MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSIATATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
TEMA:
DIRECTIVA 2009/101/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI
A efectuat:

A verificat:

Chiinu 2014
1

Cuprins

1. Introducere in dreptul societatilor comerciale

2. Definitia societatii comerciale.

3. Formele societatilor comerciale si clasificarea lor.

5. Clasificarea societatilor comerciale.

5. DIRECTIVA 2009/101/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI

6. Bibliografie

1. Introducere in dreptul societatilor comerciale

Dreptul comercial, ca disciplina de studiu, se ocupa cu actele (faptele) comerciale, cu obligatiile ce deriva din ele, cu comerciantii persoane fizice sau juridice, cu contracte comerciale, cu titlurile comerciale de valoare, cu falimentul etc. Putem defini dreptul comercial ca fiind un ansamblu de norme juridice apartinand dreptului privat din care se aplica tuturor raporturilor care rezulta din operatiunile (actele/faptele) juridice considerate de lege ca fiind comerciale, precum si raporturile care rezulta din operatiunile juridice la care participa acele persoane considerate de lege ca avand calitatea de comerciant. Societile comerciale au fost si sunt in prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca si pentru satisfacerea unor interese personale ale inteprinzatorilor,ele contribuind la dezvoltarea comunicatiilor care au permis extinderea pietelor cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne. Regimul juridic al societatilor comerciale a fost reglementat in titilul VIII al Cartii I a Codului comercial roman art 77-269, intitulat ,,Despre Societatile Comerciale,,prin care e reglementat infiintarea societatilor in nume colectiv,societatea in comandita simpla,societate anonima(pe actiuni),societate in comandita pe actiuni si asociatia in participatie.Intrucat reglementarea societatilor comerciale cuprinsa in Codul comercial era in mare parte depasita, ea a fost inlocuita cu o noua reglementare,care face obiectul Legii 31/1990 privind societatile comerciale Constituirea unei societati comerciale impune incheirea actelor constitutive cu respectarea cerintelor legii privind actele juridice. Societatea comerciala dobandeste personaliate juridica prin incheirea unor formaliati cerute de lege Aceste formalitati se intemeiaza, dupa caz pe contractul de societate sau pe contractul de socitate si statutul societatii sau contract de societate. Legislatia Republicii Moldova, de la declararea independentei tarii si pna n prezent, nu a cunoscut din punct de vedere terminologic entitatea zisa - societate comerciala. Pna la moment, formula de societate comerciala a fost folosita doar n literatura juridica de specialitate, iar legiuitorul o folosea pe aceea de ntreprindere, ca notiune nlocuitoare a sintagmei "societate comerciala" (cu mici exceptii fiind folosita totusi si ultima formula). Pe lnga notiunea de ntreprindere, pentru determinarea societatilor comerciale se mai folosea si notiunea de societate economica. Fara a intra n dezbateri privitor la care din aceste notiuni este mai corecta, motivele evitarii folosirii n uz a notiunii de societate comerciala, etc. aratam doar, ca este recomandabil de folosit totusi sintagma de societate comerciala, atunci cnd este vorba despre comercianti persoane juridice, chiar si pentru simplul motiv ca cuvintele - ntreprindere, antreprenor, antreprenoriat etc. erau folosite mai cu seama n perioada interbelica. Institutia juridica a societatii comerciale si are sorgintea n antichitate. Dreptul roman a cunoscut mai multe feluri de societati, nsa ceea ce era caracteristic pentru perioada respectiva, - aceasta este lipsa personalitatii juridice a societatii. De fapt, n perioada respectiva nici nu era cunoscuta notiunea de persoana juridica, cu toate ca tendinta de a introduce n circuit un nou subiect de drept se manifesta destul de pronuntat.
3

