Manualul de Sanitare 2010

ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATII INSTALATH SANITARE ‘S) - Instalatii de alimentare cu apa rece si caida pentru cladiri civile si de productie; - Canalizarea apelor menajere si pluviale; ~ Instatatii pentru combaterea incendiilor; - Instalatii de gaze naturale, petroliere lichefiate si tehnologice; - Echipamente si materiale pentru instalatii sanitare si de gaze. Editura ARTECNO Bucuresti, RomaniaCuprins B CUPRINS 1, ELEMENTE GENERALE 1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarlor publice pentru instalaila sanitare, instalatile de alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalati pentru fluide tehnologice 4.1.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrérlor publice pentru instalafile sanitare, inctalatile de alimentare cv ap’ s canalizare, inslalatii de gaze $i instaatl pentsu fuide tehnolagice 1.1.2 reguli de elaborare a documentatiei de atribuire 41.1.8 Caietul de sarcini contine in mod obligatoriu, speciicati tehnice 1.2 Fazele de elaborare a documentatie! tehnico-economice penvu instalaile sanitare, instalatile de alimentare cu ap& si canalizare, instalali de gaze si instalatii pentru fluide tehnologice 1.2.1 Continutal - cacru af stusiuiu’ de prefezablitate . 1.2.2 Continutul - cadru al studiului de fezabiltate 41.2.3 Continutul - cacru al documentatei de avizare a lucrarior de investi 1.24 Proiectul tehnic 1.2.5 Detali de executie 1.2.8 Cartea constructiei 1.9 Tneadrarea obiectvelor de investi pubice pentru instaati de allmentare cu apa, cenalzare, gaze naturale ¢ifluide tehnologice, in sistemele de lucrari hicroedilare gi de gaze ale localitatilor 1.3.1 Autorizatia de construire 43.2 Planurlle ubanistice: PUG si PUZ 1.3.3 Avize $1 acorduri 14 Cerintele esentale de caltate si criterile de pertormante pent instaltile senitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale gi fide tehnologice 15 Reglementiri tehnice specifice pentru instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale } fluide tennologice 2, INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA 2.4 Surse de alimentare cu apa 2.2 Canttatea 9i caltatoa de ap& nevesara pentru cileritefolosinte. 2.2.1 Structura, normele generale si variatia consumurlior de apa 2.2.1.1 Sructura consumului de apa . . 2.2.1.2 Normele consumulul de apa oe . 2.2.1.3 Variaia consumului de apa. 2.2.2 Normele de cabtate ale apal necesare pent diferite folosinte 2.2.3 Procesele ¢i instalatile principale pentru corectarea calitati apel 2.24 Gestiunea si tarifarea consurnului de ap 2.2 Solutii pentru tratarea apel - 28 Sisteme gi scheme generale de instal de alimentare cu apa. : 2.8.1 Soluti privind sistemete si schemele generale de alimentare cu apd. 2.8.2 Criteril de clasficare gi conditii de realizare a instalatilor de alimentare cu apa din ansambluri de clad 2.4 Instalalintarioare de alimentare cu apa rece $i caid’ pentvu coneum menajer 241 Sout consbucve a scheme ale installer Inlwiorede almentae cap ree cle pentru consum menajer 2.4.1.1 Refeleinteiaare de alimentare cu ap& rece si cu ap caida de consum, in sistem cu contorizare colectiva 2.4.1.2 Retele interioare de elimentare cu ap rece si cu apa caldi de consum, Jn sistem cu contevizare individualé (pe apartament) 2.4.1.3 Refole interioare de alimentare cu apd rece si apa caida de consum, In sistem cu contorizare individuala la fiecare oblect sanitar sau crupuri de obiecte sanitare 2.4.1.4 Reabiltarea si modernizarea instalatilor interioare de alimentare cu apa rece $i apa caida de consum . 2.4.1.5 irmplcatits schimbéri' destinatei clairi asupra Instaatitr interioare de alimentare cu apa rece $i apa cald& de consum 2.42 Materale si echipamente spectice instaairinterioare de almentare cu apd rece si apa caida de consum . . ce . 2.4.2.1 Tet i ftingur metalica ere 2.4.2.2 Tevi gi ftingurt din materials plastice 2 10 10 4 12 212 Me 12 213 17 7 7 18 2 22 22 =22ER coprins 2.42.3 Armatur . ce . 2s 2.4.24 Aparate de masurd si contol : 26 2.42.8 Obiecte santas, armaturi si accesori : 27 2.4.26 Armaturi pentru aimenterea cu apa a obiectelor santare . 37 2.4.2.7 Accesorii pentru obiecte sanitare 40 2.42 Stabiirea tipurior,Geterminarea numéruid obiectelor sanitare si ampiasarea lor in pianurile de arhitecturé ale cli sin scheme 40 2.4.3.1 Stabilirea tipuriior si numarului obiectelor sanitare . 40 2.43.2 Amplasarea obiectelor sanitare in pianurie de arhitecturd ale cli sin scheme 45 2.44 Calcul hicraulic al conductelor de distribute @ apelreci si calde pentru consum menaier 48 2.4.4.1 Debit specitiee, ecivalent de debite,presiuni normale de utiizare pentu atméturie obiectelor sanitare : 46 2.44.2 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 46 2.4.4.3 Dimensionarea conductor §i calcul plerdeor totale de sarcina : 53 ~ Exomple de calcul 62 2.5 Instalatiinterioare de slimentae cu apa rece pent comaaterea incendilor 87 2.5: Elemente fundementale privind securtatea la incendiu a constructor si intalatiloraferente 87 28.1.1 Conceptla general privind securtatea la incendiy 87 2.5.1.2 Prescripi fundamentale priv securtatea fa incendiu @ Const uctir in axsamblu $i 2 principaeler pirti componente ale acestora 87 2.5.1.9 Preseriptile principale de proiectare si realzaro a instaatilorinterioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendlilor 92 2.5.2 Materiale si echipamente specifice instalatiilor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor a °3 2.5.2.1 Detectoare de incenaly 93 2.52.2 Convalele de detectie s\ semnalzare a incenilor es) 2.52.3 Hicean interior si echipamente de serviciu 94 2.52.4 Sprinklers co 96 25:25 Drencere a 98 2.5.26 Aparate de contral si semnalizare (ACS)... oo 98 25.27 Pulverzatoare : 2198. 2.5.28 Tow itngur si armatur Sige 2.53 Instalati cu hceant interior! penitu combaterea incelilor 99 2.5.3.1 Soluti constructive 51 scheme cle intalailr de aimentare cu apa rece a hicantior .... . 99 25.3.2 Dimensionarea conductelor_instalatilor de simentare cu apa rece a hidrantlor interior pent combaterea incendiior oe : : Pieces AOR ~ Exemple de calcul cl 103 2.54 Instalatit automate cu sprinklere pentru conbaterea incendilor Lo 08 2.1.1 Echiparea tehnicd a clidrlor cu instalati automate cu sprilere 405 2.8.4.2 Soluti constructive si scheme pentu instalati cu sprinkle... volo 07 28.4.3 Calcul hicrauic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprirkerelor 112 Exemplu de calcul... ves 14 25.5 instalei cu drencere pentru combaterea incendior : 15 25.6.1 Echiparea tehricd a clirior cu instalai cu crenoare 115 255.2 Soluti constructive si scheme ale instaatilor de aimentare cu apa a drencerelor 115 25.5.3 Dimensionarea conductelorinstalatilor de amentare cu apa rece @ drencerelor 118 2.66 instalai fxe de stingere @ incendiuiui cu apa pulverzaté vo 119 2.5.6.1 Echiparea tehrica a clidilor cu instaati fixe de apa pulverizaté 118 2.56.2 Solu constructive si scheme pentru instlati fixe cu apd pulverzata 118 2.56.3 Dimensionarea conductor instaatie fixe de stins incendivi cu apa pulverizaté 121 2.5.6.4 - Exemple de calcul 121 26 Rejele exterioare do simentare cu apa rece din ansembiuri de cl 132 2.6.1 Sisteme, scheme si conditi de realzare a rejeelor exterioare de almentare cu apa rece din ansambiir de clad 192 2.6.1.1 Alcatutea si clasticrea reteelorexterioare de alimentare cu apa rece gz 2.6.1.2 Retele exierioare de distribute @ ape rec in ansambkri de clair 192 2.6.1.9 Racordarsa instalatilorinterioare la reelle exterioare de alimontare cu apa sau la surse (bransamente) oo 138 2.6.4.4 Amplasarea (pozarea) refelelor exterioare de alimentare cu apa rece 134 2.6.2 Nateriale =| echipamente specitice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece din ansamblur de clécin aoe : voces 26.2.1 Conducte si amar... : 182 2.6.2.2 Hicranti exterior! pentu stingerea incendiior Dee 185,2.6.2.3 Hickanti pentru stropit spatil verzt . 2.6.3 Dimensionaraa retelefor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.3.1 Stabilrea tipurior si numéruiui punctelor de consum alimentate cu apa rece din retelele exterioare 2.6.8.2 Debite specitice si dobite de calcul pentru dimensionarea canductelor exterioare e Gistrioutie a apei rect in ansambluri de cidciri 26.2.3 Dimensionarea conauctelor retelelar exterioare de distibutie a apel rec! in ansambluri de cldri gi calculul pierderilor totale de sarcing 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de brangament 2.6.4 Exemple de calcul 2.7 Instalatit pentru acumularea (stocarea) apei reci 2.7.1 Solutii constructive $1 scheme pentru realizarea instalatiior 2.7.1.1 Rezervoare la sol $i Ingropate in sol 27.1.2 Castele de apd 27.1.3 Rezervoare de indltime 2.7.2 Caleulul volumuli neceser (capaci) rezervoareior pentru acumilarea apel reci 27.2.1 Caloulul volumuiui rezerve/ de apa pentru combaterea incendiuiui 2.7.2.2 Selculul volumului rezervel de apa pentru cazuri de avarii . 2.7.2.3 Calculul volumului de compensare pentru consumut de apd in scopuri menajere sau industiale . 2.7.8 Caleulul hidraulic al conductelor aferente rezervoarelor de acumulare @ apel reci 2.7.3.1 Determinarea diametului gi numdrului robinetelor cu plutitor 27.3.2 Dimensionarea conductei de preapiin si a conductel de golve @ rezervorull de acumulare a apei reci : 2.7.4 Exemple de calcul 2.8 Instalatit pentru ridicerea presiunil apei reci 2.8.4 Elemente de_baza privind funclionaree pompelor In installa hidraulice 2.8.1.1 Clasificares pompelor 28.1.2 Curbele caracterstice la turatie constanta, ale unei pompe centrifuge 2.8.1.9 Calcululindltimil de pompare a apei . 2.8.1.4 Determinarea punctului de functionare a instaiatiei de pompare. Energia specifica de pompare a apei 2.8.1.5 CaloullinSltimy geocezice de aspirate, Cavitatia pompelor 2.8.1.6 Functionarea pompelor cuplate i 2.8.1.7 Reglarea pompator 2.8.2 Material, aparato, schipamente si agregate pent instalatile de pompere a apci 2.8.2.1 Pompe ce cee 2.8.2.2 Recipiente de hicrotor 2.8.2.3 Rezervoare tampon : 2.8.2.4 Aparate de automatizare, siguranta si contro! pentru insalati de pompare a apei 2.8.3 Soluli constructive, scheme si dimensionarea instalatilor de ridicare a presiunil apei rect 28.3.1 Instalati de pompare a apel, cuplate cu rezenvar tampon si récipiente de hidrafor . 2.8.3.2 Grupuri de pompe cu turatis variabilé, cuplate Tn paralel (sistem HYOROMULT!) 2.8.8.3 Instatati de pompare a apei, cuplate cu rezervor tampon si rezervoare de Inaltime 2.8.3.4 Particularitati ale instalalilor de pompare a ape necesara stingerii incendiului 2.8.4 Exemple de calcul .. .. . o 2.9 Instalati centrale pentru prepararoa apei calde de consum 2.9.1 Solutii constructive si soheme de instaati 2.9.1.1 Elemente ce 828 pentru adoptarea soluilor constructive $i schemelor de Instalati 2.9.1.2 Instalatii centrale de preparare a apei calde de cansum, in sisteme cu acumulare 2.9.1.3 Instalati centrale de preparare a anei calde de consum, In sisteme far& acumulare 2.9.2 Materiale si echipamente pentru instalatil centrale de preparare @ apei calde de consum 2.9.2.1 Schimbatoare de caldura 2.9.2.2 Pompe de circulatie a apel calde de consum 2.3.2.3 Armalur de inchidere, reglare, siguranta si control 2.9.3 Calcul instalatilor centrale de preparare a apei calde de consum 2.9.3.1 Debitul de calcul pentru apa calda de consum 2.9.3.2 Necesarul de calduré pentru prepararea apei calde We consum 2.8.3.8 Calculul termi¢ at boiterului 2.2.3.4 Calcul volumulul (capecitti)rezervoarelor(acumulatcarela) de apa caida ((8r& sorpentina interioara de incalzre) 29.3 Caleulut termi al schimbatcarelor de caldora recuperative, cu cvculavia agentilor termict in contracurent . Cuprins o 135 135 135 137 143 143 143 148 148 148 ag 180 180 150 151 182 183 154 184 185 2186 156 156 156 187 158 188 oo 158 161 164 164 165 165 165 165 168 168 168 169 170 172 172 172 72 175 w7 07 177 178 178 178 178 178 oe 78 179A coprins 2.9.4 Retele de conducte pentru distibutia $I circulalia ape calde de consum 2.9.4.1 Retele de conducte pentru distributia apei calde de consum 2.9.4.2 Retele de conducte pentru circulatia apel calde de corsum 2.9.4.3 Calculul pierderilor de cAldird ale retelelor de transport s\ diswlouire a apel calde de consum 2.9.4.4 Caloulul debitelor de apa din conductele de circulatio 2.9.5 Exemple de calcu! 2.6 Uilizarea surselor regenerablle pent preperarea apei calde ce consum 2.9.6.1 Utilizarea apelor geotermale pentru prepararea apel calde de consum 2.96.2 Utiizarea energiel gootermale cu Pompe de calduré pentru prepararea apei calde de consum 2.96.3 Utilzarea energiel solare pentru prepararea apei calde de consum 2.10 Instalati locale pentru prepararea apei calde de consum 2.10.1 Aparate electrice pentru prepararea localé a apei calde de consum 2.10.1.1 Incalzitoare electrice instantanee 2.10.12 Bollere electrice 2.10.2 Aparate pentru prepararea localé 9 apei calde de consuim, folasind gaze naturale 2.10.2.1 Incalzitoare instantanee de apa. 2.10.2.2 Boilere generatoare de apa caida 2.10.3 Cazano pentru prepararea local a apel calde de consum 2.11 Tehnologil ce executare gi montare a instalatilor de alimentare cu apa 2.11.1 Organizarea luerarlor de executare si montare a instalatilor de alimentare cu apa 2.11.2 Trasarea instalatilor interioare de alimentare cu apa rece si calda de consum 2.11.3 Executarea strépungetilor si sliturilor in elemente de constructie in vederea montarit instalailorintericare 2.11.4 Tehnologia de executare si montare a retelelor interioare de conducte si a armaturilor anexe 2.11.4.1 Executarea si montarea conduttelor principale de distribute a apei 2.11.42 Montarea coloanelor 2.11.43 Montarea conductelor de leg&turé de la coloane la armaiturila obiectelor sanitare 2.11.4.4 Montarea armiatuilor obiectelor sanitare 2.11.5 Montarea obiactelor sanitare gi a accesorillor acestora 2.11.6 Tehnologia de executare si montare a conductei de brangament 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece cu apa cald de consum 2.11.71 Montarea subterand a conductelor refelelor exterioare cu alimertare cu apa rece . 2.11.7.2 Montarea aeriand a conducteior refelelor exterioare de alimentare ou 298 2.11.8 Montarea echipamentelor si utiajetor 2.11.8.1 Montarea pompelor si racordarea la instalatie 2.11.82 Montarea echipamentelor de pompare a apei, cuplate cu recipiente de hidtofor 2.11.83 Montarea rezervoarelor 2.11.8 Probarea $i receptia instalatilor cu apa 2.11.9.1 Probarea si receptia instaatior interioare de alimentare cu apa rece si apa caida de consum . 2.11.92 Probarea gi receptia retelelr exterioare de alimentare cu apa 2.12 Exploatarea instalatilor de alimentare cu apa 2.13 Exploatarea instalatilor de alimentare cu apa 2.13.1 Sisteme si tehnologii de reabilitare si modernizare a conductelor 2.13.2 Metode de reabilitaresi modernizara a conductelor de alimentare cu apa 2.13.2,1 Metoda Compact-Pipe 2.13.22 Metoda Stipline 2.18.2.3 Metoda Subtime 2.19.24 Metoda GFK-Liner 2.1325 Swageliming 2.1326 Metoda Rolldawn 2.13.27 Metoda Short Liner 2.18.28 Metoda Berstuning 2.13.29 Metoda Pilot Pipe... . 2.18.2.10 Metoda Microtunneling 3, INSTALATII DE CANALIZARE 3.1 Caracteristcile apelor uzate si normele de protectie a mediuiu 3.1.1 Caracteristicle apelor uzate 3.1.2 Conditile de evacuare a apelor uzate in canalizirle localitatior si normele de protectie ‘a mediuiui 3.2 Sisteme si scheme generale de realizare @ instalatilor de canalizare 3.3 Instalatil interioare de canalizare a apelor uzate menajere 181 18 182 183 185 185 189 189 192 192 208 205 208 205 205, 205 208 208 208 208 208 207 207 207 209 208 210 210 210 a ait 212 212 212 212 219 213 213 214 i214 215 218 216 216 27 217 218 - 218 218 219 219 220 220, 228 224 204 228 227Cuprins iv | 3.8.1 Solutii constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate menajere < Ber 3.3.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menaiere . 227 3.8.1.2 Conducte de ventilare naturalé a retelei de canalizare a apelor uzate menajere 230 3.3.1.3 Racordarea instalatilor interioare de canalizare @ apelor uzate la reteaua exterioara ccanalizare = 281 3.8.2 Materale si echipamente specifce instalatilor nterioare de canalizare a apelor uzate menajere . «282 3.8.2.1 Tew, tubUri si piese de legaturd pentru canalzar 232 3.8.2.2 Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare 234 9.3.2.3 Sfoane pentru obiecte sanitare, masini de splat vase si masini de spalat rute co 238 3.3.2.4 Sifoane de pardoseals coe coe 235 3.3.2.5 Inchizatoare cu sertar contra refuléri apei uzete .- . 238 8.8.3 Dimensionarea conductelor rejelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere 238 3.0.3.1 Debite specttice, echivalenti de debite si debite de calcul 238 3.8.8.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canslizare a apelor uzate menajere . ..238 Exemple de calcul 238 3.4 Instalati interioare de canalizare @ apelor uzate industriale 263 3.4.1 Solutii constructive pentru ratelele interioare de canalizare a apelor uzate industriale 263 3.4.2 Materiale specifice instalatilor interioare de canalizare a apelor uzate industrale 263 3.4.3 Dimensionarea conductelor refelel interioare de canalizare a apelor uzate industiisle........ . 264 3.4.3.1 Debite specifice si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate industriale 268 3.4.8.2 Caleululhidraulio de dimensionare a conductelor de canalizare @ apelor uzate industriale . 264 3,5 Instalatilinterioare de canalizare a apelor meteorice 264 3.5.1 Solutii constructive pentru instalatile interioare de canalizare a apelor meteorice 264 3.5.2 Materiale si echipamente specific instalatilor de canalizare a apelor meteorice 265. 3.83 Dimensionarea conductelor retelei interioare de canalizare a apelor meteorice . . 267 3.5.3.1 Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice si debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor 3.5.3.2 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de canalizare a apelor meteorice 267 3.5.4 Exemple de calcul . . . -278: 136 Retele exterioare de canalizare din ensambluri de clair 2.278 36.1 incadrarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de lid in schemele si sistemele de canalizare a localitatior veces 276 3.6.2 Materiale si echipamente utlizate la realizarea refelolor exterioare de canalizare din ansambluri de clad... 2 276 3.6.3 Construct accesori ale refelelor exterioare de canalizare din ansambiwi de clade 277 3.6.4 Dimensionarea conductelor retelelor extericare de canalizare din ansambluri de cladiri = 278 3.6.4.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor 278 3.6.4.2 Dimensionarea conductelor retele exterioare de canalizare din ansambluri de clidi «284 3.6.4.3 Dimensionarea gurllor de scurgere ..... cette eeee etree reece 281 3.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor coe : : coerce 282 3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentie . 282 3.6.5 Profilul longitudinal al retelei exterioare de canalizare din ansamnbluri de cdi - 282 3.6.6 Exemple de calcul . . . wees 282 8,7 instalatii de pompere a apelor de canalzare + 287 3.7.1 Solutii constructive 51 scheme pentru install de pompare a apolor de canalizare = 287 3.7.2 Echipamente si ulaje specifice folosite pentru pomparea apelor de canalizare............. 287 3.7.3 Calculul instalatilor de pompare a apelor de canalizare. 289 = Exemplu de calcu! . . cee 299 3.8 Instalail locale de epurare a apelor uzate . 291 3.8.1 Procedee, procese si scheme generale de opurare a apelor urate 2 284 3.8.1.1 Procedee de epurare 291 3.8.1.2 Procese principale folosite fa epurarea apelor uzate cee 291 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzate 293 3.8.2 Echipamente, utilaje sl aparate pentru epurarea localé a apelor uzete 295 38.2.1 Gratare 6) site - wees sees 2 295 3.8.2.2 Separatoare de nisip, némol sau resturi alimentare 295, 3.8.2.3 Separatoare de grésimi sau uleiuri 296 3.6.2.4 Echipamente si instelail locale de epurare chimic& a apelor urate 299 3.8.2.5 Echipamente ¢i instalalit locale de epurare mecano-biologica artiiciala a apelor uzate ... . 300 3.8 Tehnologii de executie si moniare a instalatilor de canalizare » 801 3.9.1 Soule, utlaje gi dispozitive folosite la executia si montarea instalatilor de canalizare 301Cuprins 3.8.2 Montarea refelelor interioare de canalizare . 303 3.8.3 Racordarea obiectelor sanitare la releaua interioaré de canalizare 303 3.9.4 Montarea receptoarelor de ape meteorice .. 307 3.9.5 Executarea retelelor exterioare de canalizare din ansambluri de cladini 307 9.8.5.1 Trasarea si executarea ganturiior pentru montarea tuburilor de canalizare --. 807 3.8.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare 307 3.95.2 Executarea constructilor accesorii ale retelelor exterioare de canalizare 208 2.9.6 Probarea si receptia instalatilor de canalizare ces 208 3.9.6.1 Instalati interioare 303 3.96.2 instalatilor exterioare de canalizare 308 2.9.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructunilér de exploatare 2 instalatilor de canalizare . 208 4, INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 310 4.4.1 Categori de bazine de inot . . 310 4.1.2 Calitatea apei din bazinele de not... 311 4.1.3 Soluli constructive gi scheme de realizar a Instalatlor nidrauice pentru Bazine de inot 312 4.4.8.1 Schema generald a instalatilor ce tratare a ape! cee B12 4.1.3.2 Dispoaitve de preluare de suprafaté: deversoare, sparge-val, rigoe, skimere 312 4.13.3 Prize de aspiratie . cece O13 4.1.34 Prize de fund (piese de evacuare) . . 313 4.13.5 Duze de inject : . 313 4.1.3.6 Disporitive (echipamente) pentru inot in contracurent a4 4.1.3.7 Dispozttive (echipamente) pentru hidroteraple . 314 4.1.3.8 Dispozitive (echipamente) pentru spslarea bazinelor de inot . sts 4.1.4 Dimensionarea instalatilor hidraulice ale bazinelor de inot .. . oe 314 4.1.4.1 Debitul de calcul cos 314 4.1.4.2 Calcul instalatiet de tratare a apel . 314 4.2 Bal publice : . 316 4.3 Bucdtdri mari pent restaurante, hotelur, spitale, canting... . 37 4.4 Spitale, policinici, complexe balneare 317 4.5 Spalatoni de rufe si curétatori chimice ..... 318 4.6 Closete publice - . oe 818 4.7 Fantani arteziene cu jocuri de ap . 320 4.8 Fantani publice pentry baut ap coe 322 4.8 Instalati pentru stropit spatii verzi . 323 4.10 Instalatii de alimentare cu apé si canalizare in piete publice fixe sau volante, amplasate in aer lier... . : . 928 5. INSTALATII SANITARE IN CLADIRI IZOLATE 5.1 Instalatii locale de alimentare cu apa rece : soe 326 5.2 Instalatii locale de canalizare : wo 826 6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE: 6.1 Proprietatile fizice principale ale gazelor naturale combustibile 330 6.1.1 Stari de referinté pentru gaze naturale combustible 330 6.1.2 Treptele de presivni in instalatle de gaze naturale combustible . 330 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile . .. . . 330 6.1.4 Vascozitatea gazelor naturale combustible cones . 2.830 6.2 Arderea gazelor naturale combustibile . . . 330 6.2.1 Temperatura de aprindere a : 331 6.2.2 Limite de amestec . : 331 6.23 Viteza de ardere . . 2.834 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia : . . = 832 62.5 Caleulul erderi gazelor naturale combustibile . beeen 2. 832 6.2.6 Ardere complet, ardere incompletd ceo . 335 62.7 Contralul arderil 335 6.3 Materiale 5) aparate pentru instalati de gaze naturala combustible foo 2. 837 6.3.1 Tevi gi ftinguri metalice . ces : -. 337 6.3.2 Tevi si fitinguri din polietilena (PE) de inalté densitate cotenee ees .. 337 6.3.3 Armaturi . . -. 837 6.3.4 ArzBtoare de gaze naturale combustibile . ce 838 6.3.5 Aparate de utllizare a gazelor naturale combustible : wees eee 889Cuprins 6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive si armaturi de sigurants si blacare 6.3.6.1 Oetectoare de gaze 6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustible 6.3.6.3 Dispozitive de siguranta cu faci de veghe 6.3.6.4 Supape de siguranta 6.37 Filtre de praf pentru gaze naturale combustible 6.3.8 Separatoare de ichide 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 6.3.8.2 Senaratosre centritugale 6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustibile 6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actionare direct 6.5.9.2 Reguiatoare automate de presiune, cu actionare indirect’ 8.3.10 Aparate peniry masurarea 6 Inregistrarea debitelor de gaze naturale combustbile 6.10.1 Contoare volumetrice . 6.3.10.2 Contoare diferentiale 6.3.95 Apavate pentru mAsurarea presiunii gazelor naturale combustible. 6.4 Instalati interioare de utlizare a gazelor naturale combustibile 6.4.1 Condit pentru utlizarea gazelor naturale combustibile in cladini 6.4.2 Solutt constructive si scheme de realizare a instalailorinterosre de utitzare 2 gazelor naturale combustibile 6.4.2.1 Scheme generale de ceatzare 4 instalatior intercare de gaze naturale combustible 6.4.2.2 Soluti constructive pentru racordarea aparatelor de utlizare si a arzBtoerelor de gaze naturale combustible Ia reteava de conducte 6.4.2.3 Solutii constructive pentru realizarea retelel interioare de distributie 2 gazelor naturale combustible 6.4.2.4 Asigurarea aerului neceser arderi si evacuarea gazelor de ardere 6.4.3 Dimensionarea conductelor instalatilor interioare de utlizare a gazelor naturale ‘combustible de joas8 presiune 6.4.3.1 Debite de calcul peniru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibie de joasa presiune 6.4.8.2 Stablivea céderior de presiune disponibile pentru dinensionares conductelor instalatior interioare de gaze naturale de joasA presiune 6.4.3.3 Dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibite ~ Exemple de calcul 65 Bransamente si racorder ale instalatilor Interiors la retelele exterioare de gaze naturale combustbite 66 Stati si posturi de reducere si reglare a presiunii si masurare a debitelor de gaze naturale combustiolie 6.6.1 Stati cu © singurd treapta de reducere si réglae a presiuni sl masurare a debitulul de gaze naturale combustibile . . 