CULTURI I CIVILIZAII STRVECHI

I. NOIUNILE DE COMUNITATE / SOCIETATE, ACULTURAIE

Antropologul american Clar !in"ler, creatorul conceptului "pa#ial important $e %arii culturale& 'n cartea "a, Man and Culture (Ne) *or , +,-./, a propu" o "c0em1 cuprin23n$ nou1 categorii care 4ormea21 5a2a %culturii uni6er"ale&, "c0em1 care e"te 'ntre5uin#at1 p3n1 acum, cu mo$i4ic1ri per"onale, $e antropologii care "e anga7ea21 "1 "tu$ie2e un tri5 $at "au un popor $at8 1. Cuvnt: a/ lim5a79 5/ "i"tem $e "criere. -. Elemente materiale: a/ 5a2a $e nutri#ie :i $e alimenta#ie caracteri"tice9 5/ a$1po"t9 c/ mi7loace $e tran"port :i $e c1l1torie9 $/ unelte, te0nic1 etc.9 4/ pro4e"ii :i te0nologii. .. Mani e!t"ri arti!ti#e a/ "culptur1, pictur1, $e"en9 c/ #e"1turi, arte $ecorati6e9 e/ mu2ic1 4/ $an". ;. <. Mit$l$%ie &i #un$&tin'e &tiin'i i#e9 Mani e!t"ri reli%i$a!e8

a/ ritualuri :i practici religioa"e9 5/ :amani"m :i 'ngri7irea 5olna6ilor9 c/ ritualuri 4unerare. =. (amilia &i !i!temele !$#iale8 a/ 4ormele $e c1"1torie9 5/ meto$ele $e apreciere a rela#iilor9 c/ "ucce"iunea9 $/ controlul "ocial9

e/ 7ocuri :i 'ntreceri "porti6e. ). *r$+rietatea: a/ per"onal real19 5/ tipul $e 6alori :i $e "c0im59 c/ comer#ul9 ,. C$n-u#erea: a/ 4orma politic19 5/ proce$ee 7uri$ice :i legale9 .. R"/0$iul. a/ arme9 5/ "trategii $e lupt1. >ntr?o oper1 po"tum1 (+,;;/, Malino)" i a ilu"trat ace"t concept prin urm1toarea li"t1 a %nev$il$r -e 0a/"&, 5iologice "au primare, :i "eria core"pun21toare $e reac#ii culturale care $e6in %nece"it1#i culturale&. 1ev$i -e 0a/" +. Meta5oli"m -. Repro$ucere ;. Securitate <. M3ncare =. Cre:tere C. S1n1tate Comunitate / Societate Dou1 perioa$e "tau 'n opo2i#ie una cu cealalt1 'n i"toria marilor "i"teme ale culturii8 o perioa$1 a comunitatii :i una a "ocietatii. Cele $ou1 concepte core"pun$ tipurilor $e organi2are "ocial1 care pot 4i cla"i4icate $up1 cum urmea218 C$munitate +. Viaa de familie 8 armonie. S$#ietate +. Viaa oraului8 con6en#ie. Rea#'ii #ulturale +. Nece"itatea $e procurare a 0ranei -. Reguli $e 'nru$ire ;. Arotec#ie, armat1, "i"tem $e ap1rare <. Acti6it1#i =. EBerci#iu, e$uca#ie C. Igien1

.. @un1"tarea corpului .. >m5r1c1minte, a$1po"t

Oamenii particip1 cu toate "entimentele lor. Acea"ta e"te $eterminat1 $e inten#iile omului.

Agentul $e control real e"te poporul (Dol /. -. Viaa satului8 o5iceiuri :i

Agentul real $e control e"te 'n"1:i comunitatea. -. Viaa naional8 legi"la#ia.

comportamente tra$i#ionale. >n ca$rul ei, omul Acea"ta e"te $eterminat1 $e calculele omului. particip1 cu tot "piritul :i inima "a. Agentul Agentul real $e control e"te "tatul. real $e control e"te o5:tea. .. Viaa trgului8 religia. .. Viaa cosmopolit 8 opinia La pu5lic1. Acea"ta e"te ela5orat1 $e con:tiin#a

acea"ta, 4iin#1 uman1 particip1 cu 'ntreaga "a omului. Agentul "1u real $e control e"te con:tiin#1. Agentul real $e control e"te 5i"erica. repu5lica "a6an#ilor. >n 4iecare $in ace"te categorii o ocupa#ie :i o ten$in#1 $ominant1 $in 6ia#a intelectual1 "unt legate una $e cealalt1 'n 4elul urm1tor8 C$munitate +. Economia ca"nic1 ("au 4amilial1/, 5a2at1 pe "impatie "au pre4erin#1 (:i anume aten#ia, S$#ietate +. Comer#ul, compara#ia, 5a2at pe $eli5erare9 "unt 5a2a calculele,

5ucuria :i pl1cerea $e a crea :i p1"tra/. oric1rei a4aceri. Comer#ul, prin natura "a, e"te o >n#elegerea e"te cea pe 5a2a c1reia "e "ta5ile"c acti6itate $eli5erat1. Contractele repre2int1 normele unei a"t4el $e economii. -. Agricultura, 5a2at1 pe o5iceiuri, cu u2an#a :i "im5olul a4acerilor. -. Aro$uctia 5a2at1 pe $eci2ii9 $eci2ii $e

alte cu6inte, pe "arcini "au 'n$atoriri repetate 'n utili2are pro$ucti61 inteligent1 a capitalului :i a mo$ regulat. Cooperarea e"te g0i$at1 $e 4or#ei $e munc1. Regulile reglementea21 o5i:nuin#1. .. Arta, 5a2at1 pe lucruri ce pot 4i etapele pro$ucti6e. .. Etiin#a 5a2at1 pe concepte, a:a cum

memorate9 reguli, tra$i#ii :i i$ei 21mi"lite 'n e"te $e la "ine e6i$ent. A$e61rurile :i opiniile mintea cui6a. elul urm1rit $e comunitate "ale trec apoi 'n c1r#i :i perio$ice :i a"t4el $e6in uni4ic1 6oin#ele arti"tice. >n perioa$a comunitar1, 6ia#a 4amiliei :i 6ie#ii oamenilor. o parte component1 a opiniei pu5lice. >n perioa$a "ocietal1, comer#ul :i 6ia#a

economia ca"nic1 $1$eau nota caracteri"tic1 ora:ului au $e6enit elementele importante.

C$munitate Dac1 in6e"tig1m perioa$a comunitar1 mai 'n$eaproape, atunci "e pot $i"tinge 'n ca$rul ei c3te6a epoci. >ntreaga "a $e26oltare tin$e c1tre o apropiere $e "ocietate 'n care, pe $e alt1 parte, 4or#a ce caracteri2ea21 comunitatea per"i"t1, $e:i are o putere $in ce 'n ce mai $iminuat1, r1m3n3n$ realitatea 6ie#ii "ociale. +. Arima perioa$1 F comunitar1 ? e"te "u5 in4luen#a organi21rii "ociale care re2ult1 $in culti6area p1m3ntului8 rela#iile $e 6ecin1tate "e a$aug1 la 6ec0ile :i per"i"tentele rela#ii $e ru$enie, iar "atul la clan. -. Epoc1 F "ocietal1 ? 'ncepe "1 "e 'n4iripe atunci c3n$ "atele "e tran"4orm1 'n t3rguri. Satele :i t3rgurile au 'n comun principiul organi21rii "ociale 'n "pa#iu, principiu ce a luat locul principiului temporal, care pre$omin1 $e?a lungul genera#iilor, la ni6elul unei 4amilii, a unui tri5 "au a unui popor. Deoarece $e"cin$e $in "tr1mo:i comuni, 4amilia are r1$1cini meta4i2ice in6i2i5ile, ca :i cum ele ar 4i 'n4ipte 'n p1m3nt. In$i6i2ii care 6ie#uie"c 'n 4amilie "unt lega#i unul $e cel1lalt printr?o "ucce"iune $e genera#ii trecute :i 6iitoare. >n "ate :i 'n t3rguri eBi"t1 p1m3ntul real, 4i2ic, locul acela permanent, p1m3ntul 6i2i5il care creea21 cele mai puternice leg1turi :i rela#ii. Cau2ele care au 'n$ep1rtat lumea $e cultura ei "peci4ic1 :i $e me$iul ei 'ncon7ur1tor "unt8 %Migraiile, schimbrile de reedin, ziarele, cinematograful, radioul, educaia au sfrit prin a ndeprta indi izii de obiceiurile nrdcinate i prin a!i arunca ntr!o lume nou i mai ast" Comportamentul lor este, probabil, influenat de atracii, aa cum apar acestea n ziare sau la radio# atracii care $oac un rol asupra impulsurilor primiti e, antipatiilor, dumniilor tradiionale%" %&n stare izolat, scrie 'e (on, referindu!se la omul!mas, el poate fi un om ci ilizat, n gloat este un barbar, adic o fiin instincti %" Le @on in"i"t1 a"upra tr1"1turilor negati6e ale ma"ei, $atorit1 4enomenelor $e contagiune :i a lip"ei $e r1"pun$ere a mem5rilor ei. Ei con"i$er1 c1 ma"a "e poate 4orma mai u:or pe 5a2a pro6oc1rilor negati6e, ceea ce poate $eclan:a 4rec6ent pa"iunile 7o"nice.

%)ndi idul nceteaz de a mai fi el nsui* el adopt complet tipul de personalitate care!i este oferit de modelele culturale* prin urmare, el +de ine un automat, identic cu milioane de alte automate din $urul lui, nu se mai simte singur i nelinitit"& Cultura autenti#" "e caracteri2ea21 Cultura -e ma!" nu o4er1 prin coeren#a percep#iilor, prin "u5tilitatea :i con"umatorilor ei nici un catharsis mo$elator, a5un$en#a "entimentelor eBprimate, printr?o nici o eBperien#1 e"tetic1, $eoarece toate proiec#ie gra61 :i integratoare a eBperien#elor ace"tea reclam1 e4ort, e$uca#ie :i participare la 'n $imen"iunea 6alori2atoare a eBi"ten#ei. proce"ul comunic1rii.

Valorile comunitii i organizarea social Val$rile "unt con"tituite $e ceea ce creea21 g3n$irea prin actele omului, acel element $orit, i$eal, "pre care tin$ oamenii unei anumite culturi "au ci6ili2a#ii. Greutatea 'n $e4inirea 6alorilor nu "e re4er1 at3t $e mult la o5iect c3t mai ale" la limitele lor9 a$ic1, 'n ce mo$ "1 le "epari $e concep#ia $e"pre lume :i $e regulile comport1rii. Ae $e o parte, concep#ia $e"pre lume $etermin1 'n mare m1"ur1 6alorile, iar pe $e alt1 parte 'n ca$rul concep#iei $e"pre lume cre$in#a e"te una $in 6alorile 4un$amentale. >ntruc3t 6alorile "unt 'ntot$eauna %materiali2ate& prin numeroa"e reguli $e comportament ele "e i$enti4ic1 cu ceea ce e"te 6aloro", cu ceea ce "u5 a"pectul comport1rii 'n"1:i e"te con$i#ionat $e recompen"1, "pre $eo"e5ire $e ceea ce nu e"te 6aloro", ceea ce $in punct $e 6e$ere al comport1rii e"te "anc#ionat prin pe$ep"e, con$amnat :i inter2i". Dalorile, i$ealurile "au %lucrurile "4inte& cum "unt $reptatea, cin"tea, 4rumu"e#ea etc. "unt ce6a 'n a4ara omului :i nu "unt reguli $e comportare 'n "ine9 pe 5a2a lor "e 4ormea21 regulile $e comportare. Ele nu "unt nici recompen"ate, "e recompen"ea21 omul care re"pecta regulile $ate, care "unt con$i#ionate $e 6alori :i cel care tin$e "pre 6alori. Regulile $e comportare, $e eBemplu, "1rutul m3inii unei 4emei nu e"te o 6aloare, 6aloare e"te re"pectul 4a#1 $e 4emeia care, 'ntr?o anumita cultur1, cuprin$e :i acea"t1 regul1, printre altele. Aproape 4iecare 6aloare a unei culturi e"te 'ncorporat1 'ntr?o "erie 'ntreag1 $e reguli $e comportare. Con#inutul multor 6alori e"te $eterminat $e concep#ia $e"pre lume. H1r1 cunoa:terea pro4un$1 a locului :i "en"ului ace"tor 6alori nu "e 6or cunoa:te clar particularit1#ile acelei culturi

<

"au ci6ili2a#ii, nu "e 6a o5#ine imaginea real1 :i nici nu "e 6a 'n#elege organi2area, e6enimentele, nici 6ia#a oamenilor 'n ca$rul acelei culturi. Sarcina 6alorilor e"te $e a men#ine or$inea :i r3n$uiala 'n "ocietate, prin interme$iul culturii :i a comunit1#ii 'n"1:i. Materiali2ate 'n reguli $e comportament, 6alorile "unt 0ot1r3toare pentru p1"trarea raporturilor $intre oameni, $eci :i $intre comunit1#i. Dia#a or$onat1, 6ia#a 'n concor$an#1 cu 6alorile a$uce pre"tigiu in$i6i$ului 'n comunitate, "ati"4ac#ie :i "entimentul 4ericirii. Concep#ia $e"pre lume :i 6alori repre2int1 5a2a care $1 4orma regulilor pentru 'mpre7ur1rile $irecte ale 6ie#ii. Dac1 concep#ia $e"pre lume :i 6alorile 4ormea21 ace"t %"im5oli"m& $e 5a21 al unei culturi a$ic1 'n$rum1 cunoa:terea realit1#ii :i $etermin1 4iBarea "copurilor, regulile 4ormea21 o parte a %"im5oli"mului& culturii care $etermin1 mo$ul cum tre5uie ac#ionat :i cum tre5uie "1 te compor#i 'n 6ia#1. Ae $e o parte, 6alorile "e concreti2ea21 'n %"tructura "ocial1&, iar pe $e alta, 'n reguli $e comportament, iar concep#ia $e"pre lume 'n reguli $e ac#iune. In$i6i2ii le a$opt1 prin culturali2are. Regulile 4acilitea21 'n mo$ armonio" pentru to#i mem5rii unei comunit1#i culturale o ac#iune :i un comportament uni4orme :i ra#ionale. De aceea :i regulile, a"emenea concep#iei $e"pre lume :i 6alorilor, au "arcina $e a contri5ui la o uni4icare a acti6it1#ilor 'n ca$rul unei comunit1#i culturale. ($rmarea i-entit"'ii are loc prin l1rgirea ariei $e i$enti4ic1ri cu grupurile $e care el apar#ine $e la na:tere "au cu cele 'n care 6a 4i ne6oit "1 "e integre2e. Hiin#a uman1, $e la un cap1t la altul al 6ie#ii "ale, e"te organi2at1 'n grup cu 5a21 geogra4ic1 "au i"toric18 4amilia, cla"a "ocial1, "atul/ora:ul/"tatul. 2 iin'" uman" e!te #$n!tant un $r%ani!m3 un eu &i un mem0ru al unei !$#iet"'i &i ea e!te im+li#at" 4n #ele trei +r$#e!e -e $r%ani/are. I$enti4icarea, apartenen#a pre"upun :i "ta5ilirea $e rela#ii "emni4icati6e cu mem5rii propriului "1u grup :i cu cei ai altor grupuri. 2ri#e !u0ie#t nu e5i!t" &i nu +$ate a6un%e !" !e -e inea!#" -e#t +rin al'ii3 +rintr7un 6$# #$m+le5 -e i-enti i#"ri ne%ative &i +$/itive. Copilul tre5uie nu numai "1 cunoa"c1 :i "1 accepte 6alorile care 4un$amentea21 i$entitatea grupului, $ar el tre5uie "1 le recunoa"c1 'n $i"cur"ul celorlal#i :i mai ale" "1 'n6e#e "1 le utili2e2e pentru a $e"ci4ra :i eBprima percep#iile "ale $e"pre lume.

Ace"ta e"te un lim0a63 un #$- !im0$li# pe care copilul tre5uie "1?l $o53n$ea"c1 :i "1?l "t1p3nea"c1 pentru a?:i a4irma i$entitatea "a :i pentru a comunica cu ceilal#i, cu to#i ceilal#i :i nu numai cu mem5rii grupurilor "ale $e apartenen#1. Apartenen#a la grup ia 4orma concret1 a -$0n-irii mi6l$a#el$r -e #$muni#are &i a #$m+eten'el$r -e a #$muni#a. O4erin$ copilului con#inutul :i 4orma actelor "ale $e 6or5ire, grupul 'l mo$elea21 $up1 imaginea "a. Accept3n$ ace"t mo$ $e a 6or5i :i $e a comunica, #$+ilul mar#8ea/" a+artenen'a !a la %ru+. +,e fiecare dat cnd copilul orbete sau ascult, structura social n care el este un element este rentrit iar identitatea sa social stpnit"% +. +rimele e5+erien'e ale in-ivi-ului e5er#it" $ in luen'" -ura0il" a!u+ra +er!$nalit"'ii !ale3 mai ale" a"upra $e26olt1rii "i"temelor "ale proiecti6e, a$ic1 a acelor proiec#ii prin care in$i6i$ul tin$e "1 atri5uie altora i$eile :i "entimentele proprii9 -. .. i-enti#e. De aceea8 +. -. .. mem5rii oric1rei "ociet1#i $eterminate 6or a6ea 'n comun multe elemente $in 'n con"ecin#1, 6or a6ea 'n comun :i multe elemente ale per"onalit1#ii9 :i, $eoarece eBperien#ele in$i6i2ilor $i4er1 $e la o "ocietate la alta, 6or $i4eri :i primele eBperien#e9 eBperien#e analoage tin$ "1 cree2e con4igura#ii ale per"onalit1#ii a"em1n1toare la te8ni#ile +e #are mem0rii $ri#"rei !$#iet"'i le 4ntre0uin'ea/" 4n #re&terea &i in$i6i2i care "unt "upu:i ace"tora9 4n%ri6irea #$+iil$r !unt #ultural m$-elate &i tin- !" ie a!em"n"t$are3 -e&i ni#i$-at"

tipurile 4un$amentale $e la o "ocietate la alta. ACULTURAIA No#iunea $e acultura#ie $e"emnea21 4enomenele $e interac#iune care au loc 'n contactul $intre $ou1 "au mai multe culturi. Stu$iile $e"pre acultura#ie, "ituate 'ntr?o per"pecti61 i"toric1, au 6i2at e6olu#ia :i tran"4ormarea cultural1, "u5 $i4erite a"pecte8 $i4u2iune, in4luen#e :i imita#ii culturale, care "unt impu"e $e contactele :i con4lictele culturale "peciale. Stu$iile $e"pre acultura#ie au a5or$at mai 'nt3i pro5lemele con4lictelor coloniale :i cuprin$ i$eea $e "uprema#ie a culturii europene, 'n ca$rul unui proce" 'n cur"ul c1ruia in$i6i$ul

"au "ocietatea "?ar apropia $e mo$elul occi$ental. Acultura#ia nu "e re$uce 'n"1 la un proce", 'n "en" unic, la "impla trecere $e la cultura auto0ton1 la cultura "tr1in19 eBi"t1 un proce" in6er", prin care cultura in$igen1 integrea21 elementele altor culturi, 41r1 a pier$e $in caracterele "ale originale. Acea"ta $u5l1 polaritate con4irm1 c1 acultura#ia nu "e poate re$uce numai la $i4u2area tr1"1turilor culturale, ar5itrar i2olate, 'n "pa#iu :i timp, ci e"te 6or5a $e un 4enomen glo5al, care anga7ea21 'ntreaga "ocietate. Termenul $e aculturaie "?a impu" 'n literatura $e "pecialitate 'n al patrulea $eceniu al "ecolului II, c3n$ a 'nceput "1 'nlocuia"c1 progre"i6 termenul $e difuzare cultural. >n +,.<, >ntr?un Memoran$um emi" $e Social Science -esearch Council, "?a $at urm1toarea $e4ini#ie care %a 4o"t a$mi"1 aproape pretutin$eni :i a "er6it 'n orientarea numeroa"elor "tu$ii $e acultura#ieJ8 +.culturaia cuprinde fenomenele care rezult din contactul direct i continuu ntre grupuri de indi izi de culturi diferite, cu transformri subsec ente n tipurile culturale originale ale unuia sau ale ambelor grupuri/" Di4eren#a 'ntre $i4u2are :i acultura#ie e"te c1 $i4u2area "tu$ia21 contactele culturale $e7a reali2ate 'n epocile anterioare, iar acultura#ia "tu$ia21 tran"miterea (contactele/ cultural1 'n cur" (actuala/. Acultura#ia "e mani4e"t1 prin !#8im0"ri ie 4n am0ele #ulturi3 ie 4n una -in ele3 anume 4n a#eea mai +u'in 4n#8e%at" , mai +u'in ev$luat"3 !au mai mi#" 4n +rivin'a ariei -e -e! "&urare. E"te un proce" compleB, care inclu$e a"pecte ca8 ? ? ? 4nl$#uirea un$r elemente #ulturale3 # $m0inarea un$r elemente 4n #$m+le5e #ulturale n$i3 re!+in%erea t$tal" a un$r elemente.

