit FSE 36,4 milioane lei vechi si l-a vandut in 2003 lui Rom Tour cu un
pret de 52 de ori mai mare, adica 1,92 miliarde lei. In 2004, Rom Tour a vandut acelasi
spatiu catre Loterie cu suma de sapte miliarde lei vechi.

Bucurestiul se vrea gara pentru TGV

Articol de Razvan Amariei
 
Daca vecinii nostri se gandesc sa circule pe calea ferata cu viteze demne de Formula 1,
ceferistii s-ar multumi sa se poata lua la intrecere cu Daciile macar pe liniile principale.

Bucuresti – Paris – 2.350 km, parcursi in circa trei ore cu avionul, 24 de ore non-stop cu
autoturismul, peste 30 de ore cu trenul si cam 40 de ore cu autocarul. Peste cativa ani,
aceste cifre ar putea sa se schimbe. Asta daca proiectele de modernizare si extindere a
infrastructurii de transport vor fi puse in practica. De exemplu, o autostrada din Capitala
pana la granita cu Ungaria, interconectata cu sistemul maghiar de autostrazi, ar putea
face ca, peste cinci-sase ani, distanta pana in “orasul luminilor” sa fie parcursa cu
masina proprie in mai putin de 20 de ore, iar cu autocarul in 32-34 de ore (punand la
socoteala si eliminarea controalelor vamale amanuntite).

Dar cea mai mare schimbare ar putea veni de la proiectul “Magistrale”, care doreste sa
realizeze o linie ferata de mare viteza pe traseul Paris - Strasbourg - Stuttgart –
München – Salzburg – Viena – Budapesta. Cand va fi finalizata, aceasta va asigura un
timp de transport de circa 10-11 ore intre capitalele Frantei si Ungariei (fata de
aproximativ 18 ore in prezent). “Prima faza se va incheia in 2007, odata cu inaugurarea
liniei Paris – Strasbourg, dar va fi urmata, pana in 2012, de interconectarea cu
Germania, Elvetia, Austria si Ungaria”, explica Louis Gallois, presedintele cailor ferate
franceze. Pana atunci, cu mici exceptii, pe intreg traseul ar urma sa se ajunga la o viteza
maxima de circulatie cuprinsa intre 200 si 320 km/h.

Noi, ca de obicei, suntem in urma cu cativa ani. Deocamdata, cu exceptia tronsonului

Bucuresti – Campina, modernizat in urma cu doi ani, unde viteza maxima admisa este
de 160 km/h, pe liniile ferate principale din Romania trenurile nu pot circula in conditii de
siguranta decat la viteze maxime de 80-120 km/h. Primul pas spre viitoarea
interconectare a retelei romanesti cu linia Paris – Budapesta va fi cresterea vitezei
maxime la 160 km/h pentru trenurile de calatori si la 120 km/h pentru cele de marfa pe
aproape intreaga portiune a coridorului IV pan-european (cu exceptia zonelor cu relief
accidentat). Este vorba despre linia Constanta – Bucuresti – Brasov – Sighisoara –
Coslariu – Simeria – Arad – Curtici.

Potrivit Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), in acest an vor

incepe lucrarile la modernizarea tronsoanelor Bucuresti Nord – Bucuresti Baneasa –
Fundulea si Fetesti – Constanta, care au termen de finalizare in 2008, urmand ca
tronsonul Fundulea – Fetesti sa fie finalizat in 2009. Valoarea lucrarilor, finantate prin
programul ISPA si dintr-un imprumut de la Banca Japoneza pentru Cooperare
Internationala (JBIC), depaseste 500 de milioane de euro. Tot in acest an va fi
organizata licitatia pentru reabilitarea tronsonului Campina – Predeal, proiect care costa
240 de milioane de euro si care va fi finantat de Uniunea Europeana prin programul
ISPA (75% din fonduri sunt asigurate de bugetul comunitar). Totodata, urmeaza sa fie
elaborat proiectul pentru modernizarea sectorului Curtici – Arad – Deva – Simeria,
lucrarile urmand sa inceapa in 2007. Reabilitarea coridorului IV ar trebui sa fie finalizata
in 2012, la acea data distanta Constanta – Curtici putand fi parcursa in circa sapte ore,
fata de 12-13 ore in momentul de fata. “In acelasi timp, vom continua adaptarea parcului
de locomotive si vagoane la noile viteze de circulatie, prin modernizarea celor existente
si achizitionarea unor rame noi”, explica ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre.

In ceea ce priveste adaptarea sistemului feroviar la viteze mai mari (200 km/h pe liniile
deja existente sau 250-300 km/h pe linii nou construite), specialistii spun ca nu au fost
inca realizate nici un fel de studii de fezabilitate. Cu toate acestea, expertii din MTCT
estimeaza ca, pentru cresterea vitezei maxime admise la 200 km/h, costurile reabilitarii
caii ferate ar trebui sa creasca cu circa 60-70%, iar costurile operarii ulterioare ar fi si ele
mult mai mari. Avand in vedere ca linia de mare viteza Paris – Nancy – Strasbourg, de
circa 500 de kilometri, va costa cam cinci miliarde de euro, rezulta ca realizarea unei linii
pentru viteze de 300 km/h de la Bucuresti la granita de vest ar costa sase-sapte miliarde
de euro – o suma suficienta pentru circa 1.000 de kilometri de autostrada sau
reabilitarea unei bune parti a drumurilor nationale.

Acesta este motivul pentru care transportatorii rutieri de marfa si calatori inca nu se
gandesc la concurenta pe care le-ar putea-o face calea ferata. “Piata va cere in
continuare existenta transportului rutier si acesta va continua sa functioneze, in ciuda
tuturor piedicilor. Deja suntem, pe plan european, tinta unei politici de descurajare, prin
norme de poluare din ce in ce mai drastice, accize speciale ori taxe de utilizare a
drumurilor, care nu se aplica transporturilor feroviare”, spune Radu Dinescu, secretarul
general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR). Nici operatorii low-
cost nu se tem de trenurile rapide – viteza lor e de trei ori mai mica decat cea a
avioanelor, iar tarifele sunt mai mari. Doar companiile de autocare de lung parcurs ar
putea fi afectate, ele deja pierzand public in favoarea curselor aeriene cu pret redus.

4,5 miliarde euro

La atat sunt estimate costurile totale de reabilitare a coridorului IV feroviar Curtici –

Simeria – Coslariu – Sighisoara – Brasov – Bucuresti – Constanta

Pe plan european, transportul rutier este tinta unei politici de descurajare, dar suntem
convinsi ca piata va cere in continuare existenta acestuia.

Radu Dinescu,
secretar general UNTRR

TRENURILE DE MARE VITEZA CUCERESC LUMEA

• In Marea Britanie exista mai multe tipuri de trenuri de mare viteza: IC 125 (viteza
maxima 200 km/h), IC 225 (maximum 225 km/h), IC 250 (maximum 250 km/h), doua
tipuri de trenuri de tip “pendolino” (care se apleaca la curbe), inca neoperationale.
• Franta este patria TGV-ului – viteze maxime intre 270 km/h pentru prima generatie
(1981) si 320 km/h pentru liniile mai noi (recordul de viteza – 515 km/h). Eurostar (linia
Paris - Londra), Thalys (Paris – Bruxelles) si AVE (trenurile de mare viteza din Spania)
folosesc in general tehnologia TGV.
• Compania Fiat produce Pendolino – trenuri care ating 250-300 km/h si care circula pe
anumite trasee in Italia, in timp ce in Suedia trenurile X2000 pot atinge 200 km/h.
• Trenurile ICE din Germania pot atinge 280 km/h pe linii speciale si 200 km/h pe liniile
obisnuite.
• Shinkansen (“Trenul Glont”) circula din 1964 in Japonia, cu viteze maxime de 260-300
km/h (recordul de viteza este de 417 km/h).
• Proiecte de linii de mare viteza exista in SUA (pe Coasta de Est, intre Washington si
Boston), Coreea, Taiwan, Australia si China (partial finalizat).
 

Parcul auto intinereste, piata acumulatorilor scade

Articol de Maria Vaschi
 
Pretul acumulatorilor este dependent, in mare masura, de cotatia plumbului, respectiv
USD/tona, aceasta avand in ultima perioada o crestere spectaculoasa. Ca atare,
producatorii trebuie sa isi adapteze pretul produsului finit si in functie de acest
parametru.

Oferta de acumulatori auto de pe piata interna provine din mai multe surse: fabricatie
romaneasca, importuri de baterii neformatate, care sunt ulterior formatate si
personalizate pe plan local, importuri de marci renumite, realizate in Uniunea
Europeana, dar si importuri sporadice de baterii purtand branduri mai putin cunoscute si
care sunt mai putin vizibile in piata.

Asa cum precizam in urma cu cativa ani, cand abordam acelasi subiect, in lipsa unor
statistici oficiale privind aceasta categorie de produse, am apelat la informatiile de care
dispun principalii actori din piata, informatii bazate in mare parte pe propriile estimari/
cercetari ale departamentelor de marketing si de vanzari, dar si pe date obtinute de
acestia de la Institutul National de Statistica si Centrul Roman de Comert Exterior.

Astfel, potrivit lui Mihai Boldijar, Regional Sales Director South East Europe la Robert
Bosch SRL, ca volum, piata de acumulatori auto depaseste cu putin un milion de bucati
pe an, iar pozitionarea ofertei pe diferite segmente de calitate si pret este urmatoarea:
20% -30%, low; 60% – 70%, medium; 10% – 15%, top.

“Acumulatorii din segmentele calitative superioare sunt, in general, produse dezvoltate la

cerere si impreuna cu constructorii de automobile si raspund unor exigente din ce in ce
mai ridicate. Acumulatorii din segmentul medium si low, fabricati dupa tehnologii
conventionale de tip Pb – Ca sau hibrid sunt solutia economica pentru “aftermarket” –
piata comerciala secundara -, destinati in principal autovehiculelor aflate deja in
circulatie de cativa ani si care necesita intretinere pe parcursul utilizarii”, mentioneaza
reprezentantul firmei Robert Bosch.

Referindu-se la particularitatile pietei locale, interlocutorul nostru accentueaza faptul ca

piata auto din Romania a fost ani de zile dominata de o singura marca, Dacia, cu un
nivel tehnic scazut. Lipsa investitiilor in domeniu a facut ca si acumulatorii fabricati si
destinati pietei interne sa se afle la acelasi nivel. Lucrurile s-au schimbat in ultimii ani,
tendinta de altfel fireasca pentru un producator care doreste sa se adreseze si altei
clientele sau sa inceapa explorarea unor piete externe.

“Nu consider ca aderarea Romaniei la UE va afecta in mod deosebit

consumatorii/utilizatorii. De altfel, nici in tarile recent aderate nu s-au semnalat schimbari
majore. Tipul de acumulatori care se vor comercializa in viitor se va deplasa insa din
zona low – medium catre medium si top, odata cu reinnoirea si intinerirea continua a
parcului auto. De asemenea, va creste continuu cerinta pentru acumulatori fara
intretinere si va trebui sa se respecte cu mai multa strictete prevederile privind protectia
mediului si reciclarea, fiind posibile schimbari sau completari ale legislatiei actuale”,
conchide Mihai Boldijar.

In opinia lui Daniel Codorean, de la Varta Autobatterie GmbH / Reprezentative Romania,

tendinta de innoire a parcului auto influenteaza piata de acumulatori, in sensul ca
utilizatorii cer calitate tot mai buna si fiabilitate mai mare a bateriilor. Daca in anii 2000 –
2003 nivelul vanzarilor de baterii Varta era de aproximativ 20.000 – 25.000 de bucati pe
an, in 2005 a ajuns la 50.000, iar prognozele pentru acest an arata un minimum de
60.000 de bucati.

“Cred ca aderarea tarii noastre la UE va aduce schimbari substantiale in privinta

protectiei mediului inconjurator. Pe de alta parte, lanturile vestice de profil ar putea fi
interesate de piata noastra si sa investeasca in urmatorii ani in Romania, cu consecinta
eliminarii micilor comercianti”, este de parere Daniel Codorean.

Liderul pietei exporta deja in UE

Incepand cu anul 1997, Rombat, furnizor unic pentru Dacia Renault, este liderul
incontestabil al pietei de acumulatori auto, cu o cota de peste 60%. Noile marci Rombat
– Tornado, Cyclon Calciu si Pilot – lansate in anul 2005, sunt realizate in tehnologia
calciu expandat. Aceste baterii acopera si segmentul de piata reprezentat de
autovehiculele noi, aparute in ultimii ani, echipate cu consumatori suplimentari de
energie.

Firma din Bistrita fabrica acumulatori pentru toate segmentele de piata – autoturisme,
autovehicule comerciale, masini grele (camioane si autobuze), iar 20% din productie ia
calea exportului. “Conform previziunilor Eurobat, pentru perioada 2005 – 2008, parcul
auto in tarile din Europa va avea o crestere medie anuala de circa 4,5%”, ne comunica
Ioan Repede, director general la Rombat. “Piata europeana de baterii auto va avea o
rata de crestere inferioara celei a parcului auto. Explicatia rezida in marirea duratei de
viata a bateriilor, datorita atat nivelului calitativ superior al acestora, cat si innoirii
parcului auto.”

Referitor la situatia inregistrata in Romania, Ioan Repede ne informeaza ca piata de

baterii auto/ piese de schimb este influentata negativ de numarul mare de autovehicule
inmatriculate, dar care nu circula sau circula foarte putin, si in mod pozitiv de gradul
ridicat de innoire a parcului auto. Pe de alta parte insa, durata de viata a bateriilor
creste. Concluzia: in Romania, piata de acumulatori/piese de schimb auto se restrange.

Ce schimbari va aduce industriei de profil aderarea tarii noastre la UE? Liderul pietei nu
are emotii din acest punct de vedere: “Eliminarea barierelor vamale pentru importul de
baterii din UE a determinat comercializarea acestora in conditii practic identice cu cele
de pe piata europeana. Produsele noastre sunt conforme cu normele europene si deja
exportam in UE. In consecinta, integrarea din 2007 se va realiza, pentru firma noastra,
fara “socuri”“, apreciaza directorul general al societatii Rombat.

La ce ne putem astepta In viitor

• De-a lungul existentei sale, societatea noastra, care pana in martie 2005 a purtat
numele Electro Auto Service, a evoluat cu pasi marunti. Cel mai mare salt, un adevarat
“boom” in istoria firmei, l-am inregistrat in 2004, cand cifra de afaceri a crescut
considerabil fata de anul anterior.

• Anul trecut, am infiintat un laborator de testare a acumulatorilor auto. In acest sens, am

investit 110 mii de euro in aparatura de ultima ora, achizitionata din Germania. Putem
spune, cel putin din acest punct de vedere, ca suntem pregatiti pentru Uniunea
Europeana.

• Dificultatile cu care ne confruntam in prezent tin de cresterea, pe plan mondial, a

preturilor la plumb, mase plastice, energie, gaze.

• De asemenea, din cinci fabrici de acid sulfuric existente la un moment dat in Romania,
a mai ramas una, si aceea urmand sa se inchida in luna mai. In aceste conditii, va trebui
sa recurgem la importuri.

• Toate aceste probleme vor duce, cu siguranta, la scumpirea acumulatorilor auto

incepand cu acest an, cu atat mai mult cu cat si manopera trebuie sa creasca in
Romania.

• Scumpirile care vor urma vor avea ca efect scaderea vanzarilor. Pe de alta parte, orice
firma americana sau vest-europeana de profil ar putea deveni interesata sa deschida o
fabrica de acumulatori in Romania, ceea ce ar conduce la o schimbare substantiala a
situatiei existente in acest moment pe piata locala.

Aristide Caranda, director general Caranda Baterii

Plafon mai mare pentru IMM-uri

 
Plafonul privind cifra de afaceri a unei firme care se incadreaza in categoria intreprindere
mica si mijlocie (IMM) va fi majorat de la opt milioane de euro la 50 de milioane, iar
valoarea activelor detinute de la opt milioane de euro la 43 milioane. Executivul
precizeaza, intr-un comunicat, ca actul normativ preia in legislatia nationala
recomandarile Comisiei Europene nr. 2003/361/ EC privind definirea intreprinderilor
micro, mici si mijlocii. Ordonanta modifica Legea nr. 346/2004 privind stimularea
infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Proiectul de ordonanta a fost initiat
de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. Agentia a aratat
ca introducerea pragurilor referitoare la cifra de afaceri si la activele totale sunt definitorii
in dimensionarea schemelor de ajutor de stat, care vor fi proiectate in anul 2006, pe
diverse paliere de interventie si categorii de IMM. In plus, aceste prevederi vor permite
IMM-urilor romanesti sa aiba acces la fondurile structurale. Actul normativ stabileste
definirea microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii in functie de numarul de
angajati, cifra de afaceri si activele totale.

Mai putin dependenti de Gazprom?

 
Oficiali din opt state est-europene au cerut ca Uniunea Europeana sa ia masuri politice
si financiare urgente pentru reducerea dependentei fata de importurile de gaze din
Rusia. “Politica energetica europeana din ultimii ani a fost caracterizata atat de lipsa
unor decizii, cat si de existenta unor directive insuficient de stricte”, a declarat ministrul
ungar al Economiei, Janos Koka. Oficiali din Austria, Republica Ceha, Ungaria, Polonia,
Slovacia si Slovenia, Romania si Croatia s-au intalnit la Budapesta in conditiile in care
livrarile de gaze din Rusia au scazut din cauza temperaturilor extrem de scazute, in
paralel cu cresterea cererii. Koka a spus ca livrarile de gaze catre Ungaria s-au majorat
usor vineri, temperaturile fiind in crestere, dar a avertizat ca riscurile politice si
tehnologice se vor mentine. Grupul, caruia urmeaza sa i se alature cele trei state baltice,
precum si Serbia si Bosnia, solicita Uniunii Europene sa aprobe, in luna martie, un
program pentru imbunatatirea cooperarii in domeniul energetic si acordarea de sprijin
financiar Europei Centrale pentru proiecte din domeniul gazelor naturale. Proiectele
includ gazoductul Nabuco pentru transportul de gaze din Turcia catre Austria,
construirea unui terminal pentru gaz lichefiat in Croatia, precum si planurile Poloniei
referitoare la un terminal de gaz lichefiat la Marea Baltica si facilitarea accesului la gaze
furnizate de Norvegia.

Guvernul pune piciorul in pragul creditorilor

 
Institutiile financiare nebancare (IFN) vor fi obligate sa aiba un capital social minim de
200.000 de euro, echivalentul in lei, acesta urmand sa fie stabilit de BNR prin
reglementari, potrivit unei ordonante privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale,
aprobate de Guvern. Aceste entitati vor trebui sa se constituie ca societati comerciale pe
actiuni si vor include in denumirea lor sintagma “institutie financiara nebancara” sau
abrevierea acesteia, “IFN”. Ordonanta prevede ca Banca Nationala a Romaniei (BNR)
este singura autoritate in masura sa decida daca activitatea desfasurata de o entitate
este de natura activitatii de creditare si intra sub incidenta acestui act normativ.
Institutiile financiare nebancare pot desfasura urmatoarele activitati de creditare:
acordarea de credite, precum credite de consum, credite ipotecare si imobiliare,
microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale si operatiuni de factoring, scontare,
forfetare; leasing financiar; emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv
garantarea creditului; acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare
(amanetare prin case de amanet); acordarea de credite catre membrii unor asociatii fara
scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor,
in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor (case de ajutor reciproc).

Camera de Comert nu vrea legea meseriilor

 
Vicepresedintele PD Ioan Oltean a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca
proiectul legii meseriilor, initiat de un grup de parlamentari democrati, este primit cu
rezerve de reprezentantii Camerei de Comert si Industrie (CCI) pentru ca, daca va
deveni lege, CCI va pierde multi membri. “In proiectul de lege am prevazut, dupa model
german, crearea unei camere paralele, care va fi una a meseriasilor, nefiind obligatorie
inscrierea lor la Camera de Comert, cel putin in logica meseriilor din Germania, ceea ce
inseamna ca aceasta din urma va pierde membri cotizanti”, a declarat Ioan Oltean.
Deputatul PD a spus ca va cere sprijin guvernamental pentru adoptarea cat mai rapida a
actului normativ, in pofida opozitiei cu care se confrunta initiatorii legii. La randul sau,
deputatul PD Augustin Zegrean a declarat ca, in urma unei vizite facute in Germania
pentru a se documenta in vederea conceperii acestui proiect de lege, a aflat ca din
Camera Meseriilor din Germania fac parte peste 18.000 de membri, organizati in bresle.

Ne putem imprumuta sapte miliarde de euro

 
Plafonul de indatorare publica depaseste sapte miliarde de euro pe acest an, a declarat
ministrul de stat Gheorghe Pogea. El a adaugat ca anul 2006 va fi anul investitiilor in
Romania, si nu numai la nivel declarativ. “Romania este pregatita sa finanteze proiectele
de investitii. Plafonul de indatorare publica pe 2006 a fost aprobat si el este la nivelul a
peste 4,6 miliarde de euro de pe piata externa si la nivelul a peste 2,7 miliarde de euro,
echivalentul in lei, de pe piata interna”, a afirmat ministrul de stat. Proiectele de finantare
sunt din domeniile infrastructurii, educatiei, sanatatii si justitiei. In domeniul educatiei
sunt patru mari proiecte nationale. Unul este cel a constructiei de campusuri scolare,
peste 80 in toata tara, astfel ca elevii care invata in scoli cu un numar redus de copii sa
poata fi transportati in scolile din centrele de comuna. Acolo au toate conditiile necesare
pentru desfasurarea unui invatamant de calitate. Al doilea proiect este al finantarii de
microbuze pentru transportul elevilor. Al treilea proiect se refera la reabilitarea caminelor
studentesti.

Marcile chinezesti iau cu asalt piata auto mondiala

Articol de Anca Chilom, Sorin Barariu
 
Sectorul productiei de autovehicule se afla in fata unei noi provocari. Dupa socul
“miracolului japonez” si, de curand, al celui sud-coreean, China tinde sa devina cel mai
important jucator. Majoritatea producatorilor cu traditie curteaza asiduu Beijing-ul pentru
a intra in gratiile sale.