6.62 Stafi cu dovd sau mai multe trepte de reducere si regiare a presiunli si masurare 2 debitelor de gaze naturale combustibile 6.533 Posturi pentru reducerea si replarea presiunil i m&surarea debitelor de gaze naturale combustibile 6.8.4 Construct pentru stall si posturi de reducere si reqlare @ presiuni si masurare 1 debitelor de gaze naturale combustibile 6.7 Rejele exterioare de gaze naturale combustible 6.7.1 Solutii constructive si scheme pentru retelele exterioare de gaze naturale combustible 6.7.2 Protectia anticorasiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2.1 Caurele care provoacd coroziunea conducteior metalice peniyu transportul si distibutia gazelor naturale combustible 6.7.2.2 Masurile de protectie anticorosivg a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.3 Dimensionarea conductelor retolei exteioare de gaze naturale combustinile 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor refelelor exterioare de gaze naturale combusts 6.7.3.2 Stablrea cderilor de presiune disponibile pentry dimensionarea conductsior rejelelor exterioare de gaze naturale de joasa presiune 6.7.3.3 Dimensionarea conductelor ratelei exterioare de gaze naturale combustibile (presiune medio sau redusa) 68 Tennologia de executare si montare a instalailor de gaze naturale combustible 6.8.1 Tehnologli de montare a instalatilor interioare de gaze naturale combustibile 399 333 340 341 341 342 342 342 342 342 344 348 345, 345 346 346 348 246 348 348 349 350 351 952 365 367 367 367 2 368 368 370 3706.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustible 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustible 3 instalalie interioare 6.8.1.3 Montarea retelel interioare de distributie 2 gazelor naturale combustibile 6.8.1.4 Montaraa arzétoarelor si aparatelor de utiizare 6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilor interioare de gaze naturale combustible 6.8.2 Tehnologia de montare a bransamentelor de gaze naturale combustibile 6.8.3 Tehnologia de montare a stator si posturilor pentru ‘educerea $i reglorea presiunil gazelor naturale combustibile 6.8.3.1 Amplasarea ¢! montarea echipamentolor 6.8.3.2 Probarea ¢i receptia statilor 6} posturilor de regiare 6.8.4 Tehnologia de montare a retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.8.4.1 Montarea subterand a retelelor exterioare de gaze naturale 8.8.4.2 Montarea aoriana a retelelor exterioare de gaze naturale 6.8.4.3 Probarea si recepiia retelslor extericare de gaze naturale combustibile 6. Elemente necesare pent elabsrarea instructiunilor de exploatare 2 Instalatilor de gaze naturale combustibile 7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE 7.1 Proprietatile principale ale gazelor petraliere lichetiate 7.2 Arderea gazelor petroliere lichefiate 7.3 Materiale, aparate si buteli pentru gaze petrolere lichefiate 7.3.1 Tex si fitinguri metalice 7.3.2 Racorduri flexibile 7.3.3 Recipiente pentru gaze petrolere lichefiate 7.3.8.1 Recipiente mobile (buteli) pentru gaze petroliere lichefiate 7.332 Recbiente stable penru gaze petal icheiate 7.34 Armatur « 7.3.4.1 Robinete pentru conducte « 7.3.4.2 Robinete pentu buteli de gaze petvoliere lichefiate 7.3.4.3 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze petvoliere lichefiate 7.3 Regulatoare de presiune pentru gaze petroliere lichefiate 7.38 Contoare de gaze petroliere lichefiate 7.3.7 Arzatoare si aparate de utlzare pent gaze pevoliere lichetate 7.4 Instalatiinterioare de ullizare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1 Solutii constructive si scheme pentru instalati intericare de utiizare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.1.1 Insta interioare de gaze pevoliee lichefiate, cu conducte din tevi din ote! 7.4.1.2 Instalat locale de gaze petioliere lichefiate, cu racordurl flexible 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din otel pentru instalatii de gaze petroliere lichefiate - Exemple de calcul 7. Instalati exterioare de gaze petraliere ichefiate 7.5.1 Instalati de depozitare in recipiente mobile (butelil a gazelor petrolere lichetiate 7.5.1.1 Schema generala si functionarea instalatiel de depozitare in recipiente mobile a gazelor petrolere lichefiate 7.5.1.2 Constructia instalatiei de deoozitare in recipionte mobile @ gazelor petroliere lichefiate 7.5.2 Instalatit de depoztare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichefate | 7.8.3 Retele exterioare de gaze petroliere lichefiate 76 Tehnologi de executare si montare a instalatilor de gaze petrolerelichefate 7.6.1 Montarea instalatilor interioare de gaze pevoliere lichefiate 7.6.1.1 Montarea instaatilor iterioare de gaze petroliere lichefiate, cu conducte cu tevi din otel 7.6.1.2 Montarea instaatilor interioare de gaze petrotiers ichs (ou racorduri Aéxibile 7.6.2 Montarea instalatilorexterioare de gaze pevoliere Ichefiate 7.6.2.1 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente mobile 2 gazelor petralier lichefiate 7.6.2.2 Montarea instalatilor de depozttare in reciente stable 2 gazslor petroliere lichefiate 7.6.2.3 Montarea retelelor exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.8.3 Proberea ¢i recoptia instalailor de gaze petroliera lichefiate fate, -370 370 370 art art an 372 = 872 372 372 372 373 373 373 378 378 376 376 378 378 376 377 37 377 37 378 378 379 - 379) 379 379 378 380 381 381 362 382 382 382 383 384 384 384 = 384 385 385 385 385 ~ 386 386Cuprins ge 7.8.3.1 Proba preliminar& . . 386 7.8.3.2 Proba oe rezistenta : 386 7.6.3.3 Proba Ge etenseltate 386 7.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatllor de gaze petroliere lichefiate .. . . vo 887 8, INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalati de aer comprimat 390 8.1.1 Soll constructive si soheme pentru realizarea instalatilor de aer comprimat 390 2.1.1.4 Elomentele componente si clasificarea instalatiior de aer comprimat -- 390 8.1.1.2 Instalatit locale de aer comprimat . . 390 8.1.1.8 Instalatt centrale de aer comprimat . 390 8.1.14 Releaua de conducte a instalatie centrale de aer comprimat 391 8.1.2 Materiale, echipamente si utlale specifice instalatilor oe aer comprimat 392 8.1.2.1 Compresoare de aer -- 392 8.1.2.2 Rezervoare-tampon pentru ar comprimat _— . » 333 8.1.2.5 Filtre de aer : : 2 398 8.1.2.4 Uscditoare de aer comprimat 393 8.1.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de aer comprimat . - 384 ~ Examplu de calcul... . 385 8.2 Instalati de oxigen . vo 895 8.2.1 Propristie ¢) ulizarte oxigeoulul . 395 8.2.2 Solutii constructive si scheme pentru instalafi de oxigen oe 896 8.2.2.1 Instalatii pentru distibutia si utiizarea oxigenului gazos . . 396 8.2.2.2 Instalalii pentru transportul si distributia oxigenuiui lichid 397 8.2.3 Materiale, echipamente si aparate pentru instalatii de oxigen : . 397 8.2.3.1 Conducte.si armaturi . ces 397 8.2.8.2 Buel de oxigen 398 8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen . 2. 898 2.2.4 Dimensionarea conductelor de cistributie a oxigenulul gazos vo 898 + Exémplu de calcul 308 8.8 Instalati de acetilens 399 8.3.1 Propritatilo si utlizarile acetilenei Le 399 8.3.2 Solutii constructive si scheme pentru instalatii de acetilona . -- 393 8.3.2.1 Stati centrale fientru producerea si cistributia acetilenel : 339 8.3.2.2 Retele de condycte pentru distributia acetilenei . 399 8.3.2.3 Instalati locale pentru distribu ¢i utlizarea acetilonei . . = 400 8.3.3 Material si aparate pentru insialatile de acetien’ co AO 8.3.3.1 Generatoare de acetilond .... ce 401 8.3.3.2 Aparate pentu spalarea, epurarea si ricrea acetiénei coe 401 8.3.3.8 Dispozitive de siguranta pentru instalatile de acetilend - secs 402 8.3.3.4 Buteli de acetilend . ce 402 8.3.35 Reductoare de presiune pentru acetiona . cee 402 8.3.36 Tavi, ftingur si armaturi peniu instalatit de acetlend, 402 8.3.4 Dimensionarea instalatilor de acetilen’ : . 402 8.3.4.1 Debitul de acetiiend pradus de un generator . 02 8.3.42 Debite de aps necesare pentru producerea si crea acetilenei | vee 402 8.9.4.3 Dimensionarea canductelor pentru distrbutia acetiene| 403 = Exemplu de calcul . . : 403 8.4 Install de hidrogen . ce : 403 8.4.1 Proprietatie si utilizarile hidrogenulul : oo A403 8.4.2 Instalatii pentru distributia hidrogenulul sees AO 2.5 Instaiatil cu fide tehnologice folosite pentru combaterea incendilor 403 6.5.1 Instalati cu dioxid de carbon . : 403 6.5.1.1 Proprietitie dioxidului de carbon ca substanta de stingere a incendie 1403 8.5.1.2 Echiparea tehnica a clédirlor cu instalatii de stingere a incendilor cu dioxis de carbon . cee 404 8.5.13 Soluti constructive si scheme penty instalai de stingero a incendilor cu dioxid de carbon so 404 6.5.1.4 Materiale, echipamente, cispozitve si aparate pentu instalatile de sting incendi ‘ou dioxid de carbon : . . 408 8.5.1.5 Dimensiunea conductelorinstaiatilor cu dioxid de carbon. cee O08 8.8.2 Instalatii fixe de stingere a incendilor cu FM200 407EQ conries 85.2.1 Proprietatile substantei de stingore a incendillor FM200 8.5.2.2 Soluti constructive si scheme pentru instalali de stingere @ incendillor cu FM200 8.5.3 Instalagi cu azot 8.5.3.1 Proprietatle azotului ca substanta de stingare a incendiului . 8.5.3.2 Soluti constructive si scheme pentru instalafi fixe de inertizare sau stingere a incendillor cu azot 8.5.3.3 Dimensionarea instalatilor fixe de inertizare sau stingere a incendfilor cu azot 8.5.4 Instalatii de stingere a incendilor cu spuma 8.5.4.1 Propriatatile spumantilor concentrati si ale spumet folosite la stingerea incendillor 8.5.4.2 Soluti constructive si scheme pentru instaiatile de stingere a incendillor cu spuma 8.5.4.3 Dimensionarea instalatilor de stingere cu spuma 4.5.5 Instalatii cu pulberi stingatoare de incendiu 8.5.5.1 Proprietfile pulberilor stingatoare de incendiu 8.5.5.2 Soluli constructive si scheme pentru instalatit cu pulberi stingatoare de incendiu 86 Tehnologli de executare si montare a instalatilor CU fluide tehnologice 8.6.1 Instalatil de aer comprimat 8.6.2 Instalatii de oxigen 8.6.3 Instalatil de acetilen& 8.6.4 Instalatl cu fluide tehnologice folosite pentru combaterea incendilor 8.7 Elemente necesare pentru elaborarea instuctiunilor de exploatare a instaatilor cu fluide tehnologice . ‘9. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTELOR ENERGETICE A INSTALATILOR DE APA CALDA DE ConsuM 8.1 Obiect, domeniul de aplicare, acte normative conexe, terminolagi, notati 8.1.1, Obiectul metodologie: si domeniul de apiicars 9.1.2. Acte normative conexe, terminologi, notati 9.1.8. Notafi, unitéti de masurd 9.2 Clasificarea instalatilor de alimentare cu apa cald’ de consum 9.2.1. Sisteme de preparare a apel calde de consum in functie de numarul de surse de energie Si de zone de distributie 9.2.2. Sisteme centrale de preparare a apei calde de consum in functie de sistemele de incdlzire 9.2.8. Combustibiuf utlizat pentru cazanele centralelor termice 9.2.4, Regimul de alimentare cu apa rece 93 Energia ut pentru instalatile de alimentare cu apa calda de consum 9.3.1, Elementole componente ale insialatiei de alimentare cu apa calda de consum 9.3.2,Plerderile de caldura aferente instalatiel de alimentare cu apa caida de consum 9.3.8, Perioadele de calcul 9.4 Recuperarea pierderilor de célduré 195 Energia auxilaré total necesara pent instalatia de alimentere cu apa ealdé de consum 96 Necesarul de caldurd pentru prepararea apei calde de consum (energia util neta) 407 408 408 408 408 409 ayo 410 an 413 413 413 416 aia a4 418 41s ANS ANS 418 418 420 424 421 422 9.6.1. Necesarul de céldura pentru prepararea apei calde de consum, pe baza volumului de apa furnizat la consumator 9.6.2. Temperatura de utlizare a apei calda 9.8.3. Temperatura apei reci 9.6.4. Volumul necesar de apa calda de consum 9.6.4.1. Volumul necesar de ap calda de consum calculat cu debite specifce 8.6.4.2. Volumul necesar de api calda de consum calculat pentru locuinte unifamiliale 9.65. Volumul de apd caldd de consum corespunziitor pierderiior si risipel de apd, calculat cu pierderi specifice de ap calda de consum 9.6.6. Volumul de apa caldé de consum corespunzétor pierderilor si rsipe! de apa, calculat cu coeficienti adimensionali 9.6.7. Volumul de apa caida de consum corespunziter pierderilor si risipel de ap, caloulat cu valor tabefare 9.7 Metoda de calcul a necesarului de energie termicd aferent sistemelor de distbute a apel calde de consum 9.8 Pierderle de cdldurd pe conductele de distrbutie @ apei calde de consum 9.8.1. Generalitat . 420 423 423 423 423 424 424Cupeins [EG] 9.8.2, Plerderile de caldurd ale conductelor de distributie calculate in functie de marimea supratete! locuibile 424 0.8.2.1. Metoda de calcul simpliteata : 424 9.8.2.2. Metoda cu date intabulate 24 9.8.8 Pierderle de célour’ pe traseul conductelor de distribute, calculate pe beza tipurior de armaturi pentru consumul apei calde 404 9.8.4, Pierderile de caldura pe traseul conductelor de distributie, calculate utlizand o metod’ detaliaté de calcul ADs 8.9, Piorderle de céldur’ aterente une! rele de cistribute a ape’ calde de consum, in cazul prezentei refelei de recirculare a apei calde de consum 428 2.9.1, Determinarea plerderilor de cildurd pe conductele de recitculare a apel calde de consum utillzand lungimea tronsoanelor 428 9.9.2, Determinarea pierderiio: de caidurd pe 0 conducta de recktculare a apei calde de consum jn petioada de nefunctionare a pompei . 428 18.10. Pierderle de cdldura aferente echipamentelor montate la punctele de consum 428 9.11. Plerderile auxiiare de energie ferent sistemelor de distributie @ apei calde de consum 428 9.12, Pierderi auxiliare de energie necesara pentru inciizirea electrica a traseelor 426 9.13. Energia auniliara necesara functional pompelor 426 9.19.1, Metod# simplicaté de calcul a energie’ electrice necesara pompelor . 426 9.13.2. Metoda detaliati de calcul a energie’ electrice necesare pompelor 9.14, Pierderi de caldura recuperabile, recuperate si nerecuperabile aor 9.15. Metoda de calcul a necesarului de energie fermica aferent echipamentelor de preparare si acumulare @ apel calde de consum 4ar 9.15.1. Pierderile de calduré prin mantaua acumulatorului de apa cald8 de consum 427 9.18.2. Piarderile de caldura aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum ar 9.15.3, Pierderile aferente sistemeior de preparare @ apei calde de consum peniry alte tipur de clade 407 8.16. Proportile de calcu ale c&ldusi necesare prepara apel calde monajere in sistemele combinate 427 9.16.1. Instalatii cu generatoare multiple . 428 9.16 1.1. Pletderile de energie termicd pentru goneratoare alternative o 2428 ANEXE . 431I. Instalatii sanitare Capitolul = 1 Elemente generaleEA _covitotwt 1: Elemente generale 1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatille sanitare, instalatiile de allmentare cu i canalzare, (tat le gaze si instalatii pentru Shiaide tehnologice 1.1.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatille sanitare, instalatiile de , alimentare cu apa si canalizare, instalatii de gaze si instalatil pentru fluide tehnologice Pentru atribuirea contractelor de | concesiune de lucrari publice, in conformitate cu Ordonanta de Urgenté a Guvernului 34 din 18.04.2006, se ela- boreazé documentatia de atribuire. Or- Gonanta de Urgent’ a Guvernuiui 34 se aplicd si contractelor de achizitie publi- c& precum si a contractelor de conce- sil de servici si se aplicé din 4 octombrie 2007. Procedurite de atribuire constay in: licitatie deschisa,lticite restransd, dialog competitit, negociere cu publica- ea prealabili a unui anunt de participare, negociere fara publicarea preala- bila a unui anunt de participare si ce- rere de oferta Prin Hotararea de Guvern nr. 928 din 19.07.2006 s-a aprobat normele de aplicare a prevederilor raferitoare la atribuirea contractelor de achiziie pu- blicd din Ordonants oe urgent a Gu- | vernulul nr. 34/2006 1.1.2. Reguli de elaborare a documentatiei de atribuire Autoritatea contractanté are obligatia de a preciza In cadrul documentatiei de atribuire orice cerinia, criteriu, 1g 91 alle informatit necesare pentru a asigura ofertantuli/candidatului o in- formare complet, corect® si explicité | cu privie la modu! de aplicare a pro- ceduri de atribure. Documentalia de atribure trebuie s& Ccuprind& rine altele si caietul de sarcin sau documentatia descriptiva, aceasta cin uma find utiizat8 in cazul aphcérii proceduril de dialog competitiy sau de negociere; 1.1.3, Caietul de sarcini confine, ‘in mod obligatoriu, specificatil tebnice: Specificatile tehnice reprezinta ce- Finte, prescrip, caracteristici de natu- 7 tehnic’ ce permit ca flecare lucrare 8 fie descris, in mod obiectiv, in asa maniera incdt's& corespunda necesits- tit autoritati contractante, Ele definesc ‘caracterstici referitoare la nivelul cali tatv, tehnic si de performania si pot face referre la prescriptii de proiectare si de caleul al costurior, la verficarea, inspectia si conditile de receptio a lu- | cxarlor, a procedector si metodelor de execute, ca sila orice alte condi cu ccaracter tehnic. Spectfcatile tehnice trebuie s4 per- Imit& oricérui ofertant accesul egal la Procedura de atribuire si nu trebuie $8 alba ca efect intraducerea unor obsta~ cole nejustificate de natura sa restran- ‘G8 concurenta intre operator econo- mich. Speciticatile tshnice fac referite, in urmatosrea ordine de pricvitate, Ia standarde nationale care adopt standarde europene, la omologiri tehnice europene, la standarde internationale sau la alte referinfe de natura tennic& elaborate de organisme de standard Zare europene; in cazul In care acesies fu exist’, specifcatile tehnice fac re- ferire la standarde, omologari sau re- glementéri tehnice nationale privind rolectarea, calculul si executia lucrarior. Se interzice definicea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indic& 0 anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, 0 marca de fabric& sau de comert, un brevet de Inventie, 0 licenté de fabricatie. care au ca efect favorizarea sau) aliminarea anumitor operator economici sau a anumitor produse. Se agmite © astiel de indicate, dar numai in mod excep tional, in situatia In care o descriere suficient de precisa si inteligibila @ obi- fectulu! convactului nu este pos si numai insojité de mentiunea sau ech valent. 1.2. Fazele de elaborare a ‘documentatiel tehnico- economice pentru instalatille sanitare, instalatile de aitzare insta de canalizare, 1 instalatl pentru fiuide tehnologice Prin Hotérarea de Guvern nr 28/09/01/2008, s-a aprobat continutul- cade al documentatilor tehnico-eco- omice aferente investitilor publica. Prevederile hotdrari se aplicé. pentru realzarea obiectivelor de investiti not, precum si lucrérlor de interventil la ‘construct existente care se finanteaza Gin bugetele prevazute conform Legit "Fr, 800/202 privind finantele publice si Legii nr. 273/2006 privind finantele pu- biice locale, cu modificrile si comple~ I. Instalatii sanitare {rile uiterioare Proiectares lucrérilor de constructi pentru obiective de investi noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in tei faze si anume * studiul de fezabiltate; + provectul tehnic: + detalii de executie, Proiectarea Wucrarllor de constructi pentru interventi la construct existen- fe, inclusiv instalatila aterente, se ela~ bboreaza in patru faze st anurne + experti2a tehnic& si, dupa caz, audit energetic; = documentatie de avizare a lucrérilor de imterventis = proiectul tenn = detalii de execute, Pentu obiectivele de investi noi, in- ‘olusiy extinderi, ale c&ror documentati tehnicoeconomice ina in competent de aprobare a Guvernului, se elabo- reazi un studiy de prefezabiltate an- terior elaborari stuclului de fezabiltate. Documentatia de avizare pentru lu- rari de interventi este definité ca do- Ccumentatia tehnico-economicd similar& studiului de fezabiltate, elaboraté pe baza concluzilor raportului de experti- 2A tehnicd si, dupa caz, ale raportulul de audit energetic, pentru aprobarea indicatorlor tehnico-economici aferenti lucrérilor de interventii la constructi existenta Lucrérile de interverti: sunt jucrérile Ja construct existente, inetusiv instalatile aferente, asimilate objectivelor de investiti, care constau in: reparatii ca- pitale, transforma, modificar, mader- ‘izar, consolidari, reabilitéri termice, pprecum si lucrari de interventiv pentru prevenirea sau inldturarea efectelor | produse de actiuni accidentale si cala- mmitat naturale, efectuate in scopul asi ural cerintelor esentiale de calitate si functionale ale constructilor, powwvit destinatie ior. Pentru aplicarea unitaré a prevederilor notarari, Ministerul Dezvottari Re- ionale si Locuintelor, cu avizul Minis terului Finanfalor, poate emite instruc. tiuni care se aproba prin ordin al minis. rll, 4.2.1. Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate | 1.2.1.4, Plesele scrise | a. Date generate: = denumiraa obiectivului de investi; + amplasamentul (judetul, localtatea, strada, numérul + Htularut investitie - heneficiarul investitel + elaboraroru) studiuli . Necesitatea si oportunitatea inves tiie:4. Date privind amplasamentul si tere~ I. Instalatii sanitare de lucrari si a contractuli de servi- cil de proiectare, urbanism, ingine- rie, alte servici’ tehnice, conform prevederlor legale (instructiuni pentru ofertanti, publicitate, cnorarit si ccheltuieli de deplasare etc) 9. Valoarea totala astimatd a investitie 6. Avize si acorduri de principiu, dupa caz + Necesitatea investitiel curt. prezentare privind situatia | existenta, din care $8 rezulte nece~ sitatea investitei; . - tabele, hart, grafice, plange desenate, fotografi etc. care 8 explicl teze situatia existenta si necesitatea investities - deficientele majore ale situatiel ac~ tuale privind necesarul de | dezvoltare a zonei; 1.2.1.2. Piese desenate: = prognoze pe termen mediu si lung: | plan de amplasare + Oportunitatea investi! (1:28.000 - 1:5.000), - ineadrarea abiectivului in politicle ' plan general (1:2.000 - 1:500) avize de principiu privind asigura~ 1 rea utitatlor (energie termica si electric, gaz metan, 9pd-canai, | telecomunicatii ete, + acordiul de mediu: + alte avize si acorduri de principiu specifice tipulul de interventie ~ plan de amplasare in zona (1: 25000- 1:5000), + plan general (1: 2000-1:500}, + planusi si sectiuni generale ‘de arhitecturd, rezistenta, instaiati, inclusiv planuri de coordonare @ tuturor spe- Cialitatior ce concwra Ta realizarea | proiectului, - planuri speciale, profile longitudinale, profile ransversale, dupa caz. | | 1.23.2, Piese desenate: | \1. Instalatii sanitare Capitolul 1:Etemente generale EE] 1.2.4, Proiectul tebni Proiectul tehnic se elaboreaza ne ba 2a studiulul de fezabiltate aprobat si ccontine 8) Parile scrise = borderou ¢) foale cu responsabil- 18ti (lista de semnatun} = memoriu tehnic; = breviar de calcu! + caiste de sarcini: + liste cu cantitati de [ueréri(antema- suratori, liste cu cantitati de echi- amente, inciusiv dotirile s1 specificatii tehnice; + graficul de realizare a hucrérlor. ) Partile desenate: + schemele functionale (schema sta- tiei de pompare, schema coloane~ lor ae alimentare cu apa si canalizare, schema izometricd a instalat- , itor de gaze etc); + planurile instalatiei, cu amplasarea retelelor interioare, a obiectelor sa ritare si a echipamentetor, - planul retelelor exterioare de almentare cu apa si canalizare, de gaze de fluide tehnologice etc. 1.2.5. Detalli de executie Detalile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneticiar, dupa stabilirea executantur |ui sia furnizorilor (producatorior) echipamentelor si materialelor de instalati, ‘in urma lictatiel de executic. Detalile de executie pontru instalati sanitare din cladti si de alimentare cu ap si canalizare din ansambluri de oladir si pentru instalatile de gaze sau tehnologice tebuie s8 contind urmatoarele documentati a) Partile scrise = borderou $i foale cu responsabil- ‘ti (Ista de semnaturi; = memoriu tehnic; instructiuni de expioatare si de reglare; + graficul cu fazele determinante pentru controlul caltatii executiei; = gaficul de realizare a lucraror. ») Partile desenate: ~ schemele functionale; + planurileinstalatie, ou retelele interioare, oblectele sanitare gi a echipamentelor; + planul si profil longitudinal al retelelor exterioare de alimentare cu apa si canaiizare: ~ sectiuni si detail do montaj; = detalii de executie pentru elementele instalatei (suport, pozarea apara~ tur de m&surd gi contol etc.) 1.2.6. Cartea constructiei Proiectul de executie al instalatie! sanitare din cladiri si de alimentare cu apa si canalizare din ansombluri de clad, proiectul de executie a instalatilor de alimentare cu gaze naturale si Instalatile tehnologice (proiectul tehnic, detalile de executie, cispozitile de santier) se cuprind in Cartea tehnic& Constructiei, detinuté de proprietar in cartea constructiei se cuprind toa- | te procesele verbale pentru lucréri as~ cunse. Cartea constructiel este pus’ la dis- pozitia beneficiarului prin grija c&rvia se completeazd cu toate lucrrile care | se fac pe parcursul functionari constructiei sia instalatilor aferente. in cazul lucravilor de reabilitare sau de modernizare a constructilor si a instalatilor aferente, in cazul in care nu coxist& cartea constructiel, se face obli- | ‘gatoriu releveul constructilor si a insta- | latitor aterente, 1,3. incadrarea obiectivelor de inv ublice pentru instalati de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale ifluide _ tehnologice, in sistemele de lucrari hidroedilitare de gaze ale localitatilor 1.3.1. Autorizatia de construire Reprezinté actul eliberat de priméria ‘municipiulul, orasului sau comunei (in funcegife importanta constructiei si de ampégpetment), pe baza carvia se 2si- guré aplicarea masurilor legale referitoare la amplasarea, proieotarea, exe- | cutarea si functionarea instalatiilor respective. Cererea de eliberare a autorizatiol de construe trobuie insotitd de un certt- coat de urbanism emis de cdtre organe- le competente, cu respectarea urmé toarelor reglementari de urbanism si amenajare a teritorulu, = Regulamentul general de urbanism; = Planul urbanistic general (PUG) $i Planul urbanistic zonal (PUZ}; + Planul urbanistic de detaliy (PUD) = Reguiamentut focal de urbanism. Aceste documente se elaboreaza de | catre artitecti si specialist in plan ge- eral, cu participarea inginerilor de instalai | 4,8.2, Planurile urbanistice: : PUG si PUZ Stabilesc’ solutile generale de alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale, din perspectiva dezvoltarii loca~ Itt n_ansamblul el. Planul urbanistic de detaliu (PUD) stabileste conditile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia ‘sau mai multor obiective cu destinatie Precizaté, tindnd seama de particulari- {tile generate de teren, de vecinatatile acestvia si de cerintele functionale. 