n perioada evului mediu sau definitivat principalele atribute ale societatii comerciale, n aceasta perioada fiind folosita pe larg forma juridica de organizare a societatii n comandita, ca mai apoi sa apara si societati pe actiuni. Prima reglementare sistematica si cuprinzatoare a societatilor comerciale o reprezinta Codul comercial francez din 1807. Acesta continea dispozitii privind formele de societate existente n activitatea comerciala. Atunci 838i81i nsa, nu era cunoscuta forma organizatorico-juridica a societatii cu raspundere limitata, care a fost reglementata pentru prima data n Germania la sfrsitul sec. al XIX-lea. Aceasta forma de societate cuprinde trasaturi ale societatii n nume colectiv si ale societatii pe actiuni, avnd si o larga raspndire n practica. n Moldova exista aceeasi tendinta instituita la scara mondiala de a se recurge, de cele mai multe ori, la deschiderea de societati cu raspundere limitata, pna la moment fiind nregistrate aproximativ de asemenea societati. Pentru tara noastra, totusi ntietatea este detinuta de ntreprinderile individuale datorita avantajelor existente la nregistrarea de stat a unor asemenea ntreprinderi. 2. Definitia societatii comerciale. Definitia legala a societatii comerciale o gasim la art.106 C. civil potrivit caruia societatea comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni ale fondatorilor. Cum textul este apreciat dupa aceea ce este n el si nu dupa ceea ce-i lipseste, aratam ca putem sa ne oprim la momentul ca legiuitorul, n definitia data societatii comerciale ne-a atras atentia doar la faptul ca suntem n prezenta unui capital social. si att. n rest, consideram ca definitia data de legiuitor nu poate fi acceptata sub nici o forma, deoarece pe lnga altele, mai suntem si n prezenta unei tautologii, cnd societatea este definita prin organizatie. Pentru a fi si mai expliciti, aratam ca orice societate comerciala este o organizatie nu nsa orice organizatie este n mod obligatoriu o societate comerciala. Reiesind din prevederile legale, precum si din studiile unor autori de prestigiu (v. CRPENARU, D. St. "Drept comercial romn", ALL, Bucuresti, 1995), societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, n care asociatii se nteleg sa puna n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comert, n scopul realizarii si mpartirii beneficiilor rezultate. 3. Formele societatilor comerciale si clasificarea lor. n conformitate cu prevederile art.106 alin.2 al C. civ. societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de societate n nume colectiv (SNC), de societate n comandita (SC), de societate cu raspundere limitata (SRL) si de societate pe actiuni (SA). Deosebirea dintre diferitele forme ale societatilor comerciale au drept criteriu ntinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii. Pe baza acestui criteriu, legea defineste fiecare forma juridica de societate comerciala. a) Societatea n nume colectiv este societatea comerciala ai carei membri practica, n conformitate cu actul de constituire, activitate de ntreprinzator n numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia (art.121 C. civ.) (la momentul nregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare).

b) Societatea n comandita este societatea comerciala n care, de rnd cu membrii care practica n numele societatii activitate de ntreprinzator si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de ntreprinzator a societatii si suporta n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii (art. 136 C. civ.).
4

Societatea n nume colectiv si cea n comandita vor capata o data cu intrarea n vigoare a Codului civil personalitate juridica. n acest context aratam ca, o prevedere importanta este nserata n textul art.122 alin. 2 C. civ. potrivit caruia actul de constituire al societatii n nume colectiv poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor asociatilor. La momentul nregistrarii societatii n comandita, comanditarul este obligat sa verse cel putin 60 % din participatiunea la care s-a obligat. c) Societatea cu raspundere limitata este societatea comerciala al carei capital social este divizat n parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.145 C. civ.). Aici se impune o precizare legat de nstrainarea partii sociale, deoarece, cu toate ca este vorba de bunuri mobile, potrivit art.152 C. civ. actul juridic de nstrainare a partii sociale se autentifica notarial iar orice clauza contrara este nula (la momentul nregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare). d) Societatea pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat n actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.156 C. civ.). Capitalul social al societatii pe actiuni se varsa integral pna la nregistrarea de stat n cazul n care aportul este n numerar si, n termen de 30 de zile de la nregistrare daca aportul este n natura (art.158 C. civ.). 4. Caracterul limitativ al reglementarii legale. Din modul n care este redactat textul legii rezulta ca enumerarea formelor juridice ale societatii comerciale are un caracter limitativ. ntr-adevar, art. 106 alin.2 C.civ. prevede ca societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de S.N.C., S.C., S.R.L. si S.A. Asadar, suntem n prezenta unei dispozitii legale cu caracter imperativ, formele societatii comerciale fiind acelea prevazute la art.106 alin.2 din C. civ. fara a fi posibil de adaugit sau omis vreo forma. Textul legal are n vedere societatile comerciale care beneficiaza de personalitate juridica si care constituie veritabile societati comerciale.Caracterul limitativ al enumerarii formelor juridice ale societatilor comerciale instituit de legiuitor la art.106 C.civ. ridica o serie de ntrebari si poate genera consecinte practice cu totul de ne-neglijat. Astfel, daca cadem de acord ca notiunea de ntreprindere, folosita n reglementarile anterioare, a fost nlocuita cu aceea de societate comerciala, atunci ce se ntmpla cu formele activitatii de ntreprinzator prevazute la art.13 din Legea cu privire la antreprenoriat si ntreprinderi, si care nu si-au gasit loc n enumerarea prevazuta la art.106 alin.2 C.civ.? Consideram, ca ntreprinderile individuale, cooperativa de productie, cooperativa de ntreprinzator, ntreprinderea de arenda si ntreprinderea de stat si municipala nu mai pot fi socotite ca fiind ntreprinderi, deci societati comerciale. Situatia acestora consideram ca urmeaza a fi solutionata n felul urmator: ntreprinderile individuale urmeaza a se reorganiza n una din formele reglementate astazi, sau sa se lichideze si proprietarii sa practice comertul conform art.26 C.civ., nregistrndu-se
5

totusi la Camera nregistrarii de Stat. Diferenta dintre situatia de astazi si cea de viitor va fi ca nu se va mai vorbi despre o ntreprindere ci, despre comerciantul persoana fizica. Cu alte cuvinte, la aprecierea calitatii de comerciant se va porni de la subiectul activitatii si nu de la suprapunerea calitatii de persoana fizica cu aceea de ntreprindere. Cooperativele la rndul lor, urmeaza de a-si aduce modificarile respective n documentele de constituire din care sa rezulte ca acestea nu mai sunt ntreprinderi, ci entitati autonome cooperative, - si sa activeze conform sectiunei a 3-a a Capitolului 2, titlul 2 din C.civ. ntreprinderile de arenda urmeaza a fi dizolvate si radiate din Registrul de stat, deoarece Codul civil nu contine dispozitii referitoare la aceasta forma de organizare a antreprenoriatului. Apreciem, legat de chestiunea n cauza ca inventarea unei noi forme a societatii comerciale pornind de la genul sau de activitate (arenda) reprezinta un lucru inutil si lipsit de sens. Controversata este problema ntreprinderilor de stat si municipale, pentru ca pe de o parte acestea nu sunt recunoscute drept veritabile societati comerciale, iar pe de alta parte Codul civil contine reglementari privitoare la acestea la art.179.