A3n1 'n pre2ent, "tu$iile $e"pre acultura#ie au pu" accentul pe "ociet1#ile cu putere inegal1, $intre care una $ominant1, cealalt1 $ominat1. De cele mai multe ori, "ocietatea $ominant1 4iin$ "ocietatea european1, occi$ental1, colonial1, acultura#ia a 4o"t "tu$iat1 'n $ou1 mari 2one "ocial?politice :i culturale. America Latin1, cu culturile ei precolum5iene (maKa, a2tec1, inca:1/ :i A4rica precolonial1. De aici au luat na:tere $ou1 caractere complementare ale acultura#iei8 ? ? unul intern, eterogenitatea culturilor contemporane celalalt eBtern, $ominarea unei culturi a"upra alteia.

Din ace"t imperiali"m al culturilor a luat na:tere :i "en"ul unic al in4luen#ei :i al contactului, $e la "uperior la in4erior, $e la $ominant la $ominat. Ceea ce e"te intere"ant e"te 'n"1 c1 ace"te culturi, a:a?2i" in4erioare, au re2i"tat cu 5rio la pre"iunile economice :i "ociale prin care culturile occi$entale urm1reau "1 $e2agrege "i"temele lor $e 6alori. Re2i"tenta pattern?urilor culturilor orientale 'n 4a#a ci6ili2a#iei te0nico?:tiin#i4ice occi$entale $emon"trea21 c1 a6em $e?a 4ace cu un 4enomen mai a$3nc $ec3t "impla propagare a te0nicii $e 63r4 :i te0nologiei, a$ic1 a ci6ili2a#iei in$u"triale, pe ori2ontal1. Culturile nu !unt entit"'i a0!tra#te, ele nu tr1ie"c $ec3t prin cri"tali2area 6alorilor 'ntr? un me$iu geogra4ic numit patrie, 'ntr?un mo$ "peci4ic $e 4unc#ionare 'n ace"t me$iu, numit "til $e 6ia#1, cu un nucleu etnic $eterminat $e ace"te con$i#ii, numit na#iune. Tre5uie "1?i $1m no#iunii $e $omina#ie o $e4ini#ie $e"tul $e "upl1, pentru ca "1 poat1 'nglo5a "itua#ia mai neclar1 a %4rontierelorJ, c1ci "ocietatea $ominant1 nu "ta5ile:te ime$iat :i nici o5ligatoriu un control $irect a"upra "ociet1#ii aculturate8 e"te "u4icienta pre2enta ei, amenin#area pe care o eBercit1, c0iar pre"tigiul ei. +. aculturaia impus 0" aculturaie spontan >n ca$rul acultura#iei impu"e, $omina#ia Societatea in$igen1, li5er1 $e orice anumite elemente ale culturii

"tr1in1 "e eBercit1 cu o inten"itate mai mare "au control $irect ("au "la5 controlat1/ a$opt1 mai mic1, urm3n$ mo$alit1#i "au orient1ri "pontan acultura#ia "?a mani4e"tat ca un epi4enomen al cuceririlor :i al $omina#iei economice :i politice. Acultura#ia impu"1 poate $uce la a"imilare. Un grup "tr1in "ta5ile:te un control $irect a"upra "ociet1#ii $ominate al c1rui proce" printr?o "erie $e apro51ri mai $i4u2e. Acultura#ia impu"1 pune 'n 7oc $ou1 "i"teme $e 6alori, cel al "ociet1#ii $ominante :i cel al "ociet1#ii $ominate Acultura#ia "pontan1 "e "upune $oar $e acultura#ie 'l $iri7ea21 4ie prin 6iolen#1, 4ie "c0emelor :i apro51rilor "ociet1#ii in$igene. 6aria5ile. De?a lungul i"toriei, 4oarte 4rec6ent, $ominante.

>n "itua#ia colonial1, mem5rii "ociet1#ii $ominate re"imt inter6en#ia "tr1in1 ca o lo6itur1 $at1 tra$i#iei lor :i acea"t1 agre"iune poate $eclan:a anumite 4orme $e re4u2, 'n timp ce, la 4rontiere, acultura#ia li5er acceptat1 "e "upune $inami"melor interne ale "ociet1#ii in$igene. >n MeBic :i 'n Aeru, "paniolii au in"taurat un control politic, economic :i religio" total, caracteri2at prin 6iolen#1, prin reparti#ia terenurilor :i $i"tri5uirea 0a5itatului. >n "ecolele III :i II, $omina#ia anglo?"aBon1 a $u" 'n SUA :i 'n Cana$a la 4ormarea $e re2er6a#ii pier$ute 'n interiorul #1rii care le a"cun$e $in toate p1r#ile. La 4rontiere, 'n"1, mo$alit1#ile $e contact $i4er1. Ele "unt 4ie $e tip r125oinic (rai$uri, 63n1toare $e "cla6i/, 4ie $e tip comercial :i paci4i"t 'n ca2ul in$ienilor care 'n Cana$a "au 'n Arerii o4ereau 5l1nuri 63n1torilor 4rance2i "au engle2i (a c1ror p1trun$ere a pro6ocat in$irect $u5larea r125oaielor $intre tri5uri pentru $o53n$irea controlului cur"ului comercial :i al pro$u"elor europene/. Or, i"toria $i4eritelor grupuri etnice parcurge $i4erite 4a2e8 pe m1"ur1 ce "ocietatile europene ':i eBtin$ $omina#ia 'n "pa#iu, 4rontierele $i"par iar "ociet1#ile in$igene, 'nc1 in$epen$ente, trec "u5 controlul $irect al Occi$entului. Dar $ac1 e6olu#ia general1 con$uce $e la acultura#ia "pontan1 la acultura#ia impu"1 $e multe ori "e pro$uce :i 4enomenul in6er". T0or"tein Sellin :i E. Sut0erlan$ au e6i$en#iat con"ecin#ele "c0im51rilor $e ci6ili2a#ie a"upra contactelor culturale 612ute ca o inoculare a normelor $e comportament $e la o arie cultural1 la alta. Con4lictele $intre normele $e comportament generate $e contactul 'n aceea:i 2on1 geogra4ic1 a "i"temelor culturale $i4erite au 4o"t grupate 'n trei categorii8 1" Conflictele pot aprea la frontierele a dou zone culturale n ecinate . A"t4el, E6elKn Croo a $e"coperit c1 L=M $in tinerii $elinc6en#i "tu$ia#i $e ea locuiau 'n 2onele $e %4rontier1J ra"ial1 "au ling6i"tic1 'n care $ou1 grupuri ra"iale "au mai multe erau 'n contact :i numai +;M 'n ca$rul unui grup ra"ial "au ling6i"tic omogen. 0" +Colonizarea/ poate s introduc legile i normele unui grup cultural pe teritoriul altui grup cultural, 41c3n$ a"t4el ilegale regulile tra$i#ionale $e con$uit1. A"t4el, c3n$ normele 7uri$ice "o6ietice au 4o"t aplicate tri5urilor "i5eriene, 4emeile care, "upun3n$u?"e legii "o6ietice, um5lau cu 4a#a $e"coperit1 au 4o"t uci"e $e p1rin#ii lor pentru ca au 6iolat o5iceiurile tri5ului. Aortul 6oalului era ilegal 'n $i"po2i#iile legii "o6ietice, $ar a?l purta nu era ilegal pentru mentalitatea tri5ului. Tot a"t4el, 'nainte $e intro$ucerea legi"la#iei 4rance2e 'n Algeria, era $e

+N

$atoria tat1lui "au a 4ratelui "1 uci$1 4emeia a$ulter19 $ar "u5 in4luen#a legii 4rance2e, o a"emenea in4rac#iune a $e6enit o crim1 pe$ep"it1 cu moartea. .. Cei care particip la un sistem cultural, cnd emigreaz spre un alt sistem, ':i pot p1"tra unele mo$uri $e comportament care "unt 'n contra$ic#ie cu normele culturii care tre5uie a"imilate 'n #ara a$opti61. Aroce"ul "e pro$uce c3n$ grupul emigran#ilor e"te mai "la5 $in punct $e 6e$ere politic $ec3t grupul pe teritoriul c1ruia ei "e in"talea21. Henomenele $e aculturatie, con"i$erate 'n proce"ul :i re2ultatele lor, "e mani4e"t1 pe $ou1 aBe8 prima poate 4i $e"emnat1 prin termenul $e integrare, a $oua prin cel $e asimilare. +. >n proce"ul $e inte%rare elementele "tr1ine "unt 'ncorporate 'n "i"temul in$igen care le "upune propriilor "ale "c0eme :i categorii9 c0iar $ac1 pro6oac1 tran"4orm1ri 'n an"am5lul "ociet1#ii, acea"ta reorgani2are cap1t1 "en" prin mo$elele :i 6alorile auto0tone. Na6a0ii repre2int1 ca2ul aproape cla"ic al unei "ociet1#i con"tant 'm5og1#ite prin aporturile eBterioare li5er "elec#ionate9 63n1tori, culeg1tori :i "eminoma2i la origine au preluat 'n urma contactului cu popula#iile auto0tone anumite elemente $in agricultur1 ce au 4a6ori2at o relati61 "ta5ili2are a ariei lor $e locuit. A$optarea cre:terii oilor, a caprelor :i a calului $e c1tre in$ienii Aue5lo", care 6a 4orma ocupa#ia capital1 a acti6it1#ii lor economice, 6a $uce la o nou1 mo5ilitate :i "e 6a repercuta la toate ni6elurile p3n1 la mo$i4icarea organi21rii politice "au a cre$in#elor :i ceremoniilor religioa"e, $ar 'ntot$eauna ino6a#iile cap1t1 "en" 'ntr?o tra$i#ie rea$aptat1. -. Aroce"ul $e a!imilare reali2ea21 4enomenul in6er"8 a$optarea elementelor europene e"te 'n"o#it1 $e eliminarea tra$i#iilor in$igene, "upun3n$u?le mo$elelor :i 6alorilor "ociet1#ii $ominante9 'n ca$rul ace"tei e6olu#ii, i$entitatea etnic1 "e $i2ol61 'n 6ariantele culturii occi$entale. >ntre cei $oi poli, ai integr1rii :i a"imil1rii, "e "ituea21 un anumit num1r $e tipuri interme$iare. E"te ca2ul $i4eritelor "increti"me, al com5in1rilor $e elemente re2ultate $in culturi $i4erite, $ar care $au na:tere unui nou "i"tem or$onat $up1 principiile $i4erite ale celor integra#i 'n "i"temele originare. De cele mai multe ori, acultura#ia "e limitea21 la un $omeniu particular, cu prec1$ere la cel economic, 'n 6reme ce "4era "piritual1, 'n "pecial tra$i#ia religioa"1, era ap1rat1 cu 'n6er:unare. Aopula#iile $e pe Rio Gran$e, $e eBemplu, au acceptat cre$in#ele :i ceremoniile cre:tine, 41r1 a le con4un$a cu religia lor tra$i#ional1 (cultul lui Oac0ina", $an"uri ma"cate, a$un1ri ceremoniale/ practicat1 clan$e"tin :i ap1rat1 printr?un "ecret 4oarte "trict. Iar popula#iile

++

occi$entale, mult timp cele mai i2olate $e contactul european, mani4e"ta cel pu#in 'n $omeniul religio", un re4u2 continuu $e acultura#ie. Ace"te $i4erite proce"e $e acultura#ie (ca tipuri $e contact/ "e pot "ucce$a 'n timp 'n aceea:i "ocietate. Integrarea core"pun$e, 'n general, ca2urilor $e acultura#ie "pontan1 "au "e pro$uce la 'nceputul $omina#iei, 'n timp ce a"imilarea apare, la ni6elul "ociet1#ii glo5ale, pe parcur"ul unei 'n$elungate perioa$e $e control $irect. Inte%rarea -u#e la !i!teme relativ !ta0ile3 #$n-u!e -e $ l$%i#a +r$+rie 9#8iar -a#" ele in#lu- ten!iuni &i #$ntra-i#'ii interne:. Un alt tip interme$iar, :i el relati6 "ta5il, "e $e4ine:te tocmai prin ten"iunea 2ilnic1 $intre cele $ou1 culturi8 e"te 6or5a $e numeroa"ele ca2uri $e -ualitate #ultural". Anumi#i in$i6i2i "e con4ormea21 regulilor :i 6alorilor "ociet1#ii $ominante c3n$ "e a4l1 printre repre2entan#ii ace"teia, $ar re6in la caracteri"ticile :i 6alorile "ociet1#ii $ominate c3n$ "unt 'n me$iul lor $e origine. Haptele $e acultura#ie mani4e"t1, 'n ace"t ca2, 'n acela:i an"am5lu "ocial, o am5iguitate 4un$amental1. >n A4rica, trecerea 5ru"c1 $e la o organi2are "ocial1, 5a2at1 pe clan :i pe tri5, la o 4orm1 mo$ern1 $e "ocietate un$e leg1turile $e ru$enie ':i pier$ o mare parte $in "emni4ica#iile lor, are con"ecin#e pro4un$e a"upra tuturor mani4e"t1rilor 6ie#ii economice, "ociale :i culturale. De26oltarea e"te 'n"o#it1 $e $i"tor"iuni :i $ecala7e 'ntre 6ec0ile "i"teme "ociale care "l15e"c :i "i"temele mo$erne care 'ncearc1 "1 "e eri7e2e :i "1 "e impun1. Dou1 tipuri $e "ociet1#i "e con4runt1 :i intr1 'n con4lict8 ? ? unul, 5a2at pe 4amilia l1rgit1 P %leg1turile $e "3ngeJ P alian#a :i 7u"ti4icarea celalalt e$i4icat pe $i4eren#ierile :i competi#iile pe care le implic1 economia $e mitic1 a or$inii raporturilor "ociale9 pia#a :i %rationali"mul economicJ. Ace"t con4lict e"te generator $e ina$apt1rii "au c0iar patologii. >n#elegerea 4enomenului cultural nu poate "1 4ie $ec3t "uper4icial1 :i "1 con$uc1 la con"tat1ri eronate "au contra$ictorii $ac1 ea8 ? nu "e 5a2ea21 pe realit1#ile culturale eBi"tente, pe moti6a#iile :i pe atitu$inile popula#iilor9 ? nu "e re4er1 la e6olu#ia 6alorilor, a cre$in#elor, a "tructurilor 4amiliale, economice :i politice9

+-

? nu ia 'n con"i$erare 4or#ele $e iner#ie, re2i"ten#ele la "c0im5are, $inami"mele interne :i eBterne care anim1 grupurile :i comunit1#ile. >n A4rica coloni2area a repre2entat, 'n multe pri6in#e, un 4el $e catacli"m, $e $e4lagra#ie cultural1 care, eBtin23n$u?"e $in aproape 'n aproape, a $i"tru" gra6 co"mogoniile primiti6e :i $atorit1 ace"tui 4apt, a minat :i ero$at ec0ili5rele "ociet1#ilor tra$i#ionale. Apari#ia :i $omina#ia omului al5 au aruncat A4rica 'ntr?o $e2orientare pro4un$1. Acea"ta "?a 612ut $ominat1 :i in4luen#at1 $e o alt1 lume care, prin 4or#a economic1, i?a rele6at 6ulnera5ilitatea eBtrem1 a propriului "au uni6er". Ace"t proce" $e $e"tructurare "ocial1 apare ca ine6ita5il :i ire6er"i5il $eoarece in"titu#iile tra$i#ionale "e arat1 aproape incapa5ile "1 e6olue2e :i "1 "e tran"4orme $e"tul $e repe$e pentru a "e putea a$apta la eBigen#ele :i imperati6ele 6ie#ii mo$erne. >n con"ecin#1, prin acultura#ie tre5uie "a 'n#elegem orice gre41 a unei culturi a"upra alteia. Contactul cultural are o "4er1 mai mic1 $e mani4e"tare9 "e poate "ta5ili un contact cultural 41r1 'ntrep1trun$erea celor $ou1 "i"teme $e 6alori. Nu eBi"t1 o acultura#ie 6erita5il1 $ec3t atunci can$ concep#ia $e"pre 6ia#1 a in$i6i2ilor e"te tran"4ormat1 $in interior. II LIM@AQUL SI ARTA Limbajul Sc0im5ul $e in4orma#ii e"te o tr1"1tur1 uni6er"al1 a tuturor organi"melor, care 'n mo$ con"tant tran"mit :i prime"c in4orma#ii. O5#inerea 0ranei, ocolirea pericolelor, g1"irea unui partener $epin$ 4un$amental $e trimiterea unor "emnale e"en#iale la timpul oportun :i culegerea lor. E:ecurile 'n comunicare pot a6ea urm1ri gra6e8 pier$erea re"ur"elor, r1nirea "au c0iar moartea. Arin capacitatea ei $e a comunica al5ina "e a"eam1n1 cu omul. EBi"t1 totu:i importante $eo"e5iri8 comunicarea 'ntre al5ine e"te $atorat1 in"tinctului mo:tenit. Capacitatea omului $e a comunica "e 5a2ea21 pe 'n61#are :i e"te tran"mi"1 $in genera#ie 'n genera#ie. Darul omului $e a 6or5i e"te 'nn1"cut $ar "e $e26olt1 numai prin contacte "ociale cu al#i oameni. Si"temele $e comunicare umane8 "cri", ge"t, pantonim1 , co$ul Mor"e F "unt acti6it1#i 'n61#ate.. Datorit1 ace"tui 4apt ele "unt p1r#i ale culturii. Stu$iile mo$erne $e"pre comunicarea animal1 au "ugerat 4aptul c1 $i4eren#a care "epar1 oamenii $e animale $in punct $e 6e$ere al lim5a7ului nu e"te at3t $e mare precum "?a cre2ut ini#ial. Dintre caracteri"tice lim5a7ului uman, ne'nt3lnite la animale, amintim8 +. Aro$ucti6itatea F lim5a7ele umane "unt 4leBi5ile :i creati6e

+.