4.8.3. Avize si acorduri Roalizarea oblectivelor oe invest pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice este condifionata de obfine- yea Unor avize si acorduri, dintre care, cele mai importante sunt Certificatul de urbanism, care cuprinde elemente privind ragimul juriic, economic si tehnic al terenurilor si ‘constructilor gi este emis de catre pri- -marii sau prefecturi, dupa caz: * Acordul energetic, pentru utiizarea gazelor naturale pentru instalatile de \clzire a locuintelor individuale (cen: trala termica sau sobe), pentru producerea apei calde de consum si pentru aparatele de utlizare din bucatirile clBairilor de locuit, + Acordul de mediu, sau Autorizatia de meciu, care stabileste conditile de realizare @ obiectivului de investi: din punct de vedere al impactului asupra Mediului si este eliderat de Agentia pentu Protectia Mediului pe baza unui studiu de impact supra mediului, * Avize si acorduri pentru racordaroa sv'sau coordonarea retelelor de alimen= tare cu apa, canalizare, energie termi- 8, energie electric’, telecomunicati etc., eiberate, dupa caz, de regile sau agentii economici care asigura utittile respective * Avizul Inspectoratului General al Corpului Pompieriior Militari, privind in- Cadrarea in legislatia sigurante’ la foc a obiectivelor respective de instalatii si constructi, * Alte avize gi acorduri (protectia sa- nitara, protectia muncit etc.) 1.4. Cerintele esentiale de calitate si criterille performante yentru insta- ile sanitare, de alimentare canalizare, gaze $i fluide tehnologice Proiectarea si executarea instaiailor sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si flude tehnologice, 52 face astfal incat acestea sf realizeze si sa menting, pe intreage curata de utlizare, urmatoarele cerite esentiale de calitate (conform Lagi nr. 10 / 1995, si Legi ar. 123/207) ‘A= rezistenta mecenica ¢i stabiltate; B - siguranta in exploatare; de lati cu naturalorl Capitolul © = seouritatea la incenciu; 1D = igiond, séndtatea si mediul; E - economia de energie si izolarea termi’, F - protectia impotriva zgomotuti. Griterive de perfarmarita penty real- ‘area acestor cerinte sunt sisteratiza- | te si prezentate, detalit, In ,GHIOUL DE _PERFORMANTE PENTRU INSTA- ATI SANITARE®. Proiectele de instalati santare si de gaze s0 vorific8 pentru toate cerinteie | Ge caiitate si pen toate categorie | ‘de construct de verficatori atestali de MLPTL pentru spécialitatea instalati ssanitare ly, respectiv gaze Ip lemente generale ‘febpweret ts che ane cu apa, canalizare, naturale i fluide ‘ehnalogice | Proiectaree, erecutarea, rontarea, cexploatarea si postulizarea acestr in Staaf se efectuoazd In conformitate cu reglomentirie tenice specifioe, cu prinse I PYzce legislative (ogi, decrete,hotirér | sSrexdonarte guversamentaie) | = normative de Projector si exacutar, |- respectiv de exploatare a instalatillor ¢hiduri, regulamente, instructiun’ ~ standarde: | Datorita numérului retativ mare de re- | giementéri tehnice specifice acestui domeniti de instalati, In continuare, se ‘ 1 I+ { 1. Instalatii sanitare vor mentiona cele mai importante: = Norme tehnice de proiectare si seal zare a constructor, privind protectia la actiunea focului, P 118; Normatiy pentru proiectarea antissis- mica a constructilor de locuinte, so- clalscutturale, agrozootahnice si in- Gustriale, P 100; Norme tehnice 1S.C.1R.; Legea nr. 50 / 199% privind autoriza- Fea executirii construcillor Reguiament de receptie a lucrarilor de construct si instalati aferente acestora, nr. 273 / 1994; STAS 1478 ~ Instalatit sanitare. Ali- mentarea cu apa fa constructi civile 5 industale, Preseriptifundamenta- le de proiactare; STAS 1795 ~ Instalatii sanitare. Ca- nalizarea interioar8. Prescripfi fundamentale de proiectare.I. Instalatii sanitare | Capitolul 2 Instalatii de alimentare cu apalu] 2; Instalatii de ali jimentare cu api S. Instalatii sanitare i. 2.1. Surse de alimentare cu apa ‘Apa constitule unul din elementele care conditioneazé desfasurerea viet ‘oamenilor si intervine ca un factor de- terminant in aproape toate procesele tehnologice. Sursele de apa din naturd tebvie sA asigure alimentarea cu apa, din punct de vedere cantitatiy i calitatv, a con- sumatorilor dit osntrele populate, industriale $1 agrozootehnice. Principalele surse de alimentare cu apa sunt = de suprafata: réuri, fiuvi mari si oceane; subterane: stratur acvifere si izvoa- re; apele subterane provin din infiratia Girect& a precipitatilor atmasterice, din Jnfitratia apelor de suprafald prin malu- Tile permeabile ale rAurier si lacurlor si «in condensarea vaporior de apa in po- Til rocilor subterane. Apele subterane pot Ccrcula fe prin porinisipurer si pietisu- nilor formand svraturi acvitere continue, fie prin fisurle rocior calcaroase formand straturi aovifere discontinue, Apele provenite cin aceste dou sur ‘se s8 deosebesc din punct de vedere acu, tat cantitativ cét si calitativ, Astfel, | calitatea apelor subterane permite, ‘desea, utlizarea lor directa ca ape potabile sau industriale, pe cand apele de suprafaté necesita 0 tratare prea- labilé datorité unui anumit grad de impurificare, Totodata ins, numarat sur- sselor suberane este cu mult mai mic deca al celor de supratata, de aceea, primele cunt utiizate, in principal, pentru alimentarea cu apa potabila, iar tltimele atat pentru alimentarea cu apa | potabila, cat mai ales pentru alimentarea cu apa industrial Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate sav industnitor se efec~ (ueaz8calcule tehnico-economice ‘comparative pentru diferte surse posi- bile, avandu-se in vedere: Fig. 21.1. Profil hidrologic: 1 svatae eplicu ne! ter treat stot do ap cu rvel cence 5 rat do aod atecar pal ta oats pur ott ascondon 6 pal fares, = rus 8 tel pemoabl EB coat impereatis asigurarea cantitétlor de apa necesare, conform regimului de variaye ai {olosintetor; asigurarea ‘calititi apei cu tratarle eficienta economicd maxima a instalatilor, atat din punctul de vedere al | investitiot cat si al exploatail, salisfacerea cresteth ulterioare a can- tito si calttilor de apa necesare; asigurarea unei funciona continue, pentru a nu dauna proceselor tehnologice sau viet si actvitatt oamenilor din centrale populate si industal. Galculele tehnico-econornice se completeaza cu studi de teren care se corn- un din: studi hidrologice, topometrice, eteorologice, geologics, geotehnice, studi asupra factorior care pot influent calitatea ape, stuoii asupra consu- matorilor care ar putea utliza aceeasi sus de apa si altele Studiul surselor de apa de suprataté trebuie 4 stablleasca urmatoarele date in vederea proiectarii si executarit | ccaptérilor: = condifjile fizico-geografice ale bazi- ' nulu! hidrogratic in amonte gi in zona amplasamentului captéri, = debitele si niveturle minime si maxime de vara si de iarn corespunz’- toare asigurarilor normate ale folosin- | | telor de apa: = regimul aluviunilor, cinamica albiei, fe- nomenele de eraziune si depunere etc. + calitatea apei la ciferte niveluri ale apei (mici, miloci sau mar). Studiul surselor de apa subterana tebuie 2 stabileasca urmatoarele date: debitul de apa subterand; alitatea apel; ~ masurle pentru evitarea antrendrit ni- | sipului fin din strat sia colmatérit constructilor de captare sau a coro- Ziunil acestora. ‘Sursele de apa subterana sunt exa- minate cu ajutorut profilului hidrogeala. gic (fig. 2.1.1) si se disting: = surse de apd subterand cu nivel liber, cand la executarea unui foral apa ra mane fa nivelul la care a fost intalnita: | + surse de apa subterand sub presiune, cénd ja executarea unui fora) apa se ridicd la un rivet superior celui fa care a fost intAinita, Stratul de apa subterand sub Presiune se numeste artezian, dacd apa din foraj se ridicd, Fig. 2.1.2. lzvor ascendent 4 ~ strat acwifer; 2 - strat impermeabil [2 fike piezometrica: 4 - vor ascendent. Fig. 2.1.3. tzvor descendent: | 1 strat de baz8 impermeabil 2 - strat | [de apa subterand 2 ~ iver descendent. liber. le suprafata, si ascendent, c&nd i nivelul apelin fora} ramane sub | nivelulterenutu Jn anumite conditi_ hicrogeotogice, ‘apa subterané poate iesi la supratta te- | renului sub forma de zvoare, care sunt preapinun ale apelor teatice. Izvoarele pot fi ascendente (ig. 2.1.2) cénd presiunea ape! subterane este mai mare decd presiunea la ieste, statu acvter | find cuprins intre dova 'stratur!imper- meabile, sau descendente fig, 2.1.3) nd statu acviler sustinut de un stat | impermeabiliese a supcafat Sursele de apa sunt supus® unei pro- tecti caltatve si canttatve conta ia- fuente factor exterior, care ar putea produce infestarea (contaminarea). pei sau reducerea debiuli acestora. Sunt instuite cous zene de protectie caltat- " va pent sursele de alimentare cu apa si | anume: zona de protectie cu reaim sever Iimprejmuit, pe teri crea sunt itor- | Sbe-tcceatl pesoandbo caren au | mic comun cu exploatarea alementéri cu apa, hcrérie agricole, acoesul animalelcr etc. si zona de restictie care cuprinde te- ritorsl ce inconjeara zona de regim sa- | ver, delimit aetel incdt 38 evite contaminarea bacteriané sau impurifcarea chimica in uma folosirl terenulsi aferent | Protecta callatwa se completeazi cu protect cantitatvs, evtandu-se micso- area debitui surselor prin captér supi- rmentare care nv au fost considerate in- | tial in studiul surselor de alimentare cu | apa a cenirelor populate sau incustiale. 2.2. Cantitatea si calitatea de apa necesara rite falosinte 2.2.1, Structura, normele generale si variatia consumului de apa | 221.4 Structure consumului de apa Structura consumului de apa din dirie si ansariblurile de clidt de !o- cuit, seciai-culturale, industriale si | agricole, cuprinde categorile ~menajer, pent saisfacerea nevolor fgospodirestizinice ale oamenior | (aut, prepararea rane, spalatul cor-S. Instalatii sanitare plu, al rufelor $i al vaselor ate. ~ industrial apa putind fi utiizata ca materie prima, inglobandu-se In pro- | Gus! finit (realizarea unor solu, paste, ca solvent etc.) ca apa de récire sau ca agent termic (apa cald pentru ‘noalztea centralé, apa fierbinte, abur ‘de presiune joasé, medie sau inaltl) ca mijoc de transport pentu difente materiale; ca mifoc de sortare si sp8- laze (in industria mineretrlor) etc = pantry cerinte zootehnicefacéparea ani- mmaleler, spaarea grajdurr etc), = pentru’ cerinfe publice (spalatul i stropitul strazilor si spatilor veri, ‘AntAni publice gi ormamentale, spalarea canalizarlor etc.); = pentru combaterea incendilor (alc mentarea ov apa a hidrantior exte- lori, a hidrantilor interior! sau a insta- | latilor cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare): + tehnologic pentru sistemut de almenta- 10 cu aod (spalarea fitrelor, decantoa- relor, dezintegratoarelor, pregatirea so- lutilor de reactivi chimic ete) 2.2.1.2 Normele consumultl de apd Cantitatile de apd pentru setisfacerea consumului, precum si variatile aces- tula, in perioada de exploatare, constituie pentru sistemele de alimentare si Gistrbutie a ape) un element. fur ‘damental, de care depinde, in mare ma- ur, alegorea Solutio: tehnice, privind sursa_de alimentare cu apd, procesul ° tehnologic de tratare a apei, transport si inmagazinarea apei, precum si sche- | ma de distributie a apei la consumator Instalatile exterioare gi interioare de ali mentare cu apa pentru clade de locuit, secial-cuturale, incustriale $1 agrozootehnice, comport cheltuiel dein vest foarte mari, astfel c8, determina~ rea judicjoasa a consumwli si a cantitati de apa necesare asiguré si condo neazA eficienta economicd in timp a acestor investi. Totodata, analiza su- pperfciald a variatiel si eresterii consu- | rmului de perspectiva poate duce la ne- cesitates urior lucréri ulterioare, suplimentare, costsitoare, prezentind si riscul de a nu se putea incadra din punct de vedere functional in sistemul de all rmentare cu epé realizat inal. Ca urmare, cantitatile de apa necesare pentru salisfacerea_consumuiui ' menaier, industrial sau pentru combaterea incendilor sunt noxnate (STAS 1478 si STAS 1249) Pentru doterminaree canttatior de apa necesare, se utiizeazd tecvent ume toarele notiun:necesarul specific de aps, recesarul de apa si cerina de apa + Necesarul specific do. apa esto canttatea de apa (consideratd ca valoare medic) pantru o 2, raportat la smnitatea de folasint (consumator) si se Capitatul 2 instalaii de alimentare cu ap [IE | exprima, dup caz, in Yomi, Vim? i, ra. 2), Vanimal. 21 etc Nevesarul specific de apa rece si cald& pent consum menajer exprimat | in Vor 2) in functio de destinatile ctéd- | ror este normat (STAS 1478). {| Durata efectiva a perinade! de con- | sum, in oF6, se stabileste pentru fieca- | fe c8z In parte, in functie de regiml de functionare a instalatilor de alimentare | cu apa din oladirea respectva ~ Necesarul specific de apa pentru consum tehnoioge, expeimat in m® sau | de ap& pent fabricarea unei units de | produs sau pentru un agregat, in untatea de timp, depine de: natura produsului = caracterul precesuibi tehnolagic; + tipul_utlajelor si gradul de uzurd al acestor; - conditile de exploatare @ utiajelor si, respectv, @instalajei de alimentare cu + apa: + ale condi locale, in general, necesarul speci de apa | pentu consum tehnoiogic depinde de " Tetetete tehnologice ale produselor respective si se urmireste att Incackarea for in normee internationale ct si redu- Cerea lor prin retehnologizarea inctustrie | Cand astiel de nome nu sunt precis | Stablite, neceserurie speciice do api | pentru consum tehnologic se stabilesc, prin analogie, cu procesele tehnologics similere cunoscute, sau prin mésurdtor directe, = Necesarul specitic de apa pentru combaterea incendilor se stabileste In functie de destinatia si categoria de importanta 8 cdr, natura materiale lor, densitates sarcini termice, tu! instalatisiutizate etc, | Duns felul armaturior de serviclu eu care sunt echipato, instaatile de ali mentare cu apa rece pentru combats- rea incendilor pot fi cu hidrantiexte- fori, hidranti interior, sprinkler, drencere, pulverzatoare etc. Fiacare tip de armatura se caracterizeaz8 printr-un anumit debit specific [Vs}, realzat lao anumit& presiune disponibité seu de serviclu [Pa sau bar]. | Pentru combaterea incendilor se prevede 0 anumita rezerva de apa sto- cata In rezervoare (rezerva intangiblli), | al cdrel volum se determina in functie de tipul instalatilor alimentate si de durata de calcul (teoretica) de functionare a acestora, in caz de incendiu Stabilrea tipurior de instalatii de all mentare cu apa rece, pentru combaterea incendillor, ce urmeaz’ a fi monta~ te in clad, depinde de: destinatia cid din (de locuit, sociai-culturala, indus~ Wrisld etc), marimea cladinit (volumul | constuit si numarul de etaje), numarul | de persoane, gradul de rezistenta la foe si categoria de pericol de incendiy | @ cléditi, importanta etédini sau a unurlor ‘si materialslor adgpostite in cfadin, precum si de alti factori tehnici | sau economic. | Dotarea tifeitelor catogorii de cladi- | sia instalatilor tehnologce cv inste~ lati de alimentare cu apa rece pentru " combaterea incendilor s¢ bazeazé pe rormele legale de prevenre si stingere a incendilor j_ + Necesarul de apa reprezints cantitatea de apa care trebuie furnizaté unei folosine it punctele de utlizare, astel Incat procesele in care este folosita s8 fie satisfacute in mod rational. Debitul necesarulul d8 apa (exprimat in m°/s, thm sau, ca debit zinic, in m2 on, cca debit lunar, in muna) contine atat debitul de apa ce se consuma si nu mai reve in reteaua de canalizare, c&t ‘i debitul de apa ce se restituie dupa ce este utiizata. La determinarea necesarului de apa se tine seama dacd sunt sau nu introduse anumite restriti, Ne~ Cesarul de apa cui restrict se defineste ca find cantitatea de ap& care trebuie furnizata in punctele de utizare, asttel incdt procesele in care esis folosité $8 fie satisfacute in mod rationel, cu recir- cuiarea si reutlizarea intern maxima, | cu micgorarea sau oprirea activitatior auxiare sau mai putin importante, pe perigade scurte de timp. * Cerinja de api reprezinta canttatea {de apd care trebuie preluata din sursé [ pentru a satistace necesand de ap’, in ‘mod rational, cu recroulaea gi reiliza- rea interna optima, f8r8 diminuarea pro- dductiei, precum si pantry acoperitea pierderilor de apd in aductiun sireteaua Go cistibutie si a nevoilr tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizaré (spélarea aductiunilor, retelei de dstiauti, retelei de canalizare, a | slatilor de tratare si epurare @ apei, pontu evacuarea zipezi etc). La do- terminarea cerintei de apa se tine seama | (ca sia necesarul de apa) daca sunt sau | nu inroduse resticti. Cerinja de apa se exprima prin debitul de caleui corespun- | z8tor periair de compensare interna | folosintel, care este intervalul de timp (2, s8ptémén§, lund) in care, natura folosin- tei si capaciatie de inmagazinare ale sistemului de alimentare cu apa permit | functionarea folositet ca 0 cerinté con- stanté. Perioada de compensare intern trebue 58 fie de cel putin 24 oe, in afara de cazurile speciale, in care pe- Tioadele de compensare respective 7e- bue jstificate tehnic si economic. Cerintals de apa trebuie satistacute \a sursi, cu o anumité probabiltate, exprimata prin gradul de asigurare. | Gradul de asigurare al unei folosinte ‘eprezinté probablitatea ca debitl sur- 86), In sectiunea Ge preluare @ apel, s& fie egal sau nu mai mare decat debitui70 | Capitolul 2: Instatat de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare cerintel de apa. Se deosebesc trei for- | me de exprimare a gradului de asigurare @ unei folosinte de apa si anume: up frecventa, dupa durata sau dup volum. Fiecare dintre aceste trei forme tine seama de regimul hidrologic va~ rlabil al sursei de alimentare cu apa. | 2.2.4.9 Variatia consumulu de apa Cantitatea de apa consumata in cladiri este variabila Tn timp i depinde de utmatorifacteri = structura consumului de apa, core- lat& cu destinatia (categoria) clad (¢e locuit, social-culturalé, industria- 1, agrozootehnic’) = gradul de contort = numeul total de ‘consumatori si re- parila lor pe sexe si categori de varst&; ~ regimul de functionare al instalatior, care poate fi continu sau intermitent {dup un anumit program}; = gradul de deschidere a armaturl(robinet, baterie amestecdtoare de ap& rece ‘cu apa calda etc) montata la punctul de consum a ape ~ alfifactori de importanté local, * Variatia dabitului de ap rece pen- | ‘ru consum menajer. Debitul de apé re- | ce, consumata in clair, la punctele de utllizare, variaz in timp intre o valoare minima (in cursul zilelor de iarnd) si 0 valoare maxima (In cursul zilelor de va- +4), dupa 0 curba care, in general, nu poate fi exprimati printr-o functie ana- liticd, Asemenea curbe de variaie zini- (08 sau orard a debitului de apé consu- ‘matin scopuri menajere se pot trasa pe baza datelor inregistrate de contoa- rele de apa (apometre) si se numesc cronograme de consum, Din analiza cronogramelor se deduc valorile maxime zilnice sau orare, ale ebitului de ap& consumata in scopuri menajere, si se definesc valorile medi | zilnice sau orare ale acestuia. Cu cat ebitul mediu zllnic de apa menajer’, dintr-0 oldie, este mai mare, cu atat | iferentele intro debitul maxim zilnic gi | cl minim zilnie sunt mai mici. ‘Se dofineste coeficientul de variatie ‘a debitului zilnic de ap3 menajers K,, cca raportul Inve dabitul maxim ziinié Var» $1 Gebitu! medi zinic V, Vv. j keoyee @2n| unde: ' Vogra KaVoae (2.2.2) | Intrvctt Voge > Upae av evident Ky> t9i cu eat Kei cu atat debitul de ap8 consu- ‘mat in cir esto mal unit form in tin. Debitul de and menaier’ este varabil insi char in cursul aceienasi le, stin- | din 2i gi valoarea minima noaptea, ast! 8 apare necesitatoa de a defini un coo- ficient de variate a debitului orar, en raport tne. debt maxim star ne 8 eel mec ar Vay “ 22.3) | Vie \ oo de s9 cos Vere KVeeg 224) i “G3” si Goctisientul K,, coeficientul K,> 1sicu c&t K,+1 cu atat debitul car de apa menajera este mai uniform In timp. Cunoasterea debitului: maxim zihic, este necesara la dimensionarsa volu- rmului rezervoarelor de inmagazinare a ‘pei, lar a debitulul maxim orar, la dimensionarea instaatilor de ridicare a Presiunil apet sia instalatilor de prepa~ rare a apei calde de consum. * Varia debitului de ap’ cald& de consum. in conctile furizari intermiten= te a apei calde de consum (hire anumite ore din timpul zie), so constata 8 debi- | tul este, practic, constant pe duratele pe- rioadelor de consum. Din masuratorlle experimentale efectuato pe instaafi ala- te in exploatar, sa constalat 0 crestere 2 debituul de apa caldé consumat i | regim de furnizare intermitent2, compara tiv cu regimul de furnizare continuu. * Variatia debitulul de apa rece pen- ‘ru consum tehnologic. In functie de natura procesulul tehnologic, debitele de apa pot fi constante pe intteaga du- raté a procesului tehnologic, constante pe schimburi de productie, dar diferite a valoare de ta un schimb la altul sau | variabile cu caracter aleator. 