Chery, Geely si Donfeng. Nu sunt numele unor eroi din serialele de desene animate, ci
denumirile masinilor care vor rula in viitorul apropiat pe autostrazile din Europa si
America de Nord. Asaltul masinilor chinezesti este abia la inceput, iar prezenta
producatorilor din aceasta tara la marile expozitii auto nu impresioneaza inca nici un
critic auto. Cu toate acestea, un recent studiu realizat de KPMG arata o crestere a
notorietatii marcilor asiatice, 88% din cei chestionati asteptandu-se ca acestea sa
castige si mai mult din cota de piata. La intrebarea referitoare la marcile care vor
inregistra, cu cea mai mare probabilitate, o crestere a cotei de piata, aproape 80% din
cele 140 de persoane cu functii executive din industria auto care au participat la sondaj
au indicat marcile sud-coreene si pe cele chinezesti. Reprezentantii KPMG sunt de
parere ca in urmatorii cinci ani s-ar putea inregistra un asalt sustinut pe pietele europene
din partea acestor marci in dezvoltare. “Acestea vor trebui sa depaseasca barierele
impuse de numele de marca, de sustinerea dealerilor, de imagine si calitate, dar, daca
reusesc acest lucru, se vor indrepta probabil initial spre pietele scazute ca pret ale
Europei de Est, in care sensibilitatea la pret ar putea sa invinga loialitatea fata de o
marca, iar terenul de joc ar putea fi mai echilibrat din punctul de vedere al retelelor de
distributie”, precizeaza reprezentantii KPMG.

Acum aproape jumatate de secol, masinile unui producator japonez aproape

necunoscut, Toyota, isi faceau intrarea pe piata americana. In 2006, acesta ar putea
deveni liderul industriei auto, depasind General Motors, compania care a dominat
autoritar piata in ultimele decenii.

Majoritatea analistilor auto prevad o evolutie similara pentru autovehiculele chinezesti:

debut modest pe segmentul economic, acapararea constanta a segmentelor superioare,
constructia unor marci puternice si, in final, asaltul generalizat asupra liderului pietei.

Asa au inceput japonezii, iar coreenii le-au urmat strategia cu fidelitate. In ultimii zece
ani, producatorii americani nu au reusit sa recastige cotele de piata pierdute in favoarea
asiaticilor. In 2004, exporturile chinezesti au luat drumul Iranului, Siriei si a unor piete din
Africa. Anul trecut, primele modele, o mica masina de oras si un offroad vandut la
jumatate de pret fata de concurenta, au ajuns in Europa. Consumatorii americani nu mai
au mult de asteptat pana la invazia chineza. Modele ieftine vor fi vandute in SUA din
acest an sau din 2007.

Producatorii chinezi beneficiaza de atuuri greu de contracarat. Mana de lucru ieftina este
doar un aspect. Stimulentele acordate de autoritati au favorizat investitiile straine, care
au creat o baza industriala pentru asamblarea autovehiculelor. Asa au aparut peste
noapte zeci de producatori auto, care pur si simplu au copiat modele occidentale sau
japoneze. Bancile controlate de stat si de autoritatile centrale au acordat credite la
discretie, ceea ce a sporit enorm capacitatea de productie in numai cativa ani.

Evident, producatorii straini, de la Volkswagen la Ford si de la General Motors la Toyota,

s-au repezit sa investeasca in noi capacitati de productie in aceasta zona. Aceastea au
luat forma societatilor mixte cu parteneri locali, singura permisa de catre guvernul
comunist. Firmele chinezesti au astfel posibilitatea sa produca modele pe cont propriu,
in colaborare cu partenerii externi sau doar sa gazduiasca productia unui investitor
strain. Ca urmare a investitiilor masive, capacitatea de productie a sporit mult mai
repede decat cererea, e drept fenomenala, a pietei chineze. In consecinta, profiturile s-
au prabusit in ultimii trei ani, iar producatorii, fie ei chinezi sau straini, incep sa se
gandeasca la export ca la o cale de evitare a falimentului. Cei mai dornici de export sunt
producatorii chinezi, pentru ca americanii, europenii si japonezii se confrunta pe propriile
piete cu excedente masive de capacitati de productie.

Miza afirmarii Chinei pe piata auto mondiala este enorma. Sectorul de productie a
autovehiculelor reprezinta 10-12% din produsul intern brut. Cum aceasta tara gazduieste
o cincime din populatia lumii, potentialul pietei chineze nu poate fi ignorat de marii
jucatori din industria de profil.

Ritmul Inmatricularilor de autoturisme va creste ametitor pe piata chineza

Apetitul chinezilor pentru masini a explodat la sfarsitul anilor ‘90. Principala explicatie
pentru numarul tot mai mare de autovehicule de pe drumurile din China este cresterea
economica sustinuta. Datorita acesteia, tot mai multi consumatori au dispus, pentru
prima data, de mijloacele financiare pentru achizitionarea unei masini. Cresterea pietei
reprezinta o oportunitate, dar si o amenintare la adresa producatorilor auto traditionali.
Pe langa perspectiva vanzarilor masive, exista temerea ca jucatorii chinezi fura
tehnologie pe care o folosesc apoi la propriile modele.

Ponderea pietei chineze In vanzarile mondiale

Potrivit analistilor, China va deveni in 2010 a doua piata auto din lume dupa SUA,
devansand Japonia. In 2007, principalii jucatori chinezi vor incepe sa exporte masiv in
America de Nord, dupa debutul european din 2005. Deocamdata, companiile chinezesti
exporta mai ales in Africa, Orientul Mijlociu si tarile din Asia de Sud-Est. Anul trecut ,
productia de autovehicule a Chinei a crescut cu zece procente fata de 2004 si cu 70%
comparativ cu 2003. Geely, cel mai mare producator auto privat din China, a anuntat in
toamna anului trecut ca, pana in 2015, intentioneaza sa-si majoreze productia cu doua
milioane de unitati.
Marcile chinezesti iau cu asalt piata auto mondiala
Articol de Anca Chilom, Sorin Barariu
 
Sectorul productiei de autovehicule se afla in fata unei noi provocari. Dupa socul
“miracolului japonez” si, de curand, al celui sud-coreean, China tinde sa devina cel mai
important jucator. Majoritatea producatorilor cu traditie curteaza asiduu Beijing-ul pentru
a intra in gratiile sale.

Chery, Geely si Donfeng. Nu sunt numele unor eroi din serialele de desene animate, ci
denumirile masinilor care vor rula in viitorul apropiat pe autostrazile din Europa si
America de Nord. Asaltul masinilor chinezesti este abia la inceput, iar prezenta
producatorilor din aceasta tara la marile expozitii auto nu impresioneaza inca nici un
critic auto. Cu toate acestea, un recent studiu realizat de KPMG arata o crestere a
notorietatii marcilor asiatice, 88% din cei chestionati asteptandu-se ca acestea sa
castige si mai mult din cota de piata. La intrebarea referitoare la marcile care vor
inregistra, cu cea mai mare probabilitate, o crestere a cotei de piata, aproape 80% din
cele 140 de persoane cu functii executive din industria auto care au participat la sondaj
au indicat marcile sud-coreene si pe cele chinezesti. Reprezentantii KPMG sunt de
parere ca in urmatorii cinci ani s-ar putea inregistra un asalt sustinut pe pietele europene
din partea acestor marci in dezvoltare. “Acestea vor trebui sa depaseasca barierele
impuse de numele de marca, de sustinerea dealerilor, de imagine si calitate, dar, daca
reusesc acest lucru, se vor indrepta probabil initial spre pietele scazute ca pret ale
Europei de Est, in care sensibilitatea la pret ar putea sa invinga loialitatea fata de o
marca, iar terenul de joc ar putea fi mai echilibrat din punctul de vedere al retelelor de
distributie”, precizeaza reprezentantii KPMG.

Acum aproape jumatate de secol, masinile unui producator japonez aproape

necunoscut, Toyota, isi faceau intrarea pe piata americana. In 2006, acesta ar putea
deveni liderul industriei auto, depasind General Motors, compania care a dominat
autoritar piata in ultimele decenii.

Majoritatea analistilor auto prevad o evolutie similara pentru autovehiculele chinezesti:

debut modest pe segmentul economic, acapararea constanta a segmentelor superioare,
constructia unor marci puternice si, in final, asaltul generalizat asupra liderului pietei.
Asa au inceput japonezii, iar coreenii le-au urmat strategia cu fidelitate. In ultimii zece
ani, producatorii americani nu au reusit sa recastige cotele de piata pierdute in favoarea
asiaticilor. In 2004, exporturile chinezesti au luat drumul Iranului, Siriei si a unor piete din
Africa. Anul trecut, primele modele, o mica masina de oras si un offroad vandut la
jumatate de pret fata de concurenta, au ajuns in Europa. Consumatorii americani nu mai
au mult de asteptat pana la invazia chineza. Modele ieftine vor fi vandute in SUA din
acest an sau din 2007.

Producatorii chinezi beneficiaza de atuuri greu de contracarat. Mana de lucru ieftina este
doar un aspect. Stimulentele acordate de autoritati au favorizat investitiile straine, care
au creat o baza industriala pentru asamblarea autovehiculelor. Asa au aparut peste
noapte zeci de producatori auto, care pur si simplu au copiat modele occidentale sau
japoneze. Bancile controlate de stat si de autoritatile centrale au acordat credite la
discretie, ceea ce a sporit enorm capacitatea de productie in numai cativa ani.

Evident, producatorii straini, de la Volkswagen la Ford si de la General Motors la Toyota,

s-au repezit sa investeasca in noi capacitati de productie in aceasta zona. Aceastea au
luat forma societatilor mixte cu parteneri locali, singura permisa de catre guvernul
comunist. Firmele chinezesti au astfel posibilitatea sa produca modele pe cont propriu,
in colaborare cu partenerii externi sau doar sa gazduiasca productia unui investitor
strain. Ca urmare a investitiilor masive, capacitatea de productie a sporit mult mai
repede decat cererea, e drept fenomenala, a pietei chineze. In consecinta, profiturile s-
au prabusit in ultimii trei ani, iar producatorii, fie ei chinezi sau straini, incep sa se
gandeasca la export ca la o cale de evitare a falimentului. Cei mai dornici de export sunt
producatorii chinezi, pentru ca americanii, europenii si japonezii se confrunta pe propriile
piete cu excedente masive de capacitati de productie.

Miza afirmarii Chinei pe piata auto mondiala este enorma. Sectorul de productie a
autovehiculelor reprezinta 10-12% din produsul intern brut. Cum aceasta tara gazduieste
o cincime din populatia lumii, potentialul pietei chineze nu poate fi ignorat de marii
jucatori din industria de profil.
Ritmul Inmatricularilor de autoturisme va creste ametitor pe piata chineza
Apetitul chinezilor pentru masini a explodat la sfarsitul anilor ‘90. Principala explicatie
pentru numarul tot mai mare de autovehicule de pe drumurile din China este cresterea
economica sustinuta. Datorita acesteia, tot mai multi consumatori au dispus, pentru
prima data, de mijloacele financiare pentru achizitionarea unei masini. Cresterea pietei
reprezinta o oportunitate, dar si o amenintare la adresa producatorilor auto traditionali.
Pe langa perspectiva vanzarilor masive, exista temerea ca jucatorii chinezi fura
tehnologie pe care o folosesc apoi la propriile modele.
Ponderea pietei chineze In vanzarile mondiale
Potrivit analistilor, China va deveni in 2010 a doua piata auto din lume dupa SUA,
devansand Japonia. In 2007, principalii jucatori chinezi vor incepe sa exporte masiv in
America de Nord, dupa debutul european din 2005. Deocamdata, companiile chinezesti
exporta mai ales in Africa, Orientul Mijlociu si tarile din Asia de Sud-Est. Anul trecut ,
productia de autovehicule a Chinei a crescut cu zece procente fata de 2004 si cu 70%
comparativ cu 2003. Geely, cel mai mare producator auto privat din China, a anuntat in
toamna anului trecut ca, pana in 2015, intentioneaza sa-si majoreze productia cu doua
milioane de unitati.
OMV a obtinut doua licente de explorare in Noua Zeelanda
 
Grupul OMV a obtinut doua noi licente de explorare offshore acordate de catre
Ministerul Dezvoltarii Economice din Noua Zeelanda. Licentele au fost acordate
companiei OMV New Zealand Ltd, o subsidiara detinuta de OMV Aktiengesellschaft in
parteneriat cu Origin Energy Limited, o companie australiana din domeniul energetic.

Cele doua licente sunt localizate in Bazinul Northland, in largul regiunii de la sud-vest de
Auckland. Aceste doua licente constituie primul pas offshore al OMV in afara licentelor
de explorare in Bazinul Taranaki si vor implica investitii, in parteneriat, de o valoare
totala care se ridica la 8,5 milioane euro. OMV estimeaza ca cercetarile seismice vor
incepe in 2006/07, urmate de o perioada de evaluare si interpretare a datelor de cel mult
12 luni.

OMV detine un portofoliu echilibrat al diviziei internationale de Explorare si Productie in

17 tari, structurat in 5 regiuni importante, si anume zona Dunarii si Marea Adriatica,
Africa de Nord, Marea de Nord britanica, Orientul Mijlociu / Marea Caspica si Australia /
Noua Zeelanda.

In urma achizitiei a 51% din Petrom totalul productiei zilnice a OMV este de aproximativ
340.000 barili pe zi, rezervele companiei fiind de aproape 1,4 miliarde barili.

Sursa: Capital, 03 februarie 2006

Cultivarea soiei modificate genetic va fi interzisa de la 1 ianuarie 2007

Articol de Dragos Comache
 
Guvernului Romaniei a decis interzicerea cultivarii de soia modificata genetic in
Romania incepand cu data de 1 ianuarie 2007, conform reglementarilor in vigoare în
Uniunea Europeana.

Aceasta decizie a venit ca urmare a numeroaselor dezbateri la nivel european pe tema

organismelor modificate genetic (OMG), precum si sensibilitatea politica a subiectului.
Majoritatea statelor membre si majoritatea consumatorilor europeni se opun cultivarii
plantelor modificate genetic si utilizarii produselor obtinute din acestea. In Uniunea
Europeana acest tip de soia nu este aprobat pentru cultivare.

Pentru anul in curs, cultivarea soiei modificate genetic va fi acceptata cu respectarea

unor conditii ce urmeaza a fi adoptate in perioada imediat urmatoare prin hotarare de
Guvern.

Romania va continua armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene,

construirea cadrului institutional pentru implementarea acesteia, in vederea intaririi
sistemului de inspectie si control al activitatilor cu organisme modificate genetic.

Sursa: Capital , 03 februarie 2006

Spiritul de afaceri in mediul rural este inexistent

Articol de Dragos Comache
 
Majoritatea covarsitoare a romanilor din mediul rural nu intentioneaza sa-si infiinteze o
ferma sau o afacere proprie si considera ca statul ar trebui sa isi asume mai multa
responsabilitate pentru bunastarea fiecaruia, potrivit ultimului Eurobarometru Rural
publicat miercuri de Fundatia pentru o Societate Deschisa.

Astfel, 81% dintre tarani nu cred ca in urmatorii cinci ani isi vor dezvolta o ferma sau o
exploatatie agricola, si in proportie de 79 de procente nu vor infiinta firme sau afaceri
proprii, altele decat ferme, in usoara scadere fata de anul 2002. De asemenea, in
proportie de 86%, in familiile din mediul rural nu exista nici o persoana care sa detina in
proprietate sau sa fie asociata intr-o intreprindere sau o afacere.

In continuare, 22% dintre romanii care traiesc la tara sunt in foarte mare masura de
acord ca statul sa isi asume responsabilitatea pentru bunastarea fiecaruia dintre ei, iar
mai mult de jumatate ar prefera un salariu mic, dar sigur in detrimentul unui salariu mare
dar mai putin sigur.

Cat priveste starea de saracie accentuata din mediul rural, persoanele intervievate
considera, paradoxal, in proportie de 42%, ca motivul acesteia il constituie lenea.

Eurobarometrul a fost realizat pe un esantion de 1516 persoane care locuiesc in

comunele si satele romanesti.

Sursa: Capital, 01 februarie 2006

Noi resurse de numerotatie pentru Orange si Mobifon

Articol de Dragos Comache
 
Agentia Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a alocat doua milioane de
numere pentru servicii de telefonie mobila companiilor Orange Romania si Mobifon,
potrivit unui comunicat al agentiei.

Orange Romania a primit dreptul de a utiliza inca un milion de numere pentru furnizarea
de servicii de telefonie mobilă. Pana in acest moment, companiei i-au fost alocate in
total 11 milioane de numere nationale din domeniul 0Z=07, 3.000 de numere Premium
Rate, precum si indicativul individual 1034 pentru selectarea transportatorilor cu ton
intermediar.

Companiei Mobifon i-au fost suplimentate resursele de numerotatie alocate anterior cu

un milion de numere care vor fi folosite pentru furnizarea de servicii de telefonie mobila,
operatorul dispunand din acest moment de 10 milioane de numere pentru aceste
servicii.

Aflata la prima solicitare de resurse de numerotatie, compania Digicom Systems a primit

dreptul de a utiliza 10.000 de numere care vor fi folosite pentru furnizarea serviciilor de
telefonie fixa an Bucuresti.

De asemenea, companiei Acord Telecom i-au fost alocate, in plus fata de resursele
detinute, indicativul individual cu ton intermediar pentru selectarea transportatorilor 1056
si indicativul individual fara ton intermediar pentru selectarea transportatorilor 1656.

Sursa: Captal, 01 februarie 2006

BVB si BMFMS au fost autorizati ca operatori de piata

Articol de Dragos Comache
 
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat ca operatori de piata Bursa
de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS)
precum si pietele reglementate administrate de aceste entitati.

Documentele care stau la baza autorizatiilor de functionare ale BVB si BMFMS au fost
analizate de CNVM, solicitandu-se anumite modificari care trebuie adoptate de organele
statutare ale celor doi operatori de piata in termen de 45 de zile de la intrarea acestora
in vigoare, pentru a se asigura deplina conformitate cu cadrul legislativ actual.

De asemenea, in cazul BVB, se prevede ca o conditie suspensiva a valabilitatii

autorizatiei de functionare externalizarea activitatilor de depozitare si decontare, in
termen de 45 de zile.

Sursa: Capital, 01 februarie 2006

Dezechilibru de 10 miliarde de euro in balanta comerciala

Articol de Dragos Comache
 
Deficitul comercial al Romaniei in anul 2005 a fost de 10,31 miliarde euro cu 40,4% mai
mult decat in anul 2004, potrivit unui comunicat al Institutului National de Statistica (INS).
Cresterea a depasit-o pe cea din anul precedent, in conditiile in care deficitul balantei
comerciale din 2004 avansase cu 31,4% fata de cel din 2003.

Exporturile realizate in anul 2005 au fost de 22,25 miliarde euro, valoarea acestora fiind
cu 17,5% mai mare fata de anul 2004, in timp ce importurile au insumat 32,56 miliarde
euro, cu 23,9% mai mult fata de anul precedent.

In structura pe marfuri a exporturilor articolele de imbracaminte detin primul loc cu 4,21

miliarde de euro nivel in scadere cu 0,1% fata de cel din 2004. Exporturile de masini si
dispozitive mecanice s-au majorat cu 18,6% la 3,94 miliarde euro, iar cele de produse
metalurgice cu 12,8% pana la valoarea de 3,29 miliarde euro. Cea mai mare crestere a
exporturilor, de 81%, a fost inregistrata la produsele minerale care au atins 2,46 miliarde
euro.

Primul loc in structura importurilor este detinut de categoria masini si dispozitive

mecanice, masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de
reprodus sunetul si imaginile cu o valoare de 7,62 miliarde euro, mai mult cu 22,1% fata
de 2004. Urmatoarele locuri sunt detinute de produsele minerale si articolele de
imbracaminte cu 5,07 si respectiv 3,33 miliarde euro.
Principalul partener comercial al Romaniei este Uniunea Europeana care detine 67,6%
din ponderea exporturilor si 62,2% din cea a importurilor.

Sursa: Capital, 01 februarie 2006

Rezervele internationale ale BNR au crescut cu aproape jumatate de miliard de

euro
Articol de Dragos Comache
 
Rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) au crescut cu 471,5 milioane
euro in luna ianuarie 2006, la nivelul de 17,26 miliarde euro, potrivit unui comunicat al
institutiei.

Cresterea a fost rezultatul unor intrari 912,9 milioane euro reprezentand venituri din
administrarea rezervei internationale, modificarea rezervelor minime in valuta constituite
de bancile comerciale precum si a unor cedari de valuta la rezerva statului.
Iesirile, in valoare de 441,4 milioane euro, au reprezentat plati de rate si dobanzi
scadente la datoria publica externa directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice,
modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale si comisioane
bancare.

Rezerva de aur s-a mentinut la 104,8 tone. In conditiile evolutiilor preturilor

internationale, valoarea acesteia a crescut la 1,58 miliarde euro, ceea ce face ca
rezervele internationale ale Bancii Nationale a Romaniei, valute plus aur, sa se situeze
la peste 18,85 miliarde euro.

Pana la finele anului 2006, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si
garantate de Ministerul Finantelor Publice insumeaza 1.201 milioane euro.

Sursa: Capital, 02 februarie 2006

IGCTI a alocat autorizatiile pentru transport pe luna februarie

Articol de Dragos Comache
 
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) a alocat, prin
intermediul sistemului electronic, autorizatiile auto pentru transportul rutier international
de marfa pentru luna februarie, potrivit unui comunicat al institutiei.

Cele mai multe solicitari au fost pentru Italia, Ungaria, Germania sau Slovenia. Astfel, au
fost distribuite pentru Italia 4.195 autorizatii, peste 3.700 dintre acestea fiind autorizatii
de tipul „Destinatie Tranzit”. Pentru Ungaria au fost distribuite peste 6.850 autorizatii,
pentru Germania 6.539 autorizatii, iar pentru Slovenia 1.955 autorizatii.

Procesul de alocare a autorizatiilor s-a desfasurat in data de 27 ianuarie 2006. In

perioada 23-27 ianuarie 2006, operatorii de transport international de marfa au avut
posibilitatea de a alege traseele si tarile de destinatie.

Urmatoarea alocare va avea loc la sfarsitul lunii februarie, cand vor fi distribuite
autorizatiile auto pentru luna martie. De la inceputul anului, au fost distribuite prin
intermediul sistemului electronic peste 36.000 de autorizatii pentru 2.421 operatori care
detin certificat digital.

Sursa: Capital, 31 ianuarie 200

LG Electronics Romania a realizat o cifra de afaceri de 50 milioane euro in 2005

 
Cifra de afaceri a companiei LG Electronics a atins, in Romania, la sfarsitul anului 2005
cifra de 50 milioane euro, potrivit unui comunicat al companiei sud-coreene.

“Cele mai dinamice vanzari au fost inregistrate pe segmentul tehnologiei IT si accesorii

IT. Consumatorii romani sunt recunoscuti pentru interesul lor pentru produsele
electronice si IT de ultima generatie, astfel ca au crescut considerabil vanzarile de
monitoare LCD si televizoare cu plasma'', a spus Han Khyu, presedinte LG Electronics
Romania.