-. Depla"area F "emni4ica#ia "unetelor $in lim5a7ul uman "e poate re4eri la oameni, lucruri :i e6enimente ce nu "unt pre2ente, "pre $eo"e5ire $e "emni4ica#ia unui "unet "au 6ocali21rii unui animal care e"te "tr3n" legat1 $e un tip "peci4ic $e "timuli .. Caracterul ar5itrar al 4olo"irii unor "unete 'n comunicarea uman1 F $e aici greutatea 'n#elegerii unor lim5i "tr1ine, "pre $eo"e5ire $e animale care au un lim5a7 comun. ;. Com5inarea "unetelor pentru a pro$uce "emni4ica#ii F animalele nu pot com5ina unit1#ile "unetelor lor pentru a comunica noi "emni4ica#ii. Aroce"ul $e comunicare e"te un "c0im5 $e in4orma#ii 'ntre emi#1tor :i receptor. In4orma#ia e"te tran"mi"1 prin "emnale :i e"te receptat1 ca me"a7. Nu 'ntot$eauna eBi"t1 o coinci$en#1 'ntre ceea ce "emni4ic1 cu63ntul prin "emnul lui :i ceea ce "emni4ic1 el pentu receptor F o per"oan1 poate pl3nge $e 4ericire, $ar poate 4i interpretat1 ca reac#ie a unui lucru gra6 negati6 Comunicarea prin "im5oluri, "peci4ic1 numai oamenilor, a"igur1 4leBi5ilitatea proce"ului $e comunicare $eoarece "emni4ica#iile lor nu "unt 4iBe :i "ta5ilite automat. 'imba$ul ! ansamblu de semne i simboluri Orice comunicare "e 5a2ea21 pe "emne. Semnul e"te tot ceea ce poart1 o in4orma#ie8 o5iecte 4i2ice, culori, "unete, miro"uri :i c0iar t1cerea. Ae "car1 animal1 "emni4ica#ia "emnelor e"te $eterminat1 5iologic. De aceea "i"temul $e "emne 'n lumea animal1 e"te 'nc0i", el nu permite e4ectuarea unor com5ina#ii ca "1 "porea"c1 "emni4ica#ia "emnelor $eterminat1 genetic. >n ca2ul omului, comunicarea "e 5a2ea21 pe "im5ol, pe un "emn a c1rui $eterminare nu e"te $e natur1 genetic1, ci ar5itrar1, negociat1. Semnul e"te acceptat prin con6en#ie "ocial1 :i 'n61#at 'n cur"ul "ociali21rii. Cu6intele $in care e"te con"tituit1 lim5a "unt "im5oluri a"em1n1toare cu o5iectele. Aot 4i "im5oluri $i4erite pentru acela:i lucru "au acela:i "im5ol poate a6ea "emni4ica#ii $i4erite(26a"ti a "im5ol religio" "im5oli23n$ $e"tinul 5un, "im5ol al na2i"mului/. Si"temul $e comunicare 5a2at pe "im5oluri e"te $e"c0i", el permite com5inarea "im5olurilor, a cu6intelor pentru a $a na:tere unor noi "emni4ica#ii. Sim5olurile "unt repre2entate a5"tracti2at. Di"poni5ilit1#ile pentru lim5a7 :i 6or5ire "unt 'nn1"cute tuturor oamenilor. To#i oamenii normali "unt programa#i genetic pentru a 4i participan#i la interac#iunea ling6i"tic1 F "unt $ota#i

+;

cu un aparat 6ocal ce le permie "1 emit1 o mare 6arietate $e "unete nece"are pentru 6or5ireaoric1rei lim5i. EBi"t1 trei c1i ma7ore prin care lim5a7ul e"te legat $e cultur18 +. Lim5a7ul ca o parte a culturii F rug1ciunile, ceremoniile c3ntecele, po6e"tirile, 5le"temele, legile, in"truc#iunile F "ociali2area, e$uca#ia, negocierea "unt proce"e legate $e lim51 F "c0im51rile $e lim5a7 re4lect1 "c0im51rile $e cultur1. -. eBperien#a .. Lim5a7ul ca "im5ol al culturii. Lim5a7ul ca un in$iciu al culturii F lim5a7ele rele61 mo$urile $e g3n$ire "au

.mprenta ci ilizaiei asupra artei Umanitateta 'n an"am5lul ei "e eBprim1 prin interme$iul arti:tilor :i operelor lor. Colecti6itatea ra"ei e"te cea care "e mani4e"t1 F eBi"t1 grupuri umane ce "e $i"ting prin tr1"1turi proprii. Ere$itate R A$aptare "ecular1 la con$i#iile climaterice :i am5iante care $etermin1 p3n1 :i caracterele plantelor culti6ate R Ac#iune lent1 a unei culturi i$entice :i con"tante R Hiecare grup uman eBi"t1 :i $eo"e5e:te $e celelalte, are p"i0ologia "a particular1, caracteri"tic1, 'n care $etermin1rile incon:tientului ':i au o parte con"i$era5il1. Ce contea21 c1 el poate 4i conte"tat prin argumente R Operele $e art1 a$uc $o6a$a imaginii "ale. E $e a7un" "1 le pri6im :i "1 "im#im gla"ul lor mut. Simpla eBaminare a $e"enului, ca :i o gra4ologie mai "upl1 'nc1 :i mai compleB1, $ega71 cur3n$ con"tante eBpre"i6e ce caracteri2ea21 acea"t1 4ilia#ie. Ce re2ultate am o5#ine $ac1 am pune 4a#1 'n 4a#1 imagini ale unor 6a"te colecti6it1#i, arta c0ine21 :i cea european1, $e pil$1 R Un uni6er" mental $i"tinct, aproape incompati5il, ar ap1rea 'n 4iecare. Dac1 nu ne m1rginim $oar la "itua#ia geogra4ic1, am putea la 4el $e 5ine "?o 'm5in1m cu e6olu#ia cronologic1 :i "1 interog1m atunci ci6ili2a#iile n1"cute $in cei $oi 4actori, "pa#iul :i timpul. S1 ne re4erim la trei opere repre2entati6e luate $oar $in 5a2inul me$iteranean8 una $in geniul me"opotamian, alta $in geniul grec, iar a treia $in geniul cre:tin9 :i pentru ca raportul "1 4ie mai eloc6ent, "1 c1ut1m imaginea pe care 4iecare :i?o 4ace $e"pre 2eii "1i8 'ntreaga rela#ie pe care omul o "ta5ile:te 'ntre el :i uni6er" o a4l1m eBpu"1 41r1 'ncon7ur, "e"i2a5il1 $in primul moment, acolo un$e teBtele :i interpretarea g3n$irii ar :o61i poate 'n$elung.

+<

>n arta a"irian1 $i6initatea numit1 Aa2u2u F D3ntul $e Su$ E"t F are tr1"1turi 2oomor4e, 'ncarnea21 teama $e lumea "upranatural1, $e puterile male4ice gata "1 cree2e "cla6ie :i "u4erin#1. Grecul, prin "imetrie, prin 6olume nete$e :i pure $ate e4igiei lui Seu", re4lect1 acor$ul per4ect pe care omul a :tiut "1?l "ta5ilea"c1, "er6in$u?"e $e ra#iune, 'ntre legile care?i gu6ernea21 g3n$irea :i cele care $iri7ea21 crea#ia. Ace"tei 'n#elegeri cre:tinul 'i a$aug1 elan, cel al $rago"tei, al "impatiei, 'n "en"ul $eplin al cu63ntului, pe care Dumne2eu le?a 6oit 'ntre el :i oameni 'ntrup3n$u?"e pentru a participa a"t4el p3n1 :i la "u4erin#ele lor 4i2ice. Documentele $irecte a"upra "i"temelor $e propor#ii ale antic0it1#ii lip"e"c. Stu$iile ar0eologice :i e"tetice ale "tatuariei grece:ti $o6e$e"c c1 mo$ul $e propor#ionare era a$aptat $e c1tre arti"t cu mult1 "uple#e la tipul per"ona7ului repre2entat. >n unele ca2uri, mo$ul $e propor#ionare a putut "er6i $rept criteriu $e "ituare a unei "tatui 'n epoc1 "au pentru atri5uirea "a unui arti"t "au unei :coli. Se pre"upune c1 DorK4orul lui AolKclet ar repre2enta o "tatuie %canon& con"truit1 $up1 calcule matematice riguroa"e. Una $in anali2ele mo$erne ale ace"tei "tatui g1"e:te o "erie $e raporturi coor$onate prin m1"ura comun1 a l1#imii palmei. A"pectul $e an"am5lu al DorK4orului e"te acela al unui atlet ro5u"t cu tor"ul lat :i umerii puternici, $e "tatur1 mi7locie. ApoBiomenul lui LK"ip pro$uce o impre"ie $eo"e5it1 $atorit1 'n "pecial mo$i4ic1rii propor#iilor. Aer"ona7ul e"te 'nalt :i 26elt cu 4orme mai "uple :i mai pu#in geometrice. Capul repati6 mic accentuea21 impre"ia 'n1l#imii. LK"ip a 4o"t con"i$erat 'nc1 $in antic0itate ca in6entatorul unui nou "i"tem $e propor#ii. Se pre"upune c1 "i"temul $e propor#ii al lui Ditru6iu", reluat 'n Rena:tere $e c1tre Cennino Cennini :i Leonar$o $a Dinci "e leag1 $irect $e tra$i#ia canonului lui LK"ip. De o con"truc#ie "impl1 ace"t canon cuno"cut "u5 $enumirea $e %p1tratul celor 6ec0i& $up1 4orma $at1 $e Ditru6iu", alc1tuie:te "ur"a $e in"pira#ie a celor mai multe canoane europene cuno"cute p3n1 'n 6remurile mo$erne. Leonar$o $a Dinci nu 4ace $ec3t "1 $e26olte o5iectul unor preocup1ri permanente cu ne'ncetate re6eniri :i preci21ri. +2 ca fiecare parte a unui ntreg s fie proporional ntregului nsui" .stfel un om cu nfiare scurt i groas este fcut la fel n toate membrele sale, adic braul este scurt i gros,

+=

minile late, figura lat i scurt, iar articulaiile la fel cu toate celelalte"% (Leonar$o $a Dinci, Tratat $e pictur1/.

III.
1"

*RIMELE C21STRUCII I AEZRI STA;ILE

Mezolitic" Cele mai echi locuine i aezri

La "43r:itul paleoliticului "uperior, 'n cultura e5arian1 (perioa$a N/ con"truc#iile $e la Ein Gue6, TaKonim erau $e $imen"iuni mo$e"te, unicelulare, $e 4orm1 circular1, "1pate 'n panta colinelor. La Ein Gue6 :i Taon III pere#ii 5or$eielor :i po$eaua au 4o"t 'nt1rite cu pietre. >n cultura mu"0a5ian1 $in regiunea Aen. Sinai "?au $e"coperit con"truc#ii circulare, cu :arpanta "u"#inut1 $e "t3lpi $i"pu:i 'n cerc. +C

Satele propriu?2i"e ':i 4ac apari#ia mai t3r2iu, 'n perioa$a me2oliticului (perioa$a +/ F 'n cultura natu4ian1. Ace"te a:e21ri "ta5ile $i4erit1 clar $e locuirile $e "curt1 $urat1 (0alte/, "emnalate mai ale" 'n regiunea litoralului pale"tinian (legate po"i5il $e eBpe$i#iile $e pe"cuit/. Supra4a#a primelor "ate atinge aproBimati6 -NNN F .NNN mp9 "unt 4ormate $in 5or$eie unicelulare, circulare, "1pate 'n 2one $e tera"e/pante. Con"i$erat1 cea mai 6ec0e a:e2are "ta5il1, Ain Malla8a e"te "ituat1 'n I"rael, 'n 6alea 'nalt1 a r3ului Ior$an, pe malul 6e"tic al lacului Toule0, la ? C- m "u5 ni6elul Me$iteranei. Cercet1rile ar0eologice 'ntreprin"e aici au e6i$en#iat pre2en#a unei comunit1#i natu4iene t3r2ii (+-<NN F +N.NN/ +-NNN @A/, a:e2area ne4iin$ ocupat1 $e la 'nceputul culturii natu4iene. Spa#iul locuit a 4o"t organi2at, $up1 acti6it1#ile ca"nice F "pa#ii $e $epo2itare, $e o$i0n1, $e preparare a 0ranei cu 6etre amena7ate 'n interiorul con"truc#iilor. >n interiorul a:e21rii "?au $e"coperit numeroa"e morminte "imple :i colecti6e. La "43r:itul natu4ianului "?a o5"er6at o regul1 6ala5il1 pentru acea"t1 comunitate8 copiii "u5 + an nu erau 'ngropa#i al1turi $e al#i in$i6i2i (nu apar 'n mormintele colecti6e/. Arimele practici "acri4iciale "unt "emnalate tot acum F la Ain Malla0a :i TaKonim (I"rael/ "?au $e"coperit primele animale "acri4icate, $epu"e 'n groapa $e4unctului.

0"

3eo!eneolitic MES2*2TAMIA

O$at1 cu primele eBperien#e agricole $in perioa$a neoliticului aceramic "unt 41cu#i pa:i importan#i :i 'n $omeniul te0nicilor $e con"truc#ie8 locuin#ele 'ncep "1 4ie reali2ate $in c1r1mi2i cru$e, $imen"iunile cre"c iar "pa#iul interior e"te $i6i2at prin amena7area unor pere#i $e"p1r#itori. Apari#ia locuin#elor $e "upra4a#1 cu plan rectangular permite o eBtin$ere :i o mai 5un1 organi2are a "pa#iului locuit. Con"truc#iile %pu5lice& ca cele $e la Qer4 el A0mar :i MureK5et "au turnul :i 2i$ul $e incint1 $e la Qeric0on, precum :i gruparea con"truc#iilor, apari#ia re#elei "tra$ale F toate tr1$ea21 "ta5ilirea unor raporturi "ociale compleBe 'n ca$rul unor comunit1#i tot mai numeroa"e. C0iar $ac1 a:e21rile $e6in mai mari nu tre5uie interpretate ca o $o6a$1 a cre:terii $emogra4ice9 a"i"t1m mai $egra51 la o concentrare $e locuire, 6ec0ile a$1po"turi $e pe:teri 4iin$

+L

p1r1"ite. A eBi"tat un 4enomen $emogra4ic $ar el a con"tat 'ntr?o regrupare uman1 a comunit1#ilor :i nu 'ntr?o eBplo2ie $emogra4ic1. Locuin#ele $e tip 5or$ei, "1pate 'n panta colinelor per"i"t1, $ar apar :i con"truc#ii cu pere#i a$e61ra#i $e piatr1 :i c1r1mi$1 u"cat1. 'ocuine circulare i recangulare de la 4erf el .hmar (AANA F la 'nceputul neoliticului aceramic / ,,NN F ,-NN @A/. De"coperirile $e aici au permi" "urprin$erea momentului $e trecere $e la ar0itectura circular1 la cea rectangular18 al1turi $e locuin#e circulare/o6ale apar con"truc#ii rectangulare. >n 4a2a 4inal1 $e locuire "?a o5"er6at o organi2are a con"truc#iilor 'n 7urul unor con"truc#ii colecti6e. Una $intre grup1ri cuprin$e nu mai pu#in $e ++ locuin#e $i"pu"e pe tera"e, 'n 7urul unei con"truc#ii centrale. >ntr?un alt ni6el, locuin#ele au 4o"t ri$icate pe o "ingur1 tera"1, $i"pu"e 'n "emicerc 'n 7urul unei con"truc#ii centrale. >n +,,L, a 4o"t $e"coperit1 o con"truc#ie $in piatr1, con"er6at1 aproape 'n 'ntregime, mai pu#in acoperi:ul (U/. De 4orm1 circular1, a 4o"t 'n 'ntregime 'ngropat1, 'mp1r#it1 'n :a"e mici celule :i pre612ut1 cu $ou1 5anc0ete. Are2en#a ace"tor amena71ri :i a unui "c0elet ace4al "u5 "tratul incen$iat (pro6enin$ $e la acoperi:/ "ugerea21 4unc#ia multipl1 a ace"tei con"truc#ii colecti6e8 loc $e reuniune, $e practici religioa"e (4unerareR/. >n ultimul ni6el aceramic, con"truc#ia central1, tot $e 4orm1 rotun$1, are o "ingur1 5anc0et1 lipit1 $e peretele circular ca o centur1 F ornat1 'n 4a#1 cu $ale gra6ate cu moti6e geometrice F triung0iuri relie4ate. Ae latura interioar1 5anc0eta e"te $e 4orm1 0eBagonal1, a63n$ 'n col#uri urme $e la "t3lpi $e lemn care au 4o"t acoperi#i cu lipitur1 :i $ecora#i. Con"truc#iile %colecti6e&, $e 4orm1 circular1 :i "emi?'ngropate, caracteri2ea21 cultura MureK5etian1 4inal1 (AANA/ $in Dalea Eu4ratului. Cele mai 6ec0i con"truc#ii $e ace"t gen (Qer4 el A0mar, MureK5et/ "unt 'mp1r#ite $e pere#i ra$iali 'n mai multe compartimente F cu multiple 4unc#ii8 $e $epo2itare, $e reuniune, ritual1. >n 4a2a $e tran2i#ie AANA F AAN@ c3n$ compartimentarea interioar1 $i"pare, amena7area interioar1 re2um3n$u?"e la o 5anc0et1 a$o"at1 peretelui, $e"tina#ia con"truc#iei pare "1 4i 4o"t coelcti61 :i/"au religioa"1, ace"te con"truc#ii put3n$ 4i con"i$erate precur"oare ale 6iitoarelor "anctuare $in neoliticul aceramic anatolian (Ne6ali Vori, VaKWnX/. De"coperirile $e la ,$a5,e 6l Mughara (Siria/, a:e2are "ituat1 pe tera"a mi7locie a Eu4ratului, r1m3n cele mai importante pentru a $oua 4a21 a neoliticului aceramic (AAN@/. Aici a ap1rut un tip $e con"truc#ie "pecial8 'nc1peri patrulatere amena7ate pe"te mai multe 2i$uri 7oa"e

+,

$i"pu"e 4oarte aproape unele $e celelalte (+< F -N cm/. >ntr?o mic1 locuin#1 pluricelular1 "?au $e"coperit mai multe morminte colecti6e, $epu"e "ucce"i6 "u5 po$eaua con"truc#iei. Al1turi $e 'nmorm3nt1ri primare apar in0um1ri "ecun$are8 oa"e $e2articulate :i cranii. >n total au 4o"t i$enti4ica#i <, $e in$i6i2i, mai mult "au mai pu#in 'ntregi, eBclu"i6 tinerii :i copiii eB0uma#i. Ao"i5il ca 'n Casa Morilor "1 4i 4o"t 'ngropa#i "emi?noma2i care re6eneau perio$ic 'n a:e2are, $epunerile 4iin$ "ucce"i6e. Depuneri $e cranii ($epo2ite/ au ap1rut :i 'n interiorul celorlalte locuin#e, apar#in3n$ popula#iei permanente $e aici. Cele mai cuno"cute con"truc#ii $e la cele VaKWnX "unt trei "anctuare8 +. Sanctuarul cu stlpi de piatr" Incomplet con"er6at1, con"truc#ia are aproBimati6 =N mp. :i e"te "ituat1 'n 2ona $e "u$ a tell?ului. Si$urile :i po$eaua con"truc#iei au 4o"t con"truite $in $ale $e piatr1, plate, m1"ur3n$ p3n1 la +,< m. >n interior, 2i$urile au 4o"t 'nt1rite cu contra4or#i9 tot 'n interiorul con"truc#iei eBi"t1 :i 5locuri $e piatr1 'n po2i#ie 6ertical1 a c1ror $e"tina#ie nu poate 4i preci2at1. >n centrul 'nc1perii "?au $e"coperit $ou1 "tele $e piatr1, $i"pu"e pe linia contra4or#ilor. >n eBterior, la 5a2a 2i$urilor erau $i"pu"e mici 5locuri $e piatr1, 4orm3n$ o 5or$ur1 $e protec#ie. O 5anc0et1 $e piatr1 era pla"at1 $e?a lungul peretelui $e e"t, cu un 5loc $e piatr1 6ertical 'n 4a#a ei. Dup1 !. Sc0irmer, con"truc#ia ar 4i a6ut ta6anul plat, "u"#inut $e grin2i $e lemn 4iBate pe pl1ci $e piatr1 :i contra4or#i. Ace"t e$i4iciu eBcep#ional, cel mai 6ec0i $in a:e2are, pre2int1 o ar0itectur1 $eo"e5it1, cu numeroa"e elemente originale F contra4or#i, 5anc0et1, "tele. -. %Casa craniilor&, numit1 a:a $up1 num1rul impre"ionant $e cranii $e"coperite 'n interiorul ei. Con"truc#ia a a6ut $ou1 etape con"tructi6e8 ? 'n prima 4a21 con"truc#ia a6ea o "ingur1 camer1, $e 4orm1 rectangular1 :i o a5"i$1 'n partea $e nor$, "u"#inut1 $e $oi contra4or#i interiori9 numeroa"e cranii au 4o"t $e"coperite $irect pe "ol. >n centrul 'nc1perii "e a4la o groap1 cu "c0elete umane :i 5ucranii. ? $up1 o "curt1 perioa$1 $e a5an$on, con"truc#ia a 4o"t re41cut19 'n prima etap1 $e re4acere, eBtremitatea $e nor$ a 4o"t ocupat1 $e ca"ete "1pate 'ntr?un :an# a$3nc :i acoperite cu $ale mari $e piatr1 F pa6a7ul po$elei $in acea"t1 parte a con"truc#iei. Unele ca"ete con#ineau cranii :i oa"e umane. >n $reptul ca"etelor $ou1 $ale $e piatr1 erau $i"pu"e 6ertical. >n partea $e "u$ "?a $e"coperit o camer1 rectangular1, mare, cu ni6elul $e c1lcare mai 7o" $ec3t 'nc1perea cu cele trei ca"ete. >n etapa a $oua, 'n $reptul celor trei ca"ete "?au amena7at trei mici 'nc1peri care

