INTRODUCERE Noiunea de terrorism este cunoscut omenirii de la nceputul istoriei, dar n istorie acest termen a aprut dup revoluia

francez din 1789. n secolul XX terorismul internaional svrit n timp de pace a luat o amploare deosebit. Principala caracteristic a terorismului este intimidarea prin violen, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluznd rpirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, execuiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cilor ferate sau a unor instalaii industriale ori a mijloacelor de telecomunicaii, ruperea unor diguri, otrvirea apei potabile (a rurilor, fntnilor sau rezervoarelor de ap)etc. La metodele tradiionale s-au mai adugat i noi forme, cum ar fi atentatele contra efilor de state, atacurile misiunilor diplomatice i a diplomailor, atentate mpotriva personalitilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor instituii publice sau ntreprinderi comerciale, a avioanelor, a forelor de ordine .a. Dei n limitele statului nostru n-au fost cunoscute fapte ce in nemijlocit de infraciunea de terorism, la momentul actual n societate problematica terorismului se discut din ce n ce mai activ. Dei nici pe plan intern, nici mondial noiunea de terorism n-a fost dedus definitiv, legiuitorul nostru, innd cont de conjunctura contemporan, a modificat completamente n Codul penal al Republicii Moldova (CP al R.M) art. 278 - "Terorismul", deoarece anume definiia terorismului prevzut de legislaia penal, asigur prentmpinarea infraciunlor concrete cu caracter terorist, pedepsirea acestora. Reacionarea la timp, plenar i n baza dreptului fapta de orientare terorist, prevzut de legea penal, prezint una dintre temele cele mai importante n sistemul de msuri n lupta cu terorismul, precum i contribuie la domolirea spiritelor privitor la securitatea populaiei. Dup studierea concepiilor internaionale de drept privitor la noiunea de terorism, n legislaia naional apar unele contururi, principii. innd seama de faptul c actul de terorism este un fenomen social divers, ntr-un ir de infraciuni violena este un mijloc de atingere a scopurilor.

Cred c modificarea de ctre legislatorul autohton a denumirii i coninutului operate n articolul cu privire la terorism este justificat pe deplin. Astfel, n art. 278 CP al RM (2002), numit n vechea redacie "Act de teroare", s -a revenit la titlul 'Terorismul" din precedentul Cod penal, coninutul acestuia fiind substanial mbogit n comparaie cu cel din CP al RM (1961). Trebuie de menionat ns c practica judiciar autohton, din fericire, n-a cunoscut nc fapte ce puteau fi ncadrate, fie conform vechii formulri, fie chiar celei prezente, n legea penal a Republicii Moldova. Modificarea oricum a fost necesar din cauza situaiei create n rile vecine i problema merit i trebuie cercetat la nivelul cuvenit din punct de vedere tiinific. Unii savani din domeniu consider c tero rismul este un termen pur politic, ns, n sens juridico-penal terorismul, nsemn i o componen de infraciune concret. Conform unei opinii terorismul trebuie s poarte numaidect un caracter transnaional i intemaional. n opinia mea, acesta poate avea tangene de exprimare cu un indice extern, precum i poate fi ncercuit de limitele naionale.

NOTIUNI GENERALE La ziua de azi in dreptul international sunt recunoscute careva limitari referitoare la principiul liberii exprimari. Printre ele se numara instigarea in scop terorist si justificarea publica a terorismuliu. In general noiunea de terorism este din punct de vedere etimologic un derivat de la cuvntul teroare,cuvnt de origine latin. n mitologia greac,teroarea (Phobos) i frica (Deimos) erau numele date celor doi cai ,ce trgeau carul de lupt al lui Ares,zeul razboiului. Simbolistica acestor cuvinte este semnificativ pentru c razboiul,lupta, conflictul, presupun recurgerea la folosirea forei, a mijloacelor violente,destructive. Prin noiunea de `teroare` se inelege o stare de team extrem ce nspimnt,tulbur si paralizeaz.Aceast team colectiv poate fi indusa prin `terorizare`, adic prin practicarea ameninrii cu violen sau folosirea acesteia.