2.2.2. Normele de calitate ale apel necesare pentru diferite folosinte ‘Apa. necesaré alimentari instalatilor din cladrt trebuie $4 alba o anumité caltate, exprimata prin ansamblul pro- Prietatilor sale fizice, chimice, bacterio- logice, organoleptice etc. Calitatea apei este diferité in functie de scopul in care este ulilzata. Astfel, pentru consumul menajer, pentru prepararea produselor alimentare, pentru adéparea animalelor etc., apa trebuie s& indepl- ‘neasca conditle de potabiltate, pe cand apa necesaré pentru ricirea agregatelor, pentru spalarea materiale lor etc., poate fi nepotabilé, dar tebuie ' 8 indeplineasc& conditile de caltate | Cerute de tehnologia ce fabricate “+ Proprietitle fizloe principale ale ‘pei sunt; tulbureala, culosrea, tempe- ratua, conductvitatea clectricé si ra- dioactivtatea, Tulbureala sau turbiditatea apei se | masoard in grade pe scara silicei, un | comparate, unei emul etalon avn ‘img pulbere de siice fin cvizata sau de caoin la dm? de apa cistaté, Apa teste polabil daca are cel muit 5 gra- Ge de tulbureal.Inversul tlbureli este limpezimes sau lmpiciatea ape Culoarea ape se expr de asere nea, in grade 8186 determin® erin cor paratie cu 0 sole etalon in scara pla- tro-cobat. Sola care contine 500mg Platina si 241 mg cobalt la 1 dr de apa ‘stlata sub forma de cloropatnat de potasiu 3) clorurs de cobalt hicratata, ‘eprezint etalon de 500 de rade de iulare, Teptele scar curt se. dedue din aceasta souti, prin civare, un grad se culoare corespunzind la mg de pa- tind la To? de apa distiat Temperatura apelor naturale variazd in funetie de proverienta or (de suprafata sau subterand), dupa clima si ano- timp. Astfel, apele subterane de mic adancime (10-20. m sub ivelu!te- ‘nul au temperatura cuprina inre 8 $1 10°C. it pe mBsurd ce adancimea reste, temperatura creste cu olte 1°C la fecare 35-35 m (gracientul geoter- mic), Apele de sunraata au temperatu- Fi cuprinse Inte 0°C (arma s\ 25-28 °C (vars) urmavind, in general, varatia temperaturi_aerulliatmosterc. Apa potabild vebuie 8 aiba o temperatura Cuprinsa ine 7 si 15°C. Conductviates electricd este pro- prietalea ape de a permite trecerea urentululeleswic. ‘Conductivitatea Blectic’ a apeicreste odeté cu continutul et In substante dizolvate, De re- ula, se determina rezstvtatea electi- {fa apei care se masoard in (2) si care este inversul conductvta. Vaiatia beusea a rezistvtati incicd apartia tne! surse ce infectie a api. Radioactatea este proprietatea ape dea emite raciai permanente cor- puscutre (a, 6) sau electromagnetic () Concentrate admisioie de raciati se fexprima_ in [yC/ml](mierocurie pe miu 1 Cane repezints 3,710" ato mi de radu dezintegrai pe secunda care corespund unui gram de rac ‘+ Proprietatile chimice ale apel se expri- mi cu aiuto umtororicateri global red fx, reacha ape, ciate, subs- fantole organi si continu in gaze. Compozitia chimica a apei se determina prin anatza chimed cantata si cata Continatul de substante in suspensio [mg/l exprima gradul de impurificare 2 apel cu substans code insole eziouu! fx exprimat in. mglér® oo prinds toate subtarele inerale i oraa- fice aflate in soute 8 so obine incdlnd 11 apa prec impede (6p ce, in prealabi, -3u separa prin Hvar suspense din apa), pana la temperatura de 105 °C si lao prosine rai mare dect presiunea at Gind valoarea maxima la anumite ore | grad de tulbureslé corespunzand, prin | mosfeca, avénd los evaporarea compatS. Instalatii sanitare Capitoful 2: Instalatii de alimentare cu apa {| a apel, Dacd rezidu fx obtinut este sux ' pus. in contnuare, incl a temperatu ‘mari, substanele organice ard si se obtine reziduu ia rosu, care reprezinté numa con- ‘nputl in substanfe minerale, dizolvale, exprimat in mg/d? In general, reziduul fi ae valor inve 200 si 300 mgldm?; apele cu reziduu fix mai mare de 1000 mg/m? int’ fn categoria apelor minerte. Reactia apoi este in functie de subs- | tantele minerale si orgenice dizoWvate si poate fi: acid, alcalnd sau neutré. Calta- fi, reactia apei se poate determina cu ajutoru reactivlor(fenoftaleing, metioxan} fic) care schimba culoarea solutiel dupa tipul reactiei. Cantitativ, reactia apei se | exprima. cu aiutorul cologatmulu) con- centratei ionlor de hicrogen in 1 | apa, | otaté cu pH; daca pH = 7 reacta este neutra, pH > 7 reprezintsreactia alcalin Si pH < 7 reactia acid, Apele natural, potabile, au pH = 6..8,5. Practic,imitele de variate ale pHi sunt inte O si 14 Duritatea apei este proprietatea care i-0 confer apei compusii de calciu si magneziu aflai in solutie (carboneti, sulfafi, azotati, cloruri, fostati, siicati etc). Duritatea totald D, a apei este concentratia totalé de ioni de calciu si de magnoziu care se gisesc in solute, exprimata in unitati_echivalente (echivaient-gram', simbol val, cu sub- ‘ultiplu mvai D, = De, + Dy (r0vall] in care este duritatea sarutlor de calciu, daterté concentrate! ionilor de | calciu care se glsesc in solute, ! ier uritatea sfrurlor_de_magneziu, datorti. concentratie! ioniior de magneziu dn solute Duritatea totala D, se compune din duritatea temporard ‘D, echivalenta carbonatilor si carbonatiior care prin , fierberea apel precipit’. si durtatea | permanent D, =D, +D, (226) | Pe orice! durtatea apel se oxrina in unitti conventionale numite grade; in | tara noasba se foloseste gradul de duritate [°d} echivaient gradului_ german cxuia Ti corespund 10 mg CaOVl, adicd 0,387 mvalA. ‘Alte grade de durtate sunt: ! = gradul francez (10 mgCaCO%N), respectiv 0,200 mvaif ~ gradul englez (14,23 meCaCO%), res- peetiv 0,285 mval/; = gradul SUA (1 mgCaCO%A}, respectiv 0.20 mnval Relatia de transformare din mvall in grade de duitate este: 1 mval/ corespunde la 2.84 ‘Apa polabié trebuie s8 aib’ o durtate | Permanent de cel mult 12°C si o durtate {otaid de cel mut 20°d, Peste aceste imi- te, apa se diger gre in generatoarele de : (225) Pea Pus bir {cazane) si in schimbatoarele de caldura, apa cura produce cruste de car bonat de caliu care, pe de-0 parte, mic~ ‘s0reaz’ schimbul de cAldurd andamentul termic) si, pe de alts parte, datorita cost- Cientuui lor de latare muft frit de celal fell, poate duce la explozia cazaneler. De acaea, cazanele se afmenteaza, oblige foriu, cu apa dedurizati, Alcalinitatea totald a apei este data de concentratia totala de hidroxizi, car- onati, bicarbonati, fostati gi alti anioni al acizior slabi in solutie, exprimata in unitatt echivaiente [mal] Substantele organice dzolvate in apd provin din resturi de plante si animale $i ‘80 determind, global, prin tratarea apei cu substante oxidante cum sunt: per- rmanganatul de potasiu (KMnO.) sau cro- rmatul de potasiy (KCrOs). Gontinutul de suostante organice din apa se exprima in mg/d? KMnOx consumat pentru oxida rea lor; Solutia centinormats de KMnO« care confine 1/100 KMnO« si 250s are 0 culoare rosie-violet care, in contact cu eubstanfele organice, se de- coloreaz’ deoarece se consuma oxige- ‘ul pein exidarea lor. Gazele continute in apa provin até prin dizolvare eat si prin contactul apei ‘cu atmostera sau cu emanatile de gaze din subsol. Asttel, 1 dm? de apa contine, | in edie, 24...40 cm? aer dizolvat. * Proprietitie bacterioiogice ale apel influenteazd esupra alti sale, prin Cconcertratile bacterlor cin apa si prin na- ‘ura acestora, Oe aceea, analiza biologic’ ‘se completeaza cu anatiza bacteriologic, ddeoarece in apa sunt unele microorganis- ime (bacteri, microb)) care nu pot fi obser- vate decat la ulramicrascop. Bacterile din apa pot fr: banale, care nu au ric! 0 it meni la 1 cr de apa si patogene, cum ‘este baci col, prazentin ape contami rates care in anurte concentali prod 2 imbolnviea oamenior. * Propristitle organolepice ale apel sunt gustul gi mrosul si se determina cu ator simturloe, de catre personal spe Ciaizat(dequsttr) pe baza unel scar cu s28e gradi: 1 = noder insipid 2- foarte sab; 3 sab, 4 = percept 5 = pronantat 8 foarte pronuniat. Gustu si mizcsul depind de canttatea si natsa substanielor dizovate in apa. Apa, chimic, pu este fad8. Pent ca apa fie polabi nu webuie 8a depéseascd gradaia 2 * Caitatea apei potable sau industile 2 determina prin anakza unor mosve de baz, efectuate in laboratoare speciale Probele de apa, preluate pentru ana- 1104 , liza, trebuie $8 permité efectuarea tuturor determinarior necesare stabil pro- priettlor fice, chimice, biologice, bac- teriologice s\ organoleptice pentru ca re- Zultatele sa fle corecte si conciudente. in acest scop, probele de apa trebuie sa ‘ndepiineasc’ urmatoarele conti +88 fie omogene si reprezentative (mostre caracteristice) pentru intea- ga cantitate de ap’ consideratd; astfel, a apele de suprafaia, la care ca- litates variazé sensioil in timp si in spatiu, probele se igu la intervale determinate de timp si din curentul principal; 84 nursi schimbe compozitia in timpul ‘ransportului sub influenta factorior atmosferici, a presiuni, temperaturl etc. sau imprumutnd unit indicator de la aparatura sau vassle folosite (care ‘rebue sf fie steriizate in prealabi) Pontru analiza chimica, sunt necesari 1...2 dm de apa, iar pentru analiza Proprietatilor fizice, 20...30 dm? de apa. Pe sticla cu mostra de apa se li- peste o elichets pe care se noteaza: sursa, locul, data ludri probei, numele persoanei care a recoltat mostra, dac& ext banuleli de contaminare, ‘upa efectuarea analizelor, laboratoa- rele elbereazé buleline de ‘anaiizé ale probslor de apa, care trebuieinterpretate Jn acest scop se compara, la fiecare in- cicator, rezultatele analizalor cu limitele admisbile impuse de normele de caltate ‘i dacA rezulté cA toate caracteristicle ape! sunt in limitele admisibile, apa se consider corespunzatoare, din punct de vedere calilatv, scopului pentu care ur meaza 2 fi folost. In timpul exploatéri, tt instalatile centrale de aimentare cu apa, "se vrificé periods constanta cata fluenta asupra organismuy) omenese st | cate se exorima prin rumérul otal do ger | 2.2.3. Procesele i instalatiile principale pentru corectarea til apei Apele din surse de suprafati si near: cele subterane nu au calitafi corespunzatoare pentru ultlizare ca apa potabilé sau industrial, de aceea trebuie s8 fie corectate in instalatii de tratare sau de imbunataire a cali Protectia callttil apel, pe intreg itine- rarul, de la captare la utlizatori, cont bbule direct la satisfacerea cerintel de caltate privind igiena, sAnatatea oame rior. refacerea si protectia mediulut Procesele principale de corectare calitati apei, precum si constructile si instalatile care le realizeazé efectiv, sunt urm&toarele: ~ sadimentarea folosind deznisipatoare si decantoare: = coagularea folosind instalaii_ pentu prepararea si dozarea coagulantuui, cu camere de amestec si camere de reactie:12) Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare - fitrare® piologica prin fltre lente si rapide; = gezinfectarea cu instalati de dezin- | fectare cu Clr, fluor etc.; - corectarea proprietaior crganoleptice ale ape, folosing fitre cu céroune activ; = reducerea durititi apei, prin procedee chimice, fizica sau cominate. 2.2.4, Gestiunea si tarifarea | ‘consumului de apa Gestiunea consumului de apa cuprinde sistemele de: > contorizare, adic& de mAsurare gi In~ registrare a consumului de apa; + tarifare a consumului de apa. Jn gestiunea consumului de apa sunt implicati at&t producatori si distribui- ‘orii de ap, cat gi consumatori, ! Gestiunea consumuli de apa se re- | alizeazé print-un sistem coerent de Ccontorizare, in sectiunile de control ale instalatilor de alimentare cu ap& rece si respectiv, apa cald de consum. Sis- ‘emul de tartare a consumului de apa, te- bule 88 fe stimuiati pentru consumetor in sscopul reduceri pierderior si rsipei de ap’ Si SH asigure rentabiizarea producerii si istioutie:apei la consumaton, 2.2.5 Solutii pentru tratarea apei. Deoarece calitatea apelor proverite din orice sursa, subterand sau de su- prafaté, nu indeplinesta parametri ce- ruti de c&tre uilizatori, folosrea unor instalati de corectare precum cele pro- use de GRUENBECK va duce la im- bunatéti~ea functionaiii instalator industriale sau a calititi ape potabile, Deasemenea, depunerile de calciv au loc in cantitate mai mare dac& apa este Incalzits, depozitele din conducte uc la blocarea acestora, pierderi de energie si debit, distrugerea conexuni- lor. Pentu evitarea coroziuni in con ducte, a depunerior si a prelunairit du- ratei de functionare a sistemelor, GRUENBECK prin SOMMERING ; INSTALL propune utlizarea: I - Filtrelor de ap GENO®- cu rezultate remarcabile de poste 25 ani, Instalatii de dedurizare a ‘apei ce funetioneaz in baza_principiulul ‘schimbérii de ioni si protectie antical- car tip GENO-K4;, ' Instalatia de dozare EXADOS ce | oferd protectie anticoroziva gi impo- ‘riva depunerilor de calcar prin dozarea unor substante minerale; Dezinfectie cy raze ultra-violete tip GENO-BREAK $i ultra-sunete pentru | combaterea legionale, fra folosirea | substantelor chimice; + Sistame de osmmoz inversd pontru | producerea apei purficate in indus- ‘ria farmaceutica sau a apei purificate ‘demineralizate GENOR-OSMO-MSR; - Fire pentru pisicine corslate cu ech | pamente pentru reckcularca apel. | 2.3, Sisteme si scheme ‘generale de instalati le alimentare cu apa | 2.3.1, Solutit privind sistemele ‘si Schemele generale de alimentare cu apa Sistemul de alimentare cu apa repre~ Zinta totaltatea constructor si Insta latilr utllizate pentru satisfacerea ne~ 51 industriale si se compune din: cap- ‘area apel, instalatile pentru corectarea calitti sau tratarea ape, transpor- sursele naturale si deci nu poate ipsi din nici un sistem de alimentare cu api. Apele preluate din surse naturale sunt tratate in instalatit speciale de co- "rectare 2 caracteristicilor calitatve ale pei pentru a corespunde scoputilor in care sunt utilzate inte captare si instalatile de tretare, apa este transportaté prin aductiun| sau apeducte care sunt constituite cin cconducte si canale. CConsumul de apa cin clédiri fiind variabil in timp, pentru compensarea ziti cca a debitelor de consum cu cele de almentare, se prevad rezervoare in care ‘se inmagazineaza o anumité cantitate de ‘apa. Rezervoarele pot fi comune, pentru stocarea rezervelor de apa necesare Cconsumuli menajer, tehnologic si pen- ‘ru combaterea incendilor, sau, uneori, Cesarul de api al centrelor populate | {Ul fecuctunes)magecnarca, por. | numa pont unele ive acestca, Dach pace 5 dmouls ope. role part, reserouel Ge haga Capiaree cupinde constucite sin | Snare se pot ampasa hale (caste atslahlenecabarecolecr ape! din | fee ap penta s asus astal pe. hid 1 Uh,0 I Fig. 23.1. Schema general de alimentare cu apé a unui centru populat: 1 = ru; 2 = captare; 3 - atluciune; 4 - state de tratare a apei; 5 - statie de pom are @ apel, 6 - rezervoare de acumulare (inmagazinare) a apei cuplate cu statie| [de pompare; 7 - state de pompare; 8 - conduct’ magistalé artera), 9 - conductal [de servic (conduct public’; 10 - conduct de bransament; 11 - sate de repompare| 'a apet 12 - retea exterioard de Gistrbutie a apei din ansambhd de clad; 13 - ccire, Fig. 2.3.2. Schema generalai a unui sistem de alimentare cu apé a unitatilor } - sursa de alimentare cu apa: 2 - captare: 3- inslalae de vatare a apei; 4 - constuc- | ji st instatatt de aductiune a apei; 5 - statie de pompare a apel; 6 - rezervor de| lacumulare (inmagazinare) a apei; 7 - castel de apa: 8 « agregate industiale in care| apa este utiizaté pont realizarea proceselor tehnologice: 9 - conduct’ de aps calc {0 - turn de récire a apei; 11 - bazinul turnului de rAcire; 12 - conducta pentru apa ide adaos: 13 - pompa'de circulatie; 14 si 15 - conducte de apa recirculata 16 - statia de tratare a apei recirculate.S. Instalatii sanitare siunea in reteaua de distributie. Rezer- | voarele sunt objigatori in orice schema | de alimentare cu ap in sistomul de alimentare cu apa, statile cde pompare se provid ox de cate ori este necesar; de exemplu: ine captare 5) stata de tatare a apei, daca aceasta din rtd este amplasaté la o cota mal rica 1 decat captarea; in reteaua de dstibutie etc. Stale de pornpare pot fi cuplate cu rezervoarele de acumulare a apei in centrele populate 5! In industri, almentarea cu apa este realizalé print-o retea compusa din conducte magistrale (artere) si conducte de serviciu (conducte publice), la care sunt racordate bran samentele consumaterilor Reegimul de presiune al apei din conductele magistrale (stabil in functie de indtimile Cdilor, de lungimea retelei, de debitele si presiunile necesare la consumateri) este asigurat de statile de pompare orisenestl, care funciio- neazi interconactate In sistem Pent alimentarea cu apa a consuma- torlor din cladirle de locuit, socialcu turale gi unele unititi industrial, se pre~ vad stati de repompare a apel (stati do hicrotor, grupuri de pompe cu turatie v2~ ‘iabila, pompe cuplate cu rezervoare de indtime etc.),racordate la conductele pus bilice, prin conducte de bransament. ‘Schemele caracteristice pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si 2 industilor prezintf anumite particu- lertati, ce depind de: natura sursei de apa, reliefulterenulu, debitele, presiunile ‘3 caltitie apei necesare la consuma- ‘o®, regimul de functionare al consuma- torlor etc. In fig. 28.1 se prezinté o ‘schema general de alimentare cu ap a unui centru populat, iar In fig. 23.2, a Unttilor industrale, in care, 0 parte din debitul total de apa este recicuiat in sistem, dupa o tratare prealabild Schemele generale de alimentare cu ‘apa pot cuprinde toate elementele ard tate in fig. 2.3.1 si 2.32, sau numai o parte din acestea, In functie de condi le specifice locale sau rezultand din calcule tehnico-economice. ln cadrul unei scheme de alimentare cv ‘pA trebuie realzaté gruparea diferitelor elemente componente (captarea cu statia de tratare a ape, rezervoarele de Inmaga- Zinare a ape cu stata de pommpare; statia {de hidrofer cu punctul termic pentru pre- ppararea apei calde de consum etc), cea ‘ce conduce la economi de investi si sim- plticarea exploatariinstalailr. i 2.3.2. Criterii de clasificare si condifii de realizare a instalafillor de alimentare cu apa din ansambluri de cladiri Instalatila de alimentare cu apa din , ansamioluri de cladiri se compun din re | a Fig. 2.3.3. Schema izometricd a instalatiel de allmentare cu apa rece cu distributie inferioaré: 1 - rejea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladit| 2 - conducta de racord: 3 - cantor, 4 - condustl de racord la conducta de dist bbutie; 5 - conduct’ de distributie inferioara, 6 - ramificatie spre coloand) 77 coloand; 8 - legitura la armaturile obiectelor sanitare; 8 - robinet de inchiere| ‘cu golire pe racord; 10 - robinet de inchidere cu golire pe coloanai| "1 re pe legétura la obiecte sanitar. w 2 Fig. 2.3.4. Schema izometricd a unei instalatilinterioare de alimentare cu opi rece cu distributie inferioard $I statie proprie de ridicare a presiunii: 1 - retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri; 2 - con Jducth de racord; 3 - contor; 4 = robinet cu plutitor; 5 ~ rezervor tampon; 6 - con- Jducta de aspiratie a pompelar; 7 ~ pompa; 8 - conducta de refulare a pompelor lo - conducta de ocolire; 10 - récipient hidropneumatic: 11 - conducta de legatur \dinte recipientele hicropneumatice si conducta de distribute; 12 - conducta de distribute inferioara; 13 - ramificatie spre coloand; 14 - coloand; 15 - legatura ia larmaturle obiectelor sanitare; 16 - robinet de inchidere pe conducta de legatura; 17 -robinet de inchidere cu golre.74) Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare {ele exterioare, inclusi instalatile de ri- cheare # presiunil ape’ rec, recordate la Conductele publice ale sistemului de a mentere ou apa a localtii sau le sursele propel, prin conducte de brangament i instalafile din interiors clad. *# Oupa parametri apei din conducta ublicd In punctul de racord, instalalile de distibutie @ apel din clédir pot fi racordate la conducte publice: + drect sau functionind sub prestinea pei din conducta publica (ig. 2.3.3) ~ prin intermediu! instalatiel de ridicare: 2 presiunil apei (fig. 2.3.4) + prin intermedul instalstici de pompare ‘cu rezervor de inttime (ig. 2.3.5), Pentru simplficarea desenelor, In fig 2.3.3, 2.3.4 si 2.3.5, au fost prezentate umai instalatile de alimentare cu apa rece. * Dupa scopul intrebuintéri apel, instalatile interioare pot f pentru = consum menajer; = distributia ape! industriale: = combaterea incendilor (instalati cu hi- rant interior, cu sprinklere, crencere ‘sau alte capete de debitare a apel) * Dups numarul de retele de distribute 1 ape findnd seam si de natura con- | ‘sumulu, instalaile interioare pot fi cu: = 0 eles pentru satistacerea tuturor rnevoilor de consum al apei (menaler, a industrial, de incendtuy = rejeie comune pent arumite consu- musi (de exemplu:retea comuna pen- tty consumul menaler 81 pentru incendu, retea comuna peri consumul | tehhologic si pentru incendiy etc): + retele separate (distincte) pentru flecare fel de consum. | Dupé forma retelei de distributi, instalajie interioare sunt + ramiicate (sau arborescente) i = ineare; : = mixta ‘ Dupa pozttia de montare (de am plasare) in eladre @ conductelor princ- pale de distribute, instalaile pot fi cu Gistibutie: ~ inferioara, cu conduete montate In ‘subsol (dacé exist), in canale tehnice circulable sau in canale viztabile, practicale sub pardoseala parterull, = superioerd, cu conductele mantate sub plangee, pe grinz, stalpi ete; | | = mix, pari inferoard si partial 'superioara * Dupa regimul de presiune a ape instalatile interioare pot fi cu ' = 0 zond de presiune; ~ dua sau mai muite zone de presiune; 0 2zond de presiune este limita la6 bar, Consideratarezistenta maxim admisi- Dil. a materaleior din care sunt executate conductele sau armature ins- tolatieinterioare, ‘+ Dupa temperatura apei, instalatile interioare sunt pentru ~ apa rece; + prepararea si alimentarea cu apa cal- 18 de consum, * Pentru realizarea unei instalatinte- rioare de alimentare cu apa se tine seama de urmitoarele elemente principale: - caracteristicile consumatorior de ap’ «in cladire si anume: + natura, cantitatea si vaviatia consu- rmului de apa + calitatea apel pentru consum; +regimu! necesar de alimentare cu apa continuy sau interrite caracteristicile hidraulice (debitul, presiunea de serviciu), regimul de furnizare a apei (contiauu sau intermitent) $i caltatea apei furnizata de conducta publicé sau de sursele propri estinatia si caractersticile construc+ tive ale clad + de locuit, cu sau fara subsol tehnic, ‘sau numai cu canale tehnice vizita- bile sau nevizitabile etc.; + social-cultrale: teat, cinematogate, case de cul, spitale, sali de sport, stacioane, gifi etc, la care se impun ‘anumite condi de confort sau cerinte de estaticds + industrale: hale de productie, atelio- re, garaje etc., la care, de regula, pardoseala este ocupati de masini i utigje, astiel 68, cel mai des, se ‘adopt solutia distbutiei superioare a retell In afara criterilor ardtate, la realzarea instalatilor de alimentare cu apa se au in vedere calcule tehnico-economice, care urmarese reaizarea unui cost total anual | minim do investite side exploatare a. ins | talatior. Asttel, pentru clidile ce lacuit pentru majritatea cladirlor social-cultu- Fale, se adopti instalatii cu distibutie ine | fenoarg ramificaté, comund pentru consum menajer si incendiu, pe cénd la cla diile industrial, la care, pentru anumite rocese tehnologice se poate utilza apa Fig. 23.5. Schema a unel instalatilinterioare de alimentare cu ap rece, ct. distributie superioar’: 1 - retea exterioaré de alimentare cu apa rece a ansamblului de clédir: 2 - con- [duct de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu pluiter; § rezervor tampon; 6 - con lducta de aspiritie a pompelor, 7 - pompa; 8 - conducté de refulare a pompelor Io - conducté de ccolre; 10 - coloand de alimentare cu aps a sezesvorui.i de Inline; 11 - rezervor de Inaltime; 12 = conducté de alimentare de la rezervorul de inaltime: 13 - conducta de distriputie superioara; 14:- ramificatie spre coloand: 115 - coloana; 16 - legturd la armaturle obiecteior sanitare; 17 - robinet de inchidere epotabil, eventual din surse propril (de | suprafaté, de adéncime sau reckculat), Se adopt instalati cu rajele separate entr: consum menajer, tehnologic si Pentru incendi, Cand consumatoril industrial necesi- | ta un regim continu (f8ra nici un fel de inweruperi) in alimentarea cu apa, se prevad retele inelare de distribute. In cazul claditilorinalte, se preconi- zeazi solutia limentérii cu apa pe | zone de presiune, prevazadnciu-se etaje Htehnice in care se monteaza conductele de distributie si instalatile necesive ridicarii presiunii apei pentru zonele superioare,S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu a 115 | Fig. 24. Fitinguri si piese fasonate eductie (cu mut’) Cot sau curb’ cu flanse cu 30° 212) 2231 oz a Tie [22 _ 276 | 267 | 0264 [403 [20 | 24" a52 963 | 0.68 503. a4) 29. da?) 48S G82 1. 683.130, 38 | $60 878 = 2.063 6 | 42 e5e | 68,1 | 1.200 3.404 a io [80 800-817 | 1760. S027 v0 + 978,998 | 2610. 7512. | sf reso [6a “inna [i134 | aaa0 " oar * Tew si tinguri din polietien’ de inal denstate | "Se fabres cu damete extercare cu- fxinse inte 20 i 680 ren, pent presi Se 4,6, 10 sau 16 arin tabolele 244.0 ‘ou {evi din mase plastice [“Tabetui 24.4 b. Tevi din polietilond PE 60, PN 10 bar (DIN 8074) Diarebul Diamerul exivior — Grosimea, Damen tener Masa Caniiatea nominal (rv) pata (mm, [mm Inara | ce ap | tmm) RNa Min MexR, key 20 “p38 180 1487 0164 0.18 25 “a5 1 180 | 193 0.213, 0.254 | 32 35 _ 250." 263, 0281) 0491 40 35. [s30, a4a_l asso") oss | 50 TS 43. 4n¢ [49.1] 0560.1 1,348 63. 522 842 oso | 2140 [75 “eau \"e47 4290 | 3.058 A [71750 [rr Te0 aa 10 [in Tet 92 0x61 “ose 12.690, 6.500 125 1250 | 126292 1 94 10421 1078 | 990! 8528 140 oo | 1413 | 1081 ‘6 1681 Wor 4240 | 10715 ‘biametu exterior Lim] [630736 Ties auc “fan att too Ts ‘Geoulatea specific’ Ikgirs) ois lo, a3_| Oar |[Domeniul de temperatura (0-95 | 0-95 0-55 | 0-98 | Cocficientul de dilatare tevricd [mmm] 0,036 0.026” 0,026 | 0.026 Raza de curburé manuala | fmimj | so ' 100 | 130 | 160 | Raza de curbud mecarica | (mm) 50; 80 | 100 | 120 ‘Tabelul 2.4.6 a. Tevi din policiorura de vinil neplastifiat PVC 60, PN 6 bar (STAS 6675) Diamevul interior] Masa (Gandiates Dismetull Dametul evterior] Grosimea nominal | [mm] | peretelui {mm} fmmj | liniard. de apa | men] “Min Wax. — “Min Mag Min 1 Wa gm) [ur 7 66 17,7 0,128 0216 ‘abelul 2.4.6 b. Tevi din policiorurs de vinil neplastifiat PVC 60, PN 10 bar (STAS 6675) Diamet Diametul exterior) Grosimea _Diamebul interior) Masa |Ganttatea| nominal mm) poreteiy [men]! mmm] | linard de apa imm|_Min Max Max. Min. Max [kg/m] Vm (200, 203148, 1 17.3_,.0,137 0,006 es aoa fis ozs + oar | 0 262" ers 3420539] a0" 40.0 30, 45330 | 3430.05 0.855 _| [soso 1 803 [87-43 fata: a9, 0800 1.046 | ae ayo) 6415227} 69,9 | 1.200 2.140 |""75"} 750 (753 [58,641 622" 64.1) 1820" 9.0 [80 -a00 999 er | 761748, 7682610 L 92, 916 | 9409.90” 6. 70.5 10407 t0s6 | 50108405S. Instalatii sanitare $i 2.44 © se prezinté un extras pentru fe- + vi cu cameve inte 20 si 125 mm, re- Zistente la presiunea de 6 $! 10 bar. Se fabric’, de asemenea, intveaga Ga~ 1m de ftingur. Tevile si ftingurile $2 im- bind ‘tre ele prin rai multe procedee: ssuduri (termofuziune), cu flange, cu fitinguri de etansare prin compresiune. + Tevi si fitnguri din Pex-Al Tevile sifitingurle din Pex-Al se produc de TERAPLAST Bistita. Tubul are 0 stucturé tnultisrat carnpusd: ='a exterior din politiena de inalta | densitate reticulata - strat intermediar din aluminiu sudat Diametul, Diametrul exterior ~ Grosimea rominal | [mm] imp Win sr, an condurie Gin Feet ‘Tabelul 2.4.6 c. Tevi din polipropilend PP 60, PN 6 bar (DIN 8077) ~Diametrul intencr, Masa Canttates| liniars de ape peretelui [mm] ‘iin, Max, Win 200 | 203 | 18 22 Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa B longitudinal, care confera. rezistenté marta la diatare si orotectie imporriva oigenului si a gazelor volatie: - strat interior din poletiens de inalts densitate reticulata elecyonic care oferd rezistenté la coroziune si care ny permite formarea depunerie. Fitingurie pentru jeulle din Pex-Al sunt de tre feluri:ftinguri cu sertizare, ftin- guricu compresie din alamé,ftinguri cu compresie din PP. in abel 2.4.5 sunt prezentate pene palele carcteristici ale tevilor din Pex-A Trebuie mentionat faptul c& pe piaté: au apérut conduote din Pex-Al cu strat [mom Max Wi 186 intermediar din aluminiu, nesudate longi- ' tucinal, astiel c& nu mai ofera protects , impotriva oxigenuli si nici rezistonté la presiune, | Indorea tevior manual ta raze de " curburd mai mici dacat cele indicate in tabelt 245 conduice la pericolul fsurdri Conductelor dupa pericade foarte scurte "de timp, Invoduosrea debitmetrelor in apartamentele f&r8 contorizare, a condus 1a utlizaea frecvent a favor din Pex-Al, folosirea uncr tevi Pex-Al cu stat interme dar Gin aluminiu, nesudat longitudinal, si efectuarea curbelor cu raze mai ici, aU | condus fg numercasa fsuréi ale conduc: talor gi la imndarea apartamenteler si ftinguri in policloruré. de Vin neplastifits (PVO) Se exscuth (conform STAS 6675/2) ppenizu presiunea de regi de 6 si 10 bar, Tabelul 2.4.8. Robinete de colt Tabelul 2.47. Dimensiunile compensatoarelor de dilatare din 250. 