-N

comunicau 'ntre ele :i, $e a"emenea, cu o curte eBterioar1. Dou1 $ale au 4o"t in"erate 'n 2i$urile care "epar1 cele trei "pa#ii. Dup1 unele e"tim1ri, mai mult $e CN M $in popula#ia $e la VaKWnX a 4o"t in0umat1 'n ace"t "anctuar. Craniile :i "c0eletele $e"compu"e (at3t $e a$ul#i, 51r5a#i :i 4emei, c3t :i $e copii/ erau $epu"e 'n cele trei ca"ete :i acoperite cu $ale $e piatr1. Al1turi $e un cult al "tr1mo:ilor au 4o"t practicate, pro5a5il, :i "acri4iciile umane :i animale (taur/ pentru a lini:ti "piritele "tr1mo:ilor (R/. .. Sanctuarul cu mozaic" Con"truc#ia a6ea o "ingur1 'nc1pere $e ++N mp., pa6at1 cu un 4el $e %mo2aic& F pietricele mici ro:ii 4orm3n$ 5e2i liniare, $i"pu"e 'n 4a#a contra4or#ilor :i prin"e 'ntr?un pa6a7 reali2at $in pietre $e calcar legate cu p1m3nt. Ao"i5il ca ace"te 5en2i ro:ii "1 4i $elimitat un "pa#iu "acru "pecial un$e "e practicau "acri4iciile. >n col#ul $e NE al camerei "?au $e"coperit o groap1 :i o plac1 $e piatr1, $ecorat1 cu o 4a#1 uman1 'n relie4 :i care poart1 amprente $e "3nge uman. Alte anali2e c0imice au con4irmat pre2en#a ace"tuia :i 'ntr?un canal comunicant cu groapa. De aceea "?a con"i$erat c1 'n ace"t "anctuar principalul ritual a 4o"t cel al "acri4iciilor umane. Cea mai impun1toare ar0itectur1 cu caracter religio" $in Anatolia, pentru acea"t1 perioa$1, a 4o"t $e"coperit1 'n a:e2area $e la 3e ali 7ori" Ca :i 'n ca2ul "anctuarelor $e la VaKWnX, con"truc#ia $e cult ocup1 un "pa#iu "eparat, "ituat 'n apropierea locuin#elor F $e plan p1trat, "upra4a#a +<< mp. Camera unic1 a6ea po$eaua pa6at1 cu pietricele (te0nic1 terrazzo/ :i o 5ac0et1 acoperit1 cu $ale mari $e piatr1. Te0nica $e con"truc#ie $i4er1 'n compara#ie cu alte "anctuare anatoliene F 2i$uri $e piatr1, acoperite cu lutuial1. Ni6elul $e c1lcare $in interiorul camerei a 4o"t amena7at mai 7o" $ec3t cel eBterior, iat 'n peretele $e NE "?a "1pat o ni:1. >nc1perea era pre612ut1 cu +- 5locuri ma"i6e $e piatr1, 'n 4orma literei %T&, 'ncorporate, la inter6ale regulate, 'n interiorul unei 5anc0ete. >n centrul camerei "e a4lau $oi "t3lpi, a"em1n1tori celor 4iBa#i 'n 5anc0ete, $ar $e $imen"iuni mai mari (unul $in ei, p1"trat aproape 'n 'ntregime, m1"oar1 -,.< m 'n1l#ime/. Ae p1r#ile laterale ale uni "t3lp apar repre2entate 5ra#ele umane. >ntr?o 4a21 mai 6ec0e, con"truc#ia a a6ut aproBimati6 acela:i plan $ar $imen"iuni mai mari F $e +LL mp. Aere#ii p1"trea21 urme $e tencuial1 al51, argiloa"1, acoperit1 cu pictur1 $e culoare ro:ie :i neagr1. @anc0eta era 4lancat1 $e +. "t3lpi %T&. Aeretele $e SE a6ea o ni:1 :i un po$ium. Hunc#ionalitatea "t3lpilor, pre2en#i 'n toate 4a2ele con"tructi6e, r1m3ne o pro5lem1 $e"c0i"1 F

-+

po"i5il "1 4i repre2entat "uporturi pentru o5iecte $e cult. Are2en#a 5anc0etei "ugerea21 :i o po"i5il1 $e"tina#ie "ocial1 a con"truc#iei F "pa#iu $e 'ntrunire pentru con$uc1torii comunit1#ii. A:e2area $e la 7atal 89:9; "e 'ntin$ea pe +. 0a :i cuprin$ea pe"te +NNN $e locuin#e pentru o popula#ie $e aproBimati6 <NNN F =NNN $e locuitori. Con"truc#iile $e aici "e $i"ting prin amena71ri interioare "peciale (5anc0ete $e argil1 / plat4orme pentru acti6it1#i ca"nice, la6i#e pentru o$i0n1/, gruparea lor (lipite unele $e altele/, acoperi:ul plat care permitea acce"ul cu a7utorul unei "c1ri 'n interiorul locuin#elor. Cele cu 4re"ce :i $ecor 'n relie4 au 4o"t "anctuare, a:a cum "?a con"i$erat ini#ial $e Qame" Mellaart R Dac1 pornim $e la $e4ini#ia ace"tui termen F o amena7are $e orice 4el $e"tinat1 numai practicilor religioa"e, o construcie unic prin sacralitatea sa (Oli6ier Aurenc0e/ F numeroa"e %"anctuare& par mai $egra51 "imple locuin#e, pre2en#a 'n interior au unor amena71ri "peciale al1turi $e pie"e $e u2 comun "e poate eBplica printr?un cult al c1minului. E"te greu $e cre2ut c1 $in cele +., $e con"truc#ii cercetate, toate cele ;N $e con"truc#ii $ecorate cu 4re"ce au repre2entate "anctuare. Se :tie ca ampla"area unui "anctuar e"te alea"1 cu gri71, "eparat1 $e pro4an F 'n centrul a:e21rii "au la margine, pe 'n1l#imi9 ori $i"punerea "pa#ial1 a con"truc#iilor $e la Vatal TXKX nu re"pect1 ace"t principiu. De ce atunci unele con"truc#ii pre2int1 4re"ce, 5anc0ete cu 5ucranii, iar altele nu R Dup1 O. Aurenc0e, $i4eren#ele $e "tatut "ocial "e re4lect1 :i ar0itectonic, locuin#ele $ecorate apar#in3n$ numai elitei. Aentru Qean Daniel Hore"t, $i4eren#ele $e $ecor 'ntre locuin#e "e eBplic1 prin eBi"ten#a unei ierar0ii genealogice, unele 4amilii a63n$ $reptul $e a 4ace "1 circule imaginile "im5olice 'n 6irtutea unui loc pri6ilegiat 4a#1 $e un "tr1mo: important. In$i4erent $e "emni4ica#ia pe care o au, "im5olurile utili2ate "unt comune, ilu"tr3n$ unitatea religioa"1 a comunit1#ii neolitice $e aici. >n lip"a unor $e"coperiri ar0eologice care "1 $emon"tre2e clar eBi"ten#a unei ca"te "acer$otale, ipote2a lui Q. Mellaart, con4orm c1reia %"ancturale& repre2int1 cartierul preo#ilor r1m3ne necon6ing1toare. A5"en#a "anctuarelor 'n a:e2are nu 'n"eamn1 a5"en#a unei 6ie#i religioa"e F 4iecare 4amilie putea "1 practice 'n interiorul locuin#ei un cult $ome"tic. Toate con"truc#iile $e aici au 4o"t ri$icate $up1 un plan "tereotip F locuin#e %"tan$ar$& con"truite $in c1r1mi2i u"cate, cu o camer1 principal1 :i aneBe. Cuptorul, amena7at pe o plat4orm1 apare 'ntot$eauna $e?a lungul peretelui $e "u$ $in camera principal1. Acce"ul 'n locuin#1 "e 41cea cu a7utorul unei "c1ri, 4iBat1 'n $reptul unei intr1ri amena7ate 'n ta6an. Multe $intre ace"te locuin#e au 4o"t $ecorate cu 4re"ce :i elemente 'n relie4, 5anc0ete $ecorate cu 5ucranii.

--

>n culturile Umm Da5ag0ia0 :i Ta""una, al1turi $e locuin#ele cu a"pect mo$e"t, compartimentate 'n camere mici apare un tip original $e ar0itectur1F un :ir $e celule $e 4orm1 p1trat1, 'n care "e intra prin acoperi:, "pa#ii 4olo"ite pro5a5il pentru $epo2itare ( barrac;s/. Cele mai mari con"truc#ii $e ace"t gen a7ung p3n1 la CN $e pie"e. >n cultura 8assuna (*arim Tepe I, Ta""una/ "e 'nt3lne"c :i con"truc#ii circulare, cu ta6anul "u5 4orm1 $e cupol1. ? Alan $e tip Samarra F con"truc#ii ri$icate $in c1r1mi2i u"cate, pluricelulare, 4ormate $in camere mari altern3n$ cu 'nc1peri mici, cu plan 'n 4orm1 $e %T& , cu contra4or#i 'n ung0i :i $i"punerea 'n :ir a camerelor (acce"ul "e 41cea $intr?o camer1 'n alta/. Alanul $e tip 8alaf F con"truc#ii circulare $e tip tholos, pre612ute la intrare cu o "al1 rectangular1, ri$icate $in c1r1mi$1 u"cat1. >n perioa$a <beid "e mani4e"t1 tot mai mult ten$in#a $e con"oli$are a 4un$a#iilor "u5 4orma plat4ormelor reali2ate prin a:e2area unor "traturi alternati6e $e rogo7ini $in tre"tie :i $e argil1 51t1torit1 "au $in c1r1mi2i u"cate plan?con6eBe9 uneori u:ile erau pre612ute cu tocuri $e piatr1. >n a:e2area $e la Tepe Ga)ra "?a $e"coperit o locuin#1 ale c1rei 'nc1peri erau organi2ate 'n 7urul unei cur#i interioare, plan $e26oltat ulterior pentru con"truc#iile $e cult :i cele ci6ile. T$t -in +eri$a-a 20ei- -atea/" #ele trei tem+le !u+ra+u!e -e la Eri-u3 -e +lan -e re#tan%ular3 al#"tuite -intr7un !+a'iu me-ian alun%it3 lan#at +e am0ele +"r'i -e 4n#"+eri7ane5e. EUROPA Arimele a:e21ri neolitice $in Europa au 4o"t $e"coperite 'n Grecia, Cipru :i Creta8 "ituate 'n apropierea unor cur"uri $e ap1 (Argi""a, Ot2a i, Nea Ni ome$eia/, 'n 2ona litoral1 (Lerna, Ma ri/, pe coline 7oa"e (Se" lo/, pe 61i co"tiere (Cno""o"/ "au 'n regiuni colinare (Ac0ileion/. Cele mai 6ec0i con"truc#ii, $in perioa$a neoliticului aceramic au un a"pect mo$e"t F con"truc#ii "emi?a$3ncite (N,.N F N,;N m/, monocelulare, $e 4orm1 o6oi$al1, rar rectangular1 F Cno""o", Se" lo, Sou4li, Argi""a. >n neoliticul timpuriu, treptat ace"t tip $e con"truc#ie a 4o"t 'nlocuit cu locuin#a $e "upra4a#1. Un tip $e ar0ictectur1 cu totul "pecial 'nt3lnim 'n Cipru "tructuri $e locuire "u5 4orma unor con"truc#ii $e piatr1, circulare, monocelulare, cu $e"tina#ii $i4erite ("pa#ii $e g1tit, $e $epo2itat, $e o$i0n1/, toate grupate 'n interiorul unei incinte $e piatr1 F Oiro it0ia. >n nor$ul Aen @alcanice "?a r1"p3n$it locuin#a unicelular1 $in c0irpici, ri$icat1 'n "i"tem paiant1 (cu arm1tur1 $e pari/, mult mai rar reali2at1 $in c1r1mi2i u"cate, cu acoperi:ul 'n $ou1

-.

ape, $in materiale u:oare ("tu4, crengi/ :i lipit cu c0irpici. Dimen"iunile 6aria21 $e la < m la +m8 Oarano6o I ? C B C m, An2a I F +- B = m, +N B +N Aro$romo" II/. Locuin#ele cu $ou1 "au trei camere apar mult mai rar ('n compara#ie cu cele $in Orientul Apropiat/. >n interiorul locuin#ei cele trei r3n$uri $e 53rne "u"#in c0arpanta. Spre $eo"e5ire locuin#e pluricelulare neo?eneolitice care au, cel mai a$e"ea, intr1rile $i"pu"e pe acela:i aB, cele $e la Cno""o" nu re"pect1 o regul1. O particularitate a con"truc#iilor cu mai multe camere $e la Cno""o" o con"tituie $i"punerea $i4erit1 a intr1rilor. <rganizarea spaiului locuit. La Nea Ni ome$eia locuin#ele erau "ituate la c3#i6a metri una $e cealalt1, $i"pu"e mai mult "au mai pu#in concentric 'n 7urul unei con"truc#ii centrale (%"anctuarul&/. La A2ma , locuin#ele erau $e"p1r#ite $e "tr1$u#e mici $e aproBimati6 + m :i $i"pu"e 'n r3n$uri rectilinii. Acela:i plan 'l reg1"im la Oarano6o :i Cno""o" F locuin#ele, orientate pe aceea:i $irec#ie, erau $i"pu"e 'n :iruri :i grupate $up1 artere ce "e inter"ectau perpen$icular (orientate N?S :i E?D/. %Uli#ele& erau acoperite cu lemne (Oarano6o I/ "au pietri: :i ni"ip (Oarano6o II/. C0iar $ac1 "upra4a#a ace"tor mici "ate e"te pu#in cuno"cut1 (nu au 4o"t "1pate eB0au"ti6/, totu:i, "e poate e"tima c1 nu $ep1:eau ; 0a, la 4el ca :i primele "ate $in Le6ant. Nici una nu a atin" "upra4a#a celor contemporane $in Orientul Apropiat (Vatal TXKX atin"e"e 'n aceea:i perioa$1 +-,< 0a/. >n perioa$a neoliticului mi7lociu "atele a7ung p3n1 la L F +N 0a8 Se" lo, An2a ID.

IV.

A*ARIIA CETL2R I 1ATEREA 2RAEL2R STATE 1. *rimele $rti i#a'ii 4n 2rientul A+r$+iat &i SE. Eur$+ei Mult timp "?a con"i$erat c1 primele 4orti4ica#ii apar o$at1 cu cele mai 6ec0i ora:e?"tate.

De"coperirile tot mai numeroa"e $in perioa$a neo?eneoliticului repun 'n $i"cu#ie pro5lema originii ace"tui tip $e ar0itectur1. At3t Qeric0on?ul c3t :i Vatal TXKX , c0iar $ac1 au 4o"t numite $e unii cercet1tori %cele mai 6ec0i ora:e& r1m3n 'n accep#iunea ma7orit1#ii "ate neo?eneolitice. Centrele propriu?2i" ur5ane apar a5ia 'n mil. ID, $e aceea 4orti4ica#iile nu tre5uie con"i$erate in$icii $oar pentru ora:e. De a"emenea, nu toate ora:ele au 4o"t 'ncon7urate $e 2i$uri $e incint1.

-;

A"t4el, 'n lumea roman1 "?au $e"coperit ora:e ne4orti4icate 'n timp ce unele "ate au 4o"t 'nt1rite. >n conclu2ie, apari#ia 4orti4ica#iilor nu tre5uie legat1 $e $e26oltarea primelor centre ur5ane. Si"temul $e4en"i6 repre2int1 o con"truc#ie care 'ncon7oar1 / limitea21 a:e2area F "at "au ora: F reali2at1 $in p1m3nt / piatr1 / pali"a$1. Au 4o"t primele 4orti4ica#ii ri$icate cu "cop pur $e4en"i6 R In$ic1 ace"tea caracterul r125oinic al comunit1#ilor neo?eneolitice R Dimen"iunile mo$e"te, 4orma :i lip"a unor $o6e2i clare $e 6iolen#1 ne "ugerea21 mai $egra51 o $elimitare a "pa#iului locuit cu caracter "acru. O5"tacolul putea 4i e4icient :i pentru animale, pentru grupuri umane re"tr3n"e, $ar nu repre2enta o limit1 $e netrecut pentru un grup 'narmat. Nu eBclu$em po"i5ilitatea unor ten"iuni 'n interiorul comunit1#ilor $ar ace"tea au 4o"t $e mic1 amploare, nu $e $imen"iunea unui r125oi care "1 implice to#i mem5ri comunit1#ii "au "1 a"ocie2e mai multe comunit1#i. Implicarea 'ntr?un r125oi pre"upune o organi2are militar1, o putere organi2at1, o "upra"tructur1 F ceea ce nu e"te ca2ul comunit1#ilor neo?eneolitice. De aceea con"truc#iile $e4en"i6e pot 4i grupate 'n $ou1 categorii8 + pur $e4en"i6e, - militare (apar 'n mil III/. Arimele con"truc#ii $e4en"i6e au 4o"t ri$icate $in lut, c1r1mi2i u"cate "au pietre, "u5 4orma unor 2i$uri 'nalte :i groa"e. Ace"tea 'ncon7urau a:e2area :i o4ereau $oar o protec#ie "umar1. Dup1 ace"te 4orti4ica#ii, locuitorii nu puteau $eclan:a un atac, $oar "e puteau a$1po"ti (ap1rare pa"i61/. Spre $eo"e5ire $e 4orti4ica#iile militare, care prin 5a"tioane "uprim1 ung0iurile moarte, 4orti4ica#iile neo?eneolitice "unt "imple, tra"eul lor urm3n$ limitele a:e21rii. Comunit1#ile $e 63n1tori F culeg1tori $in perioa$1 natu4ian1 care au 'ntemeiat primele "ate, au ri$icat :i primele 'nt1rituri. Ace"t "i"tem $e4en"i6 primiti6 repre2int1 un corolar al "e$entari21rii :i, in$irect, o eBpre"ie a unei noi $imen"iuni "ociale. Ri$icarea lui a pre"upu" un e4ort colecti6 con"i$era5il, po"i5il numai 'n ca2ul unei comunit1#i cu o anumit1 entitate, unite $up1 reguli "ociale :i religioa"e 5ine "ta5ilite. Care au 4o"t cau2ele care au $eterminat ace"t e4ort colecti6 R +. -. .. $elimitarea ritual1 a "pa#iului locuit F "pa#iu $elimitat 4iin$ prote7at $e eBpre"ie a unei entit1#i $e grup, a unei $elimit1ri clare pentru alte $e26oltarea "entimentului $e po"e"ie/proprietate9 Di6initate, 'n a4ara lui omul put3n$ 4i eBpu" 4or#elor male4ice9 comunit1#i/intru:i9

-<

;. <.

un me$iu 'ncon7ur1tor populat $e o 4aun1 numeroa"1 (2one 'mp1$urite/ F 6alul capturarea animalelor "1l5atice :i #inerea lor 'n $eten#ie (etap1 preg1titoare