Violena este definit ca o aciune ce implic recurgerea la for,de ctre un individ sau un grup de indivizi n vederea prejudicierii integritii unor persoane sau bunuri. Terorismul nu produce numai teroare. Mai mult, teroarea nu reprezint ntotdeauna rezultatul unui act terorist.Teroarea se definete printr`o team extrem, n timp ce terorismul reprezint un pericol real dar difuz, o ameninare vag, greu de neles i definit,imprevizibil i neateptat,cu efecte inhibitoare,de blocare a aciunii lucide.Terorismul afecteaz grav att structura social ct i individul luat ca atare,putnd distorsiona codul de percepere i imagini de care membrii societaii depind i n care au ncredere. Actul de terorism are un scop similar descurajrii generale victima primar est e mai puin important n comparaie cu efectul general scontat asupra unei colectiviti sau unui grup cruia ii este adresat de fapt.Terorismul,dei produce victime individuale,este o crim la adresa unei ntregi comuniti sociale,cu un puternic caracter coercitiv,menit s influeneze prin manipulare voina victimelor sale directe i a publicului int. Terorismul constituie una dintre cele mai grave ameninri la adresa democraiei, a liberei exercitri a drepturilor omului i a dezvoltrii economice i sociale. Tehnologiile moderne de informare i comunicare joac un rol important n propagarea ameninrii teroriste. Internetul, n special, este ieftin, rapid, uor accesibil i are practic o acoperire mondial. Toate aceste avantaje, atit de apreciate de ctre cetenii care respect legea i care beneficiaz de internet n viaa de zi cu zi, sunt, din pcate, exploatate de teroriti. Acetia folosesc internetul ca mijloc de diseminare a propagandei n scopul mobilizrii i recrutrii, precum i de furnizare a instruciunilor i manualelor electronice de instruire sau de planificare a atentatelor, care se adreseaz simpatizanilor actuali i poteniali. Internetul devine, n acest fel, unul din principalii catalizatori ai proceselor de radicalizare i recrutare i servete, n acelai timp, drept surs de informare

privind mijloacele i metodele teroriste, funcionnd astfel ca o tabr virtual de antrenament. Difuzarea propagandei i expertizei teroriste prin intermediul internetului completeaz i consolideaz modurile tradiionale de ndoctrinare i instruire, contribuind la dezvoltarea unei platforme mai largi i mai puternice a activitilor i simpatizanilor teroriti.

MOTIVATIA Terorismul rmne un fenomen complex, agravat de amestecul de factori i motivaii diferite. Grupurile independente ale radicalilor islamici reprezint o provocare n cretere. Micrile teroriste etnice, naionaliste i religioase, adnc nrdcinate, continu s acioneze alturi de apariia grupurilor noi, care expun noi cauze i ideologii. Cu alte cuvinte motivatia poate fi rationala, psihologica sau culturala etc. Teroristul raional face o analiz aprofundat a costurilor i beneficiilor referitoare la scopurile i opiunile sale. n timpul planificrii unei aciuni, el caut s determine care sunt cele mai sczute costuri i cele mai eficiente ci pentru a-i realiza obiectivele. Raionamentul unui terorist este asemntor cu acela fcut de un comandant militar sau un ntreprinztor care, naintea unei operaiuni milita re sau iniierii unei afaceri, evalueaz toate disponibilitile pentru derularea aciunii. Motivaia unei persoane pentru a svri acte teroriste deriv, din punct de vedere psihologic, din insatisfaciile i nerealizrile existente n viaa sa personal. El i gsete raiunea de a tri, dedicndu-se actelor de terorism. Teroritii au tendina s proiecteze asupra altora propriile lor motivaii antisociale, manifestndu-se printr-o atitudine de genul "noi mpotriva tuturor" sau sa ne adunam toti cei corecti si sai omorim pe cei ce gresesc.