La nivel global, totalul vanzarilor pe anul 2005 a fost de peste 37,5 miliarde euro, fata de
36,5 miliarde euro in anul 2004. Previziunile financiare ale companiei LG pentru anul
2006 vizeaza o crestere a vanzarilor de 8 - 10% fata de anul 2005.

Avand peste 70.000 de angajati in 76 de filiale in 39 de tari din intreaga lume, LG

Electronics cuprinde 4 companii: Mobile Communications, Digital Appliance, Digital
Display si Digital Media.

LG Electronics se afla pe piata din Romania incepand din anul 1990, prin intermediul
distribuitorilor autorizati, si din anul 2004 ca LG Electronics Romania

Sursa: Capital, 30 ianuarie 2006

110 milioane pentru instantele romanesti

Articol de Dragos Comache
 
Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) va sprijini reforma Justitiei
din Romania cu 110 milioane de euro, conform acordului de imprumut incheiat anul
trecut si semnat, vineri, de institutia bancara si de Guvern.

Costul total al proiectului privind reforma sistemului judiciar, care va fi sprijinit financiar
de BIRD, este de 142 milioane de euro. Guvernul Romaniei va aloca pentru acest
proiect, prin bugetul ministerului Justitiei, suma de 32 milioane euro.

Banii vor sustine, in primul rand, investitiile care vizeaza infrastructura si reforma
administratiei instantelor, precum si dezvoltarea institutionala a principalelor entitati
juridice.

Reabilitarea cladirilor instantelor va conduce la imbunatatirea accesului public, va

contribui la o mai buna rationalizare a facilitatilor instantelor si va spori securitatea. O
componenta a proiectului are ca scop cresterea eficientei, imbunatatirea calitatii
serviciilor si recastigarea increderii publice, prin adoptarea de catre instante a unor
tehnici administative moderne.
Printr-o alta componenta importanta a proiectului va fi oferita asistenta pentru
dezvoltarea unor institutii judiciare precum Consiliul Suprem al Magistraturii, Ministerul
Justitiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie Acestea vor fi ajutate sa dezvolte politici
judiciare pe termen lung, comunicarea interna si externa, astfel incat sistemul judiciar din
Romania sa beneficieze de o independenta sporita.

Sursa: Capital, 27 ianuarie 2006

6.000 de hectare pentru Centura Verde a Bucurestiului

Articol de Dragos Comache
 
In această primavara va fi demarat un amplu proiect de impaduriri in jurul Capitalei,
proiect denumit Centura Verde a Capitalei, potrivit ministrului agriculturii Gheorghe
Flutur.

Initiativa presupune impadurirea a circa 6.000 de hectare de terenuri la periferia

Capitalei, suprafete aflate pe raza sectoarelor Capitalei si a comunelor limitrofe. Astfel,
intr-o perioada de cativa ani, se urmareste dublarea suprafetei impadurite din jurul
Bucurestiului, in special prin valorificarea terenurilor degradate. Fondurile necesare vor
veni din surse SAPARD, din alocatii bugetare ale Ministerului Agriculturii, din sume ale
Consiliilor Locale precum si din sponsorizari.

In cursul lunii februarie 2006 se vor identifica primele terenuri pe care primariile le pot
pune la dispozitie pentru demararea proiectului Centura Verde a Bucurestiului.

Sursa: Capital, 27 ianuarie 2006

Rubrica „Business”

Regrupari de forte pe piata bauturilor spirtoase

Articol de Stefan Onica
 
Achizitia la nivel global de catre Pernod Ricard a companiei Allied Domecq a produs
efecte pana pe piata romaneasca a distributiei de bauturi alcoolice.

Pana in 2005, portofoliul de branduri importate de catre Allied Domecq in Romania era
cel putin impresionant. Este de ajuns sa spunem ca acesta cuprindea cele mai vandute
trei marci de whisky, Ballantine’s, Jack Daniel’s si Teacher’s, la care se adauga
Finlandia, vodca de import cu cele mai mari volume vandute in Romania, coniacul
Courvoisier si whisky-ului irlandez Tullamore Dew. Iar lista poate continua. Cu o cifra de
afaceri de aproximativ 20 milioane de euro, Allied Domecq domina autoritar o piata
bauturilor alcoolice de import care se ridica la circa 45-50 milioane de euro. Pentru
Tudor Furir, country manager al Alied Domecq, vremurile in care compania pe care o
conduce domina autoritar piata nu par a fi apus. Mai ales dupa ce Allied Domecq a fost
cumparata la nivel global de Pernod Ricard, al doilea jucator de pe piata distributiei de
bauturi alcoolice din lume. “Este prevazuta o jonctiune cu filiala din Romania a Pernod
Ricard, insa nu pot spune cand se va intampla aceasta. Oricum, nu va dura foarte mult”,
spune Furir. El mai spune ca nou formata companie va detine prima pozitie in piata, cu o
cifra de afaceri de 15 milioane de euro anual.

Primele efecte ale achizitiei la nivel global au constat intr-o reorganizare a pietei
romanesti. Este vorba de desprinderea unui numar destul de mare de branduri din
portofoliul Allied Domecq. Au fost mai intai Teacher’s, Tequilla Sauza si Courvoisier, a
caror distributie in Romania a fost preluata de companiile Cristalex si Heinrig. “La nivel
global, aceste marci sunt ale companiei Fortune Brands si erau distribuite de Allied
Domecq. Dupa achizitia de catre Pernod Ricard, Fortune Brands a avut o intelegere ca
marcile proprii sa fie distribuite de altcineva. Aceasta este explicatia”, spune Tudor Furir.
Acelasi lucru s-a intamplat si cu producatorul Brown-Forman, care detine marcile Jack
Daniel’s, Finlandia si Southern Comfort. “Brown-Forman a decis ca este momentul sa
mearga singur in distributie”, explica country managerul Allied Domecq.

Cea mai spectaculoasa miscare a pietei a fost aparitia unui nou jucator, care a preluat
distributia marcilor Brown-Forman. Este vorba despre compania BDG Import, detinuta in
majoritate de omul de afaceri Pepe Berciu, care mai are si cluburile The Office si firma
Zero Production. Intrarea lui BDG pe piata distributiei de alcool i-a luat pe multi prin
surprindere, in conditiile in care marii jucatori se luptau deja pentru distributia exclusiva
de Jack Daniel’s, Finlandia si Southern Comfort.

Pentru Berciu, insa, era o miscare obligatorie. BDG se ocupase ani la rand de distributia
bauturii energizante Red Bull, iar el tocmai aflase ca producatorul austriac decisese sa
isi deschida propria filiala in Romania. “Red Bull pentru noi insemna circa 60-65% din
business. Deodata, am scazut de la 7-8 milioane de euro, pana la 3,5 milioane de euro.
Insa, noi aveam cheltuielile unei companii cu 7-8 milioane de euro. Deci trebuia sa
facem ceva”, spune Pepe Berciu. Acesta a trebuit sa caute distributia unor produse noi,
insa toate erau deja date pe piata. A aflat insa de disponibilitatea brandurilor lui Brown-
Forman in momentul in care a vrut sa obtina distributia pentru Jagermeister. A fost
intrebat de ce nu a depus oferta si pentru marcile lui Brown-Forman. “Am intrat ultimii in
joc si am reusit sa castigam”, explica Berciu. Obtinerea dreptului de distributie pentru
Romania a celor trei marci inseamna un venit anual de circa sase milioane de euro,
dintre care trei milioane aduse de Jack Daniel’s si doua milioane de catre Finlandia.

Principalele miscari ale pietei

• Cristalex – a preluat de la Allied Domecq distributia pentru Teacher’s, Tullamore Dew,

Carolans si Tequila Sauza. Mai detine distributia pentru: Absolut Vodka, Jim Beam,
Campari, Cinzano
• Solers – Distribuie in Romania marcile liderului mondial din domeniu, compania Diageo
Group: Johnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys. Alt brand: Metaxa
• Heinrig – a preluat de la Allied Domecq distributia pentru marca Courvoisier. Alte marci
distribuite pe piata romaneasca: Cutty Sark, Sierra Tequila, De Kuyper
• Pernod Ricard – distribuie in Romania marcile: Chivas, Jameson, Havana Club, Wild
Turkey, Wyborowa
• Allied Domecq – este compania care si-a micsorat puternic portofoliul incepand cu
2006. Distribuie marcile: Ballantine’s, Beefeater, Kahula, Tia Maria, Mumm
• BDG- este cel mai nou jucator de pe piata bauturilor de import dupa preluarea
distributiei brandurilor Jack Daniel’s, Finlandia si Southern Comfort.
Sursa: IWSR

Cei mai mari proprietari de marci din Romania

Articol de ANCA CHILOM, STEFAN ONICA
 
Companiile de pe primele trei locuri au in portofoliu peste 2.000 de denumiri
inregistrate

Firmele autohtone isi trec in cont marci pe banda rulanta. Numarul cererilor de
inregistrare a crescut exponential, depasind 20.000 la finele anului trecut. Iar integrarea
in Uniunea Europeana va accelera, cu siguranta, acest proces.

Tot mai multe companii de pe piata autohtona aleg sa-si protejeze marcile,
inregistrandu-le la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), desi o parte dintre
acestea nu sunt lansate imediat pe piata. “Companiile dobandesc astfel un drept
exclusiv asupra denumirii si au siguranta ca marca le este protejata impotriva
contrafacerii si imitarii”, spune Florina Iazu, avocat in cadrul firmei stefanica, Dutu &
Partners. “Aceasta strategie este foarte profitabila pentru titular, intrucat poate obtine
importante sume de bani prin transmiterea drepturilor asupra marcii inregistrate, prin
contracte de cesiune si de licenta de marca”, explica ea motivul acestui dute-vino
continuu la OSIM. Strategia este cat se poate de simpla si eficienta: firmele incep sa
constientizeze valoarea unei marci si, drept urmare, incep sa isi rezerve denumirile
pentru momentul in care vor lansa produse noi pe piata.

Asa au aparut companii care au inregistrate sute de denumiri din cele mai variate
domenii. Doru Resmerita, administratorul grupului de firme Galmopan din Galati, care
activeaza in domeniul alimentar, spune ca a depus cereri pentru aproape 900 de
denumiri de produse. Intr-un clasament al detinatorilor de marci inregistrate din
Romania, firma galateana figureaza pe pozitia a doua, dupa compania Intermark, parte
a grupului European Drinks, care a oprit peste 900 de denumiri. “Galmopan are o
activitate diversificata. In prezent avem in portofoliu peste 350 de produse alimentare. In
aceste conditii si tinand cont de planurile de dezvoltare pe termen scurt, am considerat
ca este necesar sa inregistram un numar mare de marci, astfel incat sa acoperim
intreaga gama de produse si servicii pe care o vom realiza”, explica Resmerita. Din toate
cele aproape 900 de marci ale Galmopan, in prezent sunt utilizate doar circa 50% din
ele.

Restul sunt puse la pastrare pentru a fi utilizate mai tarziu. “Le vom folosi insa intr-un
termen scurt”, continua Resmerita. Intr-un fel, acesta va fi obligat sa le lanseze pe piata
rapid, deoarece legislatia in vigoare spune ca, daca titularul marcii nu o foloseste vreme
de cinci ani de la data intregistrarii, decade din dreptul de proprietate asupra acesteia.
“Daca nu am fi inregistrat marcile, am fi pierdut mai mult. Tranzitia de la marca la brand
presupune investitii insemnate. Daca cineva inregistra intre timp o anumita denumire,
ne-ar fi putut cere retragerea produselor de pe piata”, spune administratorul Galmopan.
Pentru protectia unei marci timp de zece ani, valoarea minima a taxelor ce trebuie platite
la OSIM este de o suta de euro. Costul creste, insa, proportional cu lista de produse sau
servicii corespunzatoare, putand ajunge la circa 2.000 de euro.
Televiziunea Romana figureaza si ea, cu peste 290 de marci, pe lista primelor zece
companii care au inregistrat pe cale nationala marci la OSIM. Reprezentantii postului
spun ca TVR nu si-a propus sa aiba cat mai multe marci, ci doar pe acelea pe care le
foloseste (titluri de emisiuni, sloganuri, sigle). “Este o decizie fireasca si chiar necesara
sa inregistram la OSIM marcile pe care le construim si pe care le promovam.
Inregistrarea marcii este o forma de “aparare” a produsului respectiv, in conditiile in care
concurenta pe piata mass media este mare si practicile nu sunt intotdeauna ortodoxe”,
precizeaza Departamentul de Comunicare si Relatii Internationale din TVR. Exista si in
Romania posibilitatea inregistrarii asa-ziselor “marci de blocaj” sau a indisponibilizarii
unor marci de catre firme care nu mai exista in Registrul Comertului, dar sunt trecute in
evidentele OSIM cu marci in vigoare. “Sumele platite pentru deblocarea unei marci
variaza intre cateva mii de euro si cateva milioane, in functie de valoarea marcii”, spune
avocatul Laurentiu Popescu de la firma Voicu&Filipescu.

Multinationalele folosesc, in general, o alta strategie. Ele inregistreaza de cele mai multe
ori in Romania familii de marci si nu simple denumiri. In aceste cazuri, portofoliile mari
de marci se justifica prin existenta unor game foarte largi de produse. Ce se intampla
insa in cazul in care o multinationala vine in Romania si isi gaseste marcile sale blocate?
De cele mai multe ori urmeaza un proces, dar pentru ca acesta dureaza foarte mult,
partile incearca sa ajunga rapid la o intelegere. Iar asta inseamna, de fapt, plata unei
sume de bani pentru cesionare. “Daca o multinationala constata atunci cand vine in
Romania ca are marci blocate, ea trebuie sa ceara in instanta decaderea din drepturi a
celui care a inregistrat anterior marca, chiar si atunci cand acesta nu a folosit-o timp de
cinci ani”, spune Laurentiu Popescu. Totusi, blocarea de marci este o practica utilizata
peste tot in lume si asta pentru simplul motiv ca este foarte profitabila.
Un lucru este cert. Desi procedura de inregistrare a unei marci la OSIM este destul de
greoaie si poate dura aproximativ un an, din motivele expuse mai sus, vom asista in
continuare la cresterea numarului de astfel de cereri pe piata din Romania.

Topul titularilor de marci

Companie
Nr. marci
Intermark SRL 912
Galmopan SA 895
Mars Incorporated 296
Societatea Romana de Televiziune 275
Colgate Palmolive Company 206
Procter&Gamble Company 197
Farmec SA 156
Rieni Drinks SA 149
SC Editura Cassandra SRL 148
SC Sicomed SA 147

Numarul cererilor de inregistrare de marci s-au triplat in ultimii zece ani. Potrivit datelor
furnizate de reprezentantii Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), anul trecut,
numarul cererilor de protejare a marcilor noi a ajuns la aproape 23.000, fata de 21.000 in
2004 si 17.000 in 2003. Pe primele trei locuri in topul primelor zece firme care au
inregistrat pe cale nationala marci la OSIM se afla:

• Intermark – compania apartine grupului European Drinks, detinut de oamenii de afaceri

Ioan Micula si Viorel Micula.
• Galmopan – afacerile grupului de firme Galmopan sunt concentrate in industria
alimentara, depozitarea cerealelor si imobiliare. Per total, cifra de afaceri a grupului a
fost, in 2004, de circa 32 de milioane euro.
• Mars Incorporated - compania multinationala Mars Incorporated are in portofoliul sau
marci cunoscute in intreaga lume: Mars, Snickers, Twix, Bounty, Whiskas, Pedigree,
Chappi, Kitekat, Uncle Ben’s etc. Pe piata locala, firma este reprezentata de
Masterfoods Romania.
Sursa: OSIM

Caravanele indiene au descoperit Romania

Articol de LIVIU IANCU
 
Farmaceuticele, sectorul imobiliar si serviciile de call-center sunt atractiile
afaceristilor asiatici

La doar “cativa pasi” de Romania, tari ca Polonia sau Cehia nu prea s-au inghesuit sa
investeasca la noi. Polonia s-a oprit pe la vreo suta de milioane de dolari, iar Cehia, la
putin peste 200 de milioane de dolari. Vin in schimb indienii, care au pregatit pentru
Romania circa un miliard de dolari.

Cu doua-trei decenii in urma, atunci cand in cinematografe rulau cu succes “Lantul

amintirilor”, “Vagabondul” sau “Vandana”, probabil ca nici unui iubitor de filme indiene nu
i-a trecut prin minte ca, peste ani si ani, ar putea sa se invarta la locul de munca printre
sefi cu turbane. Cazute in uitare, filmele indiene au revenit la moda in ultimii ani in
Romania si, odata cu ele, dar fara nici o legatura, au venit si investitorii din patria lui Raj
Kapur.

“Totalul investitiilor indiene in Romania depaseste un miliard de dolari in perioada 2001-

2004. Aici sunt incluse investitiile facute prin firme off-shore, ca si cele directe”, a
declarat pentru Capital Kishan Swarup, primul secretar al Ambasadei Indiei la Bucuresti.
El adauga ca, pentru acest an, se estimeaza ca totalul investitiilor indiene aflate in
negociere, dar si a celor care se vor finaliza va depasi un miliard de dolari. In aceasta
suma, se va inscrie, in mod sigur, si cea mai spectaculoasa noua intrare pe piata a unei
firme indiene.

La sfarsitul lunii martie, Wipro Ltd, al treilea mare exportator de solutii informatice din
India, va deschide un call center la Bucuresti. In centrul de relatii cu clientii, care va
deservi in special piata est-europeana, se vor investi 250 de milioane de dolari, ceea ce
reprezinta una dintre cele mai mari investitii de la zero ale unei companii straine in
Romania. Putini dintre clientii unor firme din Anglia sau Franta, de exemplu, vor sti ca
suna la o companie indiana cu sediul la Bucuresti si ca raspunsurile le vor primi de la
operatori romani.
Dupa cum putini dintre cei care vor trece, intr-un an doi, prin intersectia soselei Mihai
Bravu cu Splaiul Unirii vor sti ca viitoarele sapte blocuri turn, fiecare cu cate 16 sau 24
de etaje, au fost construite de o companie indiana. Pentru ca in aceasta primavara, firma
Asmita va incepe lucrarile de constructie a 780 de apartamente in blocurile turn, care vor
fi, mai mult ca sigur, cele mai inalte cladiri de locuit din Bucuresti. si in acest caz,
investitia va fi mare: 150 de milioane de euro. Reprezentantii Asmita, care nu au afaceri
in nici o tara din Europa de Est, spun ca au ales sa vina in Romania pentru ca este cea
mai mare tara din zona, iar randamentele investitiilor imobiliare aici sunt printre cele mai
bune. Alte doua companii indiene, Ranbaxy Laboratories si Lupin Laboratories, alearga
umar la umar in cursa pentru cumpararea companiei romanesti Sindan, specializata in
fabricarea de medicamente oncologice. Presa indiana sustine ca valoarea tranzactiei,
care s-ar putea incheia in acest trimestru, este estimata la circa 150 de milioane de
dolari. De altfel, Ranbaxy, cel mai mare producator indian de generice si ingrediente
pentru industria medicala, este interesat si de achizitionarea companiei farmaceutice
Terapia Cluj. Acum, actionarul majoritar este fondul de investitii american Advent
International, care a cumparat 95% din Terapia in urma cu doi ani, contra unei sume de
45 de milioane de dolari. si numele firmei Tractorul Brasov se leaga de o companie
indiana, Mahindra&Mahindra, care a castigat finala in meciul privatizarii uzinei.

Prin contract, indienii vor trebui sa investeasca la Tractorul in jur de 200 de milioane de
dolari. Acestea sunt doar cateva dintre companiile indiene care adulmeca piata
romaneasca, pentru ca, spun analistii, “invazia” abia acum incepe. “Vin aici pentru ca
stiu ca in 2007 intram in UE, si astfel vor putea sa exporte pe piata din Uniune fara taxe.
Romania este acum cam singura tara din zona in care mai este destul loc pentru
investitii”, spune Florin Citu, economist-sef la ING Bank. si poate peste cativa ani, asa
cum americanii fac filme cu asalturile lor din Vietnam sau Irak, vom vedea filme indiene
in care investitorul din tara lui Raj Kapur, venit in Romania cu afaceri, se indragosteste
nebuneste de o fumusete din Berceni sau Drumul Taberei.

1.000.000.000 USD

Atat cumuleaza investitiile indiene aflate in negociere, dar si cele care se vor finaliza in
acest an, potrivit Ambasadei Indiei laBucuresti

Cate firme au Inscris indienii

In primele 11 luni din 2005, s-au inscris la Registrul Comertului 20 de companii cu

capital majoritar indian. Numarul total al companiilor indiene inmatriculate intre 1990 si
decembrie, 2005 se ridica la 173. Dintre acestea, 88 activeaza in domeniul comertului cu
amanuntul, 36 in constructii, 18 in transporturi, 13 in agricultura, 12 in industrie, 5 in
domeniul comertului cu ridicata si una singura in turism.
 

Ofensiva pralinelor belgiene

 
Pralibel simte gustul pietei romanesti
Compania belgiana Pralibel, producatorul marcii de praline Chateau Blanc, a inceput,
prin intermediul master francizatului pentru Romania, selectia partenerilor locali
impreuna cu care va configura viitoarea retea nationala de magazine de tip ciocolaterie,
informeaza CHR Consulting.

Pralibel si-a facut intrarea in sectorul autohton al delicateselor in anul 2004, iar
actualmente distribuitorul sau exclusiv, firma Kdou SRL, are doua magazine proprii in
Bucuresti si un magazin in Suceava, acesta din urma functionand in sistem de franciza
incepand cu anul 2005. Managementul companiei Kdou se afla in prezent in plin proces
de identificare si selectare a potentialilor parteneri, care sa aiba capitalul si capacitatea
de a operationaliza la nivel local un astfel de concept de afacere.

Sub aspect financiar, sistemul de franciza Chateau Blanc implica o investitie de

aproximativ 25.000 de euro, din care taxa de intrare in sistem este de 10.000 euro,
restul fiind suma necesara amenajarii spatiului dupa standardele impuse de identitatea
vizuala a magazinelor din retea. Unitatea va avea o suprafata de 25-30 metri patrati,
spatiul comercial putand apartine viitorului francizat sau sa fie inchiriat de acesta, intr-o
locatie ce va fi aprobata si validata de francizor. Cat priveste costurile periodice, viitorul
partener va achita master francizatului roman o taxa lunara de publicitate de 2% din cifra
de afaceri, destinata bugetului consolidat de publicitate nationala, sistemul traditional de
redevente neaplicandu-se in cadrul acestei retele.

Activitatea companiei este orientata atat catre sistemul de distributie pe nisa de

supermarketuri, hypermarketuri, lanturi de benzinarii si HoReCa, cat si catre sistemul de
vanzare directa B2B si retail. La nivel international, compania Pralibel inregistreaza
anual cresteri ale cifrei de afaceri situate in medie la 25%. Franta este principala sa
piata, aici fiind realizate mai mult de jumatate din vanzarile sale totale.