$e p1m3nt con"tituin$ un po"i5il o5"tacol 'n 4a#a ace"tora9 pentru $ome"ticirea lor/. QERICTON. Cea ma cuno"cut1 4orti4ica#ie timpurie r1m3ne cea $e la Qeric0on (Tell el Sultan/ $in Aale"tina, cercetat1 $e Oat0rine OenKon (+,<- F +,<L/. Stratigra4ia tell?ului "e pre2int1 a"t4el8 ? ? ? ? militar/. Caracterul limitat al cercet1rilor 'ntreprin"e aici ("ec#iunile I F III $e +N m/ 4ace ca imaginea ace"tor 4orti4ica#ii "1 4ie $oar par#ial1. Horti4ica#ia $in ni6elul AANA are un a"pect neregulat (5locurile $e piatr1 nu "unt $e acelea:i $imen"iuni/ :i m1"oar1 aproBimati6 - m l1#ime. Ace"teia i?a 4o"t al1turat un :an#, cu tra"eu neregulat, cu o a$3ncime $e - m :i l1#ime $e L,C< m. Celelalte 4orti4ica#ii urmea21 aproBimati6 acela:i tra"eu8 a treia 4orti4ica#ie(p1"trat1 'n ele6a#ie < m/ a 4o"t con"truit1 la aproBimati6 +,+N m $i"tan#1 "pre interior $e a $oua. Turnul $e piatr1 $in prima 4a21 (AANA/ "?a p1"trat , m 'n 'n1l#ime, iar $iametrul atinge 'n me$ie $e ++ m. Ala"at n interiorul a:e21rii, l3ng1 2i$ul $e incint1, turnul are trei 4a2e con"tructi6e $in piatr1 lipit1 cu ip"o", cu o l1#ime $e aproBimati6 + m. >n interiorul turnului au 4o"t "1pate -N $e trepte. Ni6elul AAN@ acoper1 $irect turnul. A cincea 4orti4ica#ie "?a p1"trat pe o 'n1l#ime $e aproBimati6 .,C< m. >n epoca 5ron2ului, o 4orti4ica#ie militar1 pre612ut1 cu turnuri eBterioare a 4o"t con"truit1 aproBimati6 pe acela:i ampla"ament cu 6ec0ile 4orti4ica#ii neolitice. Dac1 pentru cele cinci "i"teme $e4en"i6e ri$icate 'n neolitic $e"tina#ia e"te clar1, nu acela:i lucru "e poate "pune $e"pre turn. O. OenKon l?a numit turn $e ap1rare $3n$u?i aceea:i 4unc#ionalitate ca :i 2i$ul, $ar po2i#ia interioar1 cre$em c1 eBclu$e acea"t1 4unc#ionalitate. +N NNN F L .NN a.C0r. locuire natu4ian1, a:e2area ne4orti4icat1 4iin$ 4ormat1 $in L NNN F C <NN a.C0r. neolitic aceramic (AANA/ F a:e2area, 4ormat1 tot $in C <NN F = <NN a.C0r. neolitic aceramic (AAN@/ F ca"e rectangulare grupate 'n mil III F Y mil II a.C0r. F $up1 o perioa$1 $e a5an$on, a:e2area a 4o"t 5or$eie rotun$e, unicelulare9 5or$eie circulare, a 4o"t 'ncon7urat1 cu o incint1, a"ociat1 cu un turn $e4en"i6 :i un :an#9 interiorul unei incinte 4orti4icate F turnul a $i"p1rut9 reocupat19 "u5 4orma unui ora:, a 4o"t 4orti4icat1 cu 2i$uri $e piatr1 :i turnuri ("i"tem $e4en"i6

-=

Craniile $e"coperite 'n interiorul turnului "ugerea21 mai $egra51 un "pa#iu $e cult, 4olo"it $e 'ntreaga comunitate. TELL MAGSALI*A. Situat 'n nor$ul Ira ului, 'n regiunea D7e2ire0, tell?ul a 4o"t cercetat 'ntre +,CC F +,LN, 4iin$ i$enti4icate += ni6eluri $e locuire8 ? ? ? + F +- ni6eluri core"pun23n$ "atului neolitic compu" $in mai multe locuin#e +. F +; ni6eluri cu locuin#e rectangulare $e $imen"iuni mari, pluricelulare, cu >n ni6elurile +< F += 4orti4ica#ia $i"pare, iar la "43:it a:e2area a 4o"t a5an$onat1. mici ? monocelulare, rectangulare, cu 4un$a#ie $e piatr1 :i "upra"tuctura $in c0irpic9 4un$a#ia $e piatr1 :i "upra"tructura $e c0irpic. A:e2area a 4o"t 'ncon7urat1 cu 2i$ $e piatr1. Si$ul "?a p1"trat pe o lungime $e aproBimati6 =N m, pentru con"truirea c1ruia "?au 4olo"it mai multe te0nici :i materiale $e con"truc#ii. Totu:i unitatea ar0itectural1 a an"am5lului "?a p1"trat. O poart1 a 4o"t amen7at1 pe latura $e 6e"t. >n partea $e nor$ a 4orti4ica#iei "?a $e"coperit o con"truc#ie $e 4orm1 "emi?circular1, ca o ie:itur1 'n 2i$ F 5a"tion "au turn F reali2at1 $in $ale mari $e piatr1 aZ:e2ate $irect pe "ol, a63n$ l1#imea $e aproBimati6 + m, $e $imen"iuni mici. La e"t $e turn, 2i$ul, con"er6at pe o 'n1l#ime $e +,LN m era reali2at $in pietre mici. Ace"t an"am5lu 4orma un "i"tem $e ap1rare ma"i6, original prin pre2en#a 'n eBterior a 5a"tionului :i nu 'n interiorul 4orti4ica#iei, ca 'n ca2ul turnului $e la Qeric0on. >n "ta$iul actual al cercet1rii, Mag2aliKa r1m3ne prima a:e2are cu un "i"tem $e4en"i6 e6oluat F ma"i6, cu 5a"tion :i 'nalt. Si"temul $e ap1rare $e aici "ugerea21 mo$i4ic1ri ra$icale 'n concep#ia $e ap1rare F care $e6ine acti61. Totu:i, nu "e poate 6or5i $e ar0itectur1 militar1 'n a$e61ratul "en" al cu63ntului. TACILAR. Situl $e la Tacilar $in Anatolia Central1 core"pun$e unei a:e21ri $atate 'n perioa$a C<NN F <NNN a.C0r. S1p1turile 'ntreprin"e $e Q. Mellaart 'n +,<C F +,=N au "co" la lumin1 += ni6eluri $e locuire8 ? ? ? ni6elurile IDII F III (C <NN F < ;NN a.C0r./ core"pun$ unei "ucce"iuni $e "ate cu ni6elul I (aproB. < -<N a.C0r./ F o 4ort1rea#1, $ar 41r1 a a6ea caracter militar, cu reconstituire fortificaii 8acilar $oar c3te6a locuin#e F 41r1 4orti4ica#ii9 mai multe intr1ri pe latura $e ND. TELL SA!!AN. Tell "ituat 'n partea central1 a Ira ului, pe malul "t3ng al Tigrului, $atat 'n mil DI a.C0r. Stratigra4ie8

-C

? ?

ni6elurile I F II ('nceputul mil DI a.C0r./ core"pun$e unei a:e21ri 4ormat1 $in ni6elul III A F core"pun$e unei 4orti4ica#ii rectangulare, ri$icate $in c1r1mi2i

mai multe locuin#e tripartite reali2ate $in c1r1mi2i u"cate9 u"cate care 'nc0i$e +- locuin#e cu planul 'n 4orm1 $e %T& F "peci4ic culturii Samarra (< <NN F < NNN a.C0r./. Ha#a$a eBterioar1 a 4orti4ica#iei era 'nt1rit1 cu "t3lpi9 "?a p1"trat pe o 'n1l#ime $e + m :i o gro"ime $e aproBimati6 N,=N m. Acce"ul 'n a:e2are "e 41cea prin trei por#i, iar 2i$ul $e incint1 era m1rginit 'n eBterior $e un :an# $e . m a$3ncime. ? Ni6el III @ ("4. mil DI a.C0r./ F 'n ace"t ni6el a:e2area, ne4orti4icat1, "?a eBtin" acoperin$ 6ec0ea 4orti4ica#ie. Siturile 4orti4icate $in perioa$a neo?eneolitic1 e6i$en#ia21 nece"it1#ile comunit1#ilor $e a "e prote7a material :i $e a $elimita entitatea unei comunit1#i $e altele mai mult "au mai pu#in agre"i6e. Acea"t1 nece"itate re2ult1 $intr?o economie $e "u52i"ten#1 5a2at1 pe agricultur1 :i cre:terea animalelor care a"igura comunit1#ii un anumit gra$ $e pro"peritate. O$at1 cu 'nceputul mil ID a.C0r, 'n ca$rul culturii Uru "e pro$uc mo$i4ic1ri importante 'n "tructura "ocial1 a comunit1#ilor c0alcolit0ice8 elita "e con"tituie treptat 'ntr?un coman$ament militar, control3n$ 6ia#a economic1 a ora:ului / ora:elor F "tate. Sc0im5urile comerciale la $i"tan#e mari (import $e lapi"?la2uli", cornalin1, ala5a"tru/ au 4o"t 'n"o#ite $e o a$e61rate coloni2are a ace"tor teritorii 'n$ep1rtate, crearea unor noi a:e21ri $up1 mo$elul celei $e la Uru . A"t4el, 'n a:e21ri peri4erice $in Siria (Ta5u5a Oe5ira/, Egipt, Iran (Go$in tepe/, Anatolia SE "?au ri$icat 4orti4ica#ii $up1 mo$elul celor $e la Uru F :i nu 'n re"tul Me"opotamiei $e "u$. TE@U@A OE@IRA. Ora:ul, "ituat pe malul Eu4ratului (Siria/ :i cercetat 'ntre +,=, F +,C<, a 4o"t $atat 'n .+NN a.C0r. El copia21 planul ar0itectural al Uru ului. Ha2e con"tructi6e8 I F a:e2are $e"c0i"1 II F ora:ul a 4o"t 'ncon7urat $e un 2i$ $e incint1 F gro"ime 'ntre ./.,.N m, cu , 5a"tioane pe laturile $e E"t F De"t :i -, pe cele $e "u$ F nor$. Ha#a$a a 4o"t $ecorat1 cu ni:e $up1 mo$elul celor $e la Uru . Mult timp "?a con"i$erat c1 4orti4ica#ia $e aici e"te cea mai 6ec0e $e ace"t tip. Dup1 $e"coperirile $e la tell S0ei 0 Ta""an "?a o5"er6at c1 au eBi"tat mai multe ora:e 4ori4icate $up1 mo$el uru ian. TELL STEIOT TASSAN. Tell?ul "e a4l1 la nor$ $e Ta5u5a, 4iin$ ocupat $in neolitic p3n1 'n mil I a.C0r. O 4orti4ica#ie $in c1r1mi$1 u"cat1 a 4o"t ri$icat1 'n mil. ID a.C0r. F $e 4orm1

-L

rectangular1, p1"trat1 'n ele6a#ie F +,L< m, cu o gro"ime $e .,=N m F 4a#a$a eBterioar1 $ecorat1 cu ni:e. Horti4ica#iile cu 5a"tioane $in mil ID a.C0r. con"tituie prototipul pentru a$e61ratele 4orti4ica#ii militare care apar 'n mil III a.C0r. Cele mai cuno"cut r1m3ne eBemplul $e la Uru F 4orti4ica#ia "e 'ntin$ea pe o lungime $e ,,< m :i a6ea pe"te ,NN $e 5a"tioane, $i"tan#a 'ntre $ou1 5a"tioane 4iin$ $e aproBimati6 , m. Horti4ica#ia era gran$ioa"1 ca :i ora:ul legen$arului G0ilgame:. >n conclu2ie, "i"temul $e4en"i6 $in perioa$1 neo?eneolitic1 a cuno"cut o lung1 e6olu#ie, r1m3n3n$ la caracterul $e4en"i6 pa"i6, $e $elimitare a "pa#iului locuit. Ulterior, 'ncep3n$ cu cultura Uru , "e $e26olt1 o a$e61rat1 ar0itectur1 militar1, 2i$urile ma"i6e $e incint1 4iin$ pre612ute cu numeroa"e 5a"tioane, turnuri $e control. Arin urmare, 'nainte $e a 4i 4orti4ica#ii militare, 2i$urile $e incint1 $in perioa$1 neo? eneolitic1, i2olate :i neregulate cel mai a$e"ea, r1m3n $oar elemente $e $elimitare. Mari a:e21ri $in acea"t1 perioa$1 ca Tell Sotto, *arim Tepe, Qarmo nu au 4o"t 4orti4icate, ceea ce eBclu$e i$eea unei atmo"4ere r125oinice. Arin urmare, ri$icarea unor 'nt1rituri poate repre2enta un "implu r1"pun" punctual la un 4actor antropic (6ecin1tatea altor comunit1#i cu entitate $i4erit1/, animal (pre2en#a unor animale $e pra$1 'n 2onele 'mp1$urite $in apropiere/ "au natural (inun$a#ii ca 'n ca2ul a:e21rii $e la Vatal TXKX , "ituat1 'ntr?o 2on1 ml1:tinoa"1/. Cu eBcep#ia 4orti4ica#iilor $e la Qeric0on :i Tacilar (cu mai multe 4a2e $e re4aceri/, celelalte 4orti4ica#ii au 4o"t 4olo"ite pentru o "curt1 perioa$1, limitele lor 4iin$ $ep1:ite $e"eori prin eBtin$erea a:e21rilor.

EUROPA Nici una $in a:e21rile neoliticului timpuriu european nu a 4o"t 4orti4icat1 cu 2i$uri $e piatr1. Doar la A2ma a ap1rut o incint1 'ncon7urat1 cu 6al $e p1m3nt $e $imen"iuni mo$e"te F l1#ime $e aproB. + m. >n perioa$a neoliticului mi7lociu eBemplele "e 'nmul#e"c8 2i$uri $e incint1 la Se" lo :i Tat2imi""ioti i Magoula, Dimini, :an# $e ap1rare la Sou4li Magoula :i Ser6ia. Aentru perioa$a eneoliticului "e o5"er61 o concentrare $e locuire 'n 2one ap1rate natural F pe coline 'n apropierea unor cur"uri $e ap1, 'n 2one ml1:tinoa"e. >n Te"alia ? la Arapi, Ot2a i, Argi""a :i Ag0ia Soup0ia :i 'n Mace$onia F Nea Ni ome$eia "?au $e"coperit :an#uri $e ap1rare. Aentrul re"tul $e"coperirilor $in SE Europei re#inem 'n mo$ "pecial :an#urile $e ap1rare $in

-,

ci6ili2a#ia Cucuteni F "ate mari 'ncon7urate $e :an#uri mari $e aproBimati6 ; m l1rgime :i - m a$3ncime. Aali"a$e au 4o"t i$enti4icate 'n numeroa"e tell?uri $in compleBul Oo$7a$ermen F Gumelni#a F Oarano6o DI8 Aol7anica, Totnica, Gol7amo Delce6o etc. La Aol7anica trei pali"a$e, paralele, 'n"o#ite $e 6al :i :an# au 'ncon7urat a:e2area. Un "i"tem $e4en"i6 a"em1n1tor "?a con"truit la Gol7amo Delce6o F $ou1 pali"a$e paralele, $i"pu"e una $e alta la o $i"tan#1 $e aproBimati6 N,CN F N,LN m, ri$icate pe o 4un$a#ie $e piatr1 :i legate 'ntre ele $in loc 'n loc prin tra6er"e. Spa#iul interior a 4o"t umplut cu p1m3nt 51t1torit. Cel mai compleB "i"tem $e 4orti4ica#ii "?a $e"coperit la <imini8 :a"e 2i$uri $e incint1, $i"pu"e concentric. T"ounta" cre$ea c1, ini#ial, au 4o"t ri$icate $oar primele trei 2i$uri, ulterior 4ortica#ia 4iin$ completat1 cu alte trei 2i$uri. Ace"te 2i$uri, groa"e $e N,LN F +m, au 4o"t "eparate $e inter6ale 6ariin$ $e la + la +< m. Aerpen$icular "?au ri$icat alte 2i$uri care 'mp1r#eau "pa#iul $intre 4orti4ica#ii 'n mai multe compartimente i2olate, 41r1 $e"c0i$ere "pre eBterior. Acce"ul 'n a:e2are "e 41cea prin mai multe por#i, 'ngu"te.

IV =REV2LUIA UR;A1> ?1 2RIE1TUL A*R2*IAT IV.1. Criterii definitorii pentru oraul antic
.N

Aerio$i2are
AERIOADA U5ai$ Uru Qem$et Na"r EarlK DKna"tic A a$ian Ur III DATA @C (aproB./ =NNN?;.NN ;.NN?.+NN .+NN?-,NN -,NN?-.;N -.;N?-+C< -++-?-NN;

Con$i#iile geogra4ice nu au repre2entat 4actorul $eterminant 'n gene2a primelor centre ur5ane9 primele ora:e apar 'n 2one geogra4ice $i6er"e $in Anatolia p3n1 'n regiunea in$o? gangetic1, "ingurul element comun con"tituin$u?l 6ecin1tatea unei "ur"e $e ap1. Dup1 mo$ul $e organi2are politico?a$mini"trati61 "?au conturat $ou1 culturi ur5ane8 +. cultur urban central, cu o ierar0i2are a$mini"trati61 compleB1, centrali2at1 'n 7urul unei %metropole& :i 4unc#ional1 'n limitele unui teritoriu 5ine $elimitat F ora:ele?"tate "umeriene, canaanite, ora:ele egiptene9 -. cultura urban periferic "?a mani4e"tat 'n 2onele marginale, ora:ele 4iin$ 'ntemeiate la 'nceput $in moti6e comerciale (colonii/, $atorit1 unui "timul eBtern. >n timp, au c1utat "1 "e "u"trag1 autorit1#ii centrale printr?o politic1 $e autonomie F ora:ele $in regatele 0ittit, per"an, a"irian, c0ine2. Organi2area poltico?a$mini"trati61 $i4er1 $e la o ci6ili2a#ie la alta, neput3n$ 4i "ta5ilit1 o regul1 general1 pri6in$ etapele centrali21rii. A"t4el, $ac1 'n ora:ul?"tat Umma "?a impu" puterea teocratic1, 'n Laga"0 puterea central1 "?a laici2at treptat, autoritatea marilor preo#i limit3n$u?"e "trict la $omeniul religio". Na:terea primelor ora:e a repre2entat un proce" compleB, cu particularit1#i $e la o 2on1 la alta9 a re$uce totul la o concentrare $e locuire (eBplo2ie $emogra4ic1/ "au o "peciali2are accentuat1 (4ormarea unor grupuri me:te:ug1re:ti, a unei ierar0ii "ociale/ "?a $o6e$it a 4i $oar o teorie materiali"t1, "impli"t1, care a omi" a"pecte $eo"e5it $e importante pri6in$ tra$i#ia "ocio? cultural1 a comunit1#ilor anali2ate. Saltul pe o treapt1 "uperioar1 $e organi2are "ocio F politic1 nu pre"upune o5ligatoriu :i in6en#ii "au progre"e te0nologice. Metalurgia nu a 7ucat un rol 0ot1r3tor 'n apari#ia ora:elor $in ci6ili2a#iile egiptean1 :i Tarappa, cu mult mai importante 4iin$ 'n ace"te "pa#ii $e26oltarea

.+

agriculturii :i comer#ului (na6iga#iei/. >n Anatolia Central1, $e:i metalurgia a 7ucat un rol $eo"e5it $e important 'n Anatolia Central1, ea nu a repre2entat un catali2ator, cet1tile 0ittite mani4e"t3n$ ten$in#e centri4uge. Numai amenin#area eBtern1 (coloniile comerciale a"iriene/ a gr15it con"tituirea imperiului 0ittit care, 'n lip"a unei organi21ri a$mini"trati6e "uperioare, nu a "upra6ie#uit $up1 in6a2ia %popoarelor m1rii&. Na:terea unui centru ur5an puternic, $ura5il 'n timp, pre"upune eBi"ten#a 'n 7ur a altor a:e21ri rurale $epen$ente, care "1 a"igure nece"arul $e 0ran1, "1 permit1 $e26oltarea unui comer# inten". >n 7urul 6ec0iului centru ur5an $e la Uru gra6itau +;= $e a:e21ri9 pe m1"ur1 ce ora:ul "e eBtin$e, micile a:e21ri rurale $in 7ur $e6in cartiere m1rgina:e ale ace"tuia. Cele mai multe aglomer1ri ur5ane ale antic0it1#ii "?au n1"cut prin un4icarea mai multor a:e21ri rurale F Uru , Atena, Roma. Monopolul comercial a 7ucat un rol important 'n $e26oltarea primelor centre ur5ane orientale. Ur $e#inea monopolul a"upra comer#ului $in Gol4ul Aer"ic8 aur :i eBtra" $in Egipt, In$ia, cor15ii 4a5ricate 'n @K5lo" :i Ugarit. TaBele :i impo2itele in"tituite $e elitele $in "u$ul Me"opotamiei (Ur, Uru , Laga"0/ au permi" con"tituirea unei oligar0ii capa5ile "1 "e implice acti6 'n politica regiunilor apropiate, $ar :i mai 'n$ep1rtate. Organi2area militar1 "uperioar1 e"te ilu"trat1 :i $e primele "i"teme $e4en"i6e militare, cu 2i$uri :i 5a"tioane ma"i6e (mil. III a.C0r./. Numai 'n ace"t conteBt al $e26olt1rii comer#ului :i con"tituirii unei elite puternice puteau "1 "e $e26olte "i"temul $e "criere, legi"la#ia. Cercet1rile ar0eologice 'ntreprin"e 'n regiunile Summer, A a$, pe 6alea r3ului Our, 'n c3mpia 7oa"1 Su"iana $emon"trea21, pentru 'nceputul mileniului ID a.C0r., pro$ucerea unei a$e61rate eBplo2ii $emogra4ice. Henomenul poate 4i eBplicat prin $ou1 cau2e8 "e$entari2area popula#iilor "eminoma$e :i migrarea popula#iei $in mici a:e21ri 'n centrele protour5ane precum Ur, Uru (l5. ara5. !ar a/. A"t4el, 'n perioa$a Uru t3r2ie a:e2area eponim1 cre:te $e la -N 0a la +NN 0a. La 4el Su"a $e la -< 0a a7unge la <. 0a. Henomenul "e eBtin$e :i 'n nor$ul Me"opotamiei :i Anatolia $ar 41r1 "1 ating1 inten"itatea celui $in "u$ul Me"opotamiei (a:e21ri $e +N F .. 0a/. Primele concentrri urbane TELL TAMOUOAR. Cercet1rile ar0eologice 'ntreprin"e $e o ec0ip1 "iro?american1 'n ND Siriei, 'n perioa$a +,,, F -NN+, 'ntrerupte 'n timpul r125oiului $in Ira :i reluate 'n -NN< au a$u" $ate $eo"e5it $e importante cu pri6ire la re6olu#ia ur5an1 $in N. Me"opotamiei.