De lege lata (lat. din punct de vedere al legii n vigoare), acestea si pastreaza statutul ce lau avut si pna n prezent, si vor fi nregistrate corespunzator cu normele existente astazi n materie. De lege ferenda (din punct de vedere al propunerii de lege) nsa, acestea trebuie excluse din Codul civil, iar statul va putea participa sau constitui societati comerciale n una din formele prevazute de art.106 C.civ. si n conditiile Capitolului III din Titlul II al Codului civil "Participarea Republicii Moldova si a Unitatilor Administrativ-Teritoriale la raporturile reglementate de legislatia civila". Aratam si aici, ca crearea unor noi forme organizatorice n dependenta de proprietarul fondului de comert este o chestiune de prisos si sensibil exagerata, mai ales ca statul sau municipiile pot participa la raporturile civile cu bunurile ce le apartin n proprietate privata (pentru detalii a se vedea Liviu POP "Drepturile reale si dezmambramintele sale", "Lumina Lex", Bucuresti, 1997). 5. Clasificarea societatilor comerciale. Codul civil nu contine o clasificare a societatilor nsa n cuprinsul sau sunt folosite notiuni ce vorbesc despre existenta unei atare clasificari. De exemplu, art.116 C.civ. vorbeste de societati de persoane fara a arata nsa care sunt acestea. Cele mai des ntlnite criterii de clasificare a societatilor comerciale sunt: 1. Dupa natura lor sau dupa prevalenta elementului personal ori a celui material, societatile comerciale se mpart n doua categorii: societati de persoane si societati de capitaluri.

Societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe baza cunoasterii si ncrederii reciproce, a calitatii personale ale asociatilor. Fac parte din aceasta categorie - societatea n nume colectiv si societatea n comandita. Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de nevoile capitalului social, fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul esential l reprezinta cota de capital investita de asociat. n aceasta categorie intra de exemplu, societatile pe actiuni. 2. Societati n care asociatii au o raspundere nelimitata si societati n care asociatii au o raspundere limitata.
6

n societatea n nume colectiv asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, pe cnd n societatea pe actiuni si n societatea cu raspundere limitata, asociatii raspund pna la concurenta aportului lor. n privinta societatii n comandita raspunderea asociatilor este diferita n functie de categoria acestora, astfel, asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, iar asociatii comanditari numai n limita aportului lor. 3. Dupa structura capitalului social si modul de mpartire a acestuia, societatile comerciale se clasifica n doua categorii: societati n care capitalul social se divide n parti de interes (de ex. SRL) si societati n care capitalul se mparte n actiuni (de ex. SA). Societati care emit titluri de valoare si societati care nu pot emite asemenea titluri. n prima categorie intra societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata, n categoria a doua intra societatile n nume colectiv si n comandite. n raport de provenienta capitalului societatile pot fi, societati cu capital autohton si societati cu participare straina.

4.

5.

6. Constituirea societatilor comerciale. Potrivit prevederilor art.107 C.civ. societatile comerciale se constituie prin act de constituire autentificat notarial. Cu toate ca la sectiunea rezervata societatilor comerciale legiuitorul vorbeste doar despre actul de constituire al societatii comerciale acestea trebuiesc completate cu prevederile art.62 al C. civ. potrivit carora persoana juridica activeaza n baza contractului de constituire sau n baza contractului de constituire si a statutului, sau doar n baza statutului. La rndul lor aceste prevederi trebuiesc completate cu dispozitiile Legii cu privire la antreprenoriat si ntreprinderi unde este specificat n baza carui act de constituire activeaza fiecare societate n functie de forma sa organizatorico-juridica. Contractul de societate este acordul pe baza caruia doua sau mai multe persoane fizice sau juridice constituie o societate comerciala, aducnd n natura sau n numerar anumite bunuri pentru a desfasura mpreuna o anumita activitate n vederea obtinerii de beneficii pe care sa le mparta ntre ele. Contractul de constituire este unicul act de constituire pentru societatea n nume colectiv si societatea n comandita. n cazul societatii pe actiuni si a societatii cu raspundere limitata, constituirea societatii are ca temei doua acte - contractul de societate si statutul societatii. n conceptia legii contractul de societate si statutul societatii sunt doua acte distincte, si care si pastreaza valabilitatea pe ntreaga perioada de activitate a societatii. Sub imperiul Legii privind societatile pe actiuni contractul de constituire nceta a avea putere juridica din momentul nregistrarii de stat urmnd ca societatea sa functioneze numai n baza statutului. Statutul este un act constitutiv suplimentar, impus de specificul societatilor n cauza. El apare ca un act al carui rol este sa ntregeasca prevederile contractului de societate. Contractul de constituire si statutul societatii cuprind aceleasi clauze. Deosebirea dintre ele consta n aceea ca, fiind prevazut pentru formele juridice de societate de o mai mare complexitate, statutul dezvolta principiile de organizare si functionare a societatii comerciale Actul de constituire al societatii comerciale se ntocmeste n limba de stat si se semneaza de catre toti asociatii fondatori, si se autentifica notarial. De aici reiese, ca orice modificare adusa actului de constituire nu va avea nici o valoare juridica fara autentificare notariala. Prin urmare, registratorii de stat
7