Pentru o informare detaliata, accesati site-ul - sectiunea Afaceri Mici - de unde

puteti, mai departe, sa transmiteti francizorului candidatura dumneavoastra.
 

Vraja muzicii creste valoarea reclamelor

Articol de Petre Barbu
 
ANALIZA Utilizarea unui hit in spoturile TV poate costa peste 10.000 euro

Alegerea coloanei muzicale pentru o reclama nu este deloc o treaba simpla, asa cum
pare la prima vedere, mai ales pentru cei care, vrajiti de muzica unui spot, o fredoneaza
dimineata sub dus.

Tra-la-la, tra-la-la – este refrenul meu preferat pe care l-am auzit intr-o reclama TV si,
daca autorul acestor randuri nu a luat-o inca razna, “tra-la-la” poate fi un bun inceput
pentru un articol despre muzica din spoturile radio-TV!

Cat de relevanta este muzica din-tr-o reclama? “Exista pareri care ii acorda 50% credit
pentru succesul unui clip. Rolul sau este, in primul rand, de a ajuta la transmiterea si
fixarea emotionala a mesajului”, afirma Razvan Capanescu, creative director
Ogilvy&Mather. In opinia sa, muzica trebuie sa se potriveasca perfect conceptului si, mai
mult, sa aduca plusvaloare produsului creativ. Mihai Cojocaru, creative director Scala
JWT, considera ca “rolul coloanei muzicale, ca si rolul spotului, este sa vanda. Doar ca
muzica vinde mai subtil, la nivel emotional. Ea creeaza atmosfera si e un generator de
simpatie pentru marca.” Florin Dumitrescu, deputy creative director adviser si textier
pop-rock, declara: “Muzica poate sa transmita ceva despre personalitatea brandului sau
un mesaj despre caracteristicile produsului.

Dar, de cele mai multe ori, muzica este un agent de comunicare subtila cu straturile mai
ascunse ale personalitatii consumatorilor.” Coloana muzicala nu este obligatorie in
reclame. Spoturile mute sunt o optiune stilistica. Absenta muzicii poate fi un element de
pozitionare a brandului fata de competitie. Craita Coman, group creative director
McCann Creative Services, este de parere ca nu in toate spoturile muzica este
relevanta. “De exemplu, clipul Connex de Sfantul Valentin, unde muzica mai degraba ar
fi incurcat si nu ar fi ajutat la sublinierea ideii. Dar sunt si spoturi in care muzica face
totul. Intre aceste doua optiuni, exista o infinitate de posibilitati. Muzica poate crea
emotie sau poate distruge emotia creata de imagini. Depinde cum stii s-o dozezi.” Ce
criterii sunt urmarite pentru alegerea coloanei muzicale? “Cred ca singurele criterii sunt
impuse de spotul insusi. Muzica aleasa trebuie sa ajute povestea, s-o faca memorabila
si sa puncteze momentele cheie. Sigur ca si clientul are un cuvant de spus, doar el
plateste factura!”, afirma Mihai Cojocaru.

Pe piata romaneasca, sunt preferate cu precadere hiturile. De ce? “Au marele avantaj ca
pot fi deja fredonate, pe cand o creatie originala, fie ea oricat de inspirata, are nevoie de
timp ca sa se impuna”, considera Mihai Cojocaru. “Evident, un hit iti face viata mai
usoara atat tie, cat si clientului. Reclama e mai usor de inghitit. Votez clar pentru hituri!”
Florin Dumitrescu voteaza pentru creatiile originale: “Sa faci o muzica originala, care sa
apartina numai brandului tau, pentru care poti sa platesti o anumita suma, dar care va fi
amortizata in timp, este o afacere mult mai buna decat sa lipesti un hit de un spot.” El
crede ca unii publicitari romani se comporta “ca niste vecini de bloc care scot boxele pe
balcon, ca sa-ti arate ce muzica asculta ei.” Dumitrescu ii sfatuieste pe oamenii de
marketing si publicitate: “Daca ai anumite gusturi muzicale, tine-le pentru tine si asculta-
ti muzica preferata acasa. Brandul tau are nevoie de muzica lui.”

Ce preturi de achizitii a drepturilor de folosinta a unei bucati se practica pe piata

romaneasca de publicitate? Razvan Capanescu estimeaza: intre 800 si 2.000 de euro
pentru creatia locala, intre 5.000 si 10.000 de euro pentru creatie internationala si intre
10 si peste 30 de mii de euro, in cazul unor mega-hituri. Firma Kemper Music Romania,
furnizor de coloane sonore originale pentru spoturi radio-TV, inregistreaza anual
aproximativ 200 de comenzi pentru coloana muzicala pentru spoturile TV si peste 2.000
pentru spoturile radio. Preturile variaza intre 1.000 si 20.000 de euro, in functie de
calitatea si complexitatea productiei sau daca este o piesa celebra, pentru care se
achizitioneaza drepturile de utilizare. Andrei Filip, director general Kemper Music
Romania, spune ca nu exista o orientare a cererii catre un anumit gen de muzica. “Intr-
un calup publicitar, intalnesti acum toate genurile de muzica, ceea ce inseamna in final
diversitate si diferentiere”, precizeaza Andrei Filip.

Jucatori importanti in aceasta afacere sunt si casele de discuri, proprietari ai drepturilor

de autor. Zone Records are aproape zilnic solicitari din partea agentiilor, din care se
concretizeaza aproximativ 15 pe an. Motivele pentru care se realizeaza atat de putin
sunt nivelul preturilor, mai ridicate decat ale melodiilor originale produse local, si
termenele stranse in care agentiile vor sa obtina drepturile de utilizare a piesei. Ioana
Fesnic, managing director Zone Records, explica si un alt motiv pentru numarul mic de
comenzi: “In cazul in care conditiile de folosire a piesei nu le convin sau piesa este
restrictionata, agentiile se folosesc de tema muzicala, modificand-o pe alocuri. Astfel,
agentiile nu mai simt nevoia sa ceara si sa plateasca dreptul de utilizare, desi aprobarea
trebuie ceruta, considerandu-se ca varianta putin schimbata a piesei originale este o
adaptare pentru care, de asemenea, se platesc drepturi de autor. Nu avem de a face, in
cazul modificarilor, cu o creatie originala, asa cum sustin cei care recurg la acest tertip.”

Kemper Music compune pentru gigantii publicitatii

Kemper Music este o companie internationala, fondata la Düsseldorf, in 1986,

specializata in realizarea de coloane sonore pentru spoturi TV si filme de prezentare,
semnaturi audio de companie, efecte speciale audio si voice over. Toata muzica este
compozitie si interpretare originala, inregistrata live in studio, cu muzicieni profesionisti.
Firma are studiouri la Londra, Miami, Los Angeles, Stockolm si Bucuresti. In Romania,
filiala Kemper Music a creat coloanele sonore originale pentru numeroase branduri.
Compania ofera si consultanta in alegerea muzicii celei mai potrivite ca gen, stil,
interpretare si emotie pentru spoturile TV. De asemenea, reprezinta un numar de
cataloage de publishing (drepturi de utilizare ale compozitiei) pentru teritoriul Romaniei,
cu peste 50.000 de piese muzicale.
 

Cine alege muzica unei reclame radio-TV?

 
Razvan Capanescu, creative director Ogilvy&Mather Bucuresti: “In mod normal, agentia
si regizorul propun, apoi agentia si clientul aleg. Propunerea poate veni din oricare parte
si este evaluata fata de criteriile stabilite: sa imbrace foarte bine conceptul, sa se
potriveasca personalitatii brandului si a publicului caruia i se adreseaza, sa se
potriveasca perfect actiunii spotului, sa fie usor memorabila si sa atraga atentia.”

Craita Coman, group creative director McCann Creative Services: “Regizorul, cand are
o idee clara despre ce vrea de la spot. Agentia, cand e inspirata. Clientul, pentru ca are
intotdeauna dreptate. La radio, alege copywriterul, daca il intreaba cineva: da, muzica nu
punem? si daca mai are timp si nervi sa asculte cateva zeci de lalaieli.”

Mihai Cojocaru, creative director Scala JWT: “Creatia este si trebuie sa fie un proces
deschis, in care ideile vin de peste tot. Asa ca, uneori, sugestia pentru muzica vine de la
regizor, alteori de la echipa de creatie, de la producatorul audio-video sau de la studioul
de productie. Important e ca piesa respectiva sa se potriveasca si, de preferat, sa se
gaseasca in faza de inceput a proiectului, ca sa se poata monta pe ea.”

Florin Dumitrescu, Deputy Creative Director Adviser si textier pop-rock: “Pe piata
romaneasca, se intalneste urmatoarea situatie: publicitarului ii place o anumita muzica si
i-o propune clientului care o aproba in functie de gustul, de placerile sau chiar de toanele
sale din ziua respectiva. Este o alegere “dupa ureche”. Partea de creatie publicitara este
dominata de absolventi ai Academiei de Teatru si Film, care se concentreaza mai ales
asupra partii de vizual. Din acest motiv, ei trateaza cu lejeritate partea muzicala a
spoturilor. Oamenii de marketing din prezent sunt atasati de muzica anilor ‘80, anii
tineretii lor, asa incat, de multe ori, ei aleg muzica dupa amintirile lor.”
 

Televiziunile pluseaza la publicitate

Articol de Petrisor Obae
 
Reclama la TV va fi mai scumpa in acest an, iar posturile de nisa vor castiga in
importanta

Pentru ca o reclama sa le fie vazuta de aproximativ 110.000 de telespectatori, clientii vor

scoate din buzunar cu 30-50% mai mult decat anul trecut. Pretul variaza in functie de
audienta si specificul posturilor de televiziune.

In ultimele luni ale anului, spatiile de publicitate ale posturilor TV au fost pline pana la
refuz. Statiile au fost “sold-out”, cum se spune in industria de media. O situatie care,
afirma reprezentantii posturilor TV, se va repeta si in acest an, chiar daca pretul
publicitatii va fi cu mult peste cel de anul trecut.

“Televiziunea a ramas, timp de ani buni, cel mai ieftin si mai eficient mediu. Ne dorim o
crestere intre 40 si 50% pentru acest an. E posibil ca piata sa impinga preturile spre
pragul de jos, dar vom fi mult mai atenti la diferentierile sezoniere, pe sloturi orare si pe
tot ce inseamna programe premium. De exemplu, pentru Divertis, un client trebuie sa
plateasca mai mult decat in alta emisiune”, explica Laurentiu Ionete, vicepresedinte
marketing si vanzari la Antena 1. Explicatia cresterii: cererea depaseste oferta, spatiile
publicitare fiind pline in ultimele luni ale anului trecut, iar pretul pentru ca un mesaj sa
ajunga la o mie de cititori este inca mic (2-3 euro). Prin urmare, un GRP (punct de
audienta, care insumeaza circa 110.000 persoane) va fi mai scump.

Canalele MediaPro – ProTV, Acasa TV, ProCinema – vor creste tarifele cu aproximativ
50%. Zoe Erguvieanu, director vanzari Media Pro International, adauga la motive
alinierea la preturile tarilor din jur si noile norme privind plasarea publicitatii la intervale
de 45 de minute, fata de 20 de minute. Splendid Media, regia care vinde spatiile
publicitare ale postului public, estimeaza un cost mediu al punctului de audienta de 160
de euro la TVR1, cu peste 50% mai mult decat anul trecut. Pe langa supraaglomerarea
de anul trecut, Radu Budes, managing partner Splendid Media, motiveaza prin avantajul
pe care il are TVR prin acoperirea teritoriala. “Studii recente de masurare a calitatii vietii
ne arata ca nivelul de consum al locuitorilor din mediul rural se imbunatateste”, spune
Budes. Ce efect va avea majorarea tarifelor TV? Laurentiu Ionete estimeaza ca, anul
acesta, va creste importanta posturilor de nisa, care vor castiga daca isi vor vinde
eficient spatiile publicitare. “Initial, posturile de nisa au vandut mai ieftin decat
generalistele. Clientii au folosit acest argument ca mijloc de presiune la adresa
televiziunilor mari, dar cred ca si posturile de nisa vor putea sa creasca tarifele anul
acesta”, considera Ionete.

Un alt efect ar putea fi iesirea de pe TV a clientilor cu bugete foarte mici. “Este greu de
crezut ca un client mare poate renunta la TV. Pot aparea reasezari de bugete ca
pondere intre statiile TV, si deja se intampla”, afirma Zoe Erguvieanu. “O parte a
clientilor va redirectiona bugete catre alte medii, in defavoarea televiziunii, in timp ce alta
parte, usor mai consistenta, va aduce bani din aceste medii, pentru a cumpara un numar
de GRP-uri apropiat de ceea ce au avut in 2005”, estimeaza ea.
Realitatea TV inregistreaza cresterea cea mai spectaculoasa a tarifelor: 100%.
Cresterea cotei de piata a televiziunii, consolidarea imaginii postului, a programelor si a
vedetelor sunt printre motive, explica Brandusa Vlanga, director vanzari Realitatea TV.
O parte din clienti, care nu isi vor permite sa comunice pe canalele generaliste, isi vor
alege cu preponderenta canalele de nisa. “Clientii atrasi de statiile de nisa vor fi, in
principal, cei ale caror grupuri tinta coincid cu ale statiilor”, afirma Vlanga.

Nici pretul publicitatii radio nu sta pe loc. Potrivit lui Ovidiu Miculescu, director general
Europa FM si Radio 21, publicitatea va fi cu 20-25% mai scumpa in 2006 fata de anul
trecut. “Printre motivele cresterii, sunt extinderea retelelor si, deci, a acoperirii, cresterile
de audienta si chiar problemele de spatiu, pentru ca si pe radio incepe sa apara
fenomenul de sold-out”. Oricum, publicitatea radio este mai ieftina decat celelalte medii.
Costul pe mie (pentru ca o reclama sa fie receptata de o mie de romani) este de 0,9-1
euro, fata de 2-3 euro pe TV sau 6-10 euro in presa scrisa. Tarifele pentru presa scrisa
nu vor inregistra cresteri majore, ci variatii de aproximativ 10%.

In noile conditii, clientii vor trebui sa-si dramuiasca mult mai eficient bugetele de
publicitate. “Planificarea media va fi mult mai complexa, iar advertiserii se vor orienta si
spre alte statii, dar vor fi mai atenti si la alte intervale orare, neexploatate pana acum.
Acum cativa ani, aveam clienti cu care lucram pe patru statii TV, acum sunt prezenti pe
20”, spune Stefan Iordache, managing partner al agentiei Leo Burnett. In opinia
publicitarului, piata se profesionalizeaza, astfel ca pretul publicitatii este stabilit mult mai
clar, in functie de criterii calitative concrete, cum ar fi bugetul clientului sau istoricul
relatiei client–media.

Pretul publicitatii TV in 2005

Post TV GRP* mediu (euro) GRP Prime Time (euro)

Pro TV 160-170 220
Antena 1 145-150 200
TVR 1 90-100 120-130
Acasa TV 100-110 120-130
Prima TV 80-90 100-110
Realitatea TV 80 100
Discovery 60-70
TV klumea 50-60
MTV 60-70
Antena 3 110
Pro Cinema 110

• 1 GRP (punct de audienta) = aprox. 110.000 persoane

Sursa: Estimare Capital

Cu ochii pe televiziuni
 
Un martisor pentru femei: Euforia TV

Aflat deocamdata in emisie de proba, canalul Euforia TV, al grupului Intact, va fi lansat
oficial in saptamana 1-8 martie. Atunci vor intra in grila si productiile locale (Corina
Danila va realiza emisiunea principala) si Oprah Show. Florin Nicoara, directorul
postului, spune ca televiziunea va fi prezenta pe toate retelele mari de cablu, iar pana pe
10 februarie, Euforia va intra si in grila UPC. Redactor-sef al programelor postului este
Elisabeta sofron (redactor-sef adjunct Antena 1). Investitia se ridica la 5-6 milioane de
euro. Euforia va fi un canal tematic, avand ca target femeile intre 20 si 45 de ani.

Realitatea si Media Pro se inghesuie pe nisa de business

Doua proiecte de televiziuni de business sunt in pregatire, in mare taina. Pe de o parte,

grupul Realitatea TV lucreaza la un canal specializat in programe economice.
Coordonatorul acestui proiect este Lucian Sarb, fost director de stiri la TVR si actualul
realizator al emisiunii “Lumea in care traim” (TVR1). “Apele” sunt agitate pe piata, pentru
ca a inceput campania de tatonare si racolare a jurnalistilor. Pe de alta parte, exista un
alt proiect de televiziune cu acelasi profil, pe care-l are in pregatire grupul Media Pro.

Barbatii au rezervata o Antena

Cel de-al patrulea post TV al grupul Intact va fi lansat in probe in prima jumatate a lunii
martie si se va adresa cu precadere unui public masculin, cu varste cuprinse intre 18 si
49 de ani. Codul de lucru al proiectului este Adam TV, dar numele definitiv va fi ales in
urma unei cercetari de tip focus-grup. Valoarea investitiei se ridica la aproximativ 5
milioane de euro. Managerul general al postului va fi desemnat in urmatoarea luna.
Autorul proiectului este Valentin Nicolau, vicepresedintele grupului Grivco.

Telesport umbla dupa cumparatori

Telesport a reluat negocierile cu Realitatea TV dupa ce, la sfarsitul anului trecut, Horatiu
Nicolau, directorul canalului sportiv, spunea ca nu a ajuns la nici o intelegere cu
reprezentantii postului de stiri. Potrivit lui Nicolau, in prezent, negociaza si cu alti
ofertanti, dar nu a precizat numele acestora, ci doar ca pana la sfarsitul lunii februarie va
ajunge la un acord privind vanzarea Telesport. Canalul pay-tv are 110.000 de abonati,
iar societatea care detine licenta are, printre altele, drepturile de transmisie ale
meciurilor din Divizia A si Premier League.

Sport Klub se lanseaza in februarie

Nisa de sport este atacata de un nou canal – Sport Klub. Societatea care detine licenta
este Iko Romania, un parteneriat romano-belgian ai carui actionari au plasamente si la
RTL. Radu Morar, directorul canalului, a declarat ca postul va transmite primul meci,
Paris Saint Germain-Saint Etienne, pe 4 februarie. Canalul se va distribui pentru inceput
in reteaua RCS. Sport Klub a cumparat, printre altele, drepturile de transmisie ale
meciurilor din campionatele Olandei, Frantei, Americii Latine si unei ligi din Italia. In
toamna, vor incepe si productiile proprii. Investitia de pana acum se ridica la trei milioane
de euro.
 
Gigantii IT suna clopotelul la Bucuresti
Articol de VALI BIRZOI
 
TENDINTA: Oracle a infiintat deja un centru de cercetare si suport tehnic. Urmeaza
IBM si HP

Cu zece ani in urma, a fost prima mare companie de IT care a pus piciorul in Romania.
Dar acum, Oracle trece prin transformari. Schimbarea modelului de business al
companiei va avea implicatii majore pe piata autohtona de profil.

Stefan Cojanu, directorul general al Oracle Romania, isi aduce aminte de primul contract
incheiat de gigantul IT pe piata romaneasca, de dezvoltarea si implementarea, impreuna
cu HP, a sistemului de ticheting la CFR, dar nu mai poate sa spuna cu exactitate in cate
proiecte este implicata acum compania. In schimb, sub comanda sa va avea loc
desfasurarea de forte pe care o presupune dezvoltarea in Romania a centrului zonal de
suport tehnic, cercetare si dezvoltare al Oracle. Compania nu a avut prea multe iesiri in
public pana acum, iar stefan Cojanu cu atat mai putin. Vorbeste calm si are un discurs
prudent, chiar defensiv, prin care incearca sa explice cat mai in detaliu miscarile pe care
le face compania.

Din postura de lider mondial in tehnologia bazelor de date, Oracle ataca noi segmente
de piata. Competitorii, cum ar fi SAP sau Microsoft, au dezvoltat produse de
management al afacerii sau al relatiilor cu clientii de sine statatoare, destinate special
companiilor medii si mici, sectorul cel mai dinamic al economiei. Spre deosebire de
acestia, Oracle a ales sa joace o carte mare. A achizitionat, pur si simplu, 20 de alte
companii care aveau in portofoliu produse care pot completa oferta sa sau chiar pot
impune Oracle ca jucator pe segmente de piata in care compania nu era prezenta. E
vorba de managementul riscului, tehnologia de securitate sau aplicatiile destinate
retailului.

“Proiectul Fusion acopera atat baza de date, cat mai ales acel nivel intermediar –
middleware – care, in momentul in care devine standard, reprezinta liantul de integrare
pentru toate aceste achizitii. Integrarea acestor aplicatii nu mai creeaza problemele pe
care le-ar fi putut crea o astfel de abordare cu cativa ani in urma”, explica Cojanu
strategia la nivel mondial a companiei. Dar abordarea mai presupune si schimbarea
modelului de business. Nu doar pentru a putea asigura suportul unitar necesar, ci mai
ales pentru a eficientiza activitatea de servicii si asistenta. In loc sa ai cate o echipa in
fiecare tara, costa mult mai putin sa dezvolti cateva centre care sa preia suportul tehnic
la nivel global. Iar un asemenea centru se pune pe picioare in Romania. “Multiplele
influente la care am fost supusi, noi romanii, s-au transformat acum in avantaj”, explica
directorul general al Oracle Romania, care vede ca improbabila relocarea, peste cativa
ani, a acestei activitati catre o zona cu forta de munca mai ieftina. Dar mai e si altceva...

Chiar daca dezvoltarea produselor, care presupune un grad ridicat de protectie, va

ramane apanajul laboratoarelor de la cartierul general al companiei, activitati la fel de
importante se vor desfasura si in Romania. Pe langa suportul tehnic la nivel global sau
dezvoltarea de solutii interne pe care le va asigura centrul de la Bucuresti, tot aici se vor
testa anumite produse si se vor crea mediile de testare specifice. Avem de-a face cu
prima activitate de cercetare si dezvoltare pe care o companie de nivel mondial o
externalizeaza in Romania. Miza e mare pentru Romania, pentru ca nu e vorba de un
simplu outsourcing, ci de activitati care creeaza plus-valoare si ofera oportunitati
excelente pentru specialistii romani de a ramane in tara.

“Important este ca gheata s-a spart, iata ca se poate”, spune Cojanu, care acum
primeste telefoane din partea executivilor altor companii care au intentii similare. Vor sa
stie daca pot beneficia de experienta Oracle in acest domeniu. “Este vorba de General
Electric sau Alcatel, care nu mai sunt la stadiul de intentie, ci sunt deja realizari, IBM si
Hewlett Packard intentioneaza ceva similar, ca sa vorbim doar de companii din domeniul
IT&C”.