Culturile modeleaz valorile i motiveaz oamenii s acioneze n moduri care pot prea nerezonabile pentru observatorii din afara arealului cultural respectiv. Vreau sa fac o remarca : Americanii nu iau in consideratie efectul foarte puternic al culturii asupra comportamentului uman. Ei sunt siguri si accepta mitul ca comportamentul rational este singurul care coordoneaza actiunile umane. Insa modul de via n general i al fiecrui individ, n special, este o caracteristic cultural, care are un impact de proporii asupra terorismului, deci nu putem spune ca logica americanilor nu este corecta insa este discutabil acest fapt. STRATEGIILE FOLOSITE DE CATRE TERORISTI:

Pentru atingerea scopurilor teroristii folosesc un sir de actiuni. Insa eu leam grupat in trei actiuni in viziunea mea cele mai importante: aciunea direct, aciunea acoperit i aciunea psihologic. Actiunea directa presupune atacul deschis armat sau ameninarea cu arma asupra obiectivului vizat, n scopul ocuprii acestuia i lurii de ostatici, distrugerii, capturrii, rpirii unor persoane, ori crerii de panic, derut, fric i groaz n rndul personalului, obiectivului sau al populaiei din zon Actiunea acoperita const n asasinarea unor persoane, distrugerea sau incendierea unor obiective, prin folosirea ncrcturilor explozive, toxice, bacteriologice sau nucleare, plasate sau expediate n locuri, medii sau obiective frecventate de persoanele vizate i prin lovirea de la distan a intelor cu mijloace telecomandate. Caracteristic pentru aceast form de aciune este faptul c autorii nu se descoper, ei rmnnd n umbr. Actiunea psihologica ca forma de lupta terorista consta in distrugerea sau slabirea rezistentei psihice ale persoanei. Mai simplu spus actiunea psihologica este ansamblul de procedeie si metode puse in miscare in mod intentionat pentru a reusi manipularea persoanelor grupurilor sau chear unei intregi societati in scopul de a le domina gindirea si chear de ai subjuga.

Exista o multimea de modalitati sau motive care in viziunea noasta nu sunt rationale dar care la rindul lor si motiveaza teroristii de a savirsi atentate. Deaceia si a aparut neceditatea ca in lupta cu terorismul care este o problema ridicata la rang mondial sa se acorde o mare atentie atit instigarii in scop terorist cit si justificarii publice a terorismului. In codul penal al RM aceste doua actiuni sunt grupate intr-un articol 2792 Instigarea n scop terorist adic distribuirea sau punerea n alt mod la dispoziia publicului a unui mesaj cu intenia de a instiga sau cunoscnd c un astfel de mesaj poate instiga la comiterea unei infraciuni cu caracter terorist, sau justificarea public a terorismului adic distribuirea sau punerea n alt mod la dispoziia publicului a unui mesaj despre recunoaterea unei ideologii sau practici de comitere a infraciunilor cu caracter terorist ca fiind just, care necesit a fi susinut sau este demn de urmat.

ANALIZA JURIDICO PENALA A ARTICOLULIU Instigarea in scop terorist sau justificarea publica a terorismuliu. Obiectil juridic special al inftactiunii il constitue relatiile sociale de ocrotire a securitatii si orinduirii publice, linistea cetatenilor impotriva actiunilor de instigare si justificare a actelolr teroriste. Elementul material al laturii obiective a infractiunii se poate realiza prin urmatoarele modalitati: instigare in scop terorist si justificarea publica a terorismului. Pentru ca infractiunea sa fie calificatea confor acestui articol, faptuitorul trebue sa cunoasca faptul ca instigarea , ca si justificarea actelor teroriste se comite in mod constient si deliberat. Prin instigare in scop terorist de intelege faptul de incitare a unui numar nedeterminat de persoane prin distribuirea sau punerea in alt mod la dispozitia acestora a unui mesaj cu intentia de ai indemna la comiterea unei infractiuni cu