vor fi obligati sa ceara pentru nregistrare prezentarea hotarrilor de modificare sau completare a documentelor de constituire sub forma notariala. Mentionam, ca pna la intrarea n vigoare a Legii cu privire la nregistrarea de stat a ntreprinderilor si organizatiilor actele constitutive trebuiau autentificate notarial. n practica, de cele mai multe ori, notarii publici autentificau doar semnaturile fondatorilor de pe aceste acte. Legea cu privire la nregistrarea de stat a ntreprinderilor si organizatiilor prevede la rndul sau, ca registratorul de stat autentifica, n prezenta fondatorilor, semnaturile aplicate pe documentele de constituire (art.7 alin.3 lit. c). Asadar, n tara noastra practic toate documentele de constituire ale firmelor nu sunt autentificate notarial sau n alt mod prevazut de lege, fiind autentificate doar semnaturile de pe aceste documente, cu toate consecintele ce decurg de aici. n prezent se depun eforturi pentru a se modifica dispozitiile Codului civil acolo unde se vorbeste despre obligativitatea autentificarii notariale a documentelor de constituire de catre notari, pentru ca aceste atributii de autentificare a actelor de constituire sa le revina registratorilor de stat. Persoana juridica si exercita, de la data constituirii, drepturile si si executa obligatiile prin administrator (art.61 alin. 1 C. civ.). Deci, legiuitorul a renuntat la denumirile improprii date conducatorului firmei, precum ar fi - manager, manager principal, etc. introducnd-o pe aceea de administrator. Asociatii nsa, pot sa foloseasca n cadrul ntreprinderii pentru desemnarea conducerii orice denumiri considera necesar: director, presedinte etc., n Registru nsa conducatorul va figura sub denumirea de administrator. Potrivit art.63 alin.1 din C.civ. persoana juridica se considera constituita n momentul nregistrarii de stat. Consideram, ca se impune de introdus n legislatie prevederi potrivit carora momentul constituirii societatii sa coincida cu ncheierea contractului de constituire si aprobarea statutului ei, iar capacitatea de folosinta sa se dobndeasca de la momentul nregistrarii de stat, cu indicatia ca societatii comerciale i se permite totusi pna la nregistrare sa ncheie acte ce tin nemijlocit de procedura nregistrarii. Aceasta pentru ca, cu toate ca exista precizarea ca capacitatea de folosinta se dobndeste la data nregistrarii de stat (art.59 C. civ.) pna la nregistrare n practica viitoarea societate ndeplineste actiuni si ncheie conventii ce servesc pentru nregistrare. Astfel, asa acorduri ar fi acelea de arendare a sediilor, deschiderea de conturi provizorii pentru virarea sumelor necesare la capitalul social, obtinerea de autorizatii etc. Prin urmare, cu toate ca expres nu este recunoscuta capacitatea de folosinta a societatilor comerciale dect de la nregistrare, n practica societatile beneficiaza de o asemenea capacitate de la constituire, moment care, dupa cum am vazut, nu coincide cu acela al nregistrarii. Constituirea este posibila de la momentul nregistrarii atunci cnd aceasta are loc n fata registratorului si se petrece concomitent si procedura de nregistrare. n realitate nsa la nregistrare se prezinta fondatorul avnd adoptata deja decizia de constituire. Legat de nregistrare trebuie de aratat ca sumele se varsa integral n capitalul social al societatii n cel mult 6 luni de la data nregistrarii societatii comerciale, asociatul unic varsa integral aportul pna la data nregistrarii societatii (art.112 C. civ.). Daca asociatul nu varsa aportul n termenul indicat, atunci el pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat. Aceasta cu conditia ca i s-a stabilit un termen suplimentar de cel putin o luna si a fost avertizat despre posibilitatea excluderii din societate n cazul cnd asociatul nu varsa n termen aportul. La art.110 C. civil a fost introdusa o institutie noua, necunoscuta legislatiei moldovenesti, nulitatea societatii comerciale. Nulitatea poate genera consecinte juridice importante pentru agentii economici, deoarece conduce la disparitia societatii comerciale.