Unde se va opri desfasurarea de forte a Oracle in Romania? Cati oameni va mai

angaja? Directorul general al Oracle Romania ridica din umeri. “Daca m-ati fi intrebat
acum doi ani, as fi vorbit de 200 de angajati. Acum, vorbim de 700. Lucrurile au scapat
de sub control, intr-un sens pozitiv. Nu intrevad, inacest moment, nici o limita”.
 

Stiri
 
Cresc vanzarile de aplicatii financiar-contabile

Ciel Romania a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de peste 1,1 milioane de euro, cu
36% mai mare decat anul precedent, si un profit cu 51% mai mare decat in 2004.
Compania asteapta pentru acest an venituri in crestere cu 30%. Liderul pietei autohtone
a aplicatiilor de gestiune economica se asteapta la aceasta crestere si de pe urma noii
aplicatii Ciel Salarii Windows Retea, lansata recent. Produsul se doreste a fi punctul de
plecare spre o solutie de Human Resources completa si ofera deja posibilitatea
organizarii angajatilor in Organigrama Multinivel si cuprinde diverse formate de export
catre banci ale sumelor reprezentand platile salariale.

Venituri in crestere, dar profit mai mic pentru Nokia

Nokia a inregistrat vanzari nete de peste zece miliarde de euro in ultimul trimestru al
anului trecut, potrivit rezultatelor financiare comunicate de companie. Pentru intregul an
2005, vanzarile s-au ridicat la 34,2 miliarde de euro. Cresterea cotelor de piata pe
segmentul dispozitivelor mobile a determinat un plus de 16% pentru vanzarile anuale si
de 20% pentru castigurile per actiune. In schimb, profitul operational, raportat la ultimul
trimestru din 2004, a scazut cu 6%, de la 1,45 la 1,36 miliarde de euro. Acest fapt a fost
cauzat si de cheltuielile de 29 de milioane de euro pentru restructurarea diviziei
Enterprise Solutions sau de cele 15 milioane de euro cheltuite cu restructurarea diviziei
Multimedia.

Volumele de dispozitive Nokia vandute au atins cifra de 84 de milioane de unitati, in

crestere cu 26% fata de trimestrul anterior si cu 27% fata de aceeasi perioada a anului
2004. Cota de piata a companiei Nokia pe piata dispozitivelor mobile a atins nivelul de
34%, in crestere cu doar 1% fata de trimestrul anterior, fiind situata la acelasi nivel cu
cea din aceeasi perioada a anului precedent. La nivel mondial, vanzarile de telefoane
mobile s-au ridicat la 244 milioane de unitati. Aceasta reprezinta o crestere de 23% fata
de trimestrul al treilea din 2005 si de 25% fata de aceeasi perioada a anului precedent.

AMD marcheaza puncte in dauna Intel

Producatorul de procesoare AMD a urcat la o cota de piata de 21,4%, arata Mercury

Research. AMD a marcat o crestere insemnata, avand in vedere ca rezultatele anuntate
la sfarsitul trimestrului al treilea indicau o cota de piata de 17,7%. Cresterea se explica
prin succesul obtinut de procesoarele Opteron, destinate serverelor.

Totusi, Intel se bucura in continuare de o majoritate confortabila, rezultatele anuntate de

Mercury Research indicand o cota de aproximativ 77 de procente pentru compania din
Santa Clara.
 

Profit anual de peste 3,6 miliarde euro pentru Ericsson

Articol de Dragos Comache
 
Ericsson a realizat o crestere cu 16% a vanzarilor nete ajungand la aproape cinci
miliarde euro in al patrulea trimestru din 2005, si o crestere de 15% pentru intregul an
pana la valoarea de 16,4 miliarde euro, profitul brut anual fiind de 3,6 miliarde euro.

“Am incheiat inca un an bun, cu o cifra buna de vanzari, castiguri si flux de numerar,”
spune Carl-Henric Svanberg, Presedinte si CEO Ericsson. “Vom continua sa ne marim
cota de piata datorita increderii pe care clientii nostri o au in tehnologia si personalul
nostru. Excelenta operationala se dovedeste a fi unul dintre importantele avantaje
competitive pe care le detinem . Continuam sa ne perfectionam eficienta prin intermediul
activitatilor noastre”, spune Svanberg.

Dezvoltarea de catre Ericsson a tehnlogiilor WCDMA/HSDPA continua. Vitezele mai

mari de transmisie HSDPA reprezinta o diferenta in ce priveste utilizatorii si se asteapta
ca majoritatea operatorilor WCDMA sa lanseze HSDPA inainte de sfarsitul anului 2006.
Pana in momentul de fata, Ericsson a instalat 21 de retele cu capacitati HSDPA in 17
tari din intreaga lume.

“Convergenta si retelele IP de generatie viitoare continua sa fie zone-cheie de

dezvoltare in industrie. Perfectionarea comunicatiilor fixe si mobile in banda larga
accelereaza traficul in retelele din intreaga lume,” a declarat Carl-Henric Svanberg.

Sursa: Capital, 02 februarie 2006

Rubrica „Investiţii”

Cartierele noi invadeaza provincia

Articol de Lucian Pop
 
Imobiliare Zeci de milioane de euro vor sustine construirea de locuinte in orasele
mici

In afara Bucurestiului si a marilor orase, febra dezvoltarilor rezidentiale a cuprins in

ultima perioada si localitatile mai mici din Romania. Astfel, ansambluri cu zeci de vile si
sute de apartamente urmeaza sa fie construite la Galati, Iasi, Targu Mures, Botosani,
Focsani, Fagaras, Sighisoara si Arad.

Cresterea cererii pentru spatii rezidentiale de calitate a determinat tot mai multe
companii locale sa-si extinda planurile de investitii si spre orase care pana nu demult nu
reprezentau tinte pentru asemenea plasamente. Valoarea proiectelor care vor fi puse in
opera se ridica la zeci de milioane de euro, iar, din punct de vedere calitativ, acestea
sunt similare cu ansamblurile realizate in Timisoara, Constanta sau Bucuresti.

Alexandru M. locuieste cu chirie in Arad si este medic intr-una din localitatile de langa
acest oras. De curand a luat decizia sa-si cumpere o casa sau un apartament nou. A
inceput sa studieze piata si a constatat ca ofertele sunt din ce in ce mai tentante. “Cred
ca ma voi orienta spre o locuinta situata intr-un ansamblu rezidential. De obicei, aici sunt
incluse si o serie de servicii adiacente, si in plus nu voi avea bataie de cap cu urmarirea
lucrarilor de constructie”, spune Alexandru M. Primul ansamblu rezidential din Arad va fi
finalizat in urmatoarea perioada. O parte din locuinte au fost date deja in folosinta.
Complexul Axa este compus din 18 vile, cu suprafete de 196 de metri patrati, respectiv
de 205 metri patrati. Intreaga investitie se ridica la circa 1,3 milioane de euro, pretul
vilelor fiind de 114.000 euro, respectiv 120.000, fara TVA, in functie de suprafata.
Valentin Morar, managerul general al Bermo Group, finantatorul proiectului, spune ca
firma se va implica si in alte proiecte.

Primul pas ar fi construirea ansamblului Axa 2, care va include 18 case. “Astfel, vom
ajunge la o investitie totala de 2,8 milioane de euro. La aceasta as mai adauga doua
obiective de anvergura, ale caror proiecte dorim sa le facem in 2006: realizarea unui
ansamblu de patru blocuri de locuinte, in zona ultracentrala a Aradului, compus din 220
de apartamente, respectiv un cartier de 200 de case, intins pe 20 de hectare”, explica
Valentin Morar.

si Iasiul va dispune de un complex de 14 blocuri, Green Park, situat in zona Tatarasi,

care va include apartamente si garsoniere cu suprafete cuprinse intre 60 si 180 de metri
patrati. “Primul bloc va fi dat in folosinta in primavara lui 2007, iar preturile vor pleca de
la 650 de euro/mp, exclusiv TVA”, spune Diana Cibotar, directorul general al companiei
Velis din Iasi, una din agentiile imobiliare care vor intermedia vanzarea spatiilor
rezidentiale.

 continuare

Resedintele de judet, noua reduta a proiectelor rezidentiale

Articol de Lucian Pop
 
Apartamentele si casele de lux construite in orase ca Botosani, Focsani, Galati sau
Targu-Mures reaseaza piata locala Numarul locuintelor noi va creste semnificativ in
localitatile al caror potential de dezvoltare rezidentiala nu putea fi anticipat in urma cu
ceva vreme. Peste 540 de apartamente si 1.000 de case vor fi construite in cinci orase
resedinta de judet.

Focsaniul, un oras care nici pe departe nu era o prioritate pentru developerii imobiliari,
va dispune de un complex rezidential a carui constructie va incepe in acest an.
Ansamblul va include 180 de case, pe loturi cu suprafete cuprinse intre 375 si 475 mp.
Pretul de vanzare estimat pe mp construit va fi in jur de 400 euro. “In Focsani, nivelul
cererii pentru case este in crestere, iar oferta este limitata si axata in principal pe
apartamente vechi de bloc, explica Mihai Duran, manager in cadrul departamentului de
dezvoltare regionala de la Eurisko, decizia construirii complexului de 180 de vile.

La Galati, in zona Traian Nord, compania Vega 93 va realiza doua ansambluri care vor
totaliza 52 de case cu suprafete pornind de la 240 pana la 360 de metri patrati. Investitia
totala se ridica la circa patru milioane de euro, iar pretul de vanzare va fi de 450 de euro
pe metrul patrat, fara TVA. “Cel mai ambitios proiect al nostru vizeaza insa amenajarea
a 540 de apartamente in Galati, in zona falezei si in centru, in structuri de blocuri pe care
le-am cumparat de la combinatul siderurgic”, spune Cornel Istrate, directorul general al
Vega 93. Preturile vor varia intre 45.000 de euro, pentru o garsoniera, si 110.000 de
euro pentru apartamentele de patru camere. Investitia totala se va ridica la circa 30 de
milioane de euro.

si Botosaniul va beneficia de un complex imobiliar cu 188 de vile, care se va intinde pe

circa 20 de hectare. Vilele vor avea parter si etaj, clientul putand opta pentru subsol si
mansarda. Fiecare vila va avea un lot de teren de 500-1.000 de metri patrati, in functie
de tipul de casa contractat. Casele vor avea suprafete cuprinse intre 240 si 300 de metri
patrati, iar pretul de vanzare va pleca de la 138.000 de euro si va ajunge la 150.000 de
euro pentru casele cu suprafete mari. “Deja am construit 14 vile, iar intregul proiect, care
va include un parc, biserica si spatii comerciale, va fi finalizat in circa opt ani”, spune
Gheorghe Ciubotaru, directorul general al companiei Electro Alfa International, firma
care va dezvolta acest proiect.

Grupul de firme Benta a finalizat deja doua ansambluri de 149 de vile in Targu-Mures,
avand in derulare la Livezeni si Sighisoara alte doua cartiere de 294 de case. Pentru
acest an, firma si-a propus dezvoltarea a inca doua complexuri rezidentiale la Fagaras si
Targu-Mures. In total, proiectele pentru 2006 vizeaza inceperea constructiei a 371 de
vile. Asadar, iata ca investitorii imobiliari incep sa-si intinda tentaculele si alte in localitati
in afara de Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov si Constanta.

Complex imobiliar de 180 de vile la Focsani

Constructia primului complex imobiliar din Focsani va incepe in acest an. Suprafata de
teren pe care va fi dezvoltat va fi de 100.000 mp, cu posibilitate de extindere pana la
130.000 mp, in functie de cererile de construire. Investitorul nu exclude nici varianta
realizarii unor blocuri de locuinte. “Deoarece proiectul este unul de anvergura,
reprezentand o oportunitate excelenta de investitie, developerul si-a anuntat
disponibilitatea de a se asocia cu mai multi finantatori, pentru dezvoltarea complexa a
acestuia”, spune Mihai Duran de la Eurisko. Intregul complex va avea circuit inchis, cu
servicii de paza si protectie.

Complexul dispune de spatii de recreere (parcuri, piscina etc.), gradinita pentru copii,
parcari si un supermarket. Terenul pe care urmeaza sa fie construit complexul se afla
situat in apropiere de centrul civic. In prezent, in Focsani nu exista un cartier rezidential,
cu exceptia zonei ANL, unde constructiile avanseaza intr-un ritm foarte lent.
 

Veteranii fondurilor
Articol de Marius Pandele
 
plasamente In umbra FNI s-au aflat si fonduri serioase Chiar daca, pana in prezent,
fondurile de investitii nu au devenit si in Romania un instrument de investire pe termen
lung, asa cum sunt in tarile mai dezvoltate din punct de vedere economic, exista si la noi
fonduri care se pot lauda cu o traditie indelungata si cu randamente bune aduse
clientilor.

Cele mai vechi fonduri de investitii romanesti aflate in functiune sunt Fortuna Classic,
Transilvania si Fondul pentru Comert Exterior (FCEx), lansate in perioada sfarsitul anului
1995 – inceputul anului 1996. Randamentele aduse investitorilor sunt si ele pe masura,
chiar daca, in perioada 1996-1999 mai ales, ele au fost erodate de inflatia galopanta.
Valoarea unitatilor FCEx a crescut pana in prezent de circa 56 de ori, in termeni
nominali. Daca avem in vedere si rata inflatiei, cei mai castigati au fost cei care au
cumparat unitati ale fondului de actiuni Napoca la sfarsitul lui 2001 sau la inceputul lui
2002, acestia avand de castigat mai bine de 200%, in termeni reali, in perioada care a
trecut pana acum.

Desi domeniul fondurilor de investitii este departe de ce reprezinta in Vest, si chiar si in

tarile mai apropiate de noi, faptul ca exista si fonduri cu activitate pe termen atat de lung
readuce speranta in Romania. Cu atat mai mult cu cat implicarea bancilor pe aceasta
piata s-a intensificat in ultima perioada, imbunatatind imaginea sectorului.

Cel mai important, insa, e ca investitorii sa reuseasca sa se adapteze la mentalitatea

existenta in alte parti. Cautatorii de comori care si-au amanetat averea pentru a pune
banii la FNI, fiind siguri ca ii vor inmulti rapid de cinci-sase ori, trebuie sa fie inlocuiti de
investitori veritabili, care isi plaseaza excedentul de bani cu un scop clar si, mai ales,
realist.

 continuare

Fondurile care au supravietuit cutremurului FNI

Articol de Marius Pandele
 
Cine a ales, in ultimii ani, ofertele “realiste” si-a asigurat castiguri mari pe termen
lung

Atunci cand vine vorba de fondurile de investitii din perioada 1995-2000, si chiar din
vremuri mai recente, toata lumea schiteaza un zambet plin de subintelesuri, gandindu-se
la inspiratia de a nu fi investit bani pe care mai apoi sa nu ii mai poata recupera. Dar au
oare dreptate?
La prima vedere, au toata dreptatea din lume. Insa prima vedere tine cont doar de FNI si
de teapa extraordinara pe care respectivul “fond de investitii” a dat-o celor dornici de
imbogatire rapida si sigura.
O privire mai atenta ne face sa observam ca Romania are si fonduri de investitii pe
termen lung, unde banii investitorilor se inmultesc, incet-incet. In unele cazuri, chiar mai
repede decat reusesc investitiile in actiuni cotate la Bursa de Valori.
In ultimii cinci ani, Napoca a adus cel mai mare randament investitorilor, crescand de 5,5
ori in termeni nominali. Cresterea reala, corectata cu indicele preturilor de consum, a
fost in aceeasi perioada de 2,65 de ori.

Poate mai important decat aceasta crestere, evident impresionanta, este faptul ca nu
mai putin de 11 dintre cele 19 fonduri de investitii existente pe piata la inceputul anului
2001 isi desfasoara activitatea si astazi. Asadar, o oferta destul de larga, din care puteai
alege, din moment ce mai bine de jumatate din fonduri au ramas in viata.
In intervalul 2001-2006, indicele de referinta al Bursei, BET, a crescut de 12,25 de ori,
insa in conditiile in care o investitie la BVB comporta un risc extrem de ridicat, mai ales
pe o perioada atat de lunga. De altfel, preturile actiunilor la Bursa au ramas multa vreme
mici, sub valoarea lor reala. Mergand ceva mai mult inapoi in istorie, in perioada de
glorie a fondurilor de tip “ia banii si fugi”, observam ca si cei care au investit bani atunci
au avut de castigat in timp. Mai exact, cei pe care promisiunile privind cresteri cu 300%
pe an nu i-au orbit si care au preferat sa puna banii in fonduri cu cresteri mai mici, dar
mai sigure.

Anii 1998-1999, dominati de “sindromul FNI”, care detinea mai bine de jumatate din
piata, cel putin potrivit propriilor calcule, au insemnat cresteri importante si pentru
fondurile de investitii serioase. Capital Plus a adus celor care au avut incredere in el de
la infiintare, din 1999, pana la finalul lui 2005, un profit de 172% (crestere de 2,72 ori) in
termeni reali, si 1100% in termeni nominali. Tot in termeni reali, FCEx a adus, intre
ianuarie 1998 si ianuarie 2006, 155% profit investitorilor. Mai mult, sapte dintre fondurile
existente in ‘99 si patru dintre cele existente in ‘98 sunt si astazi pe piata, iar investitorii
pot culege roadele inspiratiei lor. Anii 1997 si 1996 nu au fost chiar cei mai buni pentru
fonduri, inflatia macinand mare parte din profiturile obtinute atunci.

Veteranii absoluti ai domeniului sunt Fortuna Classic, infiintat la 19 octombrie 1995,

Transilvania, la 12 decembrie 1995, si FCEx, la 27 februarie 1996. Din aprilie 1996 (luna
pentru care exista primele date privind fondurile, pe site-ul kmarket.ro), cele trei fonduri
au crescut de 27, de 30, respectiv de 56 de ori. De remarcat ca toate cele trei fonduri
sunt diversificate, cel putin in prezent, iar doua (Transilvania si Fortuna Classic) sunt
administrate de societati din Cluj. Secretele succesului tin, potrivit lui Ilie Cenan,
presedintele Globinvest, in primul rand de credibilitatea societatii care manageriaza
fondul de investitii.

“Au fost trei lucruri care ne-au ajutat sa trecem peste perioada grea din anii ‘90”, spune
administratorul fondului Transilvania, care detine in prezent 7,7% din piata. “Este vorba
de vointa si indarjirea cu care am actionat, de corectitudine si de spiritul inovator. Spre
exemplu, Transilvania este primul fond deschis de investitii din Romania care a realizat
plasamente la Bursa de Valori si primul care a facut operatiuni de arbitraj prin
intermediul plasamentelor cuplate in instrumente derivate si in actiuni”, explica el.

O alta comparatie cu indicele BET poate fi facuta de la lansarea acestuia, la 22

septembrie 1997, la valoarea de 1.000 de puncte. Indicele a crescut pana acum de circa
opt ori, in vreme ce randamentul fiecaruia dintre cele trei fonduri amintite mai sus este,
de la inceputul lui 1998, chiar mai mare decat aceasta crestere.

“Doar dand dovada de multa transparenta si corectitudine am putut sa trecem peste

toate cutremurele care au lovit acest domeniu si sa ne pastram clientii”, afirma Cenan.
“Am avut investitori care au crezut in noi. Important e ca administratorii fondului sa fie
oameni seriosi si transparenti, pentru ca lipsa de transparenta da nastere la multe
suspiciuni”, conchide acesta.

de 56 de ori

a crescut Fondul pentru Comert Exterior, administrat de societatea de administrare a

investitiilor SIRA, intre aprilie 1996 si decembrie 2005

Fonduri straine cu vechime

Atat companiile-mama ale SAI-urilor autohtone, cat si celelalte mari societati de investitii
internationale au deja o experienta impresionanta in spate, lansand primele fonduri
deschise de investitii in urma cu 30-40 de ani.

• Capital Invest, societatea de administrare a investitiilor din cadrul Bank Austria

Creditanstalt si actionar majoritar la CA IB, administreaza un fond cu aproape 30 de ani
vechime, Capital Invest Euro Government Bonds, lansat la 13 iunie 1978. Randamentul
pe aceasta perioada a fost de 608,76%.

• Erste Bank, noul proprietar al BCR, are doua fonduri de obligatiuni lansate in 1969,
ESPA Bond Combirend (obligatiuni europene, preponderent din Austria) si ESPA Bond
International. Randamentele au fost de 1.350%, respectiv, 930%, in ultimii 36 de ani.

• Peste ocean, Smith Barney Appreciation Fund a fost infiintat la 10 martie 1970, avand
un randament mediu anual de 10,89% de atunci si pana acum. Compania de
administrare, Smith Barney, face parte din cel mai mare grup financiar din SUA,
Citigroup.
 

Indicii burselor din europa centrala si de est: Performante pozitive Intr-un climat
mondial dificil
Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS
 
DAX 30 din Germania si indicele pan-european EuroStoxx50 au inchis saptamana pe
plus, dar modest: 0,58%, respectiv 0,22%. Au inregistrat scaderi destul de pronuntate la
mijlocul intervalului, dar si un rebound la final.