25318 22" 208 | Pi? 0,132 $88 208 1 BAT eu venti, avind aorput din font Ts23 [49 ! 2.3 274 | 285 | 0,180 a , 10 (STAS 2578) 28 : 0.273 | : “|| Damewul oT 7 , 5461 564. | nominal fin} mm {mm fmin} a0 | 67) os05. 3318) | 26! | | 7a2| 80,7 1.330 4.803 | [10 a” [90-8047 2 ; “a8 1 800 352 | 12) 1 BR 81 1088 1112.0 2,550 Tabelul 2.4.9. Robinete cu ventil rept, din font’, cu mufe, Pa 10 PVC tip led si in forma de U : (STAS 6480), Diametul | Dimensiunile Dimensionie (Banal To Li exterior | compenssteare tip ir —_compensatoarelor tip U, "nominal D, fl. tin}! fen) fm) al tevit [men] a 0 38 | 6. 77 | bh | = 68 | ad 0 200 50 200 ! 8038" 236) 0 an feo i totes 057} 220-60. 4026080 aa 412126 - 2s mB 280. ~ 100” ! ~ ~ 10064 320130. ~ “Tao 80 [400160 i “735051001500 490 270 225" "180750 700 |! - - 21018000 3007840] |" Cota F corespunde ropinetulul a Sye50 tra” ossehs see intomativa Tabelul 2.4.10. Robinete ou sertar $1 corp oval, din font (STAS 2550) _ Diametul Dimerisiun’ de gabart (rim Fiansa oe legatura Roaté de neminal 0, ta conducts (mm) | Filetul—manewa o, (mm) T hy hy aa, % | 0xd,b gurvbului__ (mm) 320, 470, 460 180, 370) 225 240. ~ Fe 362. 740. ‘930° ado, 5003 580 1115, 1200 1. Valorile cotelor hy, hy si A au caracter informativ, Servind la. stabilirea gabaritului in vederee montéril; 2. 9 reprezint® numarul gurilor pehiru‘suruburi; 3, Valorie diametrului d, al roti de manewea sunt informative,Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare in dou’ variante consbuctive: simple si mufate. in tabelele 2.46 a si 246 b, se prezinta un exkas pentru tevi cy dame frele inve 20 si 125 mm, rezstonte la pre slunea de 6 si 10 bar. In fig. 2.48 sunt prezentate princpalele ftinguri din PVC. are se executd cu aceleas! diemave ca ‘sicole ale conductelor cu care se imbin * Tevi si fitinguri ain polipropilens Se fabric cu diametrele exterioare cv- pringe intre 205i 125 ren, pentru presiunide 25, 4,6, 106i 16 bar in tabelt 246 c, se prezinté un extas pentru tevi cu diametre a 4 k ° Fig. 245 A. Ftingurl incate, din font maleabll, pent tmbinarea tevllor din ofa zincat 2 ~ cot cu fete inlerfoare; b » cot cu fet interior si exterior, c » cot cy racord olandez, cu etansare pland, cu fet inter si exterior; d - cot ey racord olandez, cu etansare ‘conicd, cu filet interior gf exterior: © - teu egal cu fet interior; { teu cu ramificatie redusd cu fet interior g - cruce cu ramificati egal, cu fet interior; N= mufl cu fit st€nga - ckegpta; | - mu reduss concentrca; j- nplu cu filet cregpta si tinge; k ~ niptu redus cu filet exterior; !- reducte; m - dop; n = racerd olandez cu etansare plan cu fet intrer; 0 -racord olande, cu fet ineriey si exterior. Fig. 2.45.8, Ftingurl din PYG pentru imbinare prin pire gi tnfletare (ps gurl ‘sunt notate gi semnele conventionale de reprezentare In desen): = teu; b - feu pentru inbinare mixta; ¢ - cot; d - cot pentru imbinare prin infiletare; @ - mufa (manson); { - mufé (manson) pentru imbinare prin fietare; (9 - capac; h - reductie tip A sau B; i reductie pentru imbinare prin fletare; J racord olandez de lipit;k - racord olancez cu filet interir; | -racord olandez co flet exterior: m - pies@ oie legiturd la robinetul de lavaar; n - idem, pentru robinete prin inflletare cu pltitor. inte 20 si 125 mm rezistente la presiunea Fo. 246, Conpenastoore de tare ‘puncte fixe montate pe coloanele din PVC:| 1a - compensator tp rd: b - compensat tip Us ¢ - detaly de punet fx; 1 bratard metalic; 2 - nel din PVC lp [cu adeziv pe teava din PVD; 3 - garnitura clastic&: 4 feavé in PVC: 5 - element ge constucti. rm Pra ‘co reo-| 0 ‘oy ‘| 99] || 80 70) 1 6 | 59 © x |] 20 Vs 1 © 10 15.20 25 3035 4045 SOI} Fig. 2.4.7. Nomograma pentru determinarea alungiri! Ala conductelor din PVC in functie de lungimea /si | Giterenta de temperatura AT. : 1) 2s 0 0 sii ‘300 00 2309 rm) Fig. 2.4.8. Nomograma pentru |} dimensionarea compensatoarelor i tp Udin PvC, 700S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu ani [EB] RESRESESE ERE > trom Fig. 24.9. Nomagrama pentru cdimensionarea compensatoarelor ‘ol cure: a simple la 90% b= cube. =i Fig. 2.4.10. Robinet de colt cu ventil ‘avand corpul din font: = verianta A, Cu venti din material plastic; b - varianta B cu verti! metalic i gamiturd de cauciuc; 1 corp: 2 = capac; 3 - garnitura; 4 - ti, Is - verti 6 -roata de manewa; ? - su port 8 - garrituré deGbar. © Compensatoarele de dittare se fabricd din PVC, tip ld sau U, sunt pre~ Zentate in fig. 2.46, iar dimensiunile in t2- bel 2.4.7. Pentru conductele ain PVG cu lungii > 7 font cu mufe, cu dop de golire: 1 - corp; 2 - capac; & - ti; 4 - venti 15 ~ gamitura ventiulul; 6 ~ ata de manevra, 2. n reprezitta humatul ga ‘Tabelul 2.4.11. Robinete de retinere cu venti, din fonti, Pr (STAS 1516) “Diamevul | imensiuni Flange de legaiura) Filetul nominal de_gabarit [myn |p conduct’ [erm] _|surubunior D,immi tt, | hy [he [hy 4, | dp |nxd, b 1S [10 | 90 | 8S [its 40] o5 | oS | ata [TAT Me 20 | 150 | 95 | 80 | 120,50) 105 | 75 | axta) 16) Mm 12 25 { 160 | 100 | 85 | 125/55 | 1915 | 86 | axta] te | M12 40 | 200 | 115 | 110 | 155175 | 145 | 110] axta | 18) M16 50 | 230 | 125 | 120 ) 160| 80 | 160 | 125! 4x18 |20] M16 65 | 20 | 145 | 140 | 195} 90) 180 | 345) axse 20} a 16 80 | 810 | 155 | 150 | 220) 95 | 195 | 160| axt8 | 22) M16 300 | 350, | 175 | 170 | 235/110) 245 | 180] x1a |24| M15 10 _| 480 | 225 | 210 | s10|125] 200 | ato} axze Jas) M20 | Observati: 1, Gotele hh, si h, sunt informative: urilor pentru gurubu — ‘mari, folosite pentru wansporul sud presisre a! apei reci, alungrea A! se oate determina grafic, folosind nomo- gama din fig. 2.47, in functie de tun- mea conducte /[m] si de derenta de {emperatu 47 (k}, Dimensionarea com: Pensaivarsler tip U se ofectueazs, in acest caz, cu nomograma din fg, 2.4.8, 2 compensatoarolor cu curbe simple la { 90° cu nomograma dh fig. 2.49 a sia " compensatoarelor cu curbe duble cu nomograma tin fig. 2.4.9 b, TERAPLAST Bistita produce inveaga gama de tev din mase plastce cin po- lietiena, PVC 31 poipropiend, precum si ule necesare. 2428 Armaturh * Robinete de col, cu venti, avand corp din font, pentru presiunea nomi- | pale fy=0 bar (STAS 2376; fig, 24.10, | tab, 2.48) se monteazi pe conducta de | egitwré de lg coloand la rezervoeul de 208 pent spdlarea closet + Robinet® cu venti crept, din fonts, cu rmufe (fg, 24-11), avind diamatrele no- I | | garntal | inale ¢ dimensinie ceractersice redate in tabelul 2.4.9. Se executé in dou Fig. 24.92. Robinet cu sertar ‘i corp oval, din font a+ varianta A, cu tiki ascendenti; D- varanta N, cu ti neascendenta,B Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S, Instalatii sanitare variate: rd sau cu dop de go. | pot fi cu future de manewra cu rozeté 1+ Robinete cu serar $i core oval in | de manewra. Se execvia din bronz fonta (ig) 2.12, avand cimensiunie | (penru montare pe fev din ote zieat, principale redate in tahelul 2.4.10. | polietiiena sau PVC) sau din cupru + Robinete cu vent sere si racerd (penitu rontare pe ie din CUPt olandez, cu sectiune de trecere totald, + Robinete de refiners ain tonta cu venti, ent presiinea -nominalé P,=16 ar (STAS 1516 fg, 2419, tao, 2471). Dap constvcta corpus, robinetele de reine Se execu in 80 tour: rept, simbolD: ce | eal simbol Ginna, sto. Oud fe use! venti, rebinetele de veins ve execu in dou’ variants: varanta F, cu | sh fd; varanta-R, cu cued regabi | Duplo suprafete' de etarsare a vent Ii, robnsei so execu in! forme, | A slec. up mod de neha a vent- | Msi obinele de rene oe erect cu anc (embol A sa ar i sb. | Reductoare de presine pen aod | ig. 24.34; reducerea presiuni are toe prin fect oe laminar la veceree apei | pin soctunea dn capeta 3 scauul | 2. Pozita clapetei este determina. de echibrl namic dive fora de presione | a ape si fora slated a unui resor (ac) | exorciate asupra unei membrane ees: | ee, Penbu reglrea pres cin aval se | seloncazs un sue orale care mo- | aificd forta elastic a resort Pentru cunoasterea consumului de apd, a nivellui de temperatura si a re- fimului de presiune, se utlizeazd aparate pentru. masurarea sisau inves | trarea vatortor parametrlor respectvi | + Aparate sau contoare de apé (apometre) Fig. 2.4.18. Robinete de retinere ou. venti, din font: 2 - robinet rept, simbol D, b= robinet de colt, simbo! C: = robinet inciina, simbol I Fig. 2.4.14, Reductor de presiune Pentru apa: 1 = corp; 2- scaun; 3- clapetd 4 - pis ton; § - membrans elastica; 6 - arc (re-| ‘sort; 7 - suru de reglare; 8 ~ capac: [9 - onficiy pentru manometry ‘ou von plan; 2, cu venti cic; 3, cu ven- | | 2424 Aparate de misur’ $i contro! | Se clasficd, dupa principiul de func | | Yonare, in apomete: Ge wz, cae eegisteaca consul | de apd, fe prin actenarea une! rt cu | palete sau elice (apometre cu turbina) fare tans misarea una mecarisin intogratr de hnegistare a debItull, fe prin masurarea eeren de presune la. wecerea. pel prin-o diag (apomet dferenial volumerice, care imegsteaz’ can- Uatea de apa prin umpleea si gol rea svcooswa a uner compartments Gu volum determinat. | _Dup modui de admisie a ape, apo- inet oy turin ptf rou asmisie tangentiala, drectia de curgere a apel tind perpenciovara pe avul tube + Cu acai ail, drecia de curgere @ fel find paralelé cu aval tune Combinate, and manta, 19 sere S00 paral, ambele turbine mentio: hater acesto apometre se folosesc In Insta cu detente tar ine con” | sumul maxim sl es! mim de ap8 } Gupa modul de montare a cadranu- | ul pent etrea consumuiu 36 esting apomeve cu cacranul SNseat, montat ino casetA separata de corpul apomet ul Inecet, cadranul find ta contact cl | apa si proteat oe. un. geam care resist la presunea aps orpul apomelrelor £6 executa. da “fonta,brone sau otel tuna, lar turbina tin materiale piastee pena ap 02 (cu temperaturi pana la +30°C). Principat caractecstel alo apome- | yeor de cars ete fut seama fe ale | gerea si montarea lor in instalajie, surt trmatoarele. Fig. 24-15, Contor pentru api rece: a= sectiune vertical; b - sectune orizontala; ¢ - cadran cu citre indirect - osakan cu cite directa: 1s carcasa; 2 - garnitura amonte| 3 ~ modul de contorizare; 4 - inel_ de| etansare; 5 - suru; 6 - Sarma de sigllu: 7 plumb de sig; 8 - cadran pent citrea debituiyi de apa inregistratS. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa Ba ‘ ia Fig. 2.4.16. Contoare montate Ja robinetele de apd rece si apa caida ‘ale baterilor amestecdtoare (firma ISTAMETER, Germania). ~ diamebul nominal D, [me + debit naminaf V, {mi/n], cna T cores unde 0 piacere de sarcind nominal {bar sau fmm HO} = dbitele maxime Vg, Pansies m= fie Vn LORE = cebitul nim, numit si sensbitaten apometuii, find debiul orar minim pe care apometul 1 Inregistroaza la presiu- , fia manne de te eg, 10 bar - perrea do sacin la tecerea apel Brin aporet [bar sau [tem #°0}, = roarea maxind adm inte Vay iV respecte, he V, 8 Wa, purea 3 temperate ape 2 $88 prin ore tu Tn general, cunoscénd debit nominal vs perdotea ce saroné H, cores poneoare debit ominal s@ poate Sabi relaia ire Vy 1, 5 debit de alu! V, ce Taverseazs epometul ta pierderes de sarcind H, corespunzitoa- fe a anume iV BOW De piercirea de satcné H, rebuie tut seam fa stabirea sarin! Herod hamice & abet in punch de racord al ‘haat nloroare a retoava exter ‘Conical pont apt eve si respec- th, epa calds ce consum, produse ia fn Ide frme PRECIZA SA -WOLT- MAN ZENNER),procum sh cele impor tate oroduse do frme 6a SCHUMER” Gem. ISTAMETER et) vebue 3. aba aorobare do mock”, cbrata oe Broul oman de Motrologe Lega (BRML) Saganent tehne, cae s8.cetioa Caracteratisie funciona ae contowe- ter corer 150 4034), ontoarle de apa race sau cla se executs cu umatoarele damette no: tinal Oy 20, 60, 65, 80, 100, 125, “80°81 206 mm fig, 24.78) in fig. 2.4.1. ecto prezentat un contor montat in constucta, pe © Date te da bale. in celoagele ferelor producdtoare ce contoare sunt dao, per Tecare tp, emonsune, carectastle thnice 2a) | al nomogramele pent determinarea lerderior de sarcind, la tecerea apel prin contor. + Termomete Se utlizeaz4, In special, in instalatile de preparare gi alimentare cu apa cal- 8, dar si In cele cu and rece. Dupa princioiu! de functionare se produc termometre cu dilatare, mano- matrice, electrice si termocuple. + Manomeye Pentru cunoasterea regimulu’ de va- riajie @ presiuni, Int-un anumit punct al instalatel de alimentare cu apa sau din recipientele sub presiune, se utilzeazd | manomete de tip cu lichid sau cv ele- | Mente elastice, jn svaindtate se produce 0 mare varietate de aparate de masurd si control pentru masurarea presiunil si temper raturii si anume cu: ~ incicarea dest a valorilor masurate; -inyegistrarea valorlor masurate pe bhanda sau pe calculator, -transmiterea la distant @ v2iorlor ‘masurate $i afisarea pe un panou; + transmiterea nor impuisuri la diferte |) Bparate sau armaturi de actionare, Pentru utilzarea apei in conditi prac: | tice i igienice se folosesc obiecte sanitare ca: favoare, cz! de baie, dusur, | alasete, pisoare, bideuri, spalatoare pentru vase, chiuvete ete. Obiectele sanitare trebuie lavoer tip A, tard spatter; B - lavoar tip B, cu spater; C- lavoar scoied, tip LY: D - lavear a colt; 1 racord pentru apa rece; 2 3 - preaplin; 4 - oriiciu de scurgere prevazut cu venti mice legate de exploatarea si intr tinerea lor; - aba un aspect pldcut si s8_permith ‘curirea usoara si completé a obiactulr * prezinte siguranta in utlizarea lor (si nu se sparga, SA nu prerinte pericol de taiere sau rénire In folnsinta etc.) Obiectele sanitare se executé, in ge- nreral, din portelan sanitar, fonts emailat&, gresie, materiale plastics, pati ter armat, polimetacriiat, tabia cin ote ‘noxidabil etc. Atal in fara, c8t si in sWraindtate, se ‘produc obiecte ‘sanitare in-o gama variata de forme s dimensiuni ups destinatia lor, obiectele sanitare pot fi de constructie: - obisnuil (cu. dimensiuni standarai- zate) pentru echiparea clidirior de locuit sa grupurilr sanitare dia unele clidiri social-culturale si anexele sociale ale unitatior industrate; ~ special, pentru echiparea sailor de operati ain spitale, a creselor, gr&di- nitelar etc. sau pentru folosires lor de catre persoane cu handicap fizic. Obiectele saritare au devenit din co Ih ce mai diversicate, avaind diterte forme "1 culor, tind exacutate din materiale diverse. Exist In prezent o nov abocdare in proiectarea incéperior de bale sin spo- cial in viele cu Confort ricicat incéparie fo bate au trecut dela cimensiunile rec s@ de 180 x 240 la cimensiunile unor camere nermaie. Echiparea cu obiscte saritare slin special cu ba, nu se may face pe longa peey, baa amplasands-se in mifo- cul inciperi si unestinglobaté'o pardo- seal. Obiectele santare au forme cin ce in ce mai moderne iar unecr! se adopts moda ret cu ca de baie cu picioare ammpasate in mijocu! Incaper In multe cazut sin special ia moderni- = racord pentru apa Calc;S. Instalatii sanitare [EB] capita 2: instal de atimentare eu apa { Gre ‘Tabelul 2.4.12. Lavoare din portelan sau semiportelan (STAS 1540) Wirimes | a > c osm a feoen]__| fmm) | fon | ment | fen Z a 370] 50.280 [180 | 48} 80.110 Z 40 oo [-syo..365 | vo | 45 | 150.180. g \[=s 460 |~20..300 | 160 |. 45. | 80..110 g | [0 500 |~se0..4s0 | 10 | 45 | ta5..220 Z “azn.s00 | 200 | 45 | 185..220 60 00 | #20..550 | 210 | «8 | ta5..220 ss 50 | s00..590 | 200 185,.220 | 70 700 | 800..640 | 230 185.220 Fig, 24.19 2. Lavoar cu dou cuve gi doua picioare de mascare a sifoanelor ‘sia robinetelor de tnchidere. Fig. 24.19 ¢. Lavoar din sticlé incasabila, Fig. 24.49 d. Lavoar din materiale a al | Fig. 2.4.19 0. Lavoare in grupurile | Sanitare din clédirile publice. zatea clair ge aplicd solutia cu cabine | ‘de dus in locul efzior de baie, | (Oginzile au inceput si ocupe peretiin- ‘te9) si echiparea din fata lor corespunde Lunor tratamente de cosmetic’ si coafurs + Lavoxe : Lavoarele se exeruts din portelan san | tar sau din somiportelan sanitar, cu sau ‘ra spatar (fa. 2.4.17), si au dimensiunile redate in tabelul 2.4.12 (STAS 1540). Lavoarele sunt prevazute cu oficiu de preaplin care comunic& print-un canal cu oriciul de scurgere, la care se monteaz’ tun venti! cu dop si sifanul cu gard& his crauicd. Lavoarele pot fi echipate cu unul | sau doud robinete oi cu baterii ames- tecdtoere do apa rece cu ape cada montate pe lavoar (slalive) sau perete Distanta inire axele orficllor pentru montarea robinetelor saul 2 baterilor stative, produse in tad, este de 160 mm, iar cia rmetrul racordulu sfonulul este de 45 mm Majritaea levoarelor care se produc in ‘skdinatate au distanta Inte axele oricitor Pentru montarea robinetelor sau a baterilor de 200 mm si diametrul racordului sto ruiui de 45 sau 48 mm. Lavoarele produse de numeroase fir- | me se executd ain portelan, semiportes lan, materiale compozite sau sticlé, sa tisfac cole mai exigente cerinte estet ce (forme, cimensiuni, culori) s) ae Confort igisnico-sanitar = pot fi monta- 18 pe console, stuctunt metalice (sistem GESERIM), integrate in mobilier, cu mascarea legiturilor si a sifonului de scurgere foiosind picior (fig. 2.4.18) sau | piedestal. Se executé si lavoare dubie (fig. 2.4.19 a) cu piedestale duble sau ‘ou mobilier de mascare, conceput s& permitautlizarea spatiului de sub lavoar. Pentry hotelur si chiar pentru lo- ‘uintele cu confort ridicat, lavoarele sunt | montate pe piese de mobilier complete | care au atat rolul de mascare a sifonulu! 1 robinetelor de inchidere, cat si rolul de a cuprinde oglinda, dulepuri laterale peniru obiecte de toalst& si medicamen- {e, precum si elemente de fixare si ma- ‘scare a corpunilor de iluminat. ‘composite, Fig. 2.4.20. Cada de baie din font’ emailata.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Inst Tabelul 2.4.13, Cdzi de baie din font, emollate, pentru adult (STAS 2757) | Warnes] € | @ | 6 | A | Capacitatea utld [wasa informativl [(mm)|{mm)| fmm] |{mmj | pana la preapiin | (tard picioare) - (iformativa (1) | kg) | w200raze 11206! 700 {30.05 | 420 15 78 1800/420 | 500 | 720 |50..85 | 420 198 os |, 4700/420 |1700| 750 |50..86 | 420 215 122 Tabelul 2.4.14, Cizi de dus Tipu Dinensiunie [mm] Wateral [Wasa 2 fe lelel@ kel Gadi de | e30|160_| 60 [165 | 52 [acid - us parata_|"2a0 [185] 60. | 165 | S2 | font emaiaté [a5 _ Cada de dus | 40a |4oo | 60 | 165 | 62 | _acril cu borders |" G00 ss 6s |g?) font |! rotunjta emailata 1590 — 4 ¥ = z 108 = 70 "280 a ° Fig. 2.4.21. Cazi de baie pentru adutti: 2 = ou rezemétori penta brate; b - rezematoare de brate si ter Fig. 24.21 o. Cad de bale depirtaté de perete. Th fig. 2.4.19 b, se prezintd un lavoar ‘modern in forma de scoicd, inglobat in masa de toaloté si cu sifonul mascat tot in masa de toaleti In fig. 2.4.19 c, se prezinta un lavoar realzat cin stoi incasabia, care poate fi dle cliente culor, Armatura de utiizare de forma modem, este montatd pe lavoar iar Gopul de inchidere a ventiiui de gotre se acfioneaz8 cu picioru. Lavoarele se executl si din materiale compozte, de diferte forme si cur | Ii fig. 24.18 deste prezentat un lax voar executat din materiale compozite, j realizat dintr-o singurd pies cu biatul | masei de toaleta | Infig. 2.4.19 , se prezinta modul de | amplasare a lavoarelor in grupurile sanitare ale cladinlor publice. Baterile sunt cu moracomandi si cu dispozit- ala de alimentare cu apa [EE] ve de Inchidere a dopului dela venti de scurgere si sunt montate pe lavoe- fe. Pentru cresterea gradului de igiend, la grupurie sanitae din hoteluri cu 4 si 5 stele, se utlizeaz’ bateri cu senzori de deschidere prin apropierea mainior de baterie. + Cazi de baie Cazile de baie produse in tard (tg 2.4.20), se executa din fonté si tabla femailaté si cin mase plastice si au ci mensiunile adaptate pentru uzul por- soanelor aduite (tab. 2.4.19} sau al co- pillor. Cazle de baie pentry adult sunt prevazute cu un onic pentu golie si tn oriiciu pentru preaplin, iar cele pen- ‘ru copii, aumai cu enficiy pentru golre, Recordarea la instalatiie de canalizare 68 realizeazé prin intermediul unui siton tip U sau al unui sifon de pardo- sealé de tip combinat Se produc ofzi de baie cu configura ti ergonomics, cu o mare varietate de forme si dimensiuni, prevazute cu reze- maori pentru brate (fig. 24.21 a), sau tetiere (fig. 24.21 b) incorporate. Ca materiale se folosesc atat fonta emaila- , tabla din otel emalaté si masele plastice (in special ac, c&t si materiale de sinteza, de tip compozit, cu cal- 13H deosebite. In fig. § 24.21 6, se prezinté 0 cada de baie departata de perete, cu bateria | montata pe buza cazii de baie. Baia | este previzuté ou tetera are 0 forma modernd si se poate monta in orice Pozitie In camera de baie Cizie pentu hikoterapie (fg. 2422 a) sunt prevdzite cu duze aimentate cu aer conrimat si cu un crcut de recculare 4 a0ei cu 0 pompa. in functie de tip (standard seu de bin), sistomul poate dis- une de diverse fact precum inca | fea aerutei ozonat, relarea si pulsarea debituut de aer si de apa, varia inton- Sitti si orentarea tur. Cazie sunt | echipete cu conducte de apa si de ae realizate cu tev din cupru seu PVC, rnan- tale cu pante corespunzatoare pert asigurarea golrt complete a apel, dupa utiizare, De asemenea, rin poaitia de | Montare se asiguré goltea ravitationala @ ape) din corpol pompei de circulate in fig. 2.4.22 6, se prezinté 0 cada de bale, prevazuté cu batere si dus Pentru procesele normale de iglend si Care au si echipantentul incorporat ent realzarea hicromasalulul. Aces- te cazi de bale se pot monta in vile $1 chiar iin hotelur cu condita prevederile de masuri pentru asigurarea pro tects la 2g0mot infig. 2.4.22 c, se prezinta 0 cada de beie pent hideomasaj de form arep- tungiulard cu pereti lateral transpe- rent La unul din capete este prevazu- 18 sio tetiora Pentru controlul caltSti ape! sia paraEB copitotut 2:Instalatii de alimentare cu api S. Instalatii sanitare 4] | Fig, 24.22 a. Gadi de baie pentru hidroterapie (hidromasal): 1 conduct de apa; 2 - conductd de aeri 3 - reglarea debitului de aer; 4 - comand electrica @ pompei de apa; 5 - crepind pentru absorblia apei din cad; 6 - duzd de injectat apa cu aer; 7 - detector de nivel al apei; 8 - clapetdé dublé de goire a apei; 9 - cofret electric; 10 - grupul motor cu pompa de api; 11 - amortizor de zgomot pentru grupul motor - pampé. Fig, 24.22 c, Cadi de bale pentru hidromasai. meio funcional izle sunt dotate cu traducter dene i tempera precum | S16 Giapaztve dé comand si regire Cale de bae pent persoane cu handlcap lite Sut Concept, functional | si dimensional pentu a satistane in mod Got corntele do utizare ale sersoans lor cu detente maori, Cina este pre- vzuta cu porters fatorlaotanod, cu Scaun ineorporatsrampa perma de | sustiner, cin ole! Poxdai, Funculbar= Goseala az este antiderapanta, Cuva | oste eohipath ox insaiahe escamotabi "pentru spalarea parului, |" Cazie de bale se monteaz’ pe supoe- tur reglabie sav pe wiomonte de cons- sri, nziie sau liber, pe una Sau rai male lata, in funcis de tou si chen | lune cazi, precum si de maemea spa- {wl lepanibi si exigentole estetice * Caz si cabine de cus Se execut cin tabla sau fonts emaiiaté, portalan sariter, mase pis- tice si materiale de ti compozit. Cazile de ous sunt realizate 0 for ni do cave cu adineime radust, de tip pivat, ceptunghivlar sau de coll, ‘cu bordura rotunjta. In fig. 2.4.23 si in fabell 24.14 sunt prezentate princpa- Jele dimensiyni ale caziior de dus, iar in fig, 24.24, se prezinta catova tipur de citi de cus cu cua de adincime redusa, de forma patrati (ig. 2.4.24 a) de colt (fig. 2.4.24 b), cu cuva adancita 8 cv scaunincorporat fig. 24.24 © si 4), cu fund antigerapant si prevazute 0 oriiela de golre Unele tipuri'de cwve sunt prevézine cu vantle speciale de 960 sau 80 rim fechipate cu grater nichelat si sifon cu ‘arc iravlca cu racerd lateral Racordarea la intalaile do canalizare se face prin interme unui sfon in forma de S sau'a unui sifon ce parcoseala de tip combina. Cele de dis se pot monta incas- wat in pardoseala sau intro bordurd supraindlaté oft asezat dlract pe par- | doseals, Uneletipuri sunt prevazute cu \ guruburi de calavo_ pent asigurarea | exzoniaitti la montare. (in camercle de dus suplimentare, | cuvele de dus So amplaseaza In colt cameri cu Sav faré perdea de separare Ge camera. Perdestia £9 suspend’ cu ‘rele do un suport in inirea de cea 4180 om, de a parcoseala | _Cabinale de dus sunt ceaizate dn pa- now irate, plane tig. 24.25 a) sau curbing. 