.-

Contrar 6ec0ilor teorii care locali2au ace"t 4enomen $oar 'n "u$ul Me"opotamiei, tell?ul $e aici, $atat la 7um1tatea mil ID a.C0r., repre2int1 unul $intre cele mai 6ec0i centre ur5ane $in Orientul Apropiat. Dac1 ni6elurile cele mai 6ec0i core"pun$ unei locuiri mo$e"te Tala4 :i O5ei$, o$at1 cu .<NN a.C0r. "upra4a#a "e eBtin$e la +< 0a, a7ung'n$ 'n mil III la +NN 0a. A:e2area a 4o"t 'ncon7urat1 cu un 2i$ $e $e ; m gro"ime :i . m 'n1l#ime, ri$icat $in c1r1mi2i u"cate, $e $imen"iuni egale (;NB-N F -<B+N cm/. Leg1turile cu ci6ili2a#ia Uru i$entitatea. TA@U@A OA@IRA / TELL [ANAS. A:e2area Ta5u5a Oa5ira, "ituat1 pe malul Eu4ratului, 'n nor$ul Siriei, $atat1 'n perioa$a 4inal1 Uru , impre"ionea21 nu at3t prin $imen"iuni ("upra4a#a maB -- 0a/ c3t prin mo$ul $e organi2are a "pa#iului intern, 'mp1r#it "trict 'n parcele $e -L B +< m :i "i"temul $e canali2are F 4iecare locuin#1 era legat1 prin canale $e"c0i"e :i 'nc0i"e $e "i"temul $e canali2are al ora:ului care "e 61r"a 'ntr?o fossa $in a4ara a:e21rii. >n interiorul a:e21rii "tr12ile lungi "e inter"ectau 'n ung0i $rept, iar artera principal1, paralel1 cu Eu4ratul, tra6er"a ora:ul $e la un cap1t la altul. Locuin#ele, $e $imen"iuni $i4erite, re"pect1 organi2area 'n 7urul unei cur#i interioare. Aartea principal1 a a:e21rii e"te repre2entat1 $e tell [ana" un$e a ap1rut un an"am5lu $e trei con"truc#ii mari (temple R/9 una $in ele "e a"eam1n1 cu "ala cu coloane $e la Uru (contemporan1/. Si"temul $e ap1rare con"ta $intr?un 2i$ $in c1r1mi$1 near"1, lung $e L;N m (a:e2area a6ea ;NN B +<N m/, cu o gro"ime $e . m, completat cu 5a"tioane $e <,< m lungime, $i"pu"e la inter6ale regulate $e +.,< m :i $ou1 por#i pe latura $e 6e"t. Situat1 pe ruta comercial1, $e?a lungul Eu4ratului a:e2area a 4o"t un important centru comercial leg1turile cu centrele ur5ane $in "u$ 4iin$ e6i$ente. NAGAR / TELL @ARAO. A:e2are $in NE Siriei, "ituat1 la inter"ec#ia rutelor comerciale care legau centrele $in 6alea Tigrului cu cele $in SE Anatoliei :i 6e"tul Siriei. Su5 4orma unui tell (LNN B =NN m, 0 \ ;N m/, ora:ul $e aici a 4o"t 'ncon7urat $e alte a:e21ri mai mici. Marile orae !tate din !udul Me!opotamiei Apari#ia primelor ora:e?"tate 'n "u$ul Me"opotamiei ( Ur3 Uru@3 Eri-u3 La%a!83 Umma etc./ F 'n a $oua 7um1tate a mil ID a.C0r. a 4o"t 4a6ori2at1 $e o "erie $e 4actori8 +. c0alcolit0icului9 progre"ele te0nologice 'nregi"trate 'n$eo"e5i $in perioa$a 4inal1 a "unt e6i$ente $ar comunit1#ile $e aici :i?au p1"trat

..

-. .. ;. <. Samarra, Tala4/9 =. C. L. temple9 ,. +N. III a.C0r $e la Uru /.

apari#ia elitelor ere$itare9 "c0im5uri la $i"tan#e mari9 cre:terea $emogra4ic19 ierar0ie intercomunal1 (6i2i5il1 cu mult 'nainte 'n culturile Ta""una, 6ia#1 religioa"1 compleB1 cu e$i4icii $e cult, elite "acer$otale9 apari#ia primelor 4orti4ica#ii militare9 reali2area unor lucr1ri $e intere" colecti6 F 4orti4ica#ii, canale $e iriga#ii, in"tituirea taBelor :i impo2itelor9 apari#ia primelor "i"teme $e "criere (t15li#e cu "criere cunei4orm1 $in mil

ERIDU F A@U STATREIN. Ora:ul ocup1 :apte coline :i e"te con"i$erat unul $intre cele mai 6ec0i centre ur5ane $in Orient. Arimul ni6el $atea21 $in perioa$a O5ei$. Cuno"cut ca un centru religio", a4lat "u5 protec#ia 2eului En i (Ea/, ora:ul Eri$u a a6ut unul $intre cele mai 6ec0i temple, ce au pre4igurat planul 2igguratului ($e26oltat 'n epoca 5ron2ului/8 aici au 4o"t $e"coperite trei temple, "uprapu"e, $e plan rectangular, alc1tuite $intr?un plan me$ian alungit, 4lancat pe am5ele p1r#i $e 'nc1peri aneBe, tip $e con"truc#ie $eri6at pro5a5il $in cel al ca"ei organi2ate 'n 7urul unei cur#i centrale. =lanul oraului >ru;* edere aerian >n perioa$a ur5an1 (-,NN F -.<N a.C0r./, "e mani4e"t1 ten$in#a general1 $e eBtin$ere a marilor centre. Cel mai cuno"cut eBemplu r1m3ne Uru , a c1rui "upra4a#1 a $ep1:it cu mult celelalte centre ur5ane F ;NN 0a :i o popula#ie $e aproB ;N F <N NNN locuitori ( $e cinci ori mai mare $ec3t oricare alt centru ur5an/. Si$ul ora:ului a 'mpre7muit o "upra4a#1 $e cca <,< mp. Ora:ul "?a 4ormat prin uni4icarea a $ou1 a:e21ri8 Uru :i Oulla5, primele ni6eluri $at3n$ $in perioa$a O5ei$. Aici a 4o"t ate"tat1 cea mai 6ec0e "criere "u5 4orma unor pictograme gra6ate pe t15li#e $e lut (..NN @C/. Sanctuarul 'nc0inat 2ei#ei Eanna reunea $ou1 temple $e c1r1mi2i (templele A :i @/ :i un templu $e calcar, toate grupate 'n 7urul unei cur#i pre612ute cu un portic lung $e .N m, $ecorat cu coloane $e argil1 (D \ - m/. Toate cele trei temple continu1 tra$i#ia planului cu o "al1 me$ian1 lung1, 4lancat1 $in trei p1r#i $e 'nc1peri mai mici.

.;

Un mo2aic reali2at $in conuri mici $e ala5a"tru (al5e/ :i calcar (ro:ii :i negre/, 'n4ipte 'n argil1, 'm5rac1 2i$urile unui e$i4iciu "ituat 'ntre "anctuarele 2eilor Anu :i Innin cu "copul $e a prote7a con"truc#ia $e argil1 :i $e a 'nl1tura a"pectul monoton. Aroce$eul e"te reluat la coloanele porticului :i 2i$urile an"am5lului Eanna, cu $eo"e5ire c1 mo2aicul a 4o"t reali2at $in conuri $e ceramic1. Templul Al5 (cultura D7em$et Na"r/ ri$icat pe o plat4orm1 'nalt1 marc0ea21 con"tituirea tipului $e templu 'nalt :i toto$at1, $elimitarea con"truc#iei religioae $e palat. UR F Tell el MuZaKKar De"coperit 'n +L<;, ca :i Eri$u $e Q.E. TaKlor (con"ul 5ritanic 'n Ira /, ora:ul :i necropola $e la Ur au 4o"t cercetate "i"tematic $e !oolleK (@riti"0 Mu"eum :i Uni6er"itK Aenn"Kl6ania/ 'n perioa$a +,+, ? +,.;, iar $up1 +,.; ar0eologii ira ieni au re"taurat 2iggurat?ul. Cel mai 6ec0i ni6el $e locuire $atea21 $e la "43r:itul perioa$ei O5ei$ (mil. D a.C0r./, ora:ul 4unc#ion3n$ p3n1 'n perioa$a neo?5a5ilonian1 ("ec DI a.C0r./. >n 6remea celei $e?a treia $ina"tii (-++- F -NN; a.C0r./ a 4o"t ri$icat 2igguratul Ur?Nammu, un templu impo2ant cu trei eta7e :i trei rampe $e acce", a"t12i cel mai 5ine con"er6at $in Orient. De$icat 2eului "oarelui Nanna (S0ama"0/, 2igguratul era ri$icat pe un "u5a"ament 4ormat $in trei trepte a c1ror 'n1l#ime $e"cre:tea $e 7o" 'n "u" (+-m, <m, .m/. Cele trei gra$ene $e 4orm1 rectangular1 a 4o"t con"truite $in c1r1mi$1 near"1. He#ele 'nclinate ale 2i$urilor erau $ecorate cu alternan#e $e intr3n$uri :i re2alituri plate, $elimitate $e le"ene $e col# mai late. Trei "c1ri cu panta a5rupt1 , 4orm3n$ 'n plan un %T& accentuau $e26oltarea 6ertical1 a monumentului. Cele trei gra$ene ale 2igguratului erau colorate $i4erite8 primul ni6el 'n negru (5itum/, al $oilea c1r1mi2iu (placat cu c1r1mi2i/, al treilea al5a"tru (placat cu c1r1mi2i "m1l#uite/. PRIMELE ORA"E #I$ %IRIA& 'E$ICIA "I PALE%TI$A Dup1 perioa$a relati6 mo$e"t1 a culturii neolitice G0a""oulian F 'n epoca 5ron2ului urmea21 un "alt cultural "pectaculo", 4iin$ 'ntemeiate mai multe centre ur5ane8 E0la Mar-i@8, 1umeira3 Ai3 Ara-3 Me%i--$3 Tell el (ara83 Aeri#8$n . Dup1 in6a2ia amorrit1 (-.<N a.C0r./, ma7oritatea centrelor 6ec0i $i"tru"e au 4o"t re41cute, con"tituin$u?"e ae$e61rate ora:e?"tate implicate acti6 'n comer#ul $in 2on1. Ele $e#ineau monopolul a"upra rutelor comerciale cara6aniere. U%aritul 9Ra! S8amra: controla comer#ul egeean, 'n$eo"e5i cu Cipru, Tell Su@a! eBportul $e 6in 'n Egipt, iar ;B0l$! eBportul $e lemn (coni4ere/ 'n Egipt. Un al $oilea 6al $e popula#ii F in6a2ia %popoarelor m1rii& F a rupt ace"t ec0ili5ru, ora:ele amorite 4iin$ $i"tru"e

.<

(Ugarit/. >n timpul 4ili"tenilor "e ri$ic1 noi ora:e?"tate precum TBr F care 6or a6ea aceea:i orientare comercial1. UGARIT RAS STAMRA. Ora:ul Ugarit, "ituat 'n 4a#a in"ulei Cipru, cunoa:te o mare 'n4lorire 'n "ec III?IDI. Su4erin$ 'n urma unui mare incen$iu, pro6ocat pro5a5il $e un cutremur (acela:i cu cel $e la Cno""o" R/ la mi7. Sec ID a.C0r., ora:ul a 4o"t re41cut, cuno"c3n$ ultima perioa$1 $e 'n4lorire 'ntre "ec IID F III p3n1 la in6a2ia %popoarelor m1rii&, $up1 care ora:ul a $ec12ut. Si$on?ul a $e#inut controlul a"upra ora:elor 4eniciene p3n1 la in6a2ia %popoarelor m1rii&. Dup1 $ec1$erea Si$on?ului, TKrul a preluat 'nt3ietatea ce$ru, 5ra$ :i c0iparo"/ :i me:teri pentru ri$icarea templului $e la Ieru"alim. ?emplul i palatul lui Solomon" >n Cartea Regilor "e po6e"te:te cum me:terii $in TKr, trimi:i $e regele Tiram i?au ri$icat la Ieru"alim regelui Solomon templul lui *a06e, $up1 mo$elul templului lui MelZuart $inTKr8 ? un 6e"ti5ul p1trat, o na61 alungit1 :i %"43nta "4intelor& 'n 2ona central1, 'ncon7urate pe trei laturi $e 'nc1peri aneBe, $epo2ite, $e 'n1l#ime mai mic1. Aalatul lui Solomon era organi2at 'n 7urul a $ou1 cur#i8 'n prima curte "e a4la templul, a $oua $e"er6ea apartamentele regale. Reunirea palatului cu templul o reg1"im 'n Egipt :i 'n ar0itectura "umero?a a$ian1. SAMARIA F ora: 'ntemeiat $e e6rei, cu palatul regal, rectangular "ituat pe o colin1. MEGGIDO F $in ini#iati6a regelui Solomon a 4o"t ri$icat1 o cita$el1, 4orti4icat1, 'n interior a63n$ palatul regal organi2at 'n 7urul unei cur#i interioare. ? ':i p1"trea21 in$en$en#a 'n perioa$a lui Da6i$, ulterior trimi#3n$u?i regelui Solomon a7utor material (lemn $e

CET(I )ITTITE #I$ A$ATOLIA Son1 5ogat1 'n minereuri $e cupru, 4ier, argint, aur, "pa#iu $e leg1tur1 'ntre Orientul Apropiat, Cauca2, Siria :i "u$?e"tul Europei, Anatolia a cuno"cut o $e26oltare rapi$1 'n epoca 5ron2ului, c0iar $ac1 ace"t teritoriul a 4o"t in6a$at $e mai multe 6aluri $e popula#ii in$o?

.=

europene. Arimele centre ur5ane au 4o"t colonii comerciale a"iriene F Oane"0, Ali"0ar, Tattu]a" (@ogo2 WK/. >n perioa$a imperiului 0ittit organi2area a$mini"trati61 era "u5 4orma unor mici principate, 4iecare cu un ora: F capital18 Tattu]a", Auru"0an$a, Oane"0, Salpa, Aala. Ora:ul Arrina repre2enta un centru religio". >n timpul lui Suppiluliuma (+.L< F +.<N/, imperiul 0ittit, a7un" la apogeu, a cuno"cut o con$ucere teocratic1. In6a2ia %popoarelor m1rii&a $at o lo6itur1 puternic1, imperiul $e"tr1m3n$u?"e treptat, 41r1 "1 "e mai re4ec1 6reo$at1. Aerio$i2are8 +=<N F +;<N a.C0r. Imperiul Dec0i9 +;-N F +-NN a.C0r. Imperiul Noului Regat9 +-NN F CNN a.C0r. Regatul neo?0ittit Aiatra, eBi"tent1 $in a5un$en#1 'n Anatolia, a con"tituit principalul material $e con"truc#ie 4olo"it $e 0itti#i Fpentru 4orti4ica#ii :i 4un$a#ii. Lemnul :i c1r1mi$a apar mai ale" 'n ar0itectura ci6il1. @a2a 2i$urilor $in c1r1mi$1 u"cat1 era prote7at1 'n eBterior cu pl1ci $e piatr1, a:e2ate 'n po2i#ie 6ertical1, numite orthostai" Tipul $e con"truc#ie "peci4ic ar0itecturii "iro?0ittite a 4o"t bit! hilani# ? con"truc#ie alc1tuit1 $intr?o "al1 $reptung0iular1 alungit1, prece$at1 $e un 6e"ti5ul, 'ncon7urat1 pe trei laturi $e alte 'nc1peri "ecun$are9 acce"ul 'n 6e"ti5ul "e 41cea pe mi7locul laturii lungi printr?un portic cu coloane, prin"e 'ntre $ou1 ma"i6e $e 2i$1rie 'n 4orm1 $e turnuri. Are2en#a ace"tui tip $e ar0itectur1 $oar 'n ca2ul palatelor $e la Tatu"a", "ugerea21 originea "irian1 (planul templului "irian/. TATTUSAS. Ar0itectura militar1 a a6ut un caracter pre$ominant militar, 4orti4ica#iile %ciclopice& 'ncon7ur3n$ marile cet1#i. Incinta 4orti4icat1 $e la Tatu"a" ocupa un platou 'nalt :i urma con4igura#ia terenului. >n partea cea mai 'nalt1 a colinei "e a4la cita$ela. Centura 4orti4icat1 era 4ormat1 $in $ou1 r3n$uri $e 2i$uri, cu gro"imea $e +,+N m re"pecti6 ;,-< m, $i"pu"e la o $i"tan#1 $e L,<N m unul $e cel1lalt. Si$ul mai gro" a6ea o "tructur1 nemai'nt3lnit1 'n Orient8 2i$uri paralele, cu o gro"ime $e +,CN m re"pecti6 +,;N m, legate prin 53rne tran"6er"ale, iar "pa#iile $intre ele erau umplute cu p1m3nt :i pietri:. Acce"ul 'n cetate "e 41cea prin por#i a"em1n1toare cu cele miceniene F culoare lungi, la intrare :i la ie:ire terminate 'n arce $e cerc. Imen"ele 5locuri $e piatr1 $e la 5a2a ace"tor arce erau $ecorate cu relie4uri cu caracter r125oinic (repre2enta#i "ol$a#i :i regele/.