Bursele est-europene au depasit din nou performantele indicilor din Europa de Vest.
PX50 din Cehia a crescut la 1.529,2, adica 2,06%, BUX de la Budapesta a crescut
1,04%, la 22.350,18, iar WIG din Polonia si-a imbunatatit recordul istoric la 39.351,63
puncte, adica aproape 4% pe plus. BET-ul de la Bucuresti a trecut cu bine testul
corectiei si a inregistrat un nou record istoric la 7.849,47, adica o crestere de 4,19%.
sursa: www.wbs.ro

DOBANZI
 
Aflaţi care sunt cele mai bune dobanzi oferite de bancile romanesti la depozitele in lei pe
12 luni, la certificatele de depozit in lei pe 12 luni, precum si dobanzile obligatiunilor
municipale si corporative listate la Bursa de Valori Bucuresti

Obligatiuni (instrumente listate la bvb)

Nr. Val.
Simbol Oras Scadenta Dobanda
oblig. nominala
(%/an)
(RON)

AIU08 AIUD 01.09.2008 7.000 150

10,00
ALB06 ALBA IULIA 28.04.2006 24.000 100 10,00
ARA06 Arad 26.07.2006 65.000 100 14,00
BAC08 BACAU II 15.09.2008 89.500 100 12,00
DEV08 DEVA I 24.04.2008 58.000 100 10,00
DEV08A DEVA II 30.09.2008 19.160 100 10,00
ORD06 ORADEA I 5.05.2006 100.000 100 8,98
ORD10 ORADEA II 18.06.2010 100.000 150 11,00
PRD06 PREDEAL II 14.04.2006 7.500 100 10,00
SEB07 SEBES II 14.04.2007 15.000 100 10,00
TARGU-
TGM06 15.07.2006 30.000 100 10,00
MURES II
TIM11 TIMISOARA 01.03.2011 200.000 100 8,25

Val.
Nr.
Simbol Companie Scadenta nominala Dobanda
oblig.
(RON) (%/an)

BCL07 BCR LEASING 1.04.2007 75.000 100

6,00
BRD07A BRD 21.03.2007 20.000 2.500 10,66
FINANSBANK (
FBR07A 5.11.2007 35.000 1.000 9,22
ROMANIA )
HEXOL
HXL07 23.05.2007 13.013 100 12,00
LUBRICANTS
 RAIFFEISEN
RZB07A 4.06.2007 240.000 500 8,91
BANK SA
TBI06 TBI LEASING 25.08.2006 980.000 2,5 6,50
sursa: bursa de valori bucuresti

Depozite pe 12 luni (lei)

banca dobanda %/an

Libra Bank 8,5
CEC, Romexterra 7,5
Alpha Bank 7,25
BCR, ProCredit 7,0

6,5
Finansbank
Banca Tiriac 6,0
sursa: bancile

Certificate de depozit pe 12 luni (lei)

banca suma minima (RON) dobanda %/an

Mindbank 50 8,0

Romexterra 100
7,25
Finansbank 200 6,75
RIB 100 6,5
Banca Transilvania 100 6,5
Banca „Ion Tiriac“ 1.500 6,5
sursa: bancile
 

Prognoza bursiera utilizAnd analiza tehnica: RRC – CUM SA CASTIGI CONSTANT

CATE 10%
Articol de Dan Valcu, fondatorul firmei de analiza tehnica Educofin
 
 Bursa romaneasca are cateva
caracteristici pe care, atat cei
noi, cat si cei mai vechi in
trading, trebuie sa le
cunoasca. Una dintre ele este
ca, pentru moment, bursa
ofera randamente mult mai
mari decat o banca.

Dar banii si, in general,

rezultatele in viata nu bat la
usa, ci asteapta sa fie luate
de intreprinzatori. Al doilea
lucru de stiut este ca facand
trading inteligent cu RRC se castiga foarte bine, dar trebuie sa stii cand sa intri si
cand/cum sa iesi, lasand la o parte emotiile. Luati un grafic zilnic al RRC si identificati
trenduri ascendente si descendente. In legatura cu primele, marcati valorile de
intoarcere a pretului la inceputul si la sfarsitul lor.

Faceti diferenta intre top si low si veti ramane surprinsi cat de usor se pot castiga banii la
bursa, in cazul nostru, cel putin +10% pe trend. Trendurile descendente sunt importante
numai pentru cei care sunt activi la Sibiu. Intrebarea care simt ca se pune acum este “si
dupa +10%, ce fac?” /1/ nu iesiti, deveniti investitor, si traiti cu speranta ca RRC va
deveni o actiune care va creste mult in anii care vin; /2/ iesiti la acest obiectiv de +10% si
gata, nu va mai uitati in spate daca RRC va mai creste +30%; /3/ ramaneti in RRC, dar
va protejati castigurile cu ajutorul unui stop-loss (valoare sub care se iese). Toate trei
optiunile raman aplicabile pentru traderii in RRC. Dar una dintre ele ne ofera o viata mai
simpla, lipsita de multe griji.

Care dintre ele? Ce spune astazi analiza tehnica despre RRC? Va incerca sa
depaseasca rezistenta de 0,1310 din octombrie ‘05, iar suportul va ramane la recentul
low din ianuarie, 0,1100. A depasit si linia de trend descendent A-B, indicatorul SAR a
trecut sub pret, cu alte cuvinte, RRC a devenit pozitiv pe termen scurt. Cei mai “educati”
in analiza tehnica au putut sa intre in RRC mai devreme, in 20.1.06. Cu atentie se pot
face bani buni in RRC. Depinde de noi, traderii...

Sursa: http://ta.educofin.com

Profitul portofoliului virtual capital in 2006 4.310,86 lei (23,32%)

Articol de Iulian Panait, presedinte ktd Invest
 
Saptamana trecuta nu am mai efectuat nici o tranzactie pentru Portofoliul Capital. Ne
propunem insa ca, in zilele urmatoare, sa acumulam gradual un pachet de actiuni RRC
care, la final, sa reprezinte, ca pondere, aproximativ 10% - 15% din valoarea totala a
portofoliului.
Decizia este motivata tot de semnale de analiza tehnica (depasirea unui prim prag de
rezistenta aflat la 0,1170 lei/actiune). Pentru ca RRC este totusi o actiune mai riscanta (in
ciuda rezultatelor financiare foarte bune din ultimele trimestre) am hotarat sa nu avem o
expunere mai mare de 15% pe aceste titluri. Deocamdata, toate plasamentele din
portofoliu sunt pe profit. Desigur, o corectie mai serioasa a pietei in ansamblu ar putea
schimba aceasta stare de lucruri.

Cu toate ca luna februarie trezeste multora dintre noi amintiri neplacute, in momentul
actual nu avem semnale clare ca istoria de anul trecut s-ar putea repeta. Mai mult chiar,
desi am tot asteptat o scadere pe SIF-uri si, implicit, o oportunitate de a investi in aceste
companii la un pret mai coborat, pana acum ea nu s-a produs decat in proportii cu totul
nesemnificative (cel mult -10% fata de maximele istorice consemnate anul acesta).
Asadar, ramanem consecventi strategiei de pana acum si pastram disponibilitati in
proportie de circa 10% - 15% (ramase dupa cumpararea de RRC pe care o vom face
probabil saptamana viitoare) din valoarea totala a portofoliului pentru posibile noi idei de
plasament care ar putea sa apara in lunile viitoare.

Valoarea Profit
Nr. Cotatia
Societatea (25.01.2006) curent
titluri (25.01.2006)
(lei) (lei)
(lei)

Petrom SA 7.500 0,6150 4.612,50

197,25
Turbomecanica 500 13,6000 6.800,00 811,50

10.000 0,4590 4.590,00

Oltchim 631,50

BRD-GSG 500 16,1000 8.050,00

843,50
Impact Bucuresti 3.000 0,5650 1.695,00 215,13
SSIF Broker Cluj 500 3,6800 1.840,00 139,88
Vrancart Adjud 10.000 0,1240 1.240,00 194,55
FDI Simfonia 1 228 20,1200 4.579,32 41,14
FDI Tezaur 102 47,1100 4.792,27 36,81
Totaluri la data
37.368,76 2.280,93
curenta:

total valoare curenta = valoarea totala de piata in momentul actual a titlurilor incluse in
portofoliu calculata prin insumarea produsului dintre numarul de actiuni detinute la
fiecare societate in parte si ultimul pret de inchidere;
total profit curent = suma diferentelor dintre valoarea curenta de piata a detinerii pentru
fiecare companie inclusa in portofoliu in momentul actual si valoarea platita pentru
achizitia titlurilor respective;
profit realizat in 2006 = diferenta dintre valoarea curenta a portofoliului si cea de la 1
ianuarie 2006

sursa: www.ktd.ro

In ce tip de fond mutual ne plasam banii?

Articol de Gabriela Zamora
 
Reglementarile CNVM nu permit clasificarea fondurilor in functie de structura
plasamentelor

Alegerea unui fond mutual poate fi o adevarata bataie de cap. Investitorii care cauta un
anumit tip de investitie trebuie sa citeasca toate prospectele fondurilor din piata pentru a
le identifica pe cele dorite.

Odata repornita “masinaria” fondurilor mutuale este nevoie de intretinerea acesteia la

standarde europene. Administratorii de investitii, care trebuie sa-si dovedeasca abilitatea
in atragerea clientilor, stiu ca nu este suficient sa lanseze produse noi, ci si sa le
prezinte clientilor cu maximum de transparenta. Eforturile lor in aceasta directie sunt
insa franate chiar de institutia care reglementeaza si supravegheaza piata. Prin
Regulamentul nr. 15/2004 privind autorizarea si functionarea societatilor de administrare
a investitiilor, care a intrat in vigoare in vara lui 2005, Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare (CNVM) diminueaza tocmai gradul de transparenta pe care administratorii
fondurilor trebuie sa il afiseze in comunicarea cu investitorii. Concret, ei acuza Comisia
ca nu a prevazut o clasificare a fondurilor, fiind obligati sa includa toate fondurile in
categoria “fonduri de tip diversificat”.

“Am discutat cu reprezentantii CNVM sa accepte o clasificare a fondurilor mutuale

pentru a nu fi nevoiti sa cautam cuvinte ocolitoare, ci sa putem avea o comunicare
limpede cu investitorii. Este pacat sa cautam subterfigii, care duc, adesea, la o lipsa de
intelegere din partea investitorilor”, spune Dan Nicu, presedintele Uniunii Nationale a
Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Problema cea mai mare apare atunci
cand companiile de administrare fac demersuri la comisia de supraveghere in vederea
autorizarii unui fond. Intr-o astfel de situatie, CNVM nu le permite sa particularizeze
fondul respectiv in functie de plasament. Pentru informarea investitorilor exista totusi o
solutie. In prospectele publicitare si in documentele prezentate clientilor administratorii
utilizeaza clasificarea internationala a fondurilor, adoptata si de UNOPC. Este o portita
de iesire, in conditiile in care regulamentul CNVM stabileste reguli, dar nu si interdictii.
Clientul ajunge, insa, sa fie informat mult mai tarziu in legatura cu structura
plasamentelor fondului in care intentioneaza sa investeasca, numai dupa ce a consultat
pliantele si prezentarile administratorului. Simpla urmarire a listei fondurilor autorizate nu
este deloc lamuritoare.

Clasificarea clara a fondurilor nu este singura care lipseste din Regulamentul nr. 15.
Comisia a omis sa stabileasca si ponderea fiecarui tip de plasament, pentru ca un fond
sa poata fi “de actiuni”, “monetar” etc. In prezent, cand se vorbeste despre un fond de
actiuni, se intelege ca investitia este facuta “cu preponderenta” in titluri tranzactionate la
bursa. “Conditia esentiala este ca CNVM sa emita o instructiune cu criterii clare de
clasificare in functie de ponderea tipurilor de instrumente financiare in activul unui fond
deschis”, este de parere Cosmin Paunescu, director general la KD Investments. El
adauga ca ponderile “trebuie atent studiate, avandu-se in vedere posibilitatea ca, pe
masura cresterii activelor fondurilor, piata de capital sa nu absoarba cu usurinta,
intotdeauna, plasamentele in actiuni”. In acest sens, este oportuna o discutie intre
reprezentantii UNOPC si Comisie, sustin administratorii.

In privinta neclasificarii fondurilor, CNVM aduce ca argument articolul 185 din

regulament. “Articolul lasa deschisa posibilitatea aparitiei unor noi tipuri de AOPC
(organisme de plasament colectiv, altele decat cele care investesc in valori mobiliare)
care urmeaza a fi reglementate de CNVM. Intre ele pot sa apara definite, de exemplu,
AOPC specializate in investitii in actiuni, obligatiuni, monetare etc”, declara Ciprian Ene,
purtatorul de cuvant al Comisiei. El precizeaza ca CNVM va defini in reglementarile
ulterioare limitele pentru diferite categorii de active in care vor putea investi fondurile.
Deocamdata, directia de specialitate in atentia careia s-ar afla, potrivit afirmatiilor lui
Ene, reglementarile cerute de piata, nu a transmis nici o informare cu privire la stadiul in
care se afla masurile respective.

Fondurile europene au limite In plasamente

• Legislatia europeana privind pietele de capital, asemenea Legii nr. 297 in baza careia
functioneaza piata bursiera romaneasca, nu face o clasificare a fondurilor mutuale.
Acestea sunt insa clasificate prin reglementarile emise de comisiile de supraveghere a
pietei.
• In Europa, fondurile sunt clasificate pe diverse ramuri economice si chiar pe zone
geografice, ceea ce sporeste diversitatea lor. Exista fonduri de actiuni, de obligatiuni,
monetare, dar si imobiliare de asigurari sau de pensii.
• Comisiile de supraveghere stabilesc ponderile in structura plasamentului. In Suedia si
in Irlanda, de exemplu, limita maxima pentru orice tip de plasament este de 20%. In
Germania, diversificarea riscului este esentiala. Administratorii pot face plasamente
monetare in procentaj de 49%. In Franta, ponderea plasamentelor in actiuni si obligatiuni
este de 35%.
• In Statele Unite exista cele mai diversificate fonduri mutuale. Sunt fonduri care fac
plasamente in companii care isi vand actiunile, fonduri de arbitraj, fonduri care investesc
in metale pretioase sau in sectorul resurselor naturale. De asemenea, exista fonduri
deschise care fac plasamente in industria alcoolului, a tutunului, chiar in cea a jocurilor
de noroc, precum si in aparare.
 

Finantatorii nebancari ataca piata cardurilor

Articol de Gabriela Tinteanu Moldoveanu
 
Chiar daca numarul societatilor de creditare va scadea, cel al cardurilor va creste

Legea institutiilor financiare nebancare (IFN) va conduce la o triere a acestor societati,

dar si la o dezvoltare a pietei cardurilor de credit, datorita noilor prevederi legale. Prima
societate de acest tip care va intra pe piata cardurilor de credit va fi TBI Credit.
Supusa dezbaterii publice a Parlamentului, legea IFN aduce cateva noi modificari fata
de proiectul initial. In primul rand, dreptul de a emite obligatiuni nu mai este retras, ci
doar conditionat. Astfel, societatile nebancare si companiile de leasing vor putea emite
obligatiuni, dar numai catre investitorii institutionali agreati de CNVM, nu si catre
persoanele fizice. In al doilea rand, prevederile legii se vor aplica doar leasingului
financiar, nu si celui operational.

Legea aduce insa pe picior de egalitate reglementarile din domeniul bancar cu cele din
piata financiara nebancara, ceea ce, pentru majoritatea societatilor de acest tip, va
reprezenta un set de conditionari in plus.
Dosarele de credit nu vor mai putea fi aprobate cu aceeasi usurinta, societatile
nebancare fiind obligate in noul context sa le intocmeasca la fel ca bancile comerciale,
folosind cam acelasi tipar de contract de credit. De asemenea, vor fi obligate sa
realizeze un intreg set de evaluari ale clientilor, intocmai ca in cazul bancilor. Totusi,
exista si o similitudine care are o parte buna: contractele de credit vor constitui titlu
executoriu si la societatile nebancare. “Discriminarile pozitive sau negative dintre
produsele societatilor de credit si cele ale bancilor vor fi eliminate. Din punctul de vedere
al clientilor, ofertele diversilor competitori vor deveni mai transparente, mai usor
comparabile”, este de parere Manuela Plapcianu, vicepresedinte HVB tiriac.

Noua lege va impune practic o triere a societatilor de credit si chiar a Caselor de Ajutor
Reciproc existente deja pe piata. Banca Nationala va actiona ca un filtru in cazul
aparitiei unor firme noi de acest profil. Datorita obligativitatii de a constitui provizioane,
bugetele acestor societati vor fi usor incarcate. In plus, datorita reglementarilor impuse
prin lege, actualele IFN-uri vor fi obligate sa dezvolte noi investitii in soft-uri pentru
gestionarea de date necesare respectarii indicatorilor de prudentialitate. Este clar, in
acest context, ca nu toate firmele existente acum pe piata vor rezista dupa
implementarea propriu-zisa a legii, ci doar cele mari. Pe langa scaderea numarului
societatilor de credit, legea va impune si un management specializat al acestora.
Potrivit proiectului de act normativ, IFN-urile trebuie sa se supuna reglementarilor BNR,
dar nu explica foarte clar daca tuturor reglementarilor sau daca banca centrala are de
gand sa completeze toate normele emise pana in prezent specificand ca acestea se
adreseaza si societatilor nebancare si celor de leasing.

O alta noutate adusa de lege este cea legata de contractele incheiate de aceste
societati cu bancile (n.r.- acolo unde se practica acest lucru, deoarece nu toate
societatile se refinanteaza de la banci). Aceste contracte vor fi contracte de mandat,
pentru care nu se datoreaza TVA. Reglementarea ar trebui sa aiba teoretic un efect
benefic asupra comisioanelor platite de clientii care iau credit de la astfel de societati:
comisioanele flat ar urma sa se reduca. Noua lege permite institutiilor financiare
nebancare accesul pe piata cardurilor de credit, fapt care, in timp, va conduce la o mai
puternica dezvoltare a pietei cardurilor. Surse din piata bancara sustin ca una dintre
societatile de credit de pe piata, TBI Credit, are deja in dezvoltare astfel de produse si va
fi probabil cea care va da tonul noii directii de dezvoltare a IFN-urilor.

Modificarile legislative amintite vor avea ca impact si o scadere a pietei creditului de

consum. “Cresterea pietei de retail estimata pentru acest an, comparativ cu anul trecut,
va fi de doar 31%, in conditiile in care acest procentaj a fost de 72% anul trecut”, declara
Manuela Plapcianu. Reducerea ritmului de crestere a pietei nu inseamna insa neaparat
ca nevoile de creditare vor scadea, dar cresterea salariilor nu a tinut pasul cu cresterea
preturilor, si atunci numarul clientilor eligibili sa contracteze un credit scade de la an la
an. Efectele noii legi vor fi vizibile insa abia spre sfarsitul anului viitor datorita perioadei
lungi de implementare a prevederilor acesteia.

"Reglementarile vor avea ca efect o scadere a creditelor catre populatie, dar si

formarea unei piete de servicii financiare in care ofertantii vor opera in acelasi
cadru legislativ."
Manuela Plapcianu, vicepresedinte HVB tiriac

Evolutia creditului Ipotecar

Chiar daca creditul ipotecar in lei a crescut in 2005 comparativ cu 2004, el nu a reusit
inca sa ajunga ritmul de crestere al creditelor ipotecare in valuta.
sursa: HVB

Pentru 2006, bancherii prevad o diminuare a ritmului de crestere a pietei de retail in

general, la numai 31%, fata de 72% in anul precedent.
sursa: Sursa: HVB tiriac
 

Piata valutara externa (forex): Volatilitate in crestere

Articol de Liviu Moldovan, sef Departament Analiza, WBS
 
Saptamana a fost marcata de o crestere a volatilitatii. EUR/USD a iesit din intervalul
1,2040-1,2160 in care s-a tranzactionat de circa doua saptamani. In lipsa datelor
macroeconomice de importanta majora, investitorii au actionat mai mult instinctual si pe
baza zvonurilor, iar ordinele Stop-Loss au amplificat variatia cotatiei. Sedinta din 20
ianuarie a fost agitata: in numai cateva minute, EUR/USD a scazut brusc, de la 1,2080
la 1,2039, si a revenit apoi la fel de rapid la valoarea initiala.

In piata, a aparut un zvon ca Iranul, de teama posibilelor sanctiuni ale Consiliului de

Securitate, a inceput sa isi mute depozitele financiare din Europa. Posibile zone: Dubai,
Emirate, Liban, Sinagapore, Malaiesia. S-a crezut apoi ca, automat, va urma si o
realocare a rezervelor valutare din dolari in euro, astfel motivandu-se rebound-ul
monedei unice. La o analiza mai atenta, observam ca Iran isi muta rezervele din zona
euro, nu din euro! Cum aceste rezerve sunt evaluate la doar cateva zeci de miliarde,
piata Forex nu are de ce sa se ingrijoreze, pentru ca suma nu este mare in comparatie
cu peste 800 miliarde de dolari cat detine Japonia, 609 miliarde, China si 209 miliarde,
Coreea de Sud.

In plus, volumul zilnic mediu de tranzactionare din piata Forex este estimat la 1.900
miliarde dolari, deci cateva zeci de miliarde pot fi usor tranzactionate fara a impinge
cotatia prea mult intr-un sens sau altul. Evolutia ulterioara este interesanta: dolarul a
scazut in continuare pana la peste 1,23 fata de euro, desi, practic, nimic nou nu a
aparut. Geithner de la FED a afirmat ca “deficitul de cont curent din Statele Unite
reprezinta o amenintare pentru economia mondiala” si ca “politica monetara nu poate fi
o unealta eficace pentru reglarea dezechilibrelor economice globale”. A mai spus acelasi
lucru si pe 11 ianuarie.

Presedintele FED din Saint-Louis (Poole) a afirmat ca “este mai putin ingrijorat de inflatie
acum, fata de acum sase luni” si ca sunt posibile inca una sau doua ridicari a dobanzii la
dolar. Tot de la FED a mai vorbit si Lacker: “cel putin o ridicare de dobanda va fi
necesara”. Din nou nimic nou. Datele despre deficit erau deja cunoscute, iar estimarile
aratau inca din decembrie ca nivelul dobanzii se va opri pentru moment la 4,5% sau
4,75%. Cotatia EUR/USD a fost impinsa in sus in virtutea inertiei trendului format de la
inceputul anului. Acesta este justificat din punct de vedere fundamental si va putea
continua pe termen mediu si lung. Pe termen scurt, analiza grafica arata o tendinta de
supracumparare. Deci, o posibila corectie imi apare din ce in ce mai probabila.

sursa: www.wbs.ro

Ghiseul cu informatii
 
Card co-branded BCR

Banca Comerciala Romana (BCR) si Ultra PRO Computers au lansat un card de credit.
Produsul ofera avantaje deosebite, precum limita de creditare foarte mare, pana la
echivalentul in lei a 5.000 de euro, iar perioada de pre-aprobare a cererii de credit este
foarte scurta, de maximum trei ore. Detinatorul de card trebuie sa ramburseze lunar doar
dobanda la creditul utilizat. Nivelul dobanzii este, in prezent, de 22%. Totodata,
detinatorul de card are si o perioada de gratie: daca imprumutul este rambursat in
totalitate pana la data de 20 ale lunii urmatoare celei in care se efectueaza tranzactia,
clientului nu i se mai percepe nici dobanda.

Coface creste notele pentru Romania

Grupul Coface a introdus pentru prima data Romania in grupul tarilor cu clasa de risc A.
Ratingul de tara B al Romaniei, din decembrie 2004, a fost apreciat ca B+ in iunie 2005,
si a trecut la A4 in decembrie 2005. A4 denota un istoric al platilor mediocru, ce se poate
inrautati din cauza unui mediu economic si politic ce se deterioreaza. Cu toate acestea,
probabilitatea de neplata este inca admisibila, in timp ce B era echivalent cu un mediu
economic si politic instabil, capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja
sarac. “Principala consecinta a ratingului de tara A4 pentru Romania este ca va spori
accesul pe pietele internationale si limitele de credit ale companiilor romanesti pentru
credite comerciale (furnizor) de la partenerii lor externi, alti creditori internationali sau din
partea companiilor de asigurare a riscului financiar”, a declarat Cristian Ionescu,
Managing Director Coface Romania.