Anularea societatii indica la aceea ca societatea comerciala are si ea o natura contractuala, si prin anularea societatii trebuie de nteles nu altceva dect anularea acestui contract de societate care a stat la baza crearii societatii. Odata anulat contractul de constituire, conform principiului accessorium sequitur principale, (accesoriul urmeaza /situatia juridica / principalul)este anulat si statutul, precum si decizia de nregistrare, acte care au fost adoptate avnd la baza contractul de societate (constituire) anulat. O noua institutie introdusa de legiuitor n Codul civil este aceea a dizolvarii societatii comerciale. Dizolvarea societatii reprezinta faza ncetarii societatii comerciale prin care se pune capat activitatii acesteia, si priveste operatiunile care asigura premisele lichidarii patrimoniului social. De la data nregistrarii dizolvarii, n documentele si informatiile care emana de la persoana juridica, la denumire trebuie adaugata sintagma "n lichidare". Fara a intra n detalii privitor la dizolvarea si lichidarea societatii comerciale vom face cteva observatii legat de chestiunea cu pricina. Astfel, consideram oportun ca n scopul instituirii unei proceduri simple legat de lichidare sau reorganizare se impune de a fi naintate proiecte de modificare a Codului civil la compartimentele - reorganizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, - care potrivit Codului civil sunt ngreunate si practic de ne-realizat, datorita costurilor ridicate si a procedurilor complicate. Avem n vedere n special prevederile articolelor 72, 76, 82, 91 si 92, pe care trebuie a le modifica n sensul simplificarii procedurilor respective. Modificarea acestor dispozitii este benefica, deoarece, numai daca e sa exemplificam cteva din prevederile acestor articole, constatam ca resursele alocate ndeplinirii lor depasesc posibilitatile reale ale cetatenilor. Astfel, pentru a initia procedura de reorganizare organul executiv al persoanei juridice este obligat sa publice un aviz privind reorganizarea n doua editii consecutive ale "Monitorului Oficial al Republicii Moldova" (art.72 C.civ.). Cererea de nregistrare a reorganizarii prin fuziune, de exemplu, se depune dupa expirarea a 3 luni de la ultima publicatie a avizului privind reorganizarea (art.76 C.civ.). Tot asa si n cazul lichidarii persoanei juridice, lichidatorul este obligat sa publice un aviz privind lichidarea ntreprinderii n doua editii consecutive ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova (art.91 C.civ.), iar termenul de naintare a creantelor de catre creditori potrivit art.92 C.civ. este de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, consideram ca se impune excluderea obligatiei de a fi publicate anunturile respective n doua editii consecutive, pastrndu-se doar obligatia de a fi publicat un singur anunt. De asemenea, termenele de naintare a creantelor trebuie reduse (acolo unde este cazul) si se va indica ca, termenul minim de naintare a creantelor de catre creditori nu va fi mai mic de doua luni de la data publicarii avizului privind lichidarea sau reorganizarea. Tot ca un pas n aceasta directie, ar fi publicarea gratuita n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizelor despre lichidarea si reorganizarea ntreprinderilor, iar anunturile respective sa poata fi naintate pentru publicare la sediul oficiilor teritoriale ale Camerei nregistrarii de Stat. Aceste masuri ar permite depasirea situatiei existente astazi n Republica Moldova, cnd este cu mult mai lesne sa-ti deschizi o firma dect sa o lichidezi n caz de necesitate. Procedurile instituite determina cetatenii sa renunte, de cele mai multe ori, la intentia de a-si lichida societatea comerciala lasnd-o inactiva, ajungndu-se prin aceasta la situatia cnd cca. 70 % din numarul total de ntreprinderi nregistrate figureaza pur formal n Registrul de stat al ntreprinderilor si organizatiilor. Acum, dupa o generalizare ampla a sociatatii comerciale, am putea vorbi despre DIRECTIVA 2009/101/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI din 16 septembrie 2009 de coordonare, n vederea echivalrii, a garaniilor impuse societilor n statele membre, n nelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociailor sau terilor.
9