2.4.25 b) in stil secur- | 2218 sau dn sic sinteic’, montate pe comrul cuvei do dus si provazute eu usi de acces batante ori glisante. in | unele cazun, usa de acces este iiocuta uo paroea dn matarial plastic ‘Un inconvenient majo la utizarea ca | binetor de us, const citatea spa- ____} | leet partil infencare a compuiui si existentaS. Instalatii sanitare Unui spat pres mic pentu procesul de spilare ce conduc la lovtea cu coatele ‘a elementelor vitrate de inchidera. In con- secinté se produc cabine de cus cu d+ ‘mensivni mai mar iar unele firme produc cabine de cus cu bancheld incorporatd Sau CU saponin de asezare pentru spalarea pit infvioae a col ‘Nu se recomandi proiectarea camera tor de baie cin lacie de locut ou cabine de dus, c&zie de bale avd i functia de inmueee a reir in vederea spa | mesinib de spalat sau manual | Scheletul(structura) se realizeaza cu | profile din aluminiy sau din mase plas- | tice, soldarzate fa partea inforioaré si superioara 61 se etanseazé cu garnitur | din elastomer. | Solutia @ fost adoptata si pentu uzul | persoanetr cu handeap fic (mabiltate Fedusé), cabina find prevazuté pentru | acces cu un panou pivotant, echpat cu ‘scaun. Optional, panourile pivotante pot , fi echipate cu accesori utile pentru cte- | rite tipuri de handicap-bare de tractiune, | suport pentu picioare, manere sau bare de sustinere ete. Uzual, cwele si/sau cabinele ds dus se echipeazd cu baterl amestecdtoare, obisnuite, cu dug fix sau cu racord fe” xibil, In functie de exigentele de confort impuse, pot fi dotate cu armaturi sanitare specializale, precum modera- toare termostate, temporizatoare, sisteme de reglare 2 formel simensitat jetului de apa etc. Cabinele de cus pentru tidroterapie sunt prevézute cu aparaturé necesara efectuarii procedurilor specifice (dus, hi- cromasaj etc). Cabinele pentru hicrote- | raple sunt echipate cu dispezitve elec- | ‘ronice de comand, reglare, semnalzare auoata in sistem interactv, recur i cu mijoacele adecvate de securtate In fig. 24.25 o, este prezentatd o bind de dug nermala, care se monleaza de oboe in cline sau hotelur. Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa El (5 Vase de closet din porfelan sau semiportelan | ‘sanitar pentru adulti (STAS 2066/1) 7 Th a; bcd dg roe} (mm) fren] [mm] {mm} [mm] [mm] men] [mr] max 600 max 510400 160 max S70 435 105 16 60 67 redate in tabelul 2.4.15. Closetele cu scaun sunt previzute, prin constructie, cu sifon cu garda hidraulicd. Golirea closetului in conducta de canalizare se face printr-un stut prevazut lateral sau vertical in jos, care are dlametrul interior de 100 mm. Se produc diferte ticuri do vase de closet ca forma, dimensiuni, sisteme de prindere, aimentare cu apa si racordarea Ta reteaua de canalizare. Asie, vasele de closet cu ies lateral s) cu s'stemul de fixare pe perete, permit degajarea pardosell si deci condi crescute de curatenie sliglend. (ig. 24.27). jn fig, 2.4.28, Se prezintd un vas de Closet si un bideu montate pe perete. Vasele de closet echipate cu dezin tegratoare, amplasate in exteriorul acestora sau integrate in ele, cu spala~ re sub presiune, permit evacuarea ape, uzate prin conducte cu dlametre mii (20 sau 30 mm) in conductale de canalizare. Ansamblul d= closet poste fi echipat cu rezervor de aps caldé, dus ‘mobil si generator de aer cald, precum si Cu fablou de comand’ (fig. 2.4.28) Functionarea este controlaté print-un mieroprocesor care permite regiarea temperaturi apei si a aerului, intensitatea si dectia jetului de apa precum si urata de utlizare. Dispozitivul de sp lare cu dus perineal este reglabil si in plus, poate fi adaptat fa cea mal mare parte a vaselor de closet abisnutte. Pentru uzul persoanelor in varsté sau 200 ( 200 235 670 * Vase de closet si rezervoare do | apa penty spélarea vaselor de closet. | Vasele do closet se executa fie din: ortelan sau semiportelan sanitar, cu scaun (fg. 2.4.25), si cu dimensiunile I 370 41100 3020 40 2 250 L Fig. 2.4.24, Cz) de dus din tabla ‘emallaté sau din mase plastice: a - de forma patrat, cu adancime redusé; b - de colt, cu borduré rotunjité: ¢ - cu adancime mare si cu scaun incorporat; d - cu scaun Incorparat pe toatd latimea cazi. t a a" ii, 2 I 60, 485 as Fig. 2.4.23, Caizi de dug, din fonta ‘emailaté: a = de forma piivats b - de colt.Ee. Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Fig. 2.4.25. Cabin de dug cu functiuni multiple: 2 - ou panouri vibate plane} b> pentru hidroterapie cu panouri vitrate curbe. Tabet 24.16. Rezervoare do pdiare pentru closete | Tieu)de [Mirimea) tL | 1 | | ad | Masa [Gontntul rezervor [mm] jn) [mmm] (rm) [mn] informativa de apa Din font | emails 1 STAS 2756 Iden Dia portelan montat| nied name idern monat || 480 280 la natime Din mase | >) 380 788 plaston ; Tmontat | | ‘itl 8 “Din mase | plastice smontat | 600 |50 | 50 | 300 | 50 | 50 | pe vasul | i | Seceea | | cu handicap fitic, se produc vase de | closet cu inatime variabi, naltimes va- | sul se poate modifica intre 40 si 65 fom, In 6 5, prin actionarea une! manete co comand plasaté lateral rezervoru Apsratul este actonat de un ric hicrau | lic functioneaza la presiunea apel din | retea. Cu o presiune de 3 bar, vasul | poate ridica 0 greutate de 180 kg. ‘Spalarea vasoior de closet se poate face | sub presiung sau prin cAdere, din rezer- vere de apa amplasate la inaitime, la se iminalime sau drect pe vasele de closet In functie de folul dspozitvelor de spaiae, | consumul de ap pentu o intebuintare ; eeste cu scaderea indiimil de montaro a | rezervoarelor, de ia simp la de doul ot si | jumtate, iar debitul de apa creste de le 0,1 Ws, cat este debitul pent incircarea re- zenosrelx ‘a 1,2 Vs corespunzator de- | bitWui robinetelor de spalare sub presiune. | Au fost realizate (in cacrul INGERC-Bucu- | test) nol sob de rezervoare cu actionare {prin buton si cu ole directa, precum s\ rezervoare cu doul debite de spélare, c20a ce conduce la reduceree apreciabié a | cansumutul de ap’. | Rezervosrels de api se fabrica dn forta, portelan sau din mase plastica (fg 24.30 sitab. 2.4.16), uliimele avand avan- | tajul c8 au © greutate mai mic gio rezis- fenia termic& mai mare decét cele din fort’, reducandu-se, apreciabil, conden: | Saul pe supratata lor exterioar. Fezervoarele de spalare, amplasate | /2 indltime sau la seminaitime, se ra- cordeaza la vasole de closet ‘print-o feava de spalare cu diametrul do 41a" din materis! plastic, ofel inoxidabil sau plumb, lagata la vas prin inter mediul unei mansete din cauciue, inS. Instalatii sanitare Capitolul 2: instalatii de alimentare cu apa 33)] Db). Bidewile sunt prevazute cu dou robinete, pentru apa caldé si rece, sau | cu baterie amestecdioare de apa rece | cu apa caida, Se produce 0 mare divessitate de bideuri ca forme, dimensiuni, culo, sisteme de fixare, de alimentare cu apa g 2 racordare la canalizare. Constructiv se deosebesc bideuri cu picior (fg 2.4.32 a) care se monteazé prin fxare Fig, 2.4.27. Vas de closet cu foxare pe perete. Fig. 24.26. Vase de closet pentru adult: A. cu pale 6 evacuarea lateral (C.P.L.); B~ cu plan inclnat si evacuarea voricalé (CLV) © ~ ou plan inclinat i evacuare lateral (C1); D ~ cu ogling ‘i evacare lateral (C.0.L,), F- cu aging s) evacusarea vertcalé exteroaré (COVE); F - cu ogiindé st evacuare verteal interioard (C.O.V.L) ‘Tabelul 2.4.17. Robinete de serviciu simplu, tip | (STAS 2581) Diamevul : Filet Ig nominal, 0, penttud | Filet ‘Sunt folosite pent igiena intima. Se pot amplasa in camerale de bale din ‘lddiri de locuit si hotelun, precum si in camecele de igiend ain ciédir in care lucreaza un numar mare de femel Bideutile Se fabric’ din porfelan sani- ' tar, Se produc dou tiouri (STAS 2422) * obisnuit, 8 dus (fig. 2.4.39 a) sau: cu * crisis pentru dus ascendent (ig. 2.4.31 forma de panic. ‘Se prezitd in fig, 2.4.30 care se montezs la mica fr Alimentarea cu apé a rezervoarelor de spalere se realizeaza prin interme- iu! une robinete cu plutitor(lotor), racordate la instalatia de distibutie prin egaturi fixe sau elastice, * Biceuri Le nominal, |g | ie, inn - mm)” finch mm] —__finch]___[mm} if 0 Gee 0 6 v2 70 E Ge ae le [20 aaa a Gi 9 es] g Bh eee wh Tabelul 24.18, Robinete cu venti, acfionate cu plutitor, s Pn 10 bar (STAS 2377) : | sa Miirimea T Tul de rezervor tem . de spilare _| i 340. SHAS 2766 (mirime | dé rezerver) 365 STAS 2756 (marime IL de rezervor i 430 ‘TAS 944i Fi, 24.28, Vas de coset, cu dispozitiv de spalare cu du mobil, generator de aer cald pentru uscare si cu micropro- \cesor pentru reglarea temperatur ape, aerulu, directa jetuli de a gi durata de utiizare: = plan: b = vedere lateralEl Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa Fig, 2.4.30. Rezervoare de closet: a din fonts: b - din porfelan santar. oct pe parcossalé sau pe plate Searbate do mob’ Sides coe senate tg, 2432 0) ewe se cae pan ture pe perch poten eau pe behat renabe Pacare | Se cnn greets sant dh cli socercutras snot | dictate moana heonce poe” |re fig Reser ae ond cial Pisoarele se executa din porjelan ' ovala (tip scoica), celulare (tip stal), pen- sanitar sau font emailatd, intr-o gama ' tu montare pe perete, in coltu' incdperi Fig. 2.4.20 c. Rezorvor de closet de mie’ inine. larg de tipo-dimensiuni, Pisoarele cin portelan sanitar au forme si cimensiunile redate in fig, 2.4.33, ‘Se mai produc diferitetipuri de pisoa~ 500.600 300 min, 160 40.48, Fig. 24.31. Bideuri (STAS 2422): a - far dus; b - cu dus, TTI ORE. 500 485 > —=>|! fee \ eas \ ois b Fig. 2.4.92. Bideuri de montat pe pardosell si pe perete: 2 = bideu oval, cu picioy; b - bidew rectangular, suspendat, cu fixare pe perete. gl 310 : S. Instalatii sanitare sau, cele de tip stal Girectd pe pardoseai Pisoarele sunt prevazute cu offic pentru alimentarea cu apé rece sires- pectiv, pentru gol. Spalarea se reali- 2ea28 continuy sau intermitent prin intermediul unor robinete speciale de reglare sau actionare, pentru pisoare, respectiv prin intermediul unor sisteme electronice integrate, cu comand automata prin fotacelule, Evacuarea se face prin partea inferioar’, gravitational sau prin efect aspirant, prin sitenare. * Videare Sunt objecte sanitare specializate (fg. 2.4.35), utlizate tn unitati spitalicesti ppenivu golrea si spSlarea vaselor utiizate pperizu igena bolnavilor imobilzati(piost, ‘Se execula Gin portelan sanita, in variante ou picior sau suspendat, 51 sunt prevazute cu gratar mobil, suport, cu tam= poane amortizoare si cu un grétar de {und inaintea sifonulu, din ofl inoxidabil Evacuarea se face la Yel ca la vasele de Closet, prin intermediul unor sioane ou ‘garal hidraulica, inlobate, cu iesirea la feralé sau verticals. Pentru curate sunt echipate cu robinete de spalare, + Spaltoare de bucatirie Se utilzeazd pentru spalarea vaselor 1 a produselor alimentare, Se realizeaz’ sub forma unor cuve ‘dnc, cu unul s2u cu mal multe com- partimante, cu sau far platforma de lucry, cu suport pentru vase 1 bordur& perimetral Se executd din fonta sau tablé emailata, tabla din ofel inoxidabil, portelan ‘sanitar sau materiale compozite, de tipul varicor, corian, antium, silacril etc. Formele si dimensiunile spalatoarelor | de bucatarie din tabla din ote inoxida- | bil sunt prezentate in fig. 2.4.36, In fig. 2.437 se prezint doua tipuri de spalatoare pentru vase, din fonta emallaté. La spélitoarele cu suport sunt prevazute critic pentra montarea baterilor amestecdtoare sau a doud robinete prin rezemare Fig. 2.4.33, Pisoare din porfelan sanitar, de fxat pe perete: : [1 racord pentru apa rece: 2 - oxiciut de scurgere.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu ap ‘ EJ at Fig. 2.4.94. Pisoare de diferite tipuri: 2 - rectangulare, cu fixare pe perete: b - ovale, cu fixare pe perete sau Fig. 2.4.35. Vidoare cu picior, pentru | | | | \ | in colt incdper ¢ - ovale. basculante, ~ catiare, tp sal sptale. 400. 125° ~ 320 2b, as SS, 1,00 Wag, woh 30 wg) i { q 2 at & 3 3 370/180, j.40. 345 1.40 Re S| ce ) 1g 2 Ole 3 3) OS N18 —=— a > 2 Fig. 2.4.36. Diferite tipuri de spatatoare de bucatrie, din tabla de otel inoxidabit: = dublu, cu doud cuve inegale, cu platforma de lucru si suport pentru vase; 6 - dublu, cu suport pentru vase; = simplu, cu suport pentry vase. ual | on {ae pasa SO | i: oo" | me ‘ ce | i aoe 5 |E~ 3 + we, (a! | te ptf a 1 Fig. 2.4.37. Spatatoare pentru vase, din font’ emailata: || Fig. 2.4.88. Chiuvet in fonta ‘a spaldtor cu platforma (picurator): b + spélétor dub. t ‘emailata,S. Instalatii sanitare Fig. 2.4.9. Robinet de serviciu simplu: 2 = db |, peniry montare la perete, cu curgere fixd cu jet fiber; b - tp M, pentru montare pe obiecte sanitare, cu ‘curgere fxd, cu jet perlat 1 = cap de armatura; 2 -' corp: 3 - ajutaj perator; 4 - piultd de fxare; 5 = piulité de racordare; 6 - racord, pentru apd rece si caida. La cololalte ‘spalatoare armaturile pentru alimentare ‘cu apa se monteazd pe olementele de const uct Toate tipurile de spalitoare au ‘acelasi diametry al racordului la sifonul ‘de scurgere (52 mm), iar pentru spala- forul cu suport, distanja dintre axele gusilor pentru’ montarea.robinetelor sau a baterilor este aceeasi ca sila la- vvoare (160 mm. Evacuarea apel dup folosinta se face printr-un venti de scurgere, cu sit nicholata {a care se racordeaz’, dupa caz, sifeane simple sau duble. * Chiuvete Sunt obiecte sanitere (fig, 2.4.38) care se folosesc in spall tehnice: ga- rap, ateliere, spalatort etc, Se executé din font emailaté sau gresie ceramica si sunt prevazute cu ventil cu sit de scurgere, format la turare, si cu un stu} scurt, pentru racordarea la sifon, Pentru a proteja peretele, chiuvetele sunt prevazute cu placa ‘nalts, fxd sau detasabilé Se realizeazi in diferite forme: drep- tunghiviara, cemirotund’, de perete sau de cot, cu dmensiuni variabile in functie de destinatie si de pozita de montar. ‘Almentarea cu and se face, duc’ ne. ’ Fig. 2.4.40. Robinet de serviciu dublu: 2 tip |, pentru montare pe perete, ‘cu scurgero fxd, cu racord pentru furtun din caucive; b - tp I, pentru ‘montare pe perete, cu scurgere fixa, cu tub flexiil; 11 = cap de armatura 2 - corp; 8 - piu lolandeza; 4 - ajuta) periator; '5 = tub flexibi 6 - portturtun, Fig, 2.4.41. Robinet cu venti ‘actionat cu plutitor: 1 corpul robinetului; 2 - scaunul wentiluiui, 3 - venti, 4 - parghia| plutitorulul; 5 - plutitor; 6 ~ racord; 7 - tub de umplere. ‘cesta, cu apé rece gi calc, prin robinete de serviciy sau batenit amestecdtoare, Chiuvetele din font’ sunt emailate uma pe suprafetele de lucru, respec: tiv in interiorul cuvei, pe bordure cuvei, pe uscator si pe fafa vézuté a tblel acestors, Celelalte suprafote sunt aco- perite cu un gund de email sau cu vopsea de viel Pew ‘s Fig. 2.4.42. Armiitura cu preaplin pentru rezervorul de spaiare montat Fig. 2.443, Robinet pentru spalarea vasului de closet, ou jet de apa sub presiune.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instal fe alimentare cu apa Fig. 2.4.45. Baterie amestecttoare, stativa, pentru lavoar sau spattor: 1 corpul baterie, 2 - teav de curoare a ‘pei 3 - racord la conducta de ap& rece, «4 racord fa conducta de apé cald8, Fig. 2.4.47. Baterie amestecdtoare de perete, pentru baie sau dus: 1 corpul baterel, 2 - racord axcentic; 3 tub flexi pentru dus: 4 - suport regla-| | lol pentru dus: § ~ suport fix peotru dus. |! Pentyu laboratoare se produe chiuvete din gresie ceramic antacid gla zurate in interiorul cuvel si pe suprate- tele vazute, cu sau far8 sp&tar. 24.26 Armitturi pentru alimentaroa ‘cu api a obiectolor sanitare * Robinete ‘Sunt ermativi de servic pent alimentarea obiectelor sanitare cu apa rece. In ‘cazuri speciale cng se admite ca ames- ecu apei 88 se facd in cuva oblectuui sanitar, unele robinste se pot utiiza si pent ap cald. Se executd, in general, ‘cu corpul in alam cromaté sau nichela- 18 (mat rar, din mase plastice) Tipurile uzuale de rebinete de servi clu sunt: = robinetu! de serviciy simplu, (Ng 2.4.38), avand dimensiunle redate io tabelui 24.17, poate fr pentru montare la perete, cu curgere fxd cu jet liber (fig. 2.4.39 8) sau pentru montare pe oblectele santare, cu curgere fx8, oo Jot peat (fig. 2.4.89 b) ~ rebinotul de servieiy dublu, (fo. 2.4.40) cu dimensiunile redate In tabe lul 2.4.18, executat in dou variante: pentru montare la perete, cu curgere foxd $i cu racord pentru furun de cau cic (fig. 2.4.40 a) si respectiv, cu tub floxbl fig. 24.40 6); = robinetul cu venti, actionat cu plu- titer (fig. 2.4.41) pentru rezervoarele de spalere a closetelor. Se fabric in tei marimi, cu dimensiunle redate in tabe- Iul 24.19. Pltitorul deschide robinetul pe masura ce rezervarul se goleste de 160. on Fig, 24.48, Baterie stativa pentru bideu: a= pentru montare aparenta b - pentru ‘montare mascata. Fig. 2.4.48. Cap de robinet ou disourl ceramice cu deschidere maxima de 1/4 turd cu orifcii de tip, future dispuse in cruce: 2 - ansamblu; b- pozitia deschisé a dscurior ceramice; ¢ - pazita inchisé a cdiscurilo coramice; 1 - discuri coramice; 2 ~ dispozttl jantizgomot; 3 - gariturd de etansare; id si5 - inele de etansare; 6 - cap de lanvenare, 2 4 WE 70 20 b Fig, 2.4.49, Bateriestativl cu un singur orficiu pe obiectul sanitar, pentru montare: ‘2 pe lavoar, cu dispozitiv de inchidere a ventiulut de scurgere: b= pe spaliter de bucditérie,8. (nstalatii sanitare 2 pentru lavoare sau bideuri:b - Fig, 2.4.50, Baterii stative cu monooemanda cu un singur orificiu pe obiectul sanitar: ‘pentru spalétoare de bucdtrie. Fig. 2.4.51. Bateril cu monocomand’ pentru baie sau dug: api si Inchide robinetul cand apa din rezervor a atins nivelul pentru care s-a | facut reglarea, | + armatturd cu preaplin pentru rezervorul de spilare montat pe closet (fig. | 2.4.42), Prin ridicarea tijei 1 prevazuta " Cu manerul nichelat 2, ventilul 3 se ridica si se deschide orificiul 4 de eva- | cuare a apei din rezervor, in acest ‘timp, pluttorul 5 coboar4, deschide robinetul 6 si apa intré in rezervor prin teava 7. La atingerea nivelului maxim al apei in rezervor, plutitorul 5 inchide robinetul 6; - arméturi cu supape pentru rezervo- ‘ul do spalare montat pe closet: prin ‘apasarea unui buton basculant, rezer- Vvorut poate fi golt total sau partial, dupa necesita; + robinet pentru spalarea vasului de closet cu jet de apa sub presiune (ig, 2.4.48), care inlocuieste rezervorul de spalare cu robinetul cu platitor. Se monteaza pe un racord soutt la coloa~ na de apa rece sub presiune. Prin apa- 4 = baterie de baie, pentru montare aparenta; = batorie de dus pentu montare mascat ta tempore eat prostate | tie de destinatia armaturii gi variaza, in tek uth anche de menaon apei. in mod uzual timpul de curgere sitar win wren 7D Se 1 esate soe odie peru ivoae, cur, lo sets of pacer cy lonpertare a6cee. ws Som afte prvi co wort Seevoragratan propane dosrons Goce ob Gooal priate. Sul nor coke xclntcs te seaope | tase wtael moniae eps cout ara sou apes Bora adoae a coicsuad ves mroecbe Dlopentvele ae decureae nant eee fsa ee amber 1 itvraurel okt seca" sacs | eagoren ape ren mers tee | tari miscarii in campu! prestabilit, Inchi- | derea se produce automat dupa retra- \ gees anand comic esse Maanpenes oeiusS aoe fete oe tal eon Pon ae wt rune ni 9 nose esto | Caenen re 76 4°60'56 Robe 1 Seren pon our orcas sacred orpaal b eutnes o- tots depune de poabia de rofere a td serea_manetei 1 pistonul 2 preseazi arcul 3. ventiul 4 se ridica si elibereaza sectiunea de trecere a apei reci sub Bresiune spre rezervorul de closet. La eliberarea manetel ‘, arcul 3 se destin- de si agoazA ventilul 4 pe scaunul sau Inchizind admisia ape; + robinet pentru pisoar cu diametrul de 2/8"; esta un robinet de colt avand tija de actionare mascaté cu capac de protectie nichelat; = robinet pentru lavoar (fig. 2.4.44) sau spalétor cu diametrul de 1/2" poate fi folosit pentru apa rece sau pentru apa cald de consum. Diferitele tipuri constructive de robinete de lavoar se deosebese prin forma corpulu, a roti (stele) de manevra, acoperrea ‘metalicd (nichelare, cromare etc.); = robinet pentru bideu se executé numai de tipul stativ cu dimensiunes racordului de 1/2"; Tipurile moderne de robinete produse de firmele sivaine, includ economi- zoare cu temporizare hidraulica. Dura- profunamictmpul de detect, pn | omedul unl poteniomevy inorperat “nod, preci s de un stem oo- “Yoni aniblocare. cae inpedod cella “2 hveupdcurgoea ape. Robretul te previa uv are-economio’ sd | pune’ de posta e regare a tompe- | atu ope! peo pl nbe 25 i °C | precum si Se Inchiere tempa'zat cu | Sor tuctonae de 35 PNGn alt tp oo robinetslectroic are | racordat un detector fotoslectric, foca- | lizat, care poate capta radiatille infraro- si int-un efimp de pind la 20 cm. Un Temporzator ntesed cata. curgrt Jia 3s, dupa care apa se intrerupe automat. Strea de funcionae a d= ozitvula este indicata doo dodk Slecrolumiiscent * Bate | Sunt armstur care permit utizaren | recta a apo cu o aru temporat- rs amestecareaapei rei Cu apa cada | Tealzandi-se pin acfonarea a coud Tenet, unde apa rece i cell de cea eal, cae po aconate manual | Sau automat | “Batente se executd cu corpul din alam richolaté sau cromatd i dn font emaiata Thue principale de beter procuse | tas sur | bate amectecstore, cu vent eu | garrita dn caucus (STAS 8722) pen. bu pesinea nominal Py= 6 bar si ca- «etl renal Dy = 15 rim, cre pot atv, pene oa sau sete dobS. Instalatii samitare Capitolul 2: Instalatii de atimentare cu ap’ [EB] Fig. 2.4.52. Accesoril pentru camere de baie: 1a = porthértie din faianta sau porfelan sanitar, de montat aparent oe perete; b - idem, de mantat ingropat in perete; ¢ - sa- punierd din falanta sau portelan sanitar de montat aparent pe perete; d - idem, de montat ingropat in perete; e - etajeré din portelan sanitar;f - consolé gin alamé nichelaté pentru etajera; g - partprosop din alam, cu un brat: h - idem, cu dou brate, trie (ig, 2.4.45) prevézute cu teavlé de seurgere (p)pa} cu sau f2r3 perlator, + stative, pentru bideu (fig. 2.4.46), in dou variante: pentru montare aparenta (fig. 2.4.48 a) sau mascate in corpul bideului (ig. 2.4.48 b); - pentru montare pe perete, prevézute ‘cu dus flexibil (fg. 2.4.47) pentru c&: 21 de baie Sau cabine de dus; pentru usuri se pot folosi tipuri similare de baterii prevazute cu dus fix, drept ‘sau curb. Pentru lavoare si spalétoa- re, baterile au tevi de scurgere (pi pe), cu sau fara perlator; i * baterii amestecdtoare previzute cu capete cu discuri ceramice, care per- | mit inchiderea/deschiderea pragresiv ‘2 unor otifcii calibrate, practicate in discuri (pastile) din materiale ceramice, suprapuse si actionate in plsnuri pa- ralele prin rotire, Etangarea Se realizea- 28 prin efectul pelicular, ca urtmare a aderentei suprafetelor in contact, datorit gradulutinalt de pretucrare, Principalele avantaje ale capetalor de armaturi cu placute ceramice sunt: = fiabiltate mare conferité de rezistenta ridicatd a plécutelor ceramice; + reducerea pierderior de apa prin etanseltatea deosebité caterté. efectului pelculer inte plicutele ceramice: + precizia reali obtinuta ca urmare 2 mentinerii pozttilor relstive ale orif- ciilor de curgere: ~ maniabiltate ridicata datorita cursei active reduse de 1/4, 12, 9/4 turd, brecum si a repetiivititk pozitilor, - Configurati exgonomice ale organelor 42 actionare. in fig. 2.4.48 se prezinta un exemply de cap de robinet prevazut cu dou discuri ceramice cu deschiderea de maximum 1/4 tur&, ou orifice de tip future, dispuse ir cruce. in pozitia complet deschis, la 1/4 turd, orifice Sunt in coincident totala, afering sec- ‘tunes maxima de deschidere. Debitul arm&turi variazé in functie de gradul de deschidere si, respectiv, de re: tenta hidraulic® corespunzatoare acesteia. Acesie tiouri de capote cu discuri ceramice grease pot fi adoptate la toa~ te capetele de armaturi, debitul variind intre 0,17 si 0,87 Vs la deschideriIntre 30 si 85°, 'S-a realizat o mare diversitate de bateri amestecdtoare, cu un aspect es tellc 610 fiabiitale deosebita, diferen- fiate inte ele prin diferite elements ‘constructive si functionale, Astfel, unele baterii sunt echipate cu mecanisme antiuzura tip Protector", constitute actori (pentru 1 persoana pe zi) = spectator, vizitatori (pentru 1 loc pe zi) _ 3. Ginematografe (pentru + loo pe 2) 4 Cantine, restaurant, bufete: : = bulete (pentru 1 persoand) 5 3 + cantine i restaurante (pentru 1 persoand, 1 mas& la pranz pe 2) 22 10 = janine restaurants [pent 1 porse 2) 44 20 ine (pentru 1 ocupant pe zi) Gu obiecte santare re grupun anitare comune 80 40 + cu lavoare in camere 80 50 _= Cu grupuri sanitare in camere 470 60 & ~ Internate scolare (pentru 1 ocupant pe zi) = cu obiecte sanitare comune ; 7 % = sulavoare in camere oe 20. 40 7) Hoteluni si pensiuni (veniu 1 pasager pe : cu usuri in grupun sanitare in camere 150 |__|. cu e821 de bate in grupuri sanitare in camere 200 _| B Grese, gradinile cu internat (pentru 1 copi! ge zi) 400 (a_1 Gradinite cu copii externi (pent 1 copil pe schimb) 20 8 10" Spitale, sanatoni, case de odihna (pentru 1 bolnav pé 2) “cu czi de baie si duguri in grupun sanitare 235 15 + Gu c&zi de baie in fiecare camer, pentru bolnavi 325 165 ‘cu c82i de baie in fecare camerd, pentru tratamente baineologice 425, 225, ii] _Dispensare, policinici (pentry 1 boinav pe 2) 16 3 12 "Bai publice (pent 1 persoana) = cu dusuri 30 = cu 63! de baie _ . 400 ‘Scoli (pentru 1 elev pe program) Yard dusuri saul bai 3 rie! —Ferenur de spor. sladioane (penta 1 manfestare epovha) ‘pentru 1 spectator = pentru 1 sporiv Gir (pentru 1 persoank ia Waficul ani) Spalator pentru 1 kg de rufe uscate) “cu spalare semimecanizata + cu spélare mecanzeta 47 Secti de spalare din garaje (pentru 1 vehicul pe schimbj— “‘autoturisme 300 |__| = autecamioane _ 500 78) Tniteprinderindustiale {peniru’t muncior pe schimb) cu procese tehnologice din grup f 50 0 u 60 25 joo ta 60 28 Wb 75 30 low 75 i 30 v 85 : 40 wa 60 25 vib 75 30 (Cbsavaji 1, Dura maim de vtlaare a dusrr 6 avearsi in vata iveprnctricr industale est do min peru Hacare sehen 2, Datale din tabel se iu in eonsiorare In calcul necesarui de dur si combust pentu prepares apel cade da consum sls stables capac rezervori de acumuare (pet 29a rece gH apa calda da consi) 13, Necesarurle spectce de ap cin abel pot fraduse dact se previd masa 6 reducare a pirdaror sia vspei de ap ‘4, Grup pracestortehociogce sunt cele prezantate in label! 