Credite mai ieftine de la Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank a modificat produsele de creditare in lei cu garantie imobiliara oferite

populatiei, prin simplificarea procedurilor de acordare, micsorarea dobanzilor si
extinderea termenelor de rambursare. La creditele in lei pentru nevoi personale
nenominalizate, garantate cu ipoteca, dobanda practicata este de 12,9% pe an, iar suma
maxima acordata nu mai este limitata. Perioada maxima de rambursare a fost majorata
de la 15 ani la 20 de ani. De asemenea, Raiffeisen Bank a lansat o noua oferta si pentru
creditele ipotecare in lei, care se acorda acum cu o dobanda de 11,5% pe an (a scazut
de la 13,5% pe an) pe o perioada de maximum 25 de ani (perioada extinsa de la 20 de
ani).
Randamente mai mari la ProCredit Bank

La sfarsitul saptamanii trecute ProCredit a crescut dobanzile la depozitele in lei si dolari.

Astfel, dobanzile la lei se situeaza intre 6,3 %, la depozitele pentru o luna, si 7,30 %, la
depozitele pe 12 luni. Dobanzile la depozitele in dolari sunt cuprinse intre 3,25%, pentru
depozitele constituite pe o luna, si 4,75 %, pentru cele pe 12 luni. Dupa marirea
fondurilor venite de la clienti cu 161% in 2005, ProCredit Bank Romania va continua sa
isi extinda reteaua de sucursale si agentii pana la 31 de locatii la finele lui 2006, va oferi
rate atractive de dobanda la depozite si va asigura clientilor sai servicii la cele mai inalte
standarde.
 

SIF-urile sunt pe cai mari la Bursa

Articol de Emil Ogica
 
Dividendele, in schimb, nu vor avea o crestere semnificativa fata de anul trecut

Piata bursiera a inregistrat o evolutie relativ stabila in saptamana recent incheiata,

informatiile despre contractul de privatizare pentru Banca Comerciala Romana fiind in
centrul atentiei investitorilor.

In timp ce indicii BET si BET C au inregistrat o evolutie divergenta, respectiv indicele

BET a castigat 0,75%, iar indicele BET C a scazut cu 0,05%, indicele sectorial BET FI s-
a apreciat cu 1,56% si a recuperat partial scaderea din saptamana precedenta.
Evolutia a fost mixta si pentru indicii din Europa Centrala si de Est calculati de Bursa din
Viena: scadere saptamanala de 2,24% pentru indicele unguresc HTX EUR si de 0,17%
pentru indicele polonez PTX EUR si apreciere de 0,26% pentru CTX EUR din Cehia.
Indicele romanesc ROTX EUR a castigat 1,7 procente, iar indicele global NTX, calculat
de Erste Bank, s-a apreciat cu jumatate de procent.

Societatile de Investitii Financiare, dupa ce au inregistrat o scadere importanta a cursului

de tranzactionare in prima sedinta a saptamanii, cand indicele BET FI a pierdut peste
trei procente, au evoluat pe trend ascendent pana la finalul saptamanii. Dupa publicarea
contractului de privatizare pentru Banca Comerciala Romana si incheierea cu succes a
ofertei publice prin care Erste Bank a strans fonduri importante pentru achizitia bancii
romanesti, investitorii in actiuni SIF au devenit agresivi si au determinat o crestere, joi, a
indicelui BET FI de peste 2,8%. Probabil si saptamana curenta va aduce aprecieri
pentru indicele BET FI, care se va indrepta catre nivelul maxim istoric inregistrat in
aceasta luna, dar potentialul de crestere pe termen scurt va fi tot mai redus.

SIF Moldova este prima societate listata la Bursa de Valori Bucuresti care a transmis
rezultatele financiare preliminare aferente anului 2005. Profitul net obtinut in anul recent
incheiat a fost de 48,2 milioane RON, cu peste 38 de procente mai mare decat cel
prevazut in Bugetul de Venituri si Cheltuieli, dar cu numai 5,5% superior fata de cel
obtinut in 2004. Cresterile importante de pe piata de capital din 2004 au determinat o
apreciere a valorii activului net unitar de peste 60 de procente. In schimb, pretul de
tranzactionare pentru actiunile SIF2 a crescut de peste 3 ori, de la 0,725 lei/actiune la
2,25 lei/actiune.

Propunerea de dividend brut este de 0,067 lei, cu numai 10% mai mare decat cel
distribuit pentru anul anterior (0,06 lei/actiune), valoare care face neinteresanta investitia
doar pentru dividend. La pretul curent de tranzactionare, randamentul la dividend
(dividend / pret tranzactionare SIF2) depaseste usor doua procente, fara a lua in calcul
impozitul, valoare care este insa de trei ori mai mica decat dobanda adusa de un
plasament pe piata monetara, in conditii de risc mult mai reduse.

Aceasta situatie, cu randamentul la dividend mult sub nivelul dobanzii, va caracteriza

majoritatea societatilor listate la Bursa. Exceptii pot fi doar societati care au o lichiditate
de tranzactionare foarte redusa. Se observa astfel cum cei care cumpara actiuni in acest
moment asteapta profit doar din cresterile cursului de tranzactionare.

Evolutia indicelui bursier BET

Valoare 7.878,12

Variatie 31 dec. 04
80,50%

Variatie 31 dec. 05
19,62%
Variatie saptamanala 0,75%

Evolutia indicelui CAPITAL 15

Valoare 816,08

Variatie 31 dec. 04
14,72%

Variatie 31 dec. 05
14,72%
Variatie saptamanala 6,33%

Evolutia indicelui Rasdaq C

Valoare
1.745,06
Variatie 31 dec. 05 -1,92%

Variatie 31 dec. 05
-1,42%
Variatie saptamanala 0,74

Evolutia indicelui BET FI

Valoare 52.858,93
Variatie 31 dec. 05 205,72%

Variatie 31 dec. 05
15,98%
Variatie saptamanala 1,56%

TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI

Actiunile SIF Oltenia continua sa evolueze pe trend ascendent, dupa o corectie usoara a
cursului de tranzactionare. Desi volumul tranzactionat a scazut usor in ultimele sedinte,
societatea se afla in topul celor mai tranzactionate societati de la Bursa . Pe termen
scurt e posibila testarea maximului de tranzactionare de la 3,05 lei/actiune.

Variatie saptamanala 3,17%

Nr. actiuni tranz. (mil) 13
Pret minim 2,7300

Pret maxim
2,9500

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET

Tranzactiile cu actiunile Amonil au inregistrat scaderi semnificative ale volumului zilnic

de actiuni. Evolutia pretului in ultimele luni a fost relativ stabila, fara a putea identifica un
trend al acesteia. Probabil, depasirea pe volum a nivelului de la 0,0855 poate determina
aprecieri ale cursului pana in jur de 0,09 lei/actiune.

Variatie saptamanala 4,60%

Nr. actiuni tranz. (mil) 5,2
Pret minim 0,0800
Pret maxim 0,0849

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET

Compa Sibiu a inregistrat cinci sedinte consecutive de scadere, cea de luni fiind
influentata de evolutia de ansamblu a pietei bursiere. In ultimele trei sedinte de
tranzactionare, actiunile companiei sibiene au scazut cu maximul permis de sistemul de
tranzactionare.

Variatie saptamanala -41,74%

Nr. actiuni tranz. (mil) 0,934
Pret minim 1,3400
Pret maxim 2,2800
TOPUL CELOR MAI VANDUTE ACTIUNI ( 31.10-04.11 )

Companie Valoare (mld. lei)

SIF5 36,76
SNP 31,96
SIF3 29,70
RRC 29,20
SIF2 26,13

TOPUL CELOR MAI BUNE EVOLUTII DE PRET ( 31.10-04.11 )

Companie Variatie

AMO
4,60%
BIO 4,39%

RRC
3,51%

VNC
3,25%
SIF5 3,17%

TOPUL CELOR MAI SLABE EVOLUTII DE PRET ( 31.10-04.11 )

Companie Variatie

CMP
-41,74%
CRB -13,75%
STZ -8,41%

PPL
-6,44%

CMF
-5,56%
 

BCR-ERSTE-SIF
Articol de Horatiu Hausi
 

23 ianuarie 2006. -3,22% pe SIF-uri. Modificari in portofoliu: analizand randamentul

foarte bun realizat pe SIF5 - titlu pe care expunerea era de peste 90% - in ultimele sase
luni, am hotarat sa marchez profitul. La inceputul anului stabilisem un target de pret
pentru iesire la 3,4 la SIF5, insa se pare ca nu a fost atins in primul rally. De ce am
vandut? Nu mai este SIF5 atractiv? Nici nu incape discutie: SIF-urile raman pe termen
lung cele mai bune plasamente. Insa doua elemente pot influenta evolutia acestora pe
termen scurt si nu sunt dispus sa-mi asum riscurile ce deriva din acestea.

Pe de o parte istoria se poate repeta, iar pe de alta parte astept publicarea contractului
de vanzare a BCR si clarificarea din partea Erste a planurilor pe termen mediu. Istoria se
poate repeta: e drept ca in 2006 nu avem cresteri foarte mari (precum cele din 2005),
insa in cazul SIF-urilor cresterile din ianuarie 2006 vin in continuarea trendului puternic
ascendent din ultimele luni ale lui 2005 (+100% din 1 septembrie 2005 - 10 ianuarie
2006). SIF5 a urcat de la 1,2 la 2,8 in sapte luni. Randament de +133% in sapte luni,
foarte bun. Perspectivele pe termen lung raman in continuare foarte bune, o reintrare
fiind foarte probabila dupa linistirea pietei.

24 ianuarie. Indici nehotarati. Astept cu interes publicarea contractului BCR-Erste.

25 ianuarie. Piata a revenit pe verde. Dintre titlurile lichide, RRC a inregistrat o revenire:
+2,54%, la 0,121, pe fondul unei lichiditati foarte bune: 66 milioane de actiuni. Nici SNP
nu se lasa mai prejos, urcand cu +2,5%, la 0,615.

26 ianuarie. Impactul contractului BCR-Erste: impuls pozitiv pentru SIF-uri, +2,82%. Am

recumparat azi actiunile SIF5. Motive: piata a avut sustinere, media mobila la 30 de zile
constituind un suport puternic. In aceste conditii, trendul ascendent la SIF-uri are toate
sansele sa continue.

27 ianuarie. O sedinta linistita. Saptamana viitoare incepe sarabanda raportarilor anuale

preliminare. Luni astept cifre interesante de la APC.
 

Electrica SA va incasa in plus 15 milioane euro pentru Electrica Oltenia

Articol de Dragos Comache
 
Compania ceha CEZ a.s. urmeaza sa plateasca, in plus fata de pretul de cumparare
platit deja pentru Electrica Oltenia, suma de 15,458 milioane euro, ca urmare a aplicarii
mecanismului de ajustare a pretului. Astfel, pretul total incasat de S.C. Electrica S.A.
pentru pachetul vandut la Electrica Oltenia va creste la 62,83 milioane euro.

Conform contractului de privatizare, pretul de cumparare pentru pachetul de actiuni

achizitionat de la S.C. Electrica S.A., reprezentand 24,62% din capitalul social al
societatii este de 47,372 milioane euro, iar pentru subscrierea aferenta majorarii de
capital social, este de 103,627 milioane euro, astfel incat investitorul sa detina 51% din
capitalul social majorat.
De asemenea in contractul de privatizare a fost prevazut un mecanism de ajustare a
pretului de cumparare, care sa reflecte evolutia situatiei financiare a societatii la data
finalizarii fata de data de referinta la care investitorul si-a pregatit oferta.

Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor, vandute si subscrise de CEZ a.s. la

S.C. F.D.F.E.E. Electrica Oltenia S.A. a avut loc in data de 30 septembrie 2005.
Sursa: Capital, 02 februarie 2006

Credite SMART pentru investitii in actiuni

 
Creditele pentru cumpararea de actiuni, desi lansate de putina vreme in Romania, se
bucura deja de succes. SMART, linie de credit destinata investitiilor in valori mobiliare
tranzactionate pe piata de capital din Romania, care are atasat un serviciu de
monitorizare si gestionare in timp real a utilizarii creditului, a cuantificat, la sfarsitul lunii
ianuarie 2006, o valoarea totala a creditelor acordate de peste un milion de dolari.

Produsul este destinat investitorilor activi de pe piata de capital, clienti ai companiei

Vanguard, care detin deja un portofoliu de actiuni sau disponibilitati banesti si care
doresc sa fructifice orice oportunitate de investitie in timp util. Pentru obtinerea liniei de
credit, solicitantul foloseste drept garantie portofoliul detinut la societatea Vanguard, iar
creditul este acordat prin intermediul Libra Bank.

Limita maxima a liniei de creditare pe care solicitantul o poate obtine de la Libra Bank
este stabilita in functie de o valoare ponderata a portofoliului de actiuni detinut si
constituit drept garantie in favoarea bancii. Odata ce banca acorda linia de credit,
clientul poate da ordine de tranzactionare catre Vanguard in baza sumelor neutilizate din
aceasta linie de credit, tragerea banilor facandu-se la data decontarii tranzactiilor.

Pentru a facilita administrarea acestui credit, Vanguard pune la dispozitia clientilor sai un
sistem de monitorizare online care ofera informatii in timp real despre valoarea ajustata
a portofoliului curent si limita de credit neutilizata, precum si avertizari in cazul atingerii
anumitor valori prestabilite care trebuie mentinute intre valoarea portofoliului ajustat si
cea a creditului total.

Produsul SMART a fost lansat la inceputul lunii octombrie 2005. In doar 3 luni de la
lansare, numarul investitorilor, clienti Vanguard, care au depus cerere pentru accesarea
produsului SMART depaseste 30. Valoarea totala a creditelor acordate, in ultimele 3
luni, depaseste echivalentul in lei a unui milion de dolari.

Vanguard este o prezenta constanta in topul primelor zece companii de brokeraj pe

piata de capital din Romania si lider de piata in tranzactionare online a instrumentelor
financiare.

Sursa: Capital, 02 februarie 2006

Rubrica „Service”

Valentine’s Day pentru indragostitii de calatorii

Articol de Fulvia Meirosu
 
Turism Cataloagele agentiilor abunda in oferte pentru Ziua Indragostitilor

Fie ca alegeti Paris, Amsterdam, Viena, Roma sau Barcelona, merita sa cheltuiti cel
putin 400 euro de persoana pentru trei zile incarcate de romantism.

Pentru unii, Valentine’s Day inseamna un weekend petrecut intr-un hotel luxos, unde
poti comanda sampanie, capsuni si frisca, fara a fi nevoit sa te dai jos din patul imens.
Pentru altii, Ziua Indragostitilor echivaleaza cu o excursie intr-un oras romantic. Iar
pentru cei mai multi, o combinatie intre cele doua variante. Daca sunteti de parere ca
cea mai buna cale de a cuceri inima cuiva trece prin stomac, atunci este cazul sa-l
duceti un weekend la Ritz, in Paris. Legendarul hotel, care se lauda ca l-a avut ca
oaspete timp indelungat pe Ernest Hemingway, are nu doar restaurante sofisticate, ci si
cursuri de gatit. Iata ce ar trebui sa vedeti in “Orasul luminilor”. Puteti incepe prima zi
prin vizitarea Turnului Eiffel, fie dimineata foarte devreme, fie seara foarte tarziu, pentru
a evita cozile infernale; cea mai spectaculoasa abordare este cea din Champs de Mars.

Dupa aceea, plimbati-va pe Sena cu Bateaux Mouches, vaporase care pleaca regulat
din Place de l’Alma. Puteti parcurge pe jos distantele dintre aproape toate monumentele
importante, asa ca o zi va este suficienta pentru a vedea Arcul de Triumf, Champs
Elysees, Place de la Concorde si gradinile Tuileries. Pentru a vedea in fuga Muzeul
Louvre, va este suficienta o jumatate de zi, timpul necesar vizionarii pe indelete a celor
peste 800.000 de capodopere fiind mult mai mare. Seara, este perioada cea mai
potrivita pentru o plimbare in celebrul cartier artistic Montmartre, incheiata, daca va
permiteti sa scoateti din buzunar 135 de euro de persoana, cu o cina si un spectacol la
nu mai putin celebrul cabaret Moulin Rouge. Rezervati-va cea de-a treia zi pentru
Muzeul D’Orsay, unde puteti admira toate capodoperele impresionistilor si, pentru
catedrala Notre-Dame, unde puteti urca intr-unul din turnurile gemene, pentru o
panorama impresionanta a orasului, dar si pentru a vedea clopotul de 13 tone care suna
si acum la ocazii speciale.

Credeti ca Venetia este destinatia perfecta pentru indragostiti? Hotelul Bauer este locul
unde trebuie sa stati pentru a simti magia orasului. Hotelul, deschis in 1880, arata ca un
palat, iar tarifele sunt pe masura: o camera costa de la 300 euro in sus pe noapte. “La
Serenissima”, cum este denumita Venetia, este de o mie de ori mai impresionanta in
realitate decat in fotografii. Cat despre Basilica San Marco si Palazzo Ducale, amestec
de arhitectura bizantina, gotica si renascentista, ele par adevarate miraje deasupra
apelor. Ce nu trebuie sa ratati in Venetia? O plimbare romantica cu gondola pe canalele
inguste si apoi o cina in stil italian, la unul din numeroasele restaurante de pe tarm, sa
hraniti porumbeii din Piata San Marco, o camera de hotel cu balcon si vedere spre
canal... Amsterdam poate fi vazut in toata splendoarea sa nu ziua, ci mai degraba
noaptea, cand luminile inunda orasul, iar olandezii ies din casele, care nu seamana nici
una cu cealalta, pentru a se inghesui in baruri.

Orasul are peste 150 de canale si 1.250 poduri, dar nu este niciodata supraaglomerat.
Ceea ce te surprinde imediat este cat de deschisi si prietenosi sunt oamenii: majoritatea
cladirilor de birouri nu au jaluzele, iar prin geamurile imense, poti vedea angajatii lucrand
la computer, tot asa cum in Red Light District poti vedea si cantari prostituatele din
vitrinele imense, luminate cu neon rosu. Seara, aerul este imbibat de un miros dulceag,
nimic altceva decat fum de tigari cu marijuana sau hasis, vandute de negri care vor sa-ti
ofere “o iarba speciala”. Bineinteles, principala atractie a orasului o reprezinta canalele –
iar avantajele unui weekend in Amsterdam, iarna sau primavara, sunt considerabile: apa
nu miroase, tantarii lipsesc cu desavarsire, iar barcutele nu sunt aglomerate.
Ofertele agentiilor de turism

• Paris - Butterfly Tourism - 378 euro/pers. Tariful include: trei nopti cazare cu mic dejun
la hotel Lebron***, bilet de avion in perioada 13-16.02.2006.
• Venetia - Clasic Turism - 282 euro/pers. Tariful include: trei nopti cazare cu mic dejun
la hotel de trei stele, bilet de avion in perioada 11-14.02.2006. Nu sunt incluse taxele de
aeroport (77 euro) si asigurarea medicala.
• Roma - Paralela 45 - 395 euro/pers.Tariful include: patru nopti cazare cu mic dejun la
hotel Astrid***, bilet de avion. Nu sunt incluse: taxele de aeroport (58 euro). Perioada:
11-15.02.2006.
• Praga - Fun Travel - 279 euro/pers. Tariful include: trei nopti cazare cu mic dejun la
hotel Crowne Plaza****, bilet de avion.
• Viena - Smart Tours - 375 euro/pers. Tariful include: patru nopti cazare cu mic dejun la
hotel Messe***, bilet de avion.
• Atena - Komsi Travel - 320 euro/pers. Tariful include: patru nopti cazare cu mic dejun
la hotel Jason Prime****, bilet de avion.

Impozitul din veniturile avocatilor se vireaza la trei luni

Articol de Gabriela Popescu, accounting office manager, Contexpert Consulting
 

In conditiile in care sunt angajat cu contract de munca la o societate si obtin venituri din
prestarea serviciilor ca persoana fizica autorizata, mai trebuie sa platesc contributia la
asigurarile sociale de sanatate pentru veniturile respective? Daca da, cum se calculeaza
si se plateste?
Lucian Oancea- Bucuresti

In conformitate cu Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea

sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare,
persoanele asigurate au obligatia platii unei contributii pentru asigurarile de sanatate
stabilita sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii libere sau
autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente, dar nu mai putin de un
salariu de baza minim brut pe tara, lunar, daca este singurul venit asupra caruia se
calculeaza contributia.
c) veniturilor din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru
persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj si alocatiilor de sprijin;
e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi si altor
venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri
de natura celor prevazute la lit. a)-d).
Dupa cum se observa, nu se prevede ca se excepteaza de la obligativitatea platii
contributiei pentru veniturile obtinute din activitati desfasurate de persoane care exercita
profesii libere sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente, daca
acestea realizeaza si altfel de venituri pentru care se datoreaza plata contributiei pentru
asigurarile de sanatate, respectiv veniturile din salarii.

Persoanele care exercita profesii libere sau sunt autorizate potrivit legii sa desfasoare
activitati independente au obligatia de a vira trimestrial contributia sub forma unei cote
de 6,5% aplicate asupra:

a) venitului net din activitati independente, determinat ca diferenta dintre venitul brut si
cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
pentru persoanele ale caror venituri sunt determinate pe baza venitului net anual
determinat pe baza contabilitatii in partida simpla;
b) normelor de venit, stabilite de Ministerul Finantelor Publice prin nomenclatorul
activitatilor pentru care venitul se stabileste pe baza de norme de venit, in cazul persoa-
nelor ale caror venituri sunt determinate pe baza de norme de venit. In cazul persoanelor
care obtin venituri din activitati independente ale caror venituri sunt determinate pe baza
de norma de venit si care beneficiaza de o reducere a normelor de venit, cota de 6,5% se
va aplica la norma redusa, determinata potrivit reglementarilor in vigoare pentru
impunerea veniturilor respective.

Pentru veniturile realizate din activitati des-fasurate de persoane care exercita profesii
libere sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente, contributia de
6,5% se plateste de persoana care le realizeaza.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente vireaza trimestrial

contributia calculata la venitul estimat, pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare
trimestru. Dife-rentele ramase de achitat, calculate in raport de decizia de impunere
anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de
impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza dobanzi.

In cazul in care la finele anului se inregistreaza pierderi sau se realizeaza venituri la

nivelul fiecarei luni sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara, contributia se
calculeaza prin aplicarea cotei de 6,5% la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara
pentru fiecare luna, daca este singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia.
Acesti contribuabili vor achita diferentele de contributie rezultate din plata trimestriala a
unei contributii mai mici decat cea rezultata din aplicarea lunara a cotei de 6,5% la
nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara, in termen de cel mult 60 de zile de la
finele anului pentru care s-au efectuat platile trimestriale anticipate.