Prima directiv 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, n vederea echivalrii, a garaniilor impuse societilor n statele membre, n nelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociailor sau terilor ( 4 ) a fost modificat de mai multe ori i n mod substanial ( 5 ). Este necesar, din motive de claritate i de eficien, s se codifice directiva menionat Coordonarea dispoziiilor de drept intern privind publicitatea, valabilitatea angajamentelor societilor pe aciuni i a societilor cu rspundere limitat i nulitatea acestora prezint o importan deosebit, n special pentru protejarea intereselor terilor. Publicitatea ar trebui s permit terilor cunoaterea actelor eseniale ale societii comerciale i alte informaii privind societatea, n special identitatea persoanelor care au competena s angajeze societatea. Fr a aduce atingere condiiilor i formalitilor eseniale stabilite de dreptul intern al statelor membre, societile ar trebui s poat alege s depun actele i informaiile solicitate pe suport de hrtie sau pe cale electronic a. Prile interesate ar trebui s poat obine de la registru o copie a acestor acte i informaii pe suport de hrtie sau pe cale electronic. Statele membre ar trebui s fie libere s menin buletinul naional desemnat pentru publicarea acestor acte i informaii pe suport de hrtie sau n format electronic sau s asigure publicitatea lor prin msuri cu efect echivalent. Este necesar facilitarea accesului transfrontalier la informaii privind societile, permindu-se, pe lng publicitatea obligatorie efectuat n una dintre limbile autorizate n statele membre ale societilor respective, nregistrarea voluntar, n alte limbi, a actelor i informaiilor solicitate. Terii care acioneaz de bun credin ar trebui s se poat prevala de aceste traduceri. Este necesar s se precizeze c menionarea informaiilor obligatorii enumerate n prezenta directiv trebuie s figureze pe toate scrisorile i notele de comand ale societilor, fie pe suport de hrtie, fie pe orice alt suport. Avnd n vedere evoluia tehnologiei, este, de asemenea, necesar s se prevad ca aceleai meniuni s figureze pe site-urile internet ale societilor. Protecia terilor ar trebui asigurat prin dispoziii care s limiteze, pe ct posibil, cauzele de nevaliditate a angajamentelor asumate n numele societii. Pentru a asigura certitudinea juridic n raporturile dintre societate i teri, precum i n raporturile dintre asociai, este necesar s se limiteze cazurile de nulitate i efectul retroactiv al declaraiei de nulitate i s se stabileasc un termen scurt n care terii pot ridica obiecii privind o astfel de declaraie. Prezenta directiv nu ar trebui s aduc atingere obligaiilor statelor membre privind termenele de transpunere n dreptul intern a directivelor menionate n anexa I partea B. Msurile de coordonare prevzute de prezenta directiv se aplic actelor cu putere de lege i actelor administrative ale statelor membre cu privire la urmtoarele forme de societi comerciale: n Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Franta, Italia,Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Tarile de jos, Austria, Polonia, Germania, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit. Statele membre adopt msurile necesare pentru ca publicitatea obligatorie privind societile menionate la articolul 1 s vizeze cel puin urmtoarele acte i informaii: (a) actul constitutiv, precum i statutul, dac face obiectul unui act separat; (b) orice modificri ale documentelor menionate la litera (a), inclusiv extinderea duratei societii; (c) dup orice modificare a actului constitutiv sau a statutului, textul integral actualizat al actului modificat; (d) numirea, ncetarea funciei, precum i identitatea persoanelor care, n calitate de organ constituit n temeiul legii sau ca membri ai unui astfel de organ: (i) au competena de a angaja societatea fa de teri i de a o reprezenta n justiie; msurile de publicitate trebuie s precizeze dac persoanele care au competena de a angaja societatea pot face acest lucru individual sau trebuie s acioneze mpreun; (ii) particip la administrarea, supravegherea sau controlul societii;
10

(e) cel puin o dat pe an, valoarea capitalului subscris, dac actul constitutiv sau statutul menioneaz un capital autorizat, cu excepia cazului n care orice majorare a capitalului subscris impune modificarea statutului; (f) documentele contabile ale fiecrui exerciiu, a cror publicare este obligatorie n temeiul Directivelor 78/660/CEE ( 1 ), 83/349/CEE ( 2 ), 86/635/CEE ( 3 ) i 91/674/CEE ( 4 ) ale Consiliului; (g) orice mutare a sediului social al societii; (h) dizolvarea societii; (i) hotrrea judectoreasc prin care se pronun nulitatea societii; (j) numirea i identitatea lichidatorilor, precum i competenele acestora, cu excepia cazului n care competenele n cauz rezult expres i exclusiv din lege i din statutul societii; (k) finalizarea procedurii de lichidare i radierea din registru n statele membre n care radierea genereaz efecte juridice. n fiecare stat membru, fie la registrul central, fie la registrul comercial sau registrul societilor, se deschide un dosar pentru fiecare dintre societile nregistrate n registrul n cauz. (2) n sensul prezentului articol, se nelege prin pe cale electronic c informaia este trimis la origine i primit la destinaie prin intermediul echipamentelor electronice de prelucrare (inclusiv compresia numeric) i de stocare a datelor i integral transmis, direcionat i recepionat prin fir, prin radio, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice n conformitate cu modalitile definite de statele membre. (3) Toate actele i informaiile care trebuie publicate n temeiul articolului 2 trebuie pstrate n dosar sau nregistrate n registru; obiectul transcrierilor n registru trebuie s apar n orice caz n dosar. Statele membre se asigur c va fi posibil depunerea pe cale electronic, de ctre societi, precum i de alte persoane i organisme care trebuie s notifice sau s participe la notificare, a tuturor actelor i informaiilor care trebuie publicate n temeiul articolului 2. n plus, statele membre pot obliga toate societile sau anumite categorii de societi s depun toate actele i informaiile respective sau o parte dintre acestea pe cale electronic. Toate actele i informaiile prevzute la articolul 2, care sunt depuse, indiferent dac sunt pe suport de hrtie sau pe cale electronic, se pstreaz n dosar sau se transcriu n registru, n format electronic. n acest scop, statele membre se asigur c toate actele i informaiile respective care sunt depuse pe suport de hrtie sunt transformate de registru n format electronic. Actele i informaiile prevzute la articolul 2, care sunt depuse pe suport de hrtie pn la 31 decembrie 2006, nu trebuie transformate din oficiu n format electronic de registru. Statele membre se asigur, cu toate acestea, c sunt transformate n format electronic de registru la primirea unei cereri de publicare pe cale electronic, depus n conformitate cu msurile adoptate pentru punerea n aplicare a alineatului (4). Trebuie s fie posibil obinerea unei copii integrale sau pariale a tuturor actelor i informaiilor prevzute la articolul 2, la cerere. Cererile se pot depune la registru, pe suport de hrtie sau pe cale electronic, la alegerea solicitantului. Copiile prevzute la primul paragraf trebuie s poat fi obinute din registru pe suport de hrtie sau pe cale electronic, la alegerea solicitantului. Aceasta se aplic tuturor actelor i informaiilor deja depuse. Statele membre pot, cu toate acestea, s decid c actele i informaiile depuse pe suport de hrtie pn la 31 decembrie 2006, sau anumite categorii ale acestora, nu se pot obine din registru pe cale electronic, n cazul n care a trecut un interval determinat ntre data depunerii i cea a depunerii cererii la registru. Acest interval nu poate fi mai scurt de zece ani. Costul obinerii unei copii integrale sau pariale a actelor i informaiilor prevzute la articolul 2, fie c sunt pe suport de hrtie sau pe cale electronic, nu poate depi costul administrativ. Copiile transmise pe suport de hrtie sunt certificate pentru conformitate, cu excepia cazului n care solicitantul renun la aceast certificare. Copiile transmise n format electronic nu sunt certificate pentru conformitate, cu excepia cererii exprese a solicitantului.
11