.C

Ar0itectura religioa"1 F marele templu repre2int1 un an"am5lu $e con"truc#ii grupate 'n 7urul unei cur#i interioare $e 4orm1 rectangular1 F locuin#a 2eului 4urtunii Ti"u5, locuin#ele preo#ilor, ar0i6ele, 'nc1peri pentru "cri5i. La *a2ili aKa (%St3nca cu 4iguri&/ "?a $e"coperit un a$e61rat "anctuar 'n aer li5er F grote $ecorate cu relie4uri 'nalte $e +m, repre2ent3n$u?l pe rege 'ncon7urat $e curteni.

V.

ECI*TULUI A1TIC

Arimele elemente $e organi2are a$mini"trati61 apar 'n perioa$a proto$ina"tic18 'n 4a2a Naga$a I "unt "ta5ilite "emne %em5leme& pentru 4iecare nom1. >n 4a2a Naga$a II "e con"tituie primele centre religioa"e la A0B-$!3 Hiera@$n+$li! legate $e cultul 2eilor Toru", O"iri", Tator :i e"te 4ormulat1 titulatura regal1. >n 4a2a Naga$a III (..NN a.C0r./, pe 4on$ul unei eBplo2ii $emogra4ice "e reali2ea21 "i"temul $e iriga#ii SELUOOA, "e $e26olt1 comer#ul cu Le6antul F importau cupru, 6a"e $e piatr1, "igilii me"opotamiene, 5i7uterii, lapi" F la2uli". Con!truc*ii funerare+ EBi"ten#a unor practici 4unerare $i4erite 'ntre cele $ou1 p1r#i ale Egiptului ($e Su" :i $e Qo"/ a $eterminat :i tipuri $i6er"e $e ar0itectur1 4unerar1. >n Egiptul $e .L

Qo", $e4unc#ii erau 'ngropa#i la 'nceput 'n interiorul locuin#elor, ulterior morm3ntul copiin$ 4orma locuin#ei. >n Egiptul $e Su" (A5K$o"/, necropolele regale erau "ituate 'n $e:ert, la $i"tan#1 $e Dalea Nilului. Mormintele a6eau 4orma unor 'nc1peri con"truite $in c1r1mi$1, pe"te care "e ri$ica un tumul $in "e$iment argilo" ame"tecat cu ni"ip, 'ncon7urat la 5a21 $e un 2i$ $e c1r1mi$1, 'nlocuit mai t3r2iu printr?o 5olt1 4al"1, reali2at1 tot $in c1r1mi$1. >n perioa$a primilor 4araoni, momintele regale $e la A5K$o" erau con"truc#ii $e tip cenota4, a$e61ratele morminte ale 4araonilor 4iin$ concentrate 'n necropola $e la SaZZara (Egiptul $e Qo"/. Necropola $e la SaZZara ? cele mai 6ec0i morminte $e aici copia21 planul locuin#ei 6ec0i regale F o camer1 'n care "e a4la morm3ntul regelui :i alte 'nc1peri "1pate 'n "t3nc1. Depo2itele "e a4lau 'n "upra"tructur1. Cel mai 6ec0i morm3nt regal $e la SaZZara a apar#inut 4araonului A0a 4ormat $in cinci 'nc1peri "u5terane :i "upra"tructura ri$icat1 $ea"upra :i con"oli$at1 'n eBterior prin c1r1mi2i $i"pu"e 'n gra$ene. Tipul $e morm3nt care "?a impu" a 4o"t cel $e origine "u$ic1 F tumular, $in care "?a $e26oltat 'n perioa$a Regatului Dec0i planul $e tip ma"ta5a F un ma"i6 $e 2i$1rie, $e plan rectangular, cu pere#ii perimetrali 'nclina#i :i acoperi#i 'n tera"e, $e"tinat "1 acopere camera 4unerar1 "u5teran1, ma"i6 "tr1pun" $oar $e un cori$or 'n pant1 "au un pu# 6ertical $e acce", 2i$it $up1 $epunerea $e4unctului 'n camera 4unerar1. Ini#ial ace"te con"truc#ii nu a6eau amena7at un "pa#iu interior9 "ingura amena7are o repre2enta o ni:1 eBterioar1, pe peretele $e r1"1rit care "imula intrarea 'n morm3nt. Ulterior apare un 2i$ eBterior, 4iin$ $elimitat un "pa#iu "u5 4orm1 $e cori$or 'n 4a#a ni:ei pentru $epunerea o4ran$elor :i mai t3r2iu e"te amena7at un "pa#iu 'n interiorul ma"ta5alei pentru o4icierea cultului 4unerar. Treptat ace"t "pa#iu a 4o"t compartimentat :i $ecorat. Aiatra a luat locul c1r1mi2ii treptat, 'n timpul $ina"tiei ID 4iin$ ri$icate ma"ta5ale :i pirami$e $e piatr1. AIRAMIDE. Aerioa$a Regatului Dec0i a 4o"t con"i$erat1 %era pirami$elor&. Ini#iatorul morm3ntului $e tip pirami$1 a 4o"t ar0itectul Im0otep, $in timpul 4araonului D7o"er. Arima piramid n trepte, ri$icat1 pentru 4aronul D7o"er :i 4amilia "a (regin :i al#i ++ mem5ri/ a a6ut ini#ial planul unei ma"ta5ale (T?L,.N m9 l?=< m/, ulterior, prin "uprapunerea altor ma"ta5ale "?a creat planul pirami$ei F = trepte, T?=+ m, +N, B +-< m. .nsamblul piramidei n trepte a lui ,$oser

.,

Morm3ntul 4araonului "e a4la 'ntr?o camer1 "u5teran1 la o a$3ncime $e .N m, la care "e a7ungea printr?un pu#. Celelalte morminte ale 4amiliei regale "e a4lau tot 'n camere "u5terane, terminate cu pu#uri :i galerii $e leg1tur1 ori2ontale. Airami$a era 'ncon7urat1 $e un 2i$ $e incint1 $e 4orm1 rectangular1 (T?,m9 <;< B -C= m/, 'm5r1cat 'n calcar al5 :i a63n$ a"pectul unei cet1#i 4orti4icate, cu +; por#i 4al"e :i o poart1 $e acce". De la intrare "e trecea printr?un 6e"ti5ul lung :i 'ngu"t $ecorat cu coloane Apogeul ar0itecturii 4unerare egiptene e"te atin" 'n timpul $ina"tiei ID. >n timpul 4araonului Sne4ru au 4o"t ri$icate trei pirami$e (una la Mei$um :i alte $ou1 la Da"0ur/. =iramida +roie% (l?+;=m, T?pe"te ,N m/ $e la Mei$um pentru care "?a 4olo"it ca 5a21 o "t3nc1, a preluat planul 'n trepte (ini#ial :apte, apoi opt/. Airami$a cu pro4il 4r3nt, rom5oi$al, are latura 5a2ei $e +LL,< m :i T F ,C m, cu $ou1 camere 4unerare (una pentru mumie, celalt1 pentru canope ? 6a"ele cu 6i"cere/. Ulterior treptele au 4o"t acoperite cu o umplutur1 reali23n$u?"e patru 4e#e nete$e, puternic 'nclinate, c1ptu:ite cu pl1ci $e calcar. Complicarea ritualului 4unerar a $u" :i la $e26oltarea ar0itecturii 4unerare, $up1 cum o $emon"trea21 an"am5lul $e la Gi2e0 cuno"cut pentru cele trei pirami$e ale lui Ou4u (Oeop"/, Oa4ra (O0e4ren/, Men aura (Mi erino"/ :i S4inB. Aentru primirea corpului 4araonului, a$u" cu 5arca pe Nil :i $e"41:urarea opera#iunilor $e mumi4icare au 4o"t con"truite un $e5arca$er :i un al $oilea compleB 4unerar 4ormat $in mai multe "1li :i "pa#ii pentru $e"41:urarea ceremoniilor, legat $e printr?un culoar 'n pant1, acoperit, $e templul 4unerar $e l3ng1 pirami$1. Marea =iramid a lui @eops, con"i$erat1 una $in cele :apte minuni ale lumii antice, a 4o"t orientat1 eBact $up1 cele patru puncte car$inale (T?+;=,<, m, l?-.N,.< m/, con"truit1 $in 5locuri $e calcar gal5ene :i plact1 cu 5locuri $e calcar al5e. Aentru ri$icare ei au 4o"t nece"are aproB. - <NN NNN 5locuri $e piatr1, 4iecare c3nt1rin$ -,< t. Dup1 Tero$ot au participat la lucr1ri permanent +NN NNN oameni. Aentru tran"portul 5locurilor $e piatr1, a4l1m $e la acela:i autor, a 4o"t amena7at un $rum 'n pant1, cu o lungime $e <NN m, pa6at cu piatr1 :le4uit1. Areocuparea pentru prote7area morm3ntului a $u" la amena7area unor acce"e c1tre interiorul pirami$ei, a"cun"e :i greu acce"i5ile, prote7ate prin le"pe2i imen"e, care 5locau $e4initi6 intrarea $up1 $epunerea $e4unctuliu :i o4ran$elor. Cori$oare "tr3mte :i 5i4urca#ii, menite "1 in$uc1 'n eroare pe po"i5ilii pro4antori, "tr151teau corpul pirami$elor. Aentru a nu 4i "tri6ite $e ma"a pirami$ei , ace"te "pa#ii erau eBecutate $in 5locuri $e piatr1 $ur1 poli"at1. >n

;N

ca2ul 'nc1perilor mai mari F camera mortuar1 F erau luate m1"uri "uplimentare $e con"oli$are F tran"miterea :i reparti2area 'nc1rc1rilor. Un cori$or $e numai +,< m l1#ime, 'nalt $e +,+C m, cu $e"c0i$erea c1tre eBterior "ituat1 la o 'n1l#ime $e -C,< m, $ea"upra "olului, "tr1pungea pirami$a lui C0eop", co5or3n$ mai 'nt3i 'n pant1 $e aproBimati6 $e -= gra$e, pentru ca $up1 +N. m $e la intrare, "1 "e ori2ontali2e2e, a7ung3n$ la o 'nc1pere "1pat1 "u5 pirami$1, 'n "t3nc1, care a 4o"t 'n"1 a5an$onat1. Ulterior, 'n timpul con"truc#iei, $in galeria ini#ial1 a 4o"t t1iat 'n nucleul pirami$ei un cori$or a"cen$ent, pentru care "?a re"pectat aceea:i 'nclinare, iar $up1 ce 2i$1ria reali2at1 p3n1 'n acel moment al con"truc#iei a 4o"t "tr1pun"1, a 4o"t continuat1 eBecu#ia pirami$ei. Dup1 un parcur" $e .L,C m cori$orul "e ori2ontali2ea21 a7ung3n$ 'ntr?o 'nc1pere "ituat1 'n centrul pirami$ei (<,=< B <,+< m, T?=,C< m/, nici acea"ta terminat1 (numit1 gre:it $e ara5i %camera reginei&/. Culoarul a"cen$ent a 4o"t continuat cu %marea galerie&, lung1 $e ;= m :i 'nalt1 $e C,;N m. O anticamer1, "ituat1 'ntre $ou1 intr1ri "tr3mte, care urmau "1 4ie 'nc0i"e $up1 $epunerea mumiei, preg1tea trecerea "pre camera 4unerar1 propriu?2i"1. Acea"ta a6ea $imen"iunile +N,.N B <,+N m :i T F <,LN m, 4iin$ eBecutat1 'n 'ntregime $in granit lu"truit, la 4el ca :i "arco4agul 4araonului, 41r1 nici un alt element $ecorati6. Camera mortuar1 comunica :i cu ni:te canale $e aeri"ire cu $e"c0i$ere c1tre 4e#ele $e nor$ :i "u$ ale pirami$ei. =iramida lui @hefren F T?+;<,< m, la 5a21 $ou1 a"i2e placate cu granit / pirami$a lui Mi erino" T?==,;m, p3n1 la 7um1tate placat1 cu granit ro:u. Templele 4unerare $e la 5a2a pirami$elor erau $ecorate cu coloane care, treptat, "e $e"prin$ $e 2i$uri. Aentru prima $at1 "e inclu$e 'n compo2i#ia monumentului "culptura monumental18 "tatui ale 4araonului O0e4ren, a:e2ate 'n 6e"ti5ulul templului. Statuia colo"al1 a SfinAului, $i"pu"1 paralel cu $rumul $e acce" c1tre templul 4unerar al lui O0e4ren, a 4o"t cioplit1 'n "t3nc1, repre2ent3n$u?l pe 4araon 'n ipo"ta2a 2eului %Toru" la ori2ont&. Arin $imen"iunile "ale colo"ale T? -N m, L F <C m r1m3ne cea mai mare "tatuie cuno"cut1 p3n1 'n pre2ent. Valea -egilor, "ituat1 'n "patele lan#ului munto" $in 2ona DeKr el?@a0ri a repre2entat an"am5lul 4unerar al 4araonilor $in perioa$a Regatului Nou, 4ormat $in morminte 0ipogee ($up1 Tero$ot 'n 7ur $e =N, con4orm $e"coperirilor ar0eologice pe"te LNN morminte apar#in3n$ 4araonilor :i ari"tocra#iei te5ane/, "1pate 'n malul "t3nco" al Nilului.

;+

Temple. >n perioa$a Regatului Nou "e $i"ting trei tipuri $e temple8 4unerare, $e cult $i6in :i temple 'nc0inate 4araonilor 2ei4ica#i. De:i au a6ut o $e"tina#ie $i4erit1, elementele ar0itecturale comune "unt numeroa"e8 a"pectul monumental, elemente $ecorati6e "u5 4orma coloanelor :i repre2ent1rilor "culpturale monumentale. Templele 'nc0inate 2eilor glori4ic1 tria$a te5an18 Amon, Mut :i Ton"u. Alec3n$ $e la re:e$in#a "a $e la @arna;, 2eul Amon 6i2ita %ora:ul mor#ilor& :i "e oprea 'n 4inal la LuBor un$e "e a4la %0aremul& 2eului. A"t4el, templul $e la Oarna "?a $e26oltat treptat, 4araonii $ina"tiei IDIII complet3n$ 4iecare con"truc#ia ini#ial1, a7ung3n$u?"e 'n 4inal la unul $intre cele mai impre"ionante an"am5luri ar0itectonice $in Egiptul antic8 o "ucce"iune $e "pa#ii 'nc0i"e :i $e"c0i"e, prin"e 'ntre ma"i6ele unor piloni monumentali, 4lanca#i $e "tatui uria:e, prece$a#i $e o5eli"curi "au :iruri $e "4inc:i, toate con"truc#iile prin"e 'n an"am5lu "pontan, 41r1 un plan pre"ta5ilit. Etapa $e"163r:irii an"am5lului $e la Oarna a repre2entat?o $omniile 4araonilor Seti I :i Ram"e" II ($ina"tia III/9 acum a 4o"t con"truit1 o imen"1 "al1 0ipo"til1 (+N- B <- m/, coloane a63n$ $imen"iuni colo"ale / T?+= m, D F .,<m. ?emplul funerar de la ,e:r el!(ahri, $e"tinat cultului 4unerar al reginei 8atsepsut a 4o"t a"ociat :i cu $i6init1#i (Tat0or/, comemor3n$ eBpe$i#ia pa:nic1 a reginei 'n ara lui Aunt (Somalia/ $up1 cum "ugerea21 elementele $ecorati6e. Integrarea con"truc#iei 'n pei"a7 'i con4er1 un a"pect cople:itor8 tera"ele amena7ate ale templului, $e un al5 "tr1lucitor "e in$i6i$uali2ea21 'n pei"a7ul "t3nco" :i pe 4un$alul al5a"tru al cerului. ?emplul de la 'uAor repre2int1 principala reali2are a 4araonului Amenop0i" III. Intrarea 'n templu "e 41cea printr?un cori$or cu trei na6e, 'mp1r#ite $e $ou1 colona$e papiri4orme, urma o curte (;L B <- m/, $ecorat1 pe trei laturi cu coloane. Coloane din templul de la 'uAor Hiecare coloan1 a6ea 4u"ul a"emenea unui m1nunc0i $e papiru", iar capitelul ca un 5o5oc ne$e"41cut (T?+N m/. Ae cea $e a patra latur1 a cur#ii era amena7at un 6e"ti5ul $e"c0i", $ecorat cu .- $e coloane prin care "e trecea pentru a a7unge 'n camerele templului. Succe"iunea $e camere a 4o"t g3n$it1 ca o trecere $e la un "pa#iu $e"c0i" la unul 'nc0i" a"cun", care "1 ampli4ice "tarea $e mi"ter9 $e la o "al1 la alta, 'naint3n$ "pre interior, cre:te ni6elul par$o"elii :i "ca$e 'n1l#imea ta6anului.

;-

?emplul rupestru de la .bu Simbel a 4o"t ri$icat $up1 cucerirea Nu5iei, la ini#iati6a 4araonului Ram"e" II pentru tria$a "olar1 :i cultul 4araonului9 e"te primul templu egiptean care "? a $ega7at $e orice i$ee 4unerar1, 4iin$ menit $oar "1 glori4ice puterea egiptean1 'n teritoriile nou cucerite. Con"truc#ia amena7at1 'n tera"a "t3ncoa"1 a Nilului a $ep1:it prin monumentalitate celelalte temple rupe"tre8 4a#a$a $omin1 prin cele patru "tatui colo"ale, 'nalte $e -N m, repre2ent3n$u?l pe 4araon pe tron. S1lile "1pate 'n "t3nc1, a6eau $imen"iuni $in ce 'n ce mai mici "pre interiorul ma"i6ului, cre3n$ acela:i e4ect $e mi"ter ca :i la LuBor ('n interior "e a7ungea p3n1 la =. m/. >n apropierea templului mare "e a4la templul 2ei#ei Tat0or, "1pat 'n "t3nc1, cu o intrare monumental1, 4lancat1 $e $ou1 grupuri "tatuare, repre2ent3n$?o pe regina Ne4ertari ca 2ei#a Tat0or :i $ou1 "tatui ale 4araonului. -amasseum!ul repre2int1 an"am5lul monumental $e la Te5a, ri$icat tot $e Ram"e" al II? lea :i cuprin$e templul lui Amon :i al 4araonului 2ei4icat :i palatul regal. Tipul $e $i"punere gra$at1 a 'nc1perilor e"te reluat. Din an"am5lu "?au p1"trat $oar coloanele "1lii 0ipo"tile :i "tatuile o"iriace. Templul 4unerar al lui Ram"e" al II?lea $e la Me$inet A5u con"tituie o relic1 a Rama""eum?ului8 "e p1"trea21 $i"po2i#ia pe tera"e, legate prin rampe.

;.

VI.