Colectarea contributiilor de la persoanele fi-zice, altele decat cele care realizeaza venituri
din salarii, se face in baza declaratiei-model, prevazuta in anexa nr. 1 a Normei
metodologice din 2005 privind contributia de asigurari sociale de sanatate, in contul unic
deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de
sanatate judetene, a municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului si prin Casa Asigurarilor de Sanatate a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, cu respectarea
dispozitiilor legale in vigoare. Declaratia se transmite trimestrial la casele de asigurari de
sanatate in termen de 25 de zile de la expirarea perioadei pentru care se datoreaza
contributiile de asigurari sociale de sanatate.

Sunt o persoana fizica autorizata in domeniul prestarilor de servicii. Cum si cand se

plateste impozitul aferent veniturilor obtinute?
Corina Mocanu – Oradea

Veniturile din prestari de servicii realizate de o persoana fizica se includ in categoria

veniturilor din activitati independente, venituri supuse impozitului pe venit, conform
reglamentarilor Codului fiscal. Potrivit acestuia, veniturile din activitati independente
cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de
proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere,
inclusiv din activitati adiacente.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile din prestari de servicii - altele decat
veniturile din profesii libere -, din fapte de comert ale contribuabililor, precum si din
practicarea unei meserii. Veniturile din profesii libere sunt veniturile obtinute din
exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,
expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect
sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

In cazul veniturilor obtinute din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor

civile incheiate potrivit Codului civil, din activitatea de expertiza contabila si tehnica,
judiciara si extrajudiciara, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si din vanzarea
bunurilor in regim de consignatie, din activitati desfasurate in baza contractelor de agent,
comision sau mandat comercial, platitorii de venituri au obligatia de a calcula, de a retine
si de a vira impozit in cota de 10% prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate,
din veniturile platite. Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.

Contribuabilii care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la
organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se
realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac
exceptie de la aceste prevederi cei care realizeaza venituri pentru care impozitul se
percepe prin retinere la sursa. In cazul celor care in anul anterior au realizat pierderi si
cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care,
din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata
de anul fiscal anterior depun, o data cu declaratia speciala, si declaratia estimativa de
venit.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente au obligatia de a

efectua in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor
pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa. Platile anticipate se
stabilesc de catre organul fiscal competent in a carui raza teritoriala se afla domiciliul
fiscal al contribuabillor, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor
potrivit legi. Aceste plati anticipate se stabilesc pe fiecare sursa de venit, organul fiscal
luand ca baza de calcul venitul anual estimat, in situatia in care a fost depusa o
declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia speciala
pentru anul fiscal precedent. La stabilirea platilor anticipate cu titlu de impozit se va
utiliza cota de impunere de 16%. Aceste sume se vor achita in 4 rate egale pana la data
de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie si 15 decembrie.

Solicitarea unei noi decizii de plata anticipata se face prin depunerea de catre
contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.

In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata precizate mai sus,
contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru
ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat
asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate
datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe
termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit
estimativ, depuse in luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net
aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie impozitat pe baza deciziei de
impunere emise pe baza declaratiei de venit.

In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se

face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator
activitatii desfasurate. In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura,
pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la
sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net
veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional
cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.

Pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului se depune
declaratia de venit, o data cu declaratiile speciale. Declaratia de venit este documentul
prin care contribuabilii declara veniturile obtinute in anul fiscal de raportare, in vederea
calcularii, de catre organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul
fiscal, a venitului net anual impozabil si a impozitului pe venitul anual. Declaratiile
speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile efectiv
realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre
organul fiscal a platilor anticipate.

Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat prin aplicarea cotei de 16% asupra
venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv si emite o decizie de impunere.
Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se
platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere,
perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza dobanzi si penalitati de
intarziere.

Jumatate din agentii de paza au scapat din ochi certificatele de calificare

Articol de Viorica Ana Chisu
 
SECURITATE Paza buna trece primejdia rea, cu doua conditii: agentia de paza sa
fie verificata pentru serviciile prestate si agentii sai atestati de politie

Pentru multi oameni, meseria este o continua provocare. Agentii de paza traiesc, in
fiecare zi, la cumpana dintre situatia aflata sub control si aventura. Printre ei, au inceput
sa se infiltreze si “lupi pusi sa pazeasca oile”.

Ce este un agent de paza? Desigur, o persoana de mare incredere, pentru ca pazeste

bunurile si viata oamenilor. Acestea sunt si motivele pentru care firmele, institutiile
publice, asociatiile de locatari si persoanele fizice angajeaza agenti de paza. Ei sunt cei
care au luat, treptat, locul paznicilor. De ce? Pentru ca sunt considerati profesionisti si
asigura servicii de mai buna calitate. Din aceste considerente, foarte multe intreprinderi
au preferat sa externalizeze activitatea de paza si protectie, incheind contracte de
prestari de servicii cu firme specializate. “Din o suta si ceva de mii de paznici, au mai
ramas vreo cincizeci de mii acum”, face socoteala Georgica Pelcaru, comisar-sef la
Inspectoratul General al Politiei Romane. In locul lor, au venit oameni pregatiti si dotati
cu echipamente capabile sa asigure paza si securitatea intreprinderilor.” Sub aspectul
pret-eficienta, schimbarea s-a dovedit chiar necesara in sistemul de organizare a
activitatilor din intreprinderi.

Economia de piata a dus, treptat, la cresterea numerica si la diversificarea serviciilor de

paza si protectie. De la protejarea institutiilor economice si publice, activitatea s-a extins
la persoanele fizice. Angajarea unei garzi de corp a devenit nu numai utila, ci si la moda.
O masina de lux, un ceas scump si vestimentatie comandata la marile case de moda
sunt expresia unui alt statut social, care trebuie protejat de o garda de corp. Paza
personala a devenit insa si o necesitate intr-o societate puternic polarizata in numai
cativa ani de liberalizare economica. Bogatia adunata in tot mai putine maini si saracirea
unui numar tot mai mare din randul populatiei au generat nevoia instituirii unor servicii de
protectie personala si a bunurilor. Toate cartierele sau casele mai aratoase au acum
corpuri de paza.

De la detectivi particulari la agenti de paza

Aparent, agentii de paza completeaza imaginea unei societati care a intrat in tiparele
tarilor dezvoltate. Dar lucrurile nu merg chiar asa in realitate. Economia de piata a
generat nevoi pe care societatea romaneasca nu le poate acoperi inca si nici regla, in
pofida introducerii unor reglementari sau norme juridice bune si coerente. Dupa 1990,
primele firme de paza aparute aveau ca pondere majora in activitate recuperarea unor
datorii, urmarirea unor persoane sau protectia in fata unor atacuri sau reglari de conturi
intre mafiotii in formare pe malurile Dambovitei. In anunturile de la mica publicitate,
apareau frecvent oferte de angajare de detectivi.

La un moment dat, luasera fiinta chiar si scoli de “detectivi particulari.” Legea nr. 18 din
1996 a fost un prim pas de aducere a activitatii de paza si protectie intr-un cadru normal
de functionare. Ulterior, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 333/2003, din 937 de societati
autorizate au primit licenta numai 374 de firme. Numarul lor a crescut de la an la an. In
evidentele politiei, exista acum 806 de societati licentiate. “332 nu au desfasurat insa nici
o activitate, din diferite motive: lipsa contractelor, acapararea pietei de catre firmele mari
sau, pur si simplu, pentru ca au alte obiecte de activitate profitabile”, explica Ionel
Manolache, comisar-sef in cadrul Directiei Politiei de ordine publica. Sunt si firme care
functioneaza fara sa detina licenta. Dar mai grav este faptul ca mai mult de trei sferturi
din agentii de paza existenti in evidentele politiei nu sunt atestati profesional.

Potrivit legii, firmele de paza pot angaja personal cu atributii de paza sau garda de corp
numai pe baza atestatului eliberat de politie, a certificatului de absolvire a cursului de
calificare si a certificatului de cazier judiciar. Admiterea la cursurile de calificare este
permisa numai candidatilor care au obtinut avizul politiei. Adica au fost verificati sa nu
aiba antecedente penale.

Locuri de munca berechet, dar cu miza mica

Pe piata fortei de munca a agentilor de paza, se inregistreaza o fluctuatie mare de

personal. Meseria este prost platita. Majoritatea agentilor sunt angajati cu salariul minim
pe economie. Programul de lucru este obositor. Tura de lucru dureaza 24 de ore.
Perspectivele de evolutie in cariera sunt minime. Pe piata, sunt create monopoluri.
Cateva firme mari de paza si protectie detin cele mai mari si cele mai multe contracte.
Intr-un fel, este bine. Stabilitatea firmelor asigura si stabilitatea personalului si o mai
buna pregatire. Restul firmelor sunt in continua lupta pentru supravietuire sau in cautare
de contracte de servicii. Orice nou contract presupune angajare suplimentara de
personal, or, legislatia obliga la proceduri care necesita timp.

Avizul politiei se obtine intr-o luna. Patronii nu pot sa astepte, asa ca incalca regulile.
Politia mai inchide ochii sau, pur si simplu, nu controleaza pentru ca nu are personal
suficient pentru aceasta activitate. Se bazeaza pe faptul ca multe firme sunt conduse de
fosti ofiteri de politie, care se pricep la oameni si care stiu cum sa-i tina in mana sau sa-i
instruiasca eficient. Luati de valul afacerilor, directorii slabesc vigilenta. Nu se asigura
daca angajatii lor au antecedente penale sau probleme psihice. Nu verifica mediile din
care provin. Nu urmaresc activitatea, iar pregatirea se rezuma pana la urma la un act
formal, bazat pe introducerea in post a agentului de paza.

Asa se explica tot felul de incidente, care merg pana la infractiuni deosebit de grave,
savarsite chiar de oamenii pusi sa pazeasca: violuri, furturi, talharii, asocieri la
infractiune cu bande periculoase. Nici inspectoratele de munca nu verifica activitatea
agentiilor de paza sub aspectul legalitatii angajarii, programului sau conditiilor de lucru
ale personalului. La Inspectia Muncii, nu figureaza nici o problema cu agentii de paza.
Firmele nici nu intra in atentia inspectorilor, pe motiv ca de ele se ocupa politia, desi este
de notorietate programul prelungit si angajarea tinerilor fara forme legale sau fara
absolvirea cursului de calificare.

Cui ii pasa? Beneficiarii serviciilor se bucura la cativa lei mai putin, alegerea firmei
facandu-se in baza costurilor scazute. Dupa ce o patesc, incep sa se intereseze de
cauzele care au condus la aparitia problemelor si constata ca traiesc intr-o societate in
care lucrurile merg mai mult la voia intamplarii decat a legilor si responsabilitatii.
Conducerea Inspectoratului Politiei Romane a facut propuneri de modificare a legislatiei,
in vederea inaspririi conditiilor de licentiere a firmelor, in special pentru transportul de
valuta.

Probleme create de agentii de paza

In anul 2005, au fost aplicate 65.432 de sanctiuni contraventionale, din care 196 chiar
conducatorilor de societati de paza si protectie. 139 de agenti de paza au fost trimisi in
judecata. In cadrul celor aproape o mie de controale de fond la firmele de paza,
efectuate de politie, s-a constatat:

• lipsa vigilentei, ca urmare a programului de lucru (24 de ore de serviciu, in loc de cel
mult 12 ore);
• portul uniformei in afara serviciului;
• lipsa dotarii corespunzatoare;
• schimbarea frecventa a locului de munca;
• lipsa controlului la serviciu;
• favorizarea infractorilor pentru sustragerea de produse din obiectivele pazite.

806 firme de paza licentiate

Cele mai multe firme de paza sunt in Bucuresti, dar si cu cea mai mare fluctuatie de
personal, in special in firmele de dimensiuni mici.

Top 10 numar firme de paza

1. Bucuresti -296
2. Timis -48
3. Constanta -38
4. Iasi -29
5. Ilfov -24
6. Prahova -18
7. Cluj -16
8. Galati -16
9. Hunedoara -16
10. Mures -16

Anul trecut, ANOFM a inregistrat 23.526 de locuri de munca vacante pentru meseria de
agent de paza. Salariile mici si programul de lucru sunt cauzele majore care fac
neatractiva meseria, in special, pentru tineri.

Judet - Locuri de munca vacante

Bucuresti -5.311
Hunedoara -1.535
Prahova -1.473
Valcea -1.301
Timis -910
Teleorman -889
Dolj -841
Mures -784
Iasi -769
Dambovita -718
Ialomita -644
Buzau -619
Neamt -592
Galati -515
Constanta -488
Olt -470
Bacau -452
Cluj -444
Caras -437
Calarasi -396
Sibiu -386
Botosani -338
Vaslui -333
Bistrita -325
Arad -322
Mehedinti -284
Gorj -259
Brasov -200
Maramures -179
Giurgiu -178
Arges -163
Suceava -160
Covasna -124
Ilfov -110
Vrancea -104
Braila -99
Alba -84
Satu-Mare -77
Tulcea -68
Salaj -62
Bihor -47
Harghita -36

Piata serviciilor de paza si protectie

Activitati specifice
In acest moment, din cele 806 societati de paza si protectie licentiate in Romania,
opereaza efectiv 474 de firme. La sfarsitul anului 2005, existau 60.733 de agenti de
paza, din care 28.534 aveau certificat de atestare (46,9%).

Societatile de paza si protectie existente au ca obiect de activitate:

• paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor

• paza a transporturilor de bunuri si valorilor importante
• protectie personala specializata, denumita garda de corp
• consultanta in domeniu.

Firmele de paza existente asigura paza la 14.882 de obiective (29,5%). La 3.046

obiective este instituita paza armata. In acest moment, sunt incheiate 600 de contracte
pentru transportul de valori monetare.
Piata firmelor de paza si protectie este in plina dezvoltare, deoarece tot mai multe firme,
in special bancile, au externalizat sau intentioneaza sa externalizeze serviciile de paza si
protectie.
Venituri

Valoarea pietei locale a serviciilor de paza si protectie este estimata in prezent, la 120-
140 milioane de euro. Se asteapta sa urce la 200 milioane pana in 2007. Tarifele din
piata pentru serviciile unui agent de paza sunt cuprinse intre 70 de eurocenti si 2,5-2,8
euro/ora. Veniturile cele mai mari si sigure provin din colaborarea cu sistemul bancar-
paza, transport valori, procesare, alimentare ATM, instalari sisteme de securitate.

Venituri mari pot fi inregistrate si din activitatea de paza umana. Deoarece obtinerea
unui contract prin licitatie are drept criteriu de baza “pretul cel mai scazut”, profitul
realizat de o firma de paza si protectie nu depaseste 7-8%. Cota de profit se mareste cu
cateva procente in cazul serviciilor prestate catre banci – transport valori, procesare,
alimentare ATM. In domeniul sistemelor de securitate,

Instalarea unor astfel de sisteme poate aduce un profit de 17-20%.

Structura cheltuielilor:
• cheltuieli salariale: 70-75%;
• cheltuieli generale (combustibil, intretinere parc auto, chirii, telefoane, asigurari): 17-
19%;
• furnizori echipamente: 3-4%.
Eficienta

Angajatii firmelor de paza si protectie au depistat 3.072 de persoane care au incalcat

prevederile legale in anul 2006. Aceste persoane au fost predate politiei pentru
continuarea cercetarilor. In anul 2005, agentii de paza au constatat 6.816 sustrageri din
obiectivele pazite, recuperandu-se bunuri in valoare de 16.923 Ron.

Vitrina cartii
 
Schimbari minore in deprinderile alimentare pot avea ca rezultat schimbari majore in
starea noastra de sanatate. Autorii volumului Mancarea si sanatatea, publicat de
Reader’s Digest, explica stiintific de ce si cum tot ceea ce mancam ne afecteaza
sanatatea. Autorii analizeaza si prezinta dovezi concrete, stiintifice, bazandu-se pe
experienta a peste 300 de experti in nutritie, medicina clasica si naturista.

Mancarea si sanatatea pune la dispozitie un ghid alfabetic cuprinzator si usor de folosit

al alimentelor si al diverselor afectiuni, oferind sfaturi practice despre cum poate fi
ameliorata si protejata starea de sanatate. Sfaturile sunt insotite de fotografii color care
clarifica informatiile despre 150 de alimente si 80 de afectiuni.

Tel.: 021-305.41.97, OP 39-CP 400,Bucuresti;

site: www.erd.ro.

Cursuri
 
Centrul de Consultanta in Dezvoltarea Resurselor Umane ARDIS Consulting,
organizeaza cursul de “Formare de practicieni si formatori in Metoda ESPERE”.

Primul modul “Comunicare relationala 1” se va desfasura in perioada 4-9 februarie 2006.

Moderatoarea acestui program este Aleth Naquet, presedintele Institutului ESPERE,
Franta

Centrul de Consultanta in Dezvoltarea Resurselor Umane ARDIS Consulting,

organizeaza cursul de “Formare de practicieni si formatori in Metoda ESPERE”.

Primul modul “Comunicare relationala 1” se va desfasura in perioada 4-9 februarie 2006.

Moderatoarea acestui program este Aleth Naquet, presedintele Institutului ESPERE,
Franta. Primele doua zile din acest modul sunt deschise publicului larg, iar restul de
patru zile este destinat doar persoanelor inscrise in programul de formare.
Tel./Fax: 021-327.54.45;
e-mail: ardis@ardis-consulting.ro

RADACONS organizeaza programe tip seminarii si consultanta in domeniile:

• Management general si strategic

• Managementul calitatii si productivitatii
• Managementul proiectelor si investitiilor.
In cadrul programelor, este valorificata experienta colaborarii indelungate cu firme de
profil din UE, SUA si Japonia.
Tel./Fax: 021-210.08.82,
Mobil: 0744-650.694;
e-mail: radac@dial.kappa.ro.

IRECSON organizeaza:

• 04 februarie: Asistent relatii publice; Manager proiect.

• 11 februarie: Agent de vanzari; Asistent manager;
• 18 februarie: Formator; Sales Manager; Manager Marketing; Formare de formatori;
• 20 februarie: Detectiv particular; Evaluator imobiliar; Standarde Internationale de
Contabilitate;
Agent imobiliar;
• 24 februarie: Manager resurse umane; Auditor intern de mediu; Auditor intern de
calitate;
• 25 februarie: cursuri de scurta durata: Tehnici de vanzare; Comunicare, Orientarea
spre client,
Managementul proiectelor, Negociere, Cultura organizationala, Managementul timpului;
• 27 februarie: Expert fiscal; Lichidator de intreprinderi; Manager financiar; Broker de
asigurari;
Administrator de credite;
Colegiul ACCA ofera programe de formare financiar-contabile.
IATA/UFTAA FOUNDATION COURSES 2006 - specializare in turism, ticketing, calatorii
Cursuri de Limba engleza/ franceza/ germana/ italiana/ spaniola.
Tel.: 021-313.20.92; 315.62.63;
e-mail: cursuri@irecson.ro, http://www.irecson.ro.
CEDU organizeaza doua cursuri care se adreseaza persoanelor din domeniul
educational.

• 02 martie: Curs practic de orientare si consiliere

• 14 martie: Formare de formatori.
Pretul cursurilor: 80 euro/persoana.
Inscrierile se fac pana la 22 februarie.
Tel.: 021-212. 07.80; 212.07.81;
e-mail: gpataki@cedu.ro.
 

Proiect de securizare pentru unitatile de invatamant

Articol de Dragos Comache
 
Scolile incep sa investeasca in tehnica de securitate pentru a asigura protectia elevilor.
Intrarom, Omnilogic si Mira Telecom, impreuna cu Asociatia Tineretului Roman Pentru
Natiunile Unite si in cooperare cu IGP – Directia de Ordine Publica si cu Inspectoratul
Scolar al Municipiului Bucuresti, au demarat un proiect in valoare de 180.000 RON,
aproximativ 50.000 euro, pentru securizarea Scolii Generale nr. 56 “Jose Marti” din
Bucuresti, in vederea sporirii gradului de securitate al elevilor.

Avand peste 1600 elevi in clasele 1-8, scoala “Jose Marti” a fost selectata din cauza
amplasamentul sau, in imediata vecinatate a unui parc, fiind o zona cu expunere ridicata
fenomenelor de agresivitate, situatie constatata in ultimii ani de catre personalul didactic.

Scopul acestui proiect s-a autodefinit in contextul accentuarii atentatelor la integritatea

corporala a elevilor si a personalului dedicat, la starea de confort psihic pe care acestia
trebuie sa o aiba in institutiile de invatamant, dupa cum arata un studiu realizat de
Institutul pentru Stiintele Educatiei (ISE) referitor la amplificarea fenomenul de violenta in
scoli.

Proiectul are ca activitati principale introducerea unui sistem modern de securitate,

instruirea cadrelor didactice cu privire la modul de operare al sistemului si monitorizarea
efectelor produse de amplasarea acestui sistem de securitate.

Sistemul de securitate este structurat in patru parti ce vizeaza controlul video,

antiefractie, controlul accesului si comunicatii in caz de urgenta. Sistemul cuprinde
camere video cu tun infrared, camere video IP, senzori de miscare PIR, centrale de
avertizare la efractie, cititoare de cartele de proximitate, interfoane si altele.

Proiectul este initiat si finantat in totalitate de companiile Intrarom, Omnilogic si Mira

Telecom, iar echipamentele instalate sunt echipamente de ultima generatie.

Sursa: Capital, 01 ianuarie 2006

 
Alianta in lumea securitatii IT
Articol de Dragos Comache
 
McAfee, Symantec, Trend Micro, ICSA Labs si Thompson Cyber Security Labs au ajuns
la un acord pentru a crea metodologii comune de identificare si testare a tehnologiilor de
combatere a fenomenului spyware.

Prin utilizarea unor standarde comune in evaluarea si testarea produselor antispyware,

catacteristicile acestora vor fi mult mai usor de masurat iar clientii vor avea posibilitatea
de a compara mai facil diferite solutii anti-spyware pentru a le adopta pe cele care
raspund cel mai bine necesitatilor lor.

„In prezent, pe piata este o confuzie destul de mare referitor la originile fenomenului
spyware si eficienta instrumentelor de combatere a lui. Acest acord este un prim pas
foarte important in dezvoltarea industriei si in atingerea punctului in care aceasta poate
combate eficient fenomenul spyware in numele clientilor sai, furnizandu-le acestora un
mediu mai sigur de actiune online”, a declarat Larry Bridwell de la ICSA Labs.

Fenomenul spyware este una dintre amenintarile informatice cu cea mai rapida evolutie
si care pun in pericol din ce in ce mai des siguranta datelor companiilor si ale
utilizatorilor individuali. Expertii in securitate estimeaza ca numarul amenintarilor de tip
spyware creste anual cu o rata de 50-100%.

Sursa: Capital, 31 ianuarie 2006