Statele membre iau msurile necesare pentru ca certificarea copiilor electronice s garanteze att autenticitatea originii, ct i integritatea coninutului lor, prin intermediul a cel puin o semntur electronic avansat n sensul articolului 2 alineatul (2) din Directiva 1999/93/CE ( 1 ). (5) Publicitatea actelor i a informaiilor prevzute la alineatul (3) se asigur prin publicarea, integral, parial sau sub forma unei meniuni care semnaleaz depunerea documentului la dosar sau transcrierea lui n registru, n buletinul naional desemnat de statul membru n acest sens. Buletinul naional desemnat de statul membru n acest sens poate fi n format electronic. Statele membre pot s decid nlocuirea acestei publicri n buletinul naional printr-o msur cu efect echivalent, care implic cel puin folosirea unui sistem n care informaiile publicate s poat fi consultate, n ordine cronologic, prin intermediul unei platforme electronice centrale. Actele i informaiile sunt opozabile terilor de ctre societate numai dup publicitatea prevzut la alineatul (5), cu excepia cazului n care societatea poate dovedi c terii aveau cunotin de acestea. Cu toate acestea, n ceea ce privete tranzaciile ncheiate nainte de a aisprezecea zi de la publicare, aceste acte i informaii nu sunt opozabile terilor care dovedesc c se aflau n imposibilitatea de a le cunoate. (7) Statele membre iau msurile necesare pentru a evita apariia unor neconcordane ntre cele publicate n aplicarea alineatului (5) i coninutul dosarului sau al registrului. Cu toate acestea, n cazul unei neconcordane, textul care a fcut obiectul unei publicri n conformitate cu alineatul (5) nu poate fi opus terilor; terii se pot totui prevala de textul n cauz, cu excepia cazului n care societatea dovedete c ei au avut cunotin de textul depus la dosar sau transcris n registru. Terii pot, de asemenea, s se prevaleze de orice act sau informaie pentru care nu au fost nc ndeplinite formalitile de publicitate, cu excepia cazului n care nepublicarea le priveaz de efectcu articolul 2 sunt ntocmite i depuse n una dintre limbile autorizate de normele lingvistice aplicabile n acest domeniu n statul membru n care se deschide dosarul prevzut la articolul 3 alineatul (1). (2) n afara publicitii obligatorii prevzute la articolul 3, statele membre autorizeaz publicitatea voluntar a actelor i a informaiilor prevzute la articolul 2, n conformitate cu dispoziiile articolului 3, n orice limb oficial a Comunitii. Statele membre pot impune ca traducerea acestor acte i informaii s fie certificat. Statele membre iau msurile necesare pentru a facilita accesul terilor la traducerile care au fcut obiectul unei publiciti voluntare. n afara publicitii obligatorii prevzute la articolul 3 i a publicitii voluntare prevzute la alineatul (2) din prezentularticol, statele membre pot permite ca publicitatea actelor i a informaiilor n cauz s se asigure, n conformitate cu dispoziiile articolului 3, n orice alt limb. Statele membre pot impune ca traducerea acestor acte i informaii s fie certificat. (4) n caz de neconcordan ntre actele i informaiile publicate n limbile oficiale ale registrului i traducerea publicat voluntar, aceasta din urm nu este opozabil terilor; cu toate acestea, terii se pot prevala de traducerile publicate voluntar, cu excepia cazului n care societatea dovedete c ei au avut cunotin de versiunea care fcea obiectul publicitii obligatorii. Statele membre dispun ca scrisorile i notele de comand, ntocmite pe suport de hrtie sau n orice alt format, s conin urmtoarele informaii: (a) informaiile necesare pentru determinarea registrului la care este pstrat dosarul menionat la articolul 3, mpreun cu numrul de nmatriculare al societii n registrul n cauz; (b) forma societii, adresa sediului social i, dup caz, faptul c societatea este n lichidare. n cazul n care n aceste documente se menioneaz capitalul societii, se precizeaz capitalul subscris i vrsat. Statele membre impun ca orice site internet al unei societi s furnizeze cel puin informaiile menionate la primul paragraf, precum i, dup caz, informaiile privind capitalul subscris i vrsat. Articolul 6 Fiecare stat membru stabilete persoanele responsabile pentru ndeplinirea formalitilor de publicitate. Articolul 7 Statele membre prevd sanciuni adecvate cel puin pentru:
12