*RIMELE CE1TRE *R2T2UR;A1E ?1 EUR2*A

)ELLA#ICUL ,EC)I >n perioa$a Tella$icului, tipul $e a:e2are egeean "e mo$i4ic1 pro4un$8 6ec0ile "ate neolitice "unt a5an$onate, apar noi aglomer1ri cu un nou tip $e ar0itectur1. Cele mai multe "ituri "e concentrea21 'n 2one litorale cu promontorii "t3ncoa"e ? Aolioc0ni, A"ine, Aerac0ora, Ag0ira Irini, MKrto", T0ermi, Cno""o", A0ai"to". Elementul comun al ace"tor a:e21ri 'l con"tituie pre4erin#a pentru 2one 'nalte, u:or $e ap1rat / 4orti4icat. >n 2ona continental1, ace"te pre4erin#ele ace"te "unt mai pu#in 6i2i5ile. A"t4el, primele con"truc#ii $e la Tirint au 4o"t ri$icate 'ntr?o 2on1 7oa"1 $e c3mpie, la 5a2a acropolei. Cu totul alta "e pre2int1 "itua#ia $in Te"alia, Mace$onia :i Tracia F locuirea continu1 pe"te 6ec0i a:e21ri $in epoca eneolitic1 :i p1"trea21, 'n linii generale, acelea:i caractere. La E/er$ (@ron2 Dec0i I/ $ou1 "tr12i perpen$iculare "e inter"ectau 'n ung0i $rept 'n 2ona central1 a a:e21rii, 'mp1r#in$?o 'n mai multe cartiere. >n interiorul lor, locuin#ele erau $i"pu"e 'n :iruri, iar 4iecare locuin#1 $i"punea $e o curte ('n eBterior apar gropi?"ilo2uri, cuptoare/. Din prima 4a21, un 2i$ $e incint1 $e +,<N m 'ncon7ura a:e2area. >n Ser5ia ma7oritatea a:e21rilor "e concentrea21 'n 2one 4orti4icate natural $in apropierea $epo2itelor metali4ere eBploatate. Materiale de construcii8 c1r1mi2i u"cate, lemn F 'n Creta "te7arul, m1"linul, pinul :i 5ra$ul9 piatra e"te 'nc1 4olo"it1 rar. ?ipuri de construcii8 locuin#e $e "upra4a#1, ca5ane circulare (Aolioc0ni/, $e tip megaron9 locuin#e cu plan neregulat :i mai multe 'nc1peri, locuin#e cu o latur1 a5"i$at1. Lerna F %Ca"e cu olane& (-< B +- m/ era "ituat1 'n 2ona central1 a a:e21rii cu ; camere principale :i culoare 'ngu"te, unele comunic3n$ numai cu eBteriorul, anun#1 6iitoarele palate cretane. Sanctuare ? "anctuare 'n aer li5er, $elimitate $e o incint1 ('n e"tul Cretei F la Aet"o4a" l3ng1 Aalai a"tro", pe Muntele Iou ta", 'n apropiere $e Cno""o"/9 'n int. lor "?au $e"coperit eB?6oto F 4igurine umane "au animale9 ? "anctuare 'n pe:teri ? Camare" (l3ng1 A0ai"to"/, A"Kc0ro (La""t0i/9 pie"e $e cult8 me"e $e o4ran$e $in argil1 "au $in piatr1, r0Kton, coc0ilii, coarne $e con"ecra#ie, "ecurea $u5l19 ;;

? apari#ia noilor tipuri $e "anctuare :i $e26oltarea ritualurilor 4unerare pot 4i a"ociate cu in"tituirea unui cler o4icial, a unei a$mini"tra#ii religioa"e 'n ca$rul "i"temului pala#ial9 ? morminte tip tholos F Me""ara9 'n apropierea lor "?au $e"coperit aneBe $e"tinate $epo2itelor $e o5iecte 6oti6e "au $e cult. *ALATELE MI12ICE >n epoca 5ron2ului apar :i primele elemente care anun#1 Jre6olu#ia ur5an1&, 2ona $e mani4e"tare a ace"tora limit3n$u?"e la "pa#iul e"t?me$iteranean. >n Creta au 4o"t "emnalate primele aglomer1ri proto?ur5ane care reuneau acti6it1#i comerciale, me:te:ug1re:ti, politice :i religioa"e F palatele miceniene. Ace"tea apar "pre -NNN a.C0r. la Cnossos, =haistos, Malia, Ba;ros, "uprapun3n$ 6ec0i a:e21ri rurale $in @ron2ul timpuriu. Aalatele minoice a6eau un a"pect monumental, con"truc#iile 4iin$ grupate :i organi2ate 'n 7urul unei cur#i centrale8 apartamente regale, camerele "er6itorilor, "anctuare, "ala tronului, $epo2ite, ateliere. DEEE F 1)EE a.C8r. *rima +eri$a-" +ala'ial" Arima 4a21 a palatelor minoice a 4o"t p1"trat1 mai 5ine la *8ai!t$!. Aici "?a putut o5"er6a un plan regulat, care re"pecta regula "imetriei, 4a#a$ele reali2ate $in 5locuri $e piatr1 ecari"ate, pie"e $e apartament pre612ute cu puncte "anitare, porticuri :i coloane $ecorati6e. Aere#ii erau picta#i cu culori 6ii F ro:u, gal5en, al5a"tru F 41r1 "1 "e reali2e2e, 'nc1, 4re"ce. S43r:itul primei perioa$e pala#iale "?a pro$u" 5ru"c. Dup1 unii cercet1tori, pe la +CNN a.C0r. ar 4i a6ut loc un mare cutremur $e p1m3nt, care ar 4i $i"tru" palatele $in piatr1. Dup1 al#ii, cau2a $i"trugerii ar 4i 4o"t p1trun$erea 6iolent1 a primilor a0ei, 6eni#i $in Aelopone". Aro"peritatea ci6ili2a#iei cretane a 4o"t 'ntrerupt1 $oar pentru o "curt1 perioa$1. >n cur3n$ palatele au 4o"t re41cute, 'ncep3n$ a $oua perioa$1 pala#ial1 F cea mai 'n4loritoare a ci6ili2a#iei minoice. 1)EE F 1G)EH1GIE a.C8r. a II7a +eri$a-" +ala'ial" ?rsturi generale +. Mult mai "pa#ioa"e :i mai 5ogat $ecorate $ec3t 'n prima perioa$1, palatele $e la Cn$!!$!, *8ai!t$! :i Mallia repre2int1 apogeul ar0itecturii cretane. Toate "e grupea21 'n 7urul unei cur#i centrale, $e 4orm1 rectangular1, $ecorat1 cu porticuri. Coloanele $in lemn :i piatr1 a6eau partea "uperioar1 mai mare $ec3t 5a2a, :i erau pictate 'n culori 6ii (ro:u/. La Mallia, 'n centrul cur#ii "e a4la o groap1 "acri4icial1. De"tina#ia eBact1 a ace"tei cur#i r1m3ne incert1. Ao"i5il ca "1 4i repre2entat "pa#iul un$e "e $e"41:urau ceremoniile religioa"e. >n general camerele

;<

$e"tinate cultului "e grupau pe partea $e 6e"t a an"am5lului9 un a"pect original are Jcapela& $e la Cno""o", cu o intrare $u5l1. -. Sanctuare. O alt1 tr1"1tur1 comun1 palatelor cretane o con"tituie repre2entarea taurului, "u5 4orma "im5olic1 a coarnelor $e consecraie. >n "pa#iile $e"tinate proce"iunilor religioa"e erau $i"pu:i central + F - "t3lpi (coloane/ care nu "u"#ineau elemente ar0itecturale9 pro5a5il a6eau o $e"tina#ie cultic1, "im5oli23n$ /arborele ieii%. La Cno""o", an"am5lul religio" era completat $e /sala tronului%" Aici "?a $e"coperit un tron $in calcar, imit3n$u?l pe cel $e lemn, 4lancat $e 5anc0ete, a$o"ate peretelui $ecorat cu 4re"ce. Scenele repre2int1 gri4oni 0eral$ici $i"pu:i $e o parte :i $e alta a tronului. >n aceea:i camer1, la un ni6el "ituat mai 7o", la care "e a7unge co5or3n$ c3te6a trepte, "e a4la o 2on1 acoperit1 cu $ale, pictate 'n ro:u, 'ncon7urat1 $e o 5alu"tra$1, numit1 incinta lustral. Are2en#a elementelor religioa"e 'n acea"t1 "al1 (repre2entarea "ecurii $u5le, a gri4onilor/ "ugerea21 caracterul teocratic al organi21rii politice. .. Aalatele a6eau in"tala#ii "anitare, "1li $e 5aie (pol:th:ron/, "pa#ii "pecial create 'n interiorul con"truc#ilor pentru o iluminare natural1 4oarte 5un1. ;. Noutatea cea mai important1 a perioa$ei neopala#iale e"te intro$ucerea 4re"cei, ca element $ecorati6, al1turi $e coloan1. Aalatele :i 6ilele au 'nceput "1 4ie $ecorate cu 4re"ce, 'ncep3n$ cu +=NN a.C0r. Scenele 'n41#i:ea21 proce"iuni religioa"e, 'ntreceri "porti6e, pei"a7e $in natur1 'ntr?un "til natural, plin $e 6ioiciune :i mi:care. Cele mai 6ec0i :i mai numeroa"e 4re"ce <. Aalatele nu erau 4orti4icate9 'n 7urul lor "e a4lau 6ile :i locuin#e, $oar ace"tea 4iin$ limitate 'n eBterior $e 2i$uri (A0ai"to", Mallia/. Ha#a$ele locuin#elor $e la margine au 4o"t inclu"e 'n "i"temul $e ap1rare. De aceea nici o ca"1 nu a6ea 4ere"tre :i u:i la parter pe latura eBterioar1. Totu:i ace"te 4orti4ica#ii nu au a6ut a"pectul monumental al 2i$urilor miceniene. =. >n apropiere $e 6ec0ile palate au ap1rut micile 6ile, palate?re:e$in#e ale ari"tocra#iei8 Cournia, 8agia ?riada, ?:lissos" >n acea"t1 perioa$1 "e a4irm1 t0ala""ocra#ia cretan1, pre2en#a minoicilor 4iin$ "emnalat1 p3n1 'n Egipt :i 'n Imp. 0ittit. In"ulele T0era, Melo", C0io" "e a4lau "u5 control cretan, $up1 cum o $o6e$e"c $e"coperirile $e la A@r$tiri. Cercetat 'ntre +,NN ? +,N< $e Art8ur Evan!, palatul $e la Cno""o" "e impune nu numai prin $imen"iuni (+. NNN m.p./, $ar :i prin 5og1#ia elementelor $ecorati6e. Aopula#ia ora:ului (palatul ^ locuin#ele :i 6ilele $in 7ur/ a 4o"t e"timat1 la pe"te JE EEE locuitori. "?au $e"coperit la Cno""o", $e aici noua te0nic1 r1"p3n$in$u?"e 'n 2ona in"ular1 (A@r$tiri/.

;=

Centrul ora:ului "e a4la pe un promontoriu care controla 6alea r3ului Kerat$@am0$!. Ca"ele "ituate 'n 2ona mai 7oa"1, la peri4erie, erau 'ncon7urate $e gr1$ini :i 6ii, acce"ul 41c3n$u? "e prin $rumuri pietruite. Apro6i2ionarea lor cu ap1 "e 41cea prin 6ia$ucte $e piatr1. Aalatul, care repre2enta nucleul ora:ului, nu a6ea nici un 4el $e 4orti4ica#ie "pecial1. >n interior, camerele erau $i"pu"e 'n labirint F culoare 'ntortoc0eate, intr1ri $intr?o camer1 'n alta. Intrarea monumental1, $ecorat1 cu coloane $e piatr1, "?a a4lat ini#ial pe latura $e "u$, ulterior 4iin$ mutat1 pe latura $e nor$. >n 7urul J"1lii tronului& erau grupate 'nc1peri mai mici8 un 6e"ti5ul cu un tron $e lemn, o mic1 5aie. O "car1 larg1 41cea leg1tura 'ntre J"ala tronului& :i camerele $e la eta7. >ntr?una $in ele erau $epo2ite o5iecte $e cult. >n pi6ni#e "?au $e"coperit "t3lpi cu repre2ent1ri inci2ate ale securii duble Dlabr:sE" De aceea au 4o"t con"i$erate $e unii cercet1tori Jcripte "acre&. Aalatul "e impunea nu numai prin $imen"iuni (+LN B +.N m/ :i monumentalitate (coloane pictate 'n ro:u, "c1ri monumentale $in calcar al5/, $ar :i prin 4unc#ionalitate :i gri7a mani4e"tat1 pentru con4ort F "pa#ii luminoa"e, in"tala#ii "anitare. Al1turi $e apartamentele regale :i "anctuare "?au $e"coperit maga2ii, camere cu regi"tre $e e6i$en#1 a$mini"trati61, "cri"e cu linear ., ateliere $e ceramic1, lapi$arii ? toate grupate pe laturile $e nor$ :i nor$?e"t ale palatului. >n eBteriorul palatului "?au $e"coperit ruinele celui mai 6ec0i teatru $in Europa9 aici a6eau loc ceremonii religioa"e :i a$un1ri ale comunit1#ii (7ocuri "porti6e R/.Toate ace"tea $o6e$e"c c1 aici "?a a4lat #entrul +$liti#3 a-mini!trativ &i reli%i$! al !t"+nirii #retane. .lte centre minoice" Aalatul $e la *8ai!t$! a 4o"t con"truit pe un $eal ce $omina Dalea Me!!ara :i 'n apropiere $e Muntele I-a. La 4el ca :i Cno""o", "e a4la nu $eparte $e mare (= m/, 'ncon7urat $e un a$e61rat ora:. Spre $eo"e5ire $e ace"tea, palatul $e la Mallia "e a4la c0iar pe malul m1rii, 'ntr?o 2on1 7oa"1. Dintre 'nc1perile palatului $e la Mallia, un intere" $eo"e5it la "t3rnit o cl1$ire mic1, "ituat1 "u5 ni6elul "olului, 'n care "?au $e"coperit 51nci. H. Van E enterre con"i$era c1 aici "e 'ntrunea sfatul btrnilor, ceea ce ar 'n"emna c1 ne a4l1m 'n 4a#a celei mai 6ec0i con"truc#ii $in Europa $e"tinat1 a$un1rilor "4atului (buleuterion/. Alte centre minoice8 *alai#a!tr$!3 Ha%ia Tria-a3 C$urnia3 A@r$tiri. CETILE MICE1IE1E >n 2ona Greciei Aenin"ulare (Aelopone"/ ar0itectura 'nregi"trea21 o perioa$1 $e $e26oltare 'n 8eladicul (@ron2ul/ t3r2iu. >n locul 4orti4ica#iilor "imple cu 6al :i :an# au 4o"t ri$icate 2i$uri

;C

groa"e $in piatr1, numite /ziduri ciclopice%9 ele erau reali2ate $in 5locuri mari $e piatr1, ne4a"onate, legate cu p1m3nt :i pietri:. =lanul cetii Micene Cetatea Micene, $e"cri"1 $e Tomer :i mai t3r2iu $e Aau"ania", a 4o"t $e"coperit1 $e Heinri#8 S#8liemann 'n +LC;. A:e2area 4orti4icat1 "e a4la pe un $eal (0 \ -LN m/ care $omina c3mpia argeian1. Spre "u$, putea 4i 612ut1 marea, iar "pre 6e"t, lan#ul mun#ilor. Cetatea a cuno"cut apogeul pe la 1GEE a.C0r. Cita$ela, $e 4orm1 aproBimati6 triung0iular1, 'ncon7urat1 $e 2i$uri ciclopice, a6ea o "upra4a#1 $e .N NNN m.p. Si$urile ciclopice au 4o"t con"truite $irect pe "t3nc1, 41r1 4un$a#ii (pe"te L m 'n1l#ime/. Acce"ul 'n cetate "e 41cea printr?o poart1 monumental1, numit1 =oarta leoaicelor" A3n1 la acea"t1 poart1 "e trecea printr?o curte eBterioar1, ap1rat1 $e un 5a"tion, cu intrarea J'n cle:ti&. Aoarta (0 \ .,+N m/ a 4o"t eBecutat1 'ngri7it $in 5locuri ma"i6e $e piatr1. Dea"upra por#ii "e a4l1 o 5olt1 4al"1, $e $e"c1rcare, pentru a mic:ora greutatea con"truc#iei a"upra tocului por#ii. @olta e"te $ecorat1 cu un relie4 ce 'n41#i:ea21 $ou1 leoaice care "e "pri7in1 cu la5ele $in 4a#1 pe ni:te "ocluri (unica oper1 $e pla"tic1 monumental1 micenian1, p1"trat1 p3n1 a2i/. Horti4ica#iile cet1#ii Micene au a6ut mai multe etape con"tructi6e8 +. -. F 'n prima 4a21, $atat1 pe la 1GEE a.C0r., cetatea "e 'n6ecina la 6e"t cu Cercul . $e F 'n a $oua 4a21, $atat1 pe la 1DIE a.C0r., cetatea a 4o"t eBtin"1 "pre 6e"t (Cercul morminte(eAtramuros/9 4orma cet1#ii 'n ace"t1 4a21 a 4o"t o6al19 . intramuros/, planul ei 4iin$ $e 4orm1 aproBimati6 triung0iular19 tot acum au 4o"t 'n1l#ate =oarta leoaicelor :i 5a"tionul $e la intrare9 .. $e ap1. Palatul "e a4la pe un promontoriu $eni6elat. La 4el ca :i cetatea a cuno"cut mai multe 4a2e con"tructi6e, 4iin$ $i"tru" 'n urma unui incen$iu, la "43r:tul "ec. IIII a.C0r. F 'nceputul "ec. III a.C0r. Caracteri"tic1 pentru palatul micenian e"te con"truc#ia megaronului, pre612ut la intrare cu un portic cu coloane, iar 'n interior, 'n 2ona central1, cu o 6atr1. Aar$o"eala megaronului a 4o"t reali2at1 $in $ale $e calcar, a$u" $in Creta. >n 2ona central1, pe par$o"eal1, "? a $e"coperit stuc pictat. Aere#ii erau $ecora#i cu 4re"ce c1rora le lip"ea, 'n"1, gra#ia :i 6ioiciunea celor cretane F "cene $e 63n1toare, r125oinici. F 'n a treia 4a21 con"tructi61 F ! r&itul !e#. LIII a.C0r. F cetatea a 4o"t l1rgit1 "pre e"t9 aici "?au amena7at $ou1 ie:iri $e atac :i a 4o"t con"truit $rumul 'n trepte "pre re2er6orul

;L

A"pectul palatelor miceniene e"te mult mai au"ter, "pa#iile luminoa"e, larg $e"c0i"e "pre curtea interioar1 :i $ecorate cu porticuri "unt 'nlocuite $e 'nc1peri 'ntunecate, a"cun"e $e 2i$urile ciclopice. C0iar $ac1 "unt colo"ale, lip"e:te monumentalitatea, ec0ili5rul cretan. Aalatele minoice "e 'nca$rau per4ect 'n pei"a7, 'n4rumu"e#3n$u?l "pre $eo"e5ire $e cet1#ile miceniene, "eparate 5rutal, prin 2i$uri greoaie $e armonia pei"a7ului. >n perioa$ele $e pace :i pro"peritate economic1, ora:ul Micene "?a eBtin" treptat :i 'n a4ara cita$elei. TIRINT. Un alt centru micenian, $e"coperit tot $e H. S#8liemann (+LL; F +LL</ a 4o"t cetatea Tirint. Hort1rea#a, "ituat1 la + m $e mare, a 4o"t ri$icat1 pe un $eal "t3nco", ocup3n$ o "upra4a#1 $e cca. -NNNN m.p. 2ortificaiile impre"ionea21 prin ma"i6itate8 reali2ate $in 5locuri $e calcar, 'n$reptate "umar (unele au +- tone U/, gro"imea 2i$ului 6ariin$ 'ntre C,< F +C m. Aau"ania" "cria $e"pre ace"te 2i$uri c1 erau con"truite $in 5locuri a:a $e groa"e 'nc3t J un car nu putea duce nici mcar unul din blocurile de piatr folosite pentru construcie &. >n1l#imea lor $ep1:ea C,< m (c3t "?a mai con"er6at/. >n partea "uperioar1 2i$ul era completat cu r3n$uri $e c1r1mi2i u"cate. Ca :i cetatea Micene, Tirintul a cuno"cut trei 4a2e con"tructi6e. Palatul" >n interiorul cet1#ii acce"ul "pre palat era $e"tul $e ane6oio", eBi"t3n$ corio$are interioare cu 2i$uri puternice :i por#i ma"i6e. Ca :i la Micene, pie"a cea mai important1 a palatului era megaronul8 4ormat $intr?un portic, 6e"ti5ul :i camera principal1. >n centrul ei "e a4la o 6atr1 mare, 'ncon7urat1 $e "t3lpi $e "u"#inere pentru acoperi:. Dea"upra 6etrei, 'n pla4on, eBi"ta o $e"c0i$ere pentru e6acuarea 4umului. Aalatul a6ea un "ingur eta7, iar 'n interior eBi"tau in"tala#ii $e 5aie.

;,