caracter terorist. In cazul lipsei ideii de instigare sau a neconstirntizarii faptului ca asemenea informatie poate instiga la comiterea unei infractiuni cu caracter terorist fapta nu intruneste elementele constituitive ale infractiunii. Prin punerea in alt mod la dispozitia publica a unui mesaj se intelege plasarea prin diverse medii informative a unor informatii care prin structura si continutul lor, urmaresc ideia implantarea a unor concepte de razbunare prin acte de mare violenta. Prin mesaj se intelege apelul oral sau scris adresta unui numar nedeterminat de persoane, prin care, in cazul dat, este lansat indemnul de a comite o infractiune cu caracter terorist sau cunoscind ca informatia ce o contine poate conduce la luarea deciziei de a comite o asemenea infractiune. Prin justificarea publca a terorismului se intelege actiunea de sidtribuire sau punerea in alt mod la dispozitia publicului despre recunoasterea unei idiologii sau practici de comitere a infractiunilor cu caracter terorist ca fiind justa care necesita sa fie sustinuta sau este demna de urmat. Deci pentru a cunaste fapta ca justificare a terorismului este suficienta exteriorizarea prin intermediul; mesajului a urmatoarelor actiuni: 1. Recunoasterea unei idiologii sau practici de comitere a infractiunilor cu caracter terorist ca fiidn justa. 2. Insuflarea necesitatii sustinerii acestei idiologii. 3. Inspirarea concluziilor ca idiologia respectiva ar fi demna de urmat. Prin intermediul unui mijloc de informare in masa se intelege orce actiune de instiare sau de justificare publica a actelor de terorism distribuita si difuzata prin mijloacele de informare in masa. Prin mijloc de informare in masa se intelege totalitatea mijloacelor scrise sau audio vizuale de producere, prelucrare si difuzare a informatiei. Sintagma cu folosirea situatiei de serviciu constitue o agravanta care vizeaza subiectul activ al infractiunii, acesta fiind o persoana care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; faptuitorul bucurinduse de autoritatea functiei

indeplinite, poate instiga sau justifica public actele de terorism, fapta lui avind o mai mare rezonanta in colectivitatea respectiva. Consumarea infractiunii are loc din momentul in care faptuitorul insiga sau justifica in mod public actele teroriste. Deci nu este obligatoriu persoana instigata sau facta de care se justifica actele teroriste sa accepte viziunile faptuitorului sau sa devina partas a acestuia, fiind suficienta expunerea publica a conceptiilor proteroriste. Deasemenea participatia penala este posibila sub toate formile. Latura obiectiva a infractiunii presupune vinovatia exprimata prin intentie directa, adica persoana care a savirsit-t isi dedea seama de caracterul prejudiciabil a faptei sale, a prevazut consecintile si a dorit survenirea lor. Subiect al infractiunii poate fi orce persoana fizica responsabila care la momentul comiterii infractiunii a atins virsta de 16 ani.

EXEMPLU PARACTIC In Sanct Peterburg sa descis o ancheta penala in baza articolului 205.2 Cod Penal FR carea prevede justificarea publica a terorismului. In calitate de banuit a fost retinut Maxim Baidak in virsta de 26 de ani. Conform investigatiilor in dimineata zilei de 29 mai 2011 Baidac fiind membru a organizatiei radicale NORM care propaga religia islamica inclisiv si justifica actele teroriste savirsite pe teritoriul Federatiei Russe, a publicat intr-o retea sociala un articol unde se justifica atele de terorism. 21 august 2013 ofiterii de urmarire penala ai Departamentului Principal de Investigare in colaborare cu Serviciul Federal de Securitate a or. Sanct Peterburg si regiunii Leningrad, ajutata de Fortile cu Destinatie Speciala a Ministerului de interne a FR, au petrecut un sir de perchizitii la locul de trai ai membrilor acestei organizatii inclusiv la locul de trai a lui Baidac, unde au fost depistate si retrase o multime de carti cu continut extrimist in care se justifica terorismul.

Ulterior Baidac a fost condamnat la 3 ani privatiune de libertate. La moment a fost intentat un nou dosar pe numele moembrelor acestei organizatii referitor la implicarea lor in unele infractiuni comise in Sanct Peterburg.