(a) lipsa de publicitate a documentelor contabile, astfel cum este prevzut la articolul 2 litera (f); VALABILITATEA OBLIGAIILOR ASUMATE DE O SOCIETATE COMERCIAL Articolul 8 Dac sunt ndeplinite anumite acte n numele unei societi n curs de nfiinare, nainte ca aceasta s fi dobndit personalitate juridic i dac societatea nu i asum obligaiile ce rezult din actele n cauz, persoanele care le-au ndeplinit sunt responsabile solidar i nelimitat pentru aciunile n cauz, n absena unei clauze contractuale contrare. Articolul 9 ndeplinirea obligaiilor de publicitate cu privire la persoanele care, n calitate de organ, au competena de a angaja societatea face inopozabil terilor orice neregul cu privire la numirea acestora, cu excepia cazului n care societatea poate dovedi c terii n cauz aveau cunotin despre acest lucru. Articolul 10 (1) Actele ndeplinite de organele societii angajeaz societatea, chiar dac nu se ncadreaz n obiectul de activitate al societii, cu excepia cazului n care astfel de acte depesc limitele competenelor pe care legea le atribuie sau permite a fi atribuite organelor n cauz. Cu toate acestea, statele membre pot s prevad c societatea nu este angajat n cazul n care aciunile respective nu se ncadreaz n obiectul de activitate al societii, dac societatea dovedete c terii cunoteau sau, avnd n vedere circumstanele, nu puteau s nu cunoasc faptul c actul nu se ncadreaz n obiectul de activitate; publicarea statutului nu constituie, n sine, o dovad suficient n acest sens. (2) Limitele competenelor conferite organelor societii conform statutului sau prin decizie a organelor competente nu sunt opozabile terilor, chiar dac au fost publicate. Dac legislaia intern prevede c competena de a reprezenta societatea poate fi conferit prin statut, prin derogare de la normele juridice n materie, unei singure persoane sau mai multor persoane care acioneaz mpreun, legislaia n cauz poate prevedea, de asemenea, c o astfel de dispoziie din statut este opozabil terilor, cu condiia s vizeze competena general de reprezentare; opozabilitatea fa de teri a unei astfel de dispoziii din statut este reglementat de articolul 3.

NULITATEA SOCIETII Articolul 11 n toate statele membre a cror legislaie nu prevede un control preventiv, administrativ sau judiciar, n momentul constituirii societii, actul constitutiv, statutul societii i orice modificri ale acestor acte se ntocmesc n form autentic. Articolul 12 Legislaiile statelor membre pot s prevad nulitatea societilor doar n urmtoarele condiii: (a) nulitatea trebuie pronunat prin hotrre judectoreasc; (b) nulitatea poate fi pronunat exclusiv n cazurile menionate la punctele (i)-(vi): (i) absena actului constitutiv sau nerespectarea formalitilor de control preventiv sau a formei autentice; (ii) obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice; (iii) actul constitutiv sau statutul nu menioneaz denumirea societii, aporturile, capitalul total subscris sau obiectul de activitate al societii; (iv) nerespectarea dispoziiilor din legislaia intern privind cuantumul minim al capitalului vrsat; (v) incapacitatea tuturor asociailor fondatori; (vi) numrul asociailor fondatori este mai mic de doi, contrar legislaiei interne care reglementeaz societatea comercial.

13

DISPOZIII GENERALE Articolul 14 Comisiei i sunt comunicate de ctre statele membre textele principalelor dispoziii de drept intern pe care acestea le adopt n domeniul reglementat de prezenta directiv. Articolul 15 Comisia prezint Parlamentului European i Consiliului, pn la 1 ianuarie 2012, un raport nsoit, dup caz, de o propunere de modificare a dispoziiilor articolului 2 litera (f) i ale articolelor 3, 4, 5 i 7 pe baza experienei dobndite din aplicarea dispoziiilor respective, a obiectivelor sale i a evoluiei tehnologice observate la momentul respectiv. Directiva 68/151/CEE, astfel cum a fost modificat prin actele menionate n anexa I partea A, se abrog, fr a aduce atingere obligaiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere n dreptul intern a directivelor menionate n anexa I partea B. Trimiterile la directiva abrogat se neleg ca trimiteri la prezenta directiv i se citesc n conformitate cu tabelul de coresponden din anexa II. Articolul 17 Prezenta directiv intr n vigoare n a douzecea zi de la data publicrii n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolul 18 Prezenta directiv se adreseaz statelor membre. Adoptat la Strasbourg, 16 septembrie 2009.

Bibliografie
1. http://www.scritube.com/economie/SOCIETATILE-COMERCIALE1238816.php 2. http://eur-lex.europa.eu 3. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 4.
www.justice.gov.md

14