2.4.21S. Instalatii sanitare A covitotur 2: Instalatii de alimentare cu api 0 aplica un grad de asigurare de 9B %, cBruia ll corespunde y = 2,054; | Debitul mediu zinic pentru dimensio= area conductelor exterioare de distr butie a apet reci si calde din ansamblu- de clddri de locuit similare aces tora, se stabileste cu relat interioare de alimentare cu apa rece 51 €u apa cald8, preparata centralizat sau cu incdlzitoare instantanee cu gaz sau electrice, se epic’ un grad de asigurare de 99 %, céruia Ti corespunde y = 2326; + penizu clidii prevazute cu instalat interioare de aimentare cu apa rece si N,V, ‘cu apa calda, preparala cu incaizitoare = [Vs] (2.4.4) 5 locale cs combustibil solid sau lichid, 3600n,, | a i mas | a Fig. 2.4.60. Schema de principiu pentru indicarea modului de calcul al unei instalatii de alimentare cu apd rece gi api cald’ pentru un ansamblu de ‘lil de locult: ' ICP. - conducta publica; S.H, - statie de ridcare a presiunil cu recipiente de hi- \drofor P.T. = punct termic; 1 - conducta de alimentare cu apa rece a statiel de ri- icare a presiunt 2 - conduct de alimentare cu apa rece alata conductei de dit | lbutie a apeireci ct sia conductel de airentare cu apa rece ainetaatil de preparer] | la apel calde; 3 - conduct de distrbulie a apei reci a ansamblului de cladir; '4 - conducta de alimentare cu apa rece a instalatiei de preparare a apei calds de Iconsum, § - conduct de dstibute a apeicalde a ansamblulu de clad, 6 - conduc-| | {ta do racord, a instalatiel interioare de apa rece la conductele de distributie a apei Ieci a ansamblului de clair 7 - idem, a instalatielinerioare de apa calda la conductele de distribute a apel calce a ansamblulul de clad: 8 - conduct interioara| {do distributie a apei reci; 9 idem, a apel calde; 10 - conduct de alimentare cul | lapa rece a robinetelor ce apa rece: 11 - idem, a baterilor de amestec: 12 - idem, la robinetelor de apa race si a baterilor de amestec; 13 - conducta de alimentare| [cu apa caida a baterillor de amestec; 14 - legatura de alimentare cu apa rece a| | Irobinetulu! de aparece; 15 - idem, a baterilor de amestec: 16 - legatura de alimen-| tare cu apa caldé a baterilor de amestec. Pr imac CATR] | — 3 (Rome z cA] T 7 2S pole GA way i ipa way : | mak: Doe a OR) ‘20 abo 5000S Namieul de apartament Ni : Fig. 2.4.61. Variatia debitului de calcul pentru apa rece in functie de || ‘consumul specific, numarul de persoane pe apartament, gradul de |, ‘asigurare in allmentarea ou apa gi In functio de numarul de : apartamente 200 numarul de persoane_corespun- ator unui necesar specitic de apa ee fumirei mediu de ore pe 2) de utiizare a apei care, pentru clad File de locuit, este 18 hia. ~necesarul specific de ap pe. 2i iVzipers.}, care poate fk Voc, entry apa rece si calda, Uo pentru apa rece sau V,., penitd pS cal: in tabeiul 24°25 sunt prezentate necesarunie speciice de apa rece 5) de apa calda pen- ‘tu clade de locut, iar in tabelu 2.4.26 sunt prezentate necesaru- file speciice de apa rece si de ‘apa cald8 pentru cladirile social culturale si de producti; Pentru cladiile de locuit necesaru! Ny, " specific total de apa rece si apa caida si necesarul specific de apa rece si de ‘apa cald, depind in mare masura de | existenta contorizaril apei si de felul ar~ maturilor pentru obiectele santare. Din datele prezentate in tabelul 2.4.25, se poate vedea c& introducerea contori- ari si ullizarea unor armaturi eficiente ‘au condus la diminuarea sensibils a ‘consumurlor specifica de apa rece si caida. De asemenea necesarul specific de ap’ este influentat de gradul de dotare cu obiecte sanitare si de mocul de preparare a apei calde de consum. Pentru a analiza evolutia in timp a consumului de ap pentru cladiile de locuit s-a urmarit consumurile de apa pe 0 perioada de 6 an’ la un bloc de lecuinfe cu 158 de apartamente cu P39 etaje, cu 4 cfr In primul an do le montarea debitmetre- | Jor pent apa rece si ap cald, in lunile ‘octombrie, noiembrie si decembrie, consumul total specific de api cald& si apa roce a varat Inve 223 si 298 Vaipers., dup dot ani acesta a variat Inve 125 si 165 Vipers, Montarea debitmetreior a oterninat, in special, controll plerderior apa si schimbarea armaturiior obiecte- ler sanitare cu ermabui mai efciente. ‘Au aparut si unele situatii extreme de diminuare @ consumurilor de apa la va- | lori cu greu de acceptat si de imaginat. In fg. 2.4.59, se prezinté consumurile specifice de apa caldé (culoare Inchisa) 31 apa rece (culoare deschisa) a 29 de apartamente la una din scale blocului cu 188 de apartanmente. Consumuri speciice de apa caldé de 3 - 7 Varpers, si de apa rece de 20 ~ 23 Uzipers. sunt cu totul sub limita minima de igiena, Aceste consummuri s-au inte: gistrat in apartamente ocupate de per- ssoane in vérst, pensionari cu venituth foarte mic. Consideram ci in cazul e'soanelor cu vsnitiri reduse, autori- {tile trebuie 8 intervina cu subventih pent asigurarea unui consum de apa Jn limitele unor norme de minimum 25S. Instalatii sanitare Capitotul 2: Instalatii de alimentare cu apa |/49)| ‘Tabelul 24.27. Componenta termenilor V.., 3nV,, £ gi valorile coeficlentilor 2 Ne. ttonsonPertea de instalatie a Suma de din | Conducte: | echivalenti fig. 2.4.59 | E i pentru almentarea cu apa rece a stator Ge ridieare a presiuni 1 Eze, +6, 2 ~ pent aimentaea ru apa reve a conductor de dairbutie a apei reci | “1 E26, +E, $a instalaffor de preparare a apei cale 36 pentru alimentarea cu apa rece a conductelor de distibutie din | 1 Es interior clio | Ore e, | Bentru alimentarea cu apa rece a instalatiel de preparere a apel ealde 4, 5, 751 pentu aimentarea cu apa calcd a conductelor| i le OP ____, de dsbutie a apel calde " | 3,12! de distibutie si coloane pentiu alimentarea Cu apa rece a robinetelor| —_SaV,= | 1 | sia baterilor de amestec; Engg ? 3nV, | 10 | de-distibutie si coloane pent alimentarea cu aps recs a rbinetelor, | Enif= nie | 1 11 | de distribute si colaane pentru aimentaree cu apa rece a baterilor say’ sng” 1 | de amesteci oo 8, 13 | de distoutie si coloane pent almentarza cu apa caldé a baterler Ball, = Fry 07 i de amestec Uekpers. pentru and cald& si de minimum 50 Uzipers. pentru apa rece. Debitul mediu zilnic pentru dimensio- area coloanslor $i a conductelor de distributie @ apet reci si calde cin inte- ‘orl clétrer, V,., 8 stabiste cu re- tative nt eB etm) eae HO Usa A SD peep CK TE, OTHE 5 pes GAT [igen 25 pees CAT Si Ai posing GA aE mira! de aperamente Hap Fig. 2.4.62. Variafia debitului de calcul pentru apa calda in functie de ‘consumul specific, numarul de persoane pe apartament, de gradul de asigurare in alimentarea cu apd i in functie de numérul de apartamente oo 480 "app ake OH a rons e080 Oa 2 Fig. 2.4.68. Variatia coeficientului de neuniformitate orar’ pentru apa rece in functle de consumul specific, numdrul de persoane pe apartament, gradul de 30080 asigurare in alimentarea cu 2p $1 Tn functie de numarul de aperiamente Sav, Ny, 3600n,V,, n= namérul armiturir de a0elsi fol | care asi almentarea cu apa Vj, debit specie al une ard [Us] VY, - debitu specific pentru 1 1 persoana [l/s:pers.}; ¥, Ws] aay - debitul specific pentru 1 apartament [V/s-ap} N,=numarul_mediu de persoane le + apartament up 8 Vig + 80 semnitcatile cin reatia (244) vi. 5% sper 2.4.7) jp» 22 pers) ( lym, vee Vs eRe sel eas) | in care: NN este numarul de persoane pent care s-a calculat ¥ ni, Pentru clédirle de locuit sau cAmino- le de nefamilist, Ia un necesar specific fe apa V,, = 280 Uz-pers., a un numér medu N, = 2,8 persoane pe apartament sila un debit specific 0.57 Vs ap., respectiv pentru 285 € - echivalenti de debit pentru un aparta- ‘ment (dotat cu 1 cada de bale, 1 lavoar, 1 closet si 1 spélator de bucaté- Fle), pentru 19 ore de utiizare a apei pe 2i si pentru un grad de asiguare a ebitulu de calcul de 98 9, in locul re- | atie! (2.4.3) se poate aplica relat ¥, = a(0,15VE +0,0046) [Vs] (2.4.9) in care: debitui de calcul [Vs E suma_echivalentior punctelor de consum alimentate din conduct; 2 ~ cosficientul adimensional in functie[EB cepitotu2: insta de limentare cu apa S. Instalatii sanitare de temperatura la care se prepara ‘apa caid8, ale c&rui valori sunt de- te In tabelul 2.4.27. Componenta termenului € si valorile coeficientlor 2 sunt date in tabelul 2.4.27, in care! E,- sma echivalentilor de debite ai baterilor amestecdtcare de apa rece cu apé caldé E,-suma echivalentilor de debite ai robinetelor de apa rece. Echivalenti e debit E, si E, se calouleaz’ cu 1,,- numirul robinetelor de acelasi tip | ‘Modul de determinare @ sumel de ‘echivalenti E si valorile corespunzatoare ale cosficientuls a, pentru difeitele art ale refelelor ce alimentare cu apa zece si ap cald& de consum se arata In fig, 2.4.60. Relatia 2.4.9 pentru debitul de calcul cou echivalenti de debit, nu poate f uti: zal decat numai periu dimensicanarea retelelor exterioare de alimentare cu ep rece care almenteazA cu apa retelele de reat: stibube a apel rec si calde cin an- @ samblur de Clie ae locut i numal Th ,-Se,n, (2.4.10) cazul in care consumul specific total de i. apa rece si apa calda este de 280 Uzi e.$ pers. si pentru cazul In care nu sunt oer, 24.11) Monta cettmeve iru sunt cuts ‘rma vech cu atu efiente jin care: In fig. 2.4.61 este prezentata variatia ,,+ echivalentl de debt al une bate ebtuui de saleul pentru api rece, ri de ti pentru ansarnblri de clad de pn la 2, ectivalenul de debt al unul robi- 500 de apartamente la care s-au utl- net 60 te zat relate de calcul 2.4.9 cv debit y= nual Baterior de acelas tp medi zinc de api si relatia de caleul % N 2 LM Be ose a pep ED x Tg ECAH Coen de aio Fig. 2.4.64, Variatia coficientului ‘apa caida, in functie de consumul 18D apartament, gradul de asigurare in alimentarea cu api si in functie de Hee H ap ae Bo = - Eee ete oa eras AE EE ase A ameaemmors F or he " [ili peter, GAO Fig, 2.4.65. Alt mod de prezentare a variatiel cosficientulul de neuniformitate oraré K, de neuniformitate orar’ K, pentru 1 specific, numarul de persoane pe 4 npatamene Ka 2.4.8 cu echivalentii de debit. Cele mai mari valor ale debitului de calcul corespund relate’ 2.4.9, care, asa cum s-a ardtat corespunde unui neceser specific de apé de 280 Vaipers. la un numér medi de 2.8 persoane pe apartament, la un debit specific de 0.57 Vsapart, peniu 12 ore de utlizare a _2pe) si pentru un grad de asigurare de 93 56. Daca se analzeazé debitul de calcul la 300 de apartamente, pentru necesarul ‘specific total de apa rece si apa calda de 280 V/xi pers. cu necesarul specific numal de apa rece de 120 Ue! pers. si pentru necesarul specific numai pentru apa rece de 70 Vzi pers. in primul caz rezulté: un ‘debit de calcu! de 7.8 Us, inal doilea caz 4 Us, iar in ultmul caz 28 Us. Apare destul de clar c& ullizarea relatiol de calcul 2.49 nu se poate aplica decat pertvu reteiele exericare de apa care alimenteaza retelele de distributie a apei reci si a apei calde. Pentru toate cazurle, clusiv pentru refelele de distribute a ape! reci si calde se poate utliza numal Telatia de calcul 2.4.3. Aplicarea relate! 2.4.9 la retele de dstibutie conduce 1a supradimension@si, Pentru refelele de Hoa ‘sunt: mH20, bar sau Pa, cu relafile de transtormare: | 1 bar = 108 Pa = 10,2 mH?0: 1 mH20 = 9.81 kPa; 1 Pa = 1,02» 10%mH20. * Calculul plerderilor de sarcina Pierderle de sarcind linlare, h,, so ccalculeaz8 cu relatia a2 iPa) (2.4.23) | In care! Ae pam azn | este panta hidraulicd sau panta ener- Geticd si reprezinté pierderea ds sar- | Gina liniara unitard (pe unitatea de tun gime a curentulu, In care: i cowticientu de rezistonté hicraulc’ |” inaré (arey-Weissbach): | 1- lunges tronsonului de conducté (mj. - dlametul interior al conductel [mm]: v= viteza medie a apei in conduct | (mvs} Iniroducdrd fn relatia (2.4.23) viteza dedusé cin retatia (2.4.14) av. ve imi 2.4. ap is) (2.4.25) J se ebtine j 16M ys Mb fn, TE Aw ~ 0.0826 24 ra o (Pa) (2.4.26) Se numeste modul de rezistenta hi- raulicd lniard al conductel, expresia: 0826 4 sm m= 0.0826 Mistint) aan Pierderea de sarcina liniard poate fi cexprimata si sub forma: = MV (Pal (24.28) Goeficientl de rezistonté hicraulca, 2, este in functie de regimul de mis- ‘care, precizat prin criteriul (numarui) | Reynolds: aed Re = (2.4.29) unis = este coeficiantul cinematic de vascozitate si de rugozitatea relati- va D = k/da supratetel interioare a peretelui conductel, k find rugozitatea absolut (Inaltimaa medie a __aspertatiior, tabelul 2.4.32), jn tabelul 2.4.32 sunt date valorile cosficientului cinematic de vascozi- | ate, in fonctie de temperature ape Rédatile de caicul pertvu coefcientyl 2 aU fost stabilte prin numeroase ceroetir experimentale. Avesta cercetii au pus in | evident 4 zone de miscare in conductele | sub presiune, cérora le carespund diferte | tipur de relati pentru calculul coeficien- | tual de rezistenta hidraulicd gi anume’ + miscare laminard prin conducte cir- culare, pentru | oe < 2500 se apica lata Hagen-Poseule at [aoR (24.30) | In regim de miscare tainars, pier dorea ce sarcing iar este orect pro- portonala cu viteza medie v @ curen- | ful do fisInstalatii de atimentare cu apa 001 02 393 008 6.05 0.07 oa 02 aa oa os 07 Ve Is} Debitel da calcul 0 20 30 4050 70 100 200-300 400800 700 1000 2000-4000 8000 10000 | 20 30 40 50 70 100 200 00 400 $00 1000-7000 4000 6000 ya000 Pierdeves de sarcin unitaré i (Paim) Fig. 24469, Nomogramé pentru dimensionarea conductelor din ofa incat D, 17,4 = 165,2 mm, pentru apa calla P, 46 MPa ( bar, K=0,80 mm,de alimentare cu apa S. Instalati sanitare 560 2 " k ' nurité si zona patratica deoarece, in aceasté zoné de miscare, plercerea de | sarcina lniara creste direct proportio~ nal cu patra vitezei medi v a curentului de fiuid. Pentru aceasta zond, in| ® © @ in urmatosvele conditi = valoarea coeficientului de rezistent lard sau cooficientul lui Darcy A s-a (afi STAS 403, seria M, cu diametul medi calculat inte valorie maxime si - depunerea de plata pe conductele de apd rece s-a considerat de 1 mm, pang la ciametul mediu de 42,4 mm side 1.5 mm la diametrele peste 42.4 men; - depunerea de pista pe conductele de apa calda, la duritatea apat sub 12 grade de duritate [4], ¢-a consi- erat ce 1,2 mm, pana la diemetul de 42,4 mm si de 2mm la diamotvele peste 42,4 mm: caloulat pe baza relatiei Colearook = - depunerea de piatré pe conductele de white; Pentru conductele din ofel s-au considerat urmatoarele: = Sau utiizat tevi din otel f8r& sucur, frase sau laminate la cald pentu insta” @ ® pa caldé, la duritatea apel peste 12 grade de durtate ["d], s-a considerat de 1.5 mm, pand la diametrul medi Je 42,4 mm gi de 2.5 mm la diame- tele peste 42,4 mms: ®®@ Fig. 2.4.71. Schema izometricd de calcul a instalatiei de alimentare cu apa rece pentru consum menajer, aferent’ nel cladii de locuit avand P + 4 etaje (exemplul de calcul 1)Bi Capitolu! 2: Instalatii de alimentare cu apa = rugoritatea absoluté a conductsior k, sa considerat de 0,3 mm pentru conductele de apa rece, de 0,5 mm pentru conductele de apa caida la Guritatea apel sub 12 grade de duritate [°d] side 0.8 mm peniry conductele de apd calda ia duritates apei peste 12 grade oe duritate ["d], valoarea Re s-a calculat pentru un cosficiont de viscozitate cinematics 1154-10 m/s, corespunzator temperaturii medii 2 apel ceci de 15°C gi de 0,553-10% mils, corespunzitor temperaturii media apei | calde de 80 °C, conditii de tempera- turd mai severe pentru a compensa eventual depuneri de pial ms! mari decat cele considerate, Pentru conductele din PVC, PE si PP 6 @®@ 5-au considerat urmatoarele: = s-au utlizat tevi din PVC 60 STAS 6675/,2 si PVC 100 DIN 8061/8062; + s-au uflizat tevi din politilen’ PE DIN 8074; sau utiizat fevi din polipropilend PP DIN 8077; calde de 60 °C, conditi de tempera- {urd mai putin severe fata de conductele din otel, avand in vedere lipsa depuneri de piatra jn nomogramele pentru dimensionarea conducteior sunt indicate, prin lini ingrosate ale diametrelar, domanille vi- + pentru toate tevile din PVC, PE si PP | tezelor recomandate (tab. 2.4.30), $-aUl Iuat diametrele exterioare mini- | me si grosimile peretior maxime + rugodltater absoluté a conductelor k | Jn aceste nomograme se intrd pe or- donaté cu debitul de caleul V, (VS), al tronsonului de conducta caré sedi fete do 0,007 rom, rd nic un fl Ge | mensioneaca si se duce o para la depunere de piatra: axa abscigelor pana Ia intersectia cu - valoarea lui Re s-a calcvlat pentru un ' prima linle ingrosaté de diameiru coeficient de viscozitate cinematic v de 1,804-10% m/s, corespunzator femperaturi medii @ apei rect de 10°C i de 0,474:10 mis, cores- d, [mm] 2! conducte! (care corespunde vilezei economice), obtinandu-se un punct pentry care se citeste: pierderea cde sarcird liniar’ unitara i (Pa) gi vite- punedtor temperaturi medi a apei | za medie v (mis) ale apei in conducta Fig, 2.4.72. Schema izometricd de calcul a instalatiel interioare de alimentare cu apa cald8 de consum, aferents tunel clidiri de locuit avand P + 4 etaje (exemplul de calcul 2),S. Instalafii sanitare Capitolul 2: tnstatatii de alimentare cu apa g\6)| in fig. 24.68 este prezentaté nomo- | nal P, de 0,6 MPa pentru conductele | sarcng linlare unitare pentru conductele ‘rama pentru dimensionarea conduc- | din PVG 60 si pentu presiunea nominal | din PVC prezentate fn fig. 2 4.68 talor chm PYC 69 si PVC 100 cu cka- P, de 110 MPa penty conductele cin | In fg. 2.4.69 este prezentalé. nomno- mmetrele cuprinse intre 20 si 125 mm, | PUC 100. in tabelele 2425 51 2495 | gramapentudimensionarea conduciolor pentru apa rece, pentu presiunea nomi- | {Anexa 1.2.4), sunt dale pirderle de " dinotelzincat cuciametrelecupsnse inte me rs we Ps 1 M5 34 yg 2 gs 23 22 24 A AA AA BABA ee oe eee | aL 150182 159 054 Me RTA R'R 4 242 245 204 = rare an ‘wel 3g, \ sages ak a o RRR 33 Lu a a] my col Hees JN [oan wn im ‘eed 36 "94288280: ag Om jn a ee x22 298 314 ‘Bem \ OF G7, Fr ara Fig. 2.4.73, Schema izometric& de calcul a instalatiei de alimentare cu api rece pentru consum menajer, aferenta tune’ gcoll avand P + 3 etaje (exemplul de calcul 3) a) toe % i Ta, SO Z OTM Ee 13 ® Z 282/ 2087) 27 am Ty cam im Am ve Fig. 2.4.74, Schema izometric& de calcul a jnstalatie!interioare de allmantare cu api cald8 de consum, aferenté unei Cr ‘coli avand P +8 etaje (exemplul de calcul 4). "|el Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa S. lnstalatii sanitare Breviar 2.4.1. Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale, in exemplul de calcul 1 (grupa A) Tronson 8.1 Tronson 8.6 2 coturi D, 20 mm 2x20 1 teu de trecere 1x05 4 teuri de trecere 1x05 4 coturi D, 25 mm 4x4 Total Total ‘Tronsoane 8.2; 8.5; BS: Tronsoane 8.7: 1 teu de trecere 1x05 = 1 teu in biturcatie 1x 2 Total 05 Trobinet cu ventil drept 0,25 mm 4 x 10 “ronson 83 a0 1 cot D, 25 mm ix 18 = 30 1 cot D, 20 mm 1x 20220 otal 1 teu dé trecere 1x05 205 Tronsoanele 8.8; 8.9: Tol 188 2 robinele cu venti sferic D, 20mm 2x 4,0 = 20 1 teu de biturcatie. 1x20 = 20 Toul 45 Total 2.0, Tronsoane 8.4: Tronsoane 8,10: 1 teu de trecere 1x05 =05 1 teu in derivatie 1x20215 4 coturi D, 20 mm 4x 2.0 = 80 2 robinete cu ventil drept D, 40 mm 2 x 9,0 = 18,0 Total 85 2 coturi D, 40 mm 2x12 Total Total Tronson 7.1 Tronsoane 7.3 3 coturi D, 20 mm 8x20 = 6,0 eu de trecare 1x05 1 tau de trecere 1x05 =05 Total 0.5 2 robinete cu venti siaric D, 20 mm 2 x 1,0 = 2.0 Tronsoane 7.5: Total 8S 1 tev de bifurcatie 1x 20= 20 Tronson 7.2: 7-4 4 robinet cu vent drept D, 25mm 1 x 10,0 = 10,0 2 eoturi O, 20 mm 2x 20240 Veot D, 25 mm Vx 15215 1 teu de fecere 41x Total 13,5 Breviar 2.4.1, Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale, in exemplul de calcul 1 (grupa B) Tronson 8.1 2 coturi D, 26,9 mm ‘tau de trecere Tronsoane 8.2: 4 cot D, 26,9 mm 4 teu de trecere 2 rabinet cu ventl steric D, 28,9 mm Tronson 8.3; 8.4; 8.5; 88: 1 teu de wrecere Breviar 24,2, Calculul sumei coeficientlior de pierderi locale, in exemplul de calcul 2 (arupa A) Tronsoane 8.6: teu bifurcatie 1 cot D, 28.9 mm Tronsoane: 8.7: Tronson 8 9: 1 teu de tecers 05 1 robinet cu venti crept D, 26,9 mm. 1 teu de biturcatie 2 coturi D, 42,4 mm 2 robinete’cu ventil crept tx 100 1x 15 Total 4x20 Total 1x20 2x12 2x96 Total Tronson 7.1 3 coturi D, 26,9 mm teu de vecere Tronsoane 7.2; 7.3; 7.4: 1 teu de wecere 17,231 165,2mm, pentruandcalda(k=0.8 mm), P, 0.8 Mpa. in tabelele 2.4.38 si 2.4.39 (Anexa L2.4), sunt date pierderile | Ge sarcind linia unitare pentru conductole dn ofel prezentate in fig, 2.4.69. jn Anexa ll, sunt date nomogramele 3x4 1x05 2 robinete cu venti steric D, 26.8 mm 2 x Total 1x05 Total Breviar 2.4.2. Calculul sumei coeficientilor de piorderi locale, exemplul de calcul 2 (grupa B) Tronson 75) 1 teu bifurcatie i tabelele cu plorderile de sarcing liniare pentru conductele din PVC si otel Zincat si pentru alte presiuni si temperaturi, de asemenea, tot in Anexa sunt date nomogramele si tabelele cu plerderile de sarcina liniare pentru con- 1 robinet cu venti crept D, 26.9 mm 1 cot D, 26,9 mm 1x 20 41x 10.0 1x15 Total 15 Pierderile de sarcina locale, hy, apar jn zonele in care curgerea uniform’ este perturbaté de rezistenfele hidraulice locale cum sunt: coturi, schimbari } de sectiune, robinete etc, si se deter- ‘ductele din PE si PP. |rnin cu relat ae o-$e8 [Pa] (2.4.35) in care este coeficientul adimensional de plerdere localé In rezistenta hidra- Ulic8 de tip / (cot, vand etc) v-viteza medie 2 curentului de fluid, considerati. de obicei, in aval de rezistenta localé, Pentru calculul pierderilor de sercing locale, se foloseste nomagrama din fig, 2.4.70, pe care sunt notate si valoria coofiientiion & pentru rezistentele hi draulice uzuale din instalatile de cist boutie a ape! reci si, respactv, apel calde de consum. In nomograma se intra be abscisd cu valoarea vitezel v 2 ape’ in Tonsonul respectiv si ridicand © verticalé pnd la intersectia cu curba 135, de valoarea calculaté, rezuita, pe or onat’, pierderea de sarciné local h,. Exemplul do calcul 4 Se dimensionoazé conductele instalatiei de alimentare cu apa rece pentru onsum mengier, din interiorul unel cla Giri de locuit avand parter si 4 etaje si se efectueazA calculu! pierderior totale de sarcind si determinarea sarcini hicrodi- amice necesare a apel in punctul de racord al instalate! interioare la reteaua Capitolut 2: Instalayi de alimentare cu aps CE | exterioara, cunoscénd urmatoaree date: | ~ condita rtelet sunt din PVC 60; ' Tungimie dferielor yonscane de con- ucte sunt notate ps schema izometri- 8 de calcul a releei dn fio, 2.4.77; = inatimea unul eta) este 2,70 m; = tipurile de armatura (fig. 2.471}: L- baterie pentru lavoar, D, 15; B - baterie pent baie D, 15 la prepararea central a apei calde; 5 - baterie pentru spalator D, 15; Fi - robinet pentru rezervor d& closet D, 10; ~necesérut specific de ap& rece este de 120 Uzi pers.; 85 115 = 150 - 190 50 Clic 06 cultura - cinernatograte cu un numar de focurl de max. = 100 ~ 200 = 300 400 = 500 ©) 2) 30/20) oo. 2489) 38 10-11 i [Pentru dusur ou Cabine separate, \ wane sins, |! valoarea 5 80.50, Pentru dusur saulsay | tea cnine Separate, se wate | iain calcul | 1 voloarea 8. ! |i ig. 2.4.89 6) SbaLesee -[- | (fig, 2.4.89 d) publica restaurante, cantine | pentru consuratori, la un rr, de persoane de acelas sex: “15 225 40 60 - 85 - 115 + 160 ~190 = 250 ~ pentru personal, la un nr. de persoane de acelasi sex de | max. fig. 2.4.54 a) “5 aie = 10 | 8 tS ( {i (lig, 2.4.54 b) pr 10 25, ' 75GB Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. instalatii sanitare Avena 12.4. ‘Tabel 2.4.20 - continuare 7 2 ie) eT SB OT LR) 4 = 40 2a 45 21 fT |g sa | 20 BE.E8 7812 | 27 EE none! as) z5 = 20 367 34) 0 34 48) __=100 pala “ato jot sats. | a _ CBaP pentru cazare: * T ~‘camine $i intemate avind ——B/20 10 b/20° = —B/8 1190 B77 b/IOWND, - | - biectee Sarita in gropur i | Sanitare i i “camine $i internate cu lavoare b/20 1/10 0/201 - | b/80 ‘90 'b/30 1/90 byio}/10 la flecare camera te, = camine $i internate cu guperi pio 10 - |e eb HS profs | sonia it fovare camers | 4 Giri de turism Cet cu Grpur sanre pe ®/20,0M0 by20, ~~ .— jb/80,780"briq0. - | - rive st laveat n camera Pe | Tn afara camerelor de baie aferente camereior de cazare, T = hoteluri cu cammere de baie | la fecare nivel se prevede cAle Un grup santar CU closet gilavoar, | atrnte caer do czare_| sears ia fee i Ober oe sansiate TL] “cease. = Il - | - * pentru personal 2 201 {0 | * pentru copi t —— ~ | rt | Pentru medici se = spitale | | |_| prevede cate un 0/60, 120 b/s0) = |= | = bio W20b/I0N%0.- |- | Grup sanitar deat + pentru personal i ' | 1 | Guage avoar si \ j | [ber steaat pene i | | baba si femei, i ! | ta fiecere nivel i Reparitia pe + pentru bolnavi | Dotarea ev abiecte sanitare ge face prin tema de proiectare | sexe se stbieste — . prin ema de prota |. ai pubice 7 Te] ‘Numarul eaailor de * pentru public bers v0} = = | = \bis0. 50 baie si al dusunior ; | to precum sireparttia + pentru personal: jve0 20 |vis0| |. | - |bi20. veo} - be sexe so fxeaz® we . - a i | prin tema. _ (Siac 'nvannt 7 Giupur santere prescolar gine: i i | io sunt comune pent . | | ‘copii de ambele = pentru un numér de copii de | | | sexe Cite se ret mex = 25 ao.-j}-)-]-] 3 +8 in copi pe un "50 6 j-|-|:|-] 6 nivel 28 Js !2ft}iyc} os Baterile pent dus 300 wool fly loll rebut sf fle cu tub = 180 oe js i eye fs] ‘lei. La ofc £6 "200 fa [oy lli lt! 2 prevede un spar 2350 StL ll] ob iti 2459 0) 2300 Pith iil | = pentru personal . Tly.t.t La esbinatl mail [bene oe laos hss tee se peice un ave Olid de vatimart T I | Valorie inscrise sunt superior, scoli fi o3 | i | valabile pentrs elevi = pentru un numar de elevi de | os | de aceas sex, pent max. 1 | 1 | | : acelasi grup sanitar = 50 25 3}4 -!-la.e 100 Bia 6 iaj-j-jala pata pe sexe + 150 aon 7 a - 71515 | | Se Stabileste prin 00 po ea lif ele. tema de prcetre 2250 5615 910/45) > | -! 7/7 =300 ems | igi (tig. 2.4.55 6) ~ 350, 7 ws9 11-1256! - - 89 89! Hl = 400 7) 20 Ble +) 9) 9). | 80 fed seule) 2 | 2 stoleqo 2 | = 500 Be wi?) 2 fiw le§. Jnstatatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de afimentare cu ons [EJ Anexa 1.2.4. "Fabel 24.20 - contnaare C- i 2 3 a ele 7 se 8 0 wD a Si de Gasicd Te? y59 ven. bao v5 | ~~ w/tO Yn wvto HHO | -| = ae scoala ye lo, : Ij personal administrativ i Giadiri si emenajsri sporive i 1 ~ sil i terenuri de sport, stacioane = pentru cadre didactice Swen, y20 tag! - | = | - | b/20 120 le ! max iat ! = 500 2:2 3ai1|- -:4i1f- i i000 ais 612 | sole 2; ly = 2000 ej7 via |i 2 | 5 aye: > 3000 falw we y- 2) aia). i. | (fig. 2.4.56 0) ~ 4000 to 12; 22.8 | - - 440. - 170/30 - 5000 [iia | 2/10 | re re + 6000 Petts fan | lll a lays fe 7000 wie 32/12 | s 5}: }2 ||, + 000 pile 35) (lB gl te 9000 Whi 3) | - -- Bley - je = 10000 ‘ae iz0 aoiw | - - 6 ,6)/-)|- |} = pentru sporti ‘B69) 120. BD's | BGO TO, DIO 110 [Wee T4256: a5 La siabives num ' ; || Ali de us se | | inne seamé de fetut | 1 Meat sport, | Gurata de efeoture | [a dul, precum 9 | "de fell cabinetr de dezbrdcare ind- + _- |_| dale sav comune Ser < a = (a traficul zine de calatory (7800200 b/900.v1500; -, = p/aoadva0d| = | - 50/60 I (Clair peniru untéti prosuctive: | ~ pentru un numar de rmuncitori intr-un schimb max. i { "3 te 44 «| ‘ote se rte a © 50 2.4 2,21. |: [= puma muncto- 28 3 ta | ail 1] comm (2 | jars acca Sox, * 480 | 4 joao.) 5 |= | =) tabelului 2421 |= |= [pentru un grup “300 seek elt) cr) te Be Briere) 7 >: 1D) igh 86 5) = 300 67 15 89! 8 | - :| - fe 80 Farr einy es) Sf: ‘cp rene folie S|: aa 0 eal 18 hasty eco) 2) =| nl + 500 Oe ee e Observati 4, Numrul de closete pentru femel va fi egal cu numérul de closete pentru barbati plus numéral de pisoare, in cazul in loare sunt date cate doua valor la uncle din aceste obiecte sanitare. fz. Pentru clidinie cu destinatie specielé, neasimilable uneia din categorie de clécit din tabelul 2.4.20, daterminarea felului $i numaruiui obiectelor sanitare se tace pe ba22 incicatilor din fema de proiectare sau a corinjelor investtoru 3. Prin tema de proiect 6 poate stabil 0 ata repartee sexe a persoanelr, In funct de specifcul functional al cdr /é. Pentu un numar intermesiar de persoane, numérul obiectelor sanitare s¢ calculeaz& prin interpolare linia Is. Pentru un iumér de porsoane mai mare, numarui cbiectelor saritare se determina prin exrapolare, pastréndu-se| leroportionalitstes covespunzatoare celui may mare numar de persoane inscris in tabelul 2.4.20, 6. Penbu un numér de paxsoane mai mic, mumaru obiectelor senitare se determing prin extapolare, pastrandu-ee [proportionaltatea coresounzitoare celui mai mic numér de perscane Insoris In tabelul 2.4.20, rumirui minim de cblecte find + Fn cazurie in care grupurie de dusur sunt montate separat de cosete, se prevede in plus eae 1 closet la fecare 10 dusur. | 8. in cazurle in care grupurila de closete sunt montate separat de Grupurile de lavoare, se prevede supimentar cate 1 llavoar la flacare 5 closets, dar minimum 1 lavoar la 1 closet. Is La fiecare rival al clad, cu exceptia celcr de locutt, se prevede o chiuvetA care se amplaseaza in grupul sariter sau lint-o incdpere destinata materialulu! gospocaresc. La ciédiie de loouit se recomand& 84 se prevada chiuvete cu apa) rece si calda, cate 0 chuveta la 4 - 5 nivelur, pent intefinerea parfior comune “f0.In camerele de colectare a gunciuus se recomandé &8 So prevad8 cate 1 chluvetA cu robinete dublu serviciu de apé) rece si calda, in cazut in cere in aceste camare nu existé pericolul de inghet “1. in intreprinderi cu peste 25 femei pe schimb, se amenajeaz& la vestiare, incdperi destinate igienei intime a femellor. lAceste inciperi se prevad cu instalatil de sodlare cu jet ascendent sau dus mobil cu ap& rece sl cal; te la 100 femei fin plus, 0 astfel de instalatic, completat’ cu cate 1 lavoar si 1 closet se prevede la fiecare 60 femeiinstalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare ‘Tabelul 24.22. - Inditimtle de montare a obiectelor sanitare, armaturilor acestora ¢i accesorilor (conform STAS 1504) Ne. [Denumirea obiectuul sanitar Frames de mortar] ‘Observati let. |a armaturi sau a accasorilor (mm) | oblectelor sanitare 0 1 2 : 3 ~ 1. | Lavoe: = penitu copii pana la 4 ani 480 : = pentru copii de la 4 Ia 6 ani 600 | - pen copii de la 6 la tian =| 700 i - | - pent copii peste 11 ani si aduti | 800 | ~ robinet sau batarie montatd | : pe perete | 100.200 | = do fata superoar a tavoaru, in axa ~ oglinds | 500 | 62a ata supercar iavoau la ae iow ! a oglinzi, in axa lavoarulu - etajera 400 (de la fata superioaré a lavoaruli ta partea inferioara a etajerei, in axa lavoaruul = poriprosop montat langé lavoar 750 | - se monteaza la creapta sau la st8ng2 lavoarutu : (50 ~ 100 mm de la partea lateral a lavoarului: = portarosep montat pe peretele | 1400,..1500 | ta minimum 50 mm de la peretele later in fata lavosrului | | + sipuniee’ | 900.1400 | se monteazé fa dreapia sau a sténga lavoarul - | ia 50-100 mm de la partea lateral a lavoaruli: 2. | Baie pentru aduil: 1 ~ cada de baie max 625 - ~ bateria de perete pentu baie 400...125 - de la partea superioara a cdzil de baie = para. dugui fix 2100 ~ de la fundul eazit de baie la baza stropitorului ~ sdpunier’ 780.860 | : | = maner do baie _|_750...850 - 3. Baie fixd pentru copii sugeri | | - cada de baie 1000 - | = bateria de perete 1100...1150 = se monteaza in dreptul ventilului de golre a cazi |= sipuniors 0.1250, __ -_ - 4. | Baie pentru picioare: + cada de picioare | 250 - ~ bateria | 150..250 ~ de fa partea superioara a cuvel si in axul ei | maner de baie 1000.00 ~ se amplaseaza in axa cuvei sau lateral |= sipuniors ___| 500.800 - se amplaseazai in dreapta sau in sténga bateriel 5. | Gad8 pentru dus: | ~cwa 200...300 | - ~ bateria 1200...1300 | do ta fundul c&zi de dus, in axa el |= pare dusuiui fix 2100 ~ de la fundul e&zil de dus fa baza stropitorull | ~ maner de baie 11200...1800 - + sdpuniera +200..1300 : 6 | Duguri comune: | - bateria 1200... 1300 : | ~ para dusului fx | 2100 + de la partea supericard a grétarului la baza | | stropitorului = maner de baie | 1300 | - lateral fata de baterie, in gabaritul dusului [| sépuniera _ +300 = simetvic manerului de bale, in gabaritul dusuli 7 |_ Bide | dupa object |S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instafatii de alimentare cu apa pros 124 f : Taba 2422 conus 5] i aes _ 8. | Spaltcare comune ' ' ~ spltor 00 : . | ribet sau beteie |. 28 : __| 10,! ‘Spalatoare ce vase in tocuinte: i —- a0 . | hime depute | 0ne250 = dea gees sera apts Ti] Spaltoare de vase in rasturante, | | canine | ptr | aration | . | imecaer or | = robinet sau bate 170.250. | delaparea sypsiowt a spastonns ——_| Gort 2 es os dips obec . “hier spre montt | 23002500. | ov are pty omit 200 en irae | ine patos apatrd a earvou @ yaen | ctseor se sae mont an 0 is conte . | Spann ters 100 : +__= porthartie : 750 ~ 73] Closet cu tipi (urcast ‘ cae es . «ost se moteazd sub sv parole, eee | -rezever ce sete 2200 wu angue ul pad nm 209 nm [ine Sars aero a eco 8 Pen ~ mire rage +00 : | = porarse - ne : - va) oa 1 I = pentru copii de fa 6 @ 11 ani ‘ 500 ~ de la pardoseaié la partea superioar’ a bazei | cuvel, in axut ef panty coptgaste tani eoit | ego | 45. Fanténa de baut ap montata pe pers = pentru copii de la 6 la 11 ani 700 | - pentru fantinile de baut cu picior, indltimea este sade coe pent opi penta Hansiaaasi | 50 | . cupid pte | —f000 | pet sede cu iar Pies ain “\* | i deonlel 7) Albie de spalat raf | Speake ooo . “Era eit ‘250 : (Observatie. La distantele din tabel se admite 0 abatere de monta} = 5%,Capitoiul 2: Instalatii de alimentare cu apa 8. Instalatii sanitare ‘de dus —_ Tabelul 2.4.23, Distanfele minime pe orizontalé intre oblectele sanitare slintre acestes ‘si partea finita a perefilor (conform STAS 1504) {ir Denuriraa Distania minis [rm] - let biectuni panda Fad wajiy de) Cu spat de“ Observe, sanitar 1 circuiatie pe langa | circulatie pe larga ‘schema ersoana care folo- persoana cars f00- \ \ sete cbictul satay ‘este bloc satay ae ar 3 4 i 3 é 1. Lavoie penu—_axa__~ peretele lateral 450 i050 adutti lavoarului - axa altui lavoar 700. ‘ ' “ala lterela a : : ) lavoaruiui de pe b= : \ ait perete Y ' | y | b | ' 1 —t U _ | Pentru a > era 7 100, ¢ 280 c 2450 Vala laleralé = fata fontala——penvu a lavoeruiul closetulus sau 2600 ideulul a-400 | - ! ata ronald) feta laterla d= 240- 0,16 | : j a lavoaruui’ a closetulu pentru \ ; sau bideulti © = 0.600, ¢ i | | penirue = 600 | I | | lata taerald ~ peretele opus 500 F700 elavoaruiui)-fata fontalaa , = 1200 | e= 1700 | atu favoar 1 = 500 | | fata frontalé a, : | feo Sideului | i saxaclosetuui | = 400, | : | iC sau bideutui I | } 2, Lavoare pentul = perete lateral 30 0 > copii |> axa altui lavoar | 500 - - panda 4 ani peretele lateral 350 | (950 : -delagia | axa |- axa altul lavoar 800 ; - / : ani” | voor |: purtae mwa, 0 | toon : -pestes | xa alu lavoar 700 _ | : 3.Cada de baie perete opus 00 - |” -dstanfa presersd se refer’ pentru adult)» \ la latura mare a céziy celelate ! i : | lau se pase oe tia da | | | ro, a fie race eau pe- | | fetele finit, la cazile neinzidite | + fata frontalé a: / * lavoarului 600, | ~ 1 Scbsetuti | 500 | : \ : * bideulu 500 : : : = fea laoraié a 0 : : ‘0 admite depasirea margin i ‘avoarului : Tavoaruli peste buza cazi : | = axa ou 30 mm ' Ve closetui =) = 400 \ - - Ji | bidet _ : 4. Cada de baie " buza cazii |- perete distanta prescris# se refera pentru sugari | de baie 1a.9 din laturle c&zi; a 4-a 30 ipeste de perete + buza atti cz 600 - Ge baie i peniru "fata Fonialé'- peretele opis 500 picioare | a bal - peretele tateral 400 axa cwvel - axe aiteicuve; 700 6 Cad de dus " bina cizir = pereteS. Instalatii sanitare Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa "Tabel 2.4.08 - continuare (oa z 3 4 z é ‘Cadi de dug] Baza cBai_1- faye lateral @ ° "se adrite depisivea margini | ae dus tavoarult Javoarulu peste buza cézii cu 30 mm = faja frontald a i . ‘4 ' Y “lavoardtul 4 \ : fata frontal a e=400 | - 4 1 ‘closetui, bideviui 4 | - axa closeiuui d= 300 a { | sau bideului 4 | axa cBzii de parete (a cabine 480 : 7 i ous individual) : q i ~ axa altel c82i de cus ‘dupa obiect.—_- 4 Dagar —| axa baehel— = axa altel baler sau 4 comune jsau robinetuiui | robinet 900 - - i - parete a0 — Cazan — jpariea lateral |- perete 100 > S || debae [a cazanului | tata frontalé a avoa- ' 800 : : | |" ral, closetuui sau | | Le eal | i+ buza cdzi de baie 80 : - j j saya dugulr | | aa i | |) *tavoarull _ - | + closetuui i: : | + bideulu _ : 3” Gloset sau axa losstulul ~ pereie 1 S \Sideu sau bideulul | © axut alt bideu : ‘sau closet fata frontala | - fala frontala c=s00 | - a Closetului | a alti bideu sau closet | Sau bideuks + axut ata bideu - | | | ‘sal closet \ | | | | | | I ~ perete 60 | No. SpaIstor de “Tala Tteralé & | ~ parete ‘vase sa” Spaltoubi sau | - masa de pregatit hiuvets | chiwetsi- masina do gait j axa chiwvete | perete ‘spalatorului 1 fafa frontaé a | - perete sau moter spalatoruui | | so ctvets | : al 77 | Splitoare | axa baterei | axa altel bated | |__|_-comune_|sav robinetul | = perete i - 7 2, Proare axa piscarlui | - parete i penta cop | + axa alti pisoar dela | ferrari fata frontaléa | - perete ' pisoaruli | - fata frontal c t } apr | | wines [penty copt lara pica; = perce | ‘peste 11 ani = axa ati piso} LD) | si acut | Sta fontalé a ati | ‘ i piscar : | | fata rontala - faa frontal atu ry a pisoaulii | pisoer |. = perote - "| Fantani de axa Fantini | perete > but apa fx altel fantani : at cops el : ' la 6 la 11 ani| i ] =p copt | ~ peroto aso | 950 | . peste 17 ani| saa ateifantini =| 650 | 2 j secu | ! ! ‘ | L | J —74) 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare ‘Anexa 12.4. ‘Tabelul 2.4.27 a. Debitul de calcul pentru apa rece la locuinte in functie de necesarul specific de api, numarul de |__persoane pe apartament si suma debitelor specfice ale ermaturiior pentru: i, = 057 Usps, =19 oraz gl y= 2,926 corespunzitor unui grad de asigurare de 99% Ve Ws) soit 20TEL-pae TOL aa ivs) 1, pere/ap "Y, persan. 36] _25 30 | 35 | 40 as (Bo. 738-494 a as 9 0 ie 0.035 0,035 0,035 * 0,035 | 0.03% 035 | 0,035 — 0,035 | 0,095 | 0,035 0,035, 0,035, 007 | 007 | 007" 007 0,07 | 007 | G07 ' 9,07 0071007007 0.10-| 0.10 0,10 0,10 J -9,10-| 010-4 0,10 [0.10] 9,10" 0.10 0.15 0.15 0.15 | 0,15 1015075 70,15) 0.18 035 015 10,15 1 0.15 | O15 0,15 | 018 | 0,15 1015 0,15. ons 0.15 | 0.15 | 916" 015 01s] O15 o.ts 018 10.15 10.15 [018108035 _| 01s 10.15 0,15 O15 | 0,15 _ 0,15 0,15 0,15 0,15, 0,15, 0.15 | 015 is [ or) 07 ois | 08 r os 0.15) 0.19; 0,19 920 | 0,810.35 7 015 0,21 | 0.21 0,22 0,15 T 0,15 0,15. 0,16 | 0,17 | 024 024026 | 0.15 1016 Torro 10.19 027 {0.27 0.29 | 0,15 0.16 oxo | 020022" 030090 0.82 | 016 018 ‘021022 024] 0.33 0.36 _|~0.18 10.20 2a} 025 0.35, ‘0,19, 0.21 0.27 038 200.23 ~ 043 0.23026 0,48 ),25_|__ 0,28 os2 027 034 a8 | 086 0:29 0.33 0,55 0,63 | 0,33 | 0,37 0,80 [0.70 0:36“ o.at 0.66 [0.76 039044) nu os?! O64! o7t | 082 0420.48 | 0.88 0.60_0.68__, 0,75 1o87 0.45 7051" 0,56 0,64 0,72 0,80 0,92. 4,00 0,59 0,71 |.0,80 069” 1,02 at os. v¢_|-o77 |" 087 ort [46- os8_[ 8 1.00 20 [or aie Tj 136 S550 4651 1.90_ 1762.00 491 | 2.21 2.041 2,96 2.17) 250 ‘220 | 288 2ua0_| 278 7196 252 [291 2.06 2163| 3.04 Bie 274 [aa7 221 ae fs 2.28 "299.31 get |_3,06 Baa 258 2,74. 2.88 3.02 160 | 3.16 3.65 | 4.12 {sort 225 | 2882 oti: pentu suma debitelor speciice ale arméurior mal mici de 0,16 Vs, Gobi de calcul este egal cu suma Gebitelor spectice, iar penta suma debitelor speciice ale armturilor mal mare de 0,16 1s, debtul da calcul nu poate fai mio de 0,15 Us (zona cuprinsa inte nia orzontala pentru 0,15 ssi lina in trapte)S. Instalafii sanitare Capitolul 2: Instal de alimentare cu ap [a Anexa 1.24. “Fabelul 2.427 a, (continuare) 58 BOD 523. Ss2 294 B68 | 309 334 36a aga 548592: 278 | 3149.47] 379 4.10 568. 6,17 280 | 326 360394 1 426 390 6,40 3,00 3383.74 4.08, aaa 611 664 3,10 134938422 as7_| esa 7.1 3301372) 412 1450 408 | 6.95 “349 | 8a 438 | 478 8.18 7.38 gis 36a) 4.15461 | 5.05 5.47 tas 277 3347 436,454) 8.31 8,76 8.16 "348 405"] 457, 6,08 | 8.57 | 6,05. e568. 9.93 | “361 422 | 47a 5.31] S82 6,39 got aye | 7a 440 doe + 5.54 | 608 "9.83 130,18 (394457 [5,18 | 5,76 | 6.33 “371 togo | aos 47a 87888 6a 7 | 9146 [10091102 | 420 | 4917857620 1 682) 7at 6387.48 "9189 10.55 11,83 [440 5,12 | Sat, 6a? | 7107.74 8ea_ 775 | 40,32] 11,921 W204 [457,583 605674, 741807 6.90" 8,10 | 826 10.737 147 12,55 | a.7a | 8.53628 7.00" 771 8.39 716 9611115, 1193. 1905 4'91 8.73; 851 7.267] 800, 871 zat 97 | 997 (1158 | ves8 13.54 | “5085.93 1 a.74 — 752 [0.20 oe 7879.00") 10,32, 11,971 42.82 “aoa | 8.24 6.12 16.87 7,78 | 887 | 9.35 > 7929.32! 10.87" 1238" 1337, 14,93.) 841632 | 7.19803. ae 9.66 “6008.16 961 | ang; 12,78 | 13.71 8097) 557651, 741829 | 914 997 [85081651 40,20. 11,70. 13.57) 14.88, 15,98 | 5.89" 6.88 785 8.79 | 969 | 1058 7001934 10,76 | 12'38 4.86 | 15.45 s6,94 | 6.20, 7.26 | 6.28 828 | 10,24 1119 7501861) 11,36 | 1305 1 15,14] 16,90 | 17'88 "6511788 871_] 9876 1 10.78 1179 0040.00 41.98 [43711 1591 [17.15 | ww.82 [6.62 sta", 10.24 11.39 [72.98 | Tas | 14538 1667 | i799 19.78.) 7.12 836 | 858 10,72 13.05_| 15,02 17.43 | 18.82" 2088 741871997 7 11.19 950" 13,47 "13,60 | 15,66." 78,18 | 1965" 21,60 | 90,38 1185 4 yo00_|11,93 | 14,15 [ 16,30. 18,92 | 20,47 | 22.51. 10,78, 12,11 j 1342. 1489 ~1390_| “1282 45/20 | 7's? | 20,40. | 20,10. | 34,37 1159..1308 1 14,44 15,82 | T200_is\71 16,30 [18,82 21,88 [25:71 26,10 i238 73,98 115.45. 16.94 | “1800 | 14's8 117,36 | 20,06 123,30 [25/31 ~27'88 45 19,16" 1482_| 16.44 1 18,04 | 1400 15.45) 18.41 | 21,99 | 2479 | 2689 9963 | 10.24, 72.11 19983 15,70.) 17.43 19.19 | "1500 16:30" 19,44 [20,81 26,14 ! 26,46 1 91,98) 10,781 wa.77 1460 16.57 | 18.41 20,20 1600_, 47.15 1 p0.47 29,71 5, 80,02 | 33,1 734215451743 19:38 21,20 | 3 (ast 28941 91,57 | 3488 1 1185 | 1406 ‘6.20 1820 | 20.94. 29.36 | 22 26,10 | 80.33] 33,11 | 96,54 1463 | 6941 18,13 21297 29.41 1.65) 2851 | 2728.31.70 | dies | 96.25 15,32.) 17,67 19.86 | 22,24 a6 000", 20.47 | 24,81! 2846 93,07 | 96,16 | 39.94 15.95") ta4t | 2081 | 25,18 | 25.51 24st | 2044 39,82, 49/68_4e,31 | 15.95 | 19,01 | 22,00 | 24.93 | 27.81 S065. '3000_ "28.46 1 34,26 | 39,54 48,44 | 51,07 1 66,54 "18.41 72.001 95.51 26,95 | 32.34 95,60. 3500" 2's¢ 39100 | 45,54 52,95 | 58.36 6467 | 2081 2493 | 2895 92190 26,00 40.68 “49001736, 16 ag,68_/ 5107 ' 59.99 65.57 7271, 29,18 97.81 9234 96.00 | at 19 45,54 00; 43/68 52,00 | 61,97 72.087 7961 e661 27.811 S346 3000 44.45 40.85 55,18| 76) ET 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Anoxa 12.4, “Tabelul 2.4.27 b, Debitul de calcul pentru apa caida la locuinte in functie de necesarul specific de apa, numarul de | ___ Bergoane pe apartament si suma debitelor spectfice ale armaturilor pentrs: Vi, #047 Us-ap 51, =18 ore/zi si y= 2,326 corespunzator unui grad de asigurare de 99%. ws si ampere, Tope, tusi N, persian 1, persiap {Sj 20 12s 80) 3S 4D ~25 30 38 Loo [if 2 a D9 0 [007 | G07 !007_1 9971 “007 10.07 007 eer oor} v.07 0,10} 0.30 | 9.10) 9.10.0 ~ 0,10 0,10 = 0,10 70,10 0,10 O15 | 035 | O15 015 1 O15 0,18 1 O15 0.15 0.15 7 os 0,18 | 0.15 or [ois 10,180.15 0,15) 0,15, 018,018 0,15 0,18 0,207) 0,18 [0.15 015 0.15015 | 015 | O48 0.15 0,15 [02s [0s ois 01s | 015018 ois | 0.18 0.15 0.15, 030) 015 | 018° 018 0.15 0.15 ) 075 } 0,18) 0.18 | 0.15 Gad) Gis | 015015 O18) 015 | O16] 018 0.15 | 0.13 1 O50 | 0180.78 018 | 018 [OTP 18 | 0.18 018 10s [060-015 0.18 | “os | 0,17 | 0,18 020) 0.18 0.15, On8 a6 | 020021 | o23| 015 _ 0.15 018 0.24028 | 0.15 [9,16 ‘ox 0267028 [0.15 | 0.17 0.19.1 030) 032" | 0,170.19 020+ 032) 034 1 035 10,37 1 08a oar 0.80} 0.44 or To 053 0,48 | 0,52 0.58, 0,50 | 0.56 0.84 084) "087, = 0.88 os? | 065 ~ (050; 055. 0.62 073 o6t_| O59 0,600.86 oz o68_|_0,73 0.86 _| 064" 0,72 0°79 0.93 9,68) 0.77 | 086 0.731 0.838092 0.77 0.88 088 099 0.97 3.10.23 (06 1231 had faz tsi 42 | 162 1,66. 30_[ tas 14,72 [497 (ag) ¥s0 479" 208 78_| 307. 95 1212237 ar 346. i129 2s 7 328 13 349 138i | 370 2.20 7380) oi “ 370.) 410.) 4.88 249° 2793.16 87) 429469 2.53292 328 r 4041 448 1 491 | 2.207 264 | 304 “3.42 Noté: pentru suma debiteior speciice ale arméturlor mai mici de 0,15 Vs, debit de calcul este egal cu suma debitelor Speciice, iar pent suma debitelor specitice ale armaturllor mai mare de 0,16 Us, debitul de calcul nu poate f mai mic de 0,16 ls (zona cuprinsa intr linia orizontala perttry 0,15 V/s gi linia in trepte)S. Instalatii sanitare ‘Anexa 1.24, Capitotul : Instalatii de alimentare cu apa ‘Tabelul 2.4.27 b. (continuare) 02 22) 37S 42147511 | 998 | 27a | 316 386 | 394 at | ~eo 278 | 334 3/e7 4.37 | 4.5 5,92 284 1328370 4.10 4aB [0 2863.46 1 401 459 5.04 5,52 294340 383 425465 I 2002.97, 415469 522 5,72 304, 352397 4.40 gas 501 | 557 6.11 328 3,74 423 | aes 5,14 4,095.92 15.92 6,50 | 284 1342 1 997 448 497 5.45 | - 496 5,62; 6,25" 6.88 | 2,99 361 4,18 4.73 75.26 5.76 aor) e60 725 ata 3.781 “162328397 7,99 [3.42 4.14 650) 7,25 “4.40 4)87_ 9,536.07 461528 97 6,67_| 80, B1i_1 597 679, 7.58 8.35 | 3.56 4.31 —8.96_| - 532 621 77 790 8,70 370 i 7.35 B21 3.83 465.541 1 6,15 | 6.85, = 400 | [eset 940 ser der ser ear at) 495 4895.97, 699 7.96, 891 9.83 | 41a S02 | 585 665 | 743 B10 459-909” 6217.28, B90 929 10.28 4.29 520 | 608 | 693 | 7,74 | 8.52 (528 645 [757 8649.67 1 10,88. 445 5,41, 683, 7,20 | 805 | 887 ~sla7 917.85 730,05 13,104 er 656 7.47 18.38, 821 $66 6.93 | 833 {9,29 | 10,42 13,52 (4,76 [679 7,74 | B65. 9.55, 34718 8, 210,78 1193." 4, 702300 | 395 | 9. 575 603" 7.99, 869 9.94 [14,16 12.34 | S07 1 619 7,25 1 10.27 6006.21 762 | g97 + 10.26] 1152 7378 | 522) 637 | 747. 852 | 955. 1054 650, 657. 808 | 951 | 10.89, [4355 | 861 6747.91 904 | 10,13. 11,20, 7096.93 30,05 11,52 | 1435 | 5.60 8.359551 19.71 11.84 7.28197 | 10.58 12,14 | 15.14 6.08 878! 10.05. 12 940 | 1,10 178 | 14,95 15.92 T 637 7.83" 9,21 t054 | thee 78, 93. | fie2 13,36) 1504 | 36,60 963. 11,03 13,40. 73,73} | 30, 10,26. 12,14 | 13.95, 15,73 17,46 40,05. 11,52 | 12.95 14.35} 950 664. 10,68 1265 14.55 | 16.41 18.22 | 10,46 12,00_1 73:50 14.96. | 10001897" 41,10 13,15. 15.14 117.08 48.98, 7.47 1087 1248 | 14047 15, 1100 9,621 4499 7 44.45 “46,31 [4841 | 2048 | 8.00 41468 13,42 15,12. 16,78 | 10.26 | 12,75. | 15,14 1248 14,35 | “17.97 "1800 70.89 16,11 "13,26 115,27 17,23 19,48 ~s400, 711,52 47,08 “i408 tee f 18.27 2 71500 12/14 15,14 18.03. 20,85 23,61. 26.33. “M.81__ 17,08, 198,90 21.47_ "1600 ]"12,75 15.2 1 18.Sa 21,96 | 2480 27,76" 30.84 19,43 [15,57 17,97 20,22 22,62 | 7700 |"13.35 1992.23.07 2618 29,197 11,03 13.73. 1633 tB.e8 2189 29,76 3.95 17,46__ 20,86, © 30,60." 1452, 14.38 4708 49,731 22133 24,89) 4} 14.95 38,22 21,78 25, ~ 3201 | 42,00 14.96, _ 20,61 ~23;33 "26,01 35,14, 7898 | 22,70 26,53. 33,40, 12,45 15,57 24.32 27,13 | 18.03 22,70. 27,23" 31.65 40130 J 14.81 18,568 22, 37 29,21 92,63 20,85 26,35. 31.88 "47,08 17.08 | 2147 25,73 28.89 | 83.98 38,02 07 23,61 29,80 3 53,76 78,90 24,92_, 29.21 29.08 38.69 43,33. “7638 85.40 80,38. 21,47 | 27.13.3263" 9802 __43.33 48.57 31,85 40.30 | 73.40 25.73 a963 45.95 62,46 56,90S. Instalatii sanitare Nes 2g (nuosuon ad eeWOU! gus Opséas "praWodsip ea dB. | 26982 eezvt | wer [2 [eogvi | 919 (ea are@ = 9e = OPit GORVEL) ay mynuosuON soypURMESE BE ;wOsuON ed opp ‘wosuos! Sej80e ad Sp \daup uBn AD se und nes SZ inuosuon ‘ad PieUOW EUIBEWIA O-qUNd ered as ‘L""s-9 GjauEOSUOA €9 fa} BLY L -Z99081) ed 282s & e/0Us Jeu GUIOIeS ap ssepseid 0 e| BanNpUDD 'g J INUOSUOY od WL OZ 9p rs}ouN ‘00008 odot" suger | 4989 [ser ‘0902. 28] [veex \osee Tei} ave [easy [ene [sie ee so seo} 8 e202 | ps CGN €ue0|69) & |z2seu._| [eel | ez 80_| ov 0622 | [ote ee 60 | ae x 920 we a 29" eB'0 | oz | gsy_: s9'0 | “oz_| ‘esp [sa'0 | 02 | socruoesqozrgoe | a 8 SOL FHOL#104+801 | 68 | sosusristas oe usreres Ze Greweer | 98" ueneset | $8 eevee ) { L [evo | 02 Tew Bue0|69 j o1'e 6 a so tw Te uijo je felts tea) | (eal | fwu | teat [tea | tea) ) teal (ed) | (ea) [fwyea) | Isa) ) Jum) oe Tg 4, », Mee | W HW ee a | a eS Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu api (noe 9p 0) ofeye ped puBKE yno0| op Pipe oun eiUarope "uMsUCO naUed O50: Bie no aIRIUOUIyE op8. Instalafii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa BB Anexa 12.4, tT Tabelui 24.35, Pirderile de sarcind liniare unitare,", pentru Conductale din PVC 60 gi 100, cu D, 20 - 80 mm, pentru apa rece P,, = 6 bar - PVC 60 si P,, = 10 bar - PVC 100 o,20mm——,_-D,25 mm 2.32 mm ei 0, 50am Di66mm |b o1amm | D.275m 0.35.2 mm) 0.48.2 mm Co a ae is me Pali Vs) ms Pam Vs mis Palm sis Bam 305141 0.068.017 1 29-016 027 48] 0.32 “Oas a8 0.1429" 908/923 a8 0.49" 0.32 620,36 10.37 59 0.18) 470.10 | 0.28) 71 022 037 1 80; 040,041 71 0.23 68012094 97 095 0.42 | 1000.84 0.45 RI 02693014 "040/126 028 047 123048 0.4997 089 sae oie | 04s | 159) 051 052 1 147 "O52 [0.59112 oar 1581-08 | 051/106 034087 | 1720.58 058 127 042, 188 | 0.20 | 057) 235 | 0.37 2000.60 0,62 144 226 | 022062 1 277 O40 229 "0164 0,68 161 266 | 0,24 | 0,68 |_334 | 2600.68 "0,70. 179 51 308" 0.26 | 074 | 373 294 07a | 074 Trio 355.1 0,28 0.73 | 495 28,76. 0,78 2194.15 | 405_| 0.30 } 0.85 | 480 364 | 0,80 0.82 239 1 1.20 H 456 | 0.327 0.91 | 537 rots =o 40304 toe 261 11.26 | O16 | 074 sit | 084 | 0.96 596 4430.88 [0.90284 4.901 0.17 | 0,79 | 568 | 0.36 | 1,02 | 662 Toea [628098 11.08 | 088 691 7040 | 1,13 | 798 | 0.67 18} 870-070 [tas bas "075 210,95 «307 | 1.55 6 96 0.98 332! 1.40 s72_| 1,00 1,03; S64 | 1.45 618" i,04 | 1.07" 331 4,50 23 (605108 1,11 409 11023 | 0.76 [7i7 442 7448 [436 ios 0.79, 768116" 19465 Tie 10.82 025 | 1,18 1122 | 447 11974 $0.85, 0,26 | 1.20, 1203 |0,54 | 153, 1363 0.88, (0.37 [1,25 1 1286 | 0,56 [1159 | 1454 O91 | 1.59 : 028. 1.29. 1372" 0.58 1 1164 1549 | 0.94 1.58 | 1048 9.36 1 440 023 11.34 1460 [0,60 4,70 | 1950 | 0.97 "1,63 | "1100 | 7,401.48 0.301 1,38 | 1552 | 0,62 | 174s | 1,001.68) 1172 144 | taB eet 120 [3.23494 875 1.24 197, 624 932 {7,28 1,32, 585 586 goo 141327 0.31 | 1.43" 1644 0.64 1848 | 1236 1,48 | 1.52 4740 | 0.66 1953 3302 [1521 1/56 ©, 2061 [186 1.60 7 389 1 2r71 717,60 | 1.64 20a2 | 0.72 | 2.04 | 2288 K 0.36 | 1,68 2147 0.74 2400| 1.18 og7 tar} 2285 [-o, 2181.21 204 | o.ge | 1,761 2365 | 0, 289 [1,24 2.08 ‘801 2478 | 0.80 : 214 SI 0.40 11,85 | 2593 | 0,82 | 2. 01 |-1,90.| 2710-084 | 238 0.421194 {2890 "088 | 24a 043 | 3.991 2082-088 | 249 21g) 1881 7,84 1,89 1066 324 | 1961 188 [1.991108 T 2.55 9 | 2041 | 1:92 | 1.97_, 1151 _| 2,60 2.34 1 pind | 496 12.00 1185 "2.65 | ‘44 | 2.03; 30771090 | 256 | 346) 1.42" 299 | 22071 2.00 208 1239 | ‘ods | 208 {ae04 | 0,92 | 2.61 | 3667 | 148 | 2.44 | 2209 | 304 | B10 1285275 oat (210 ao [ose [266 seae 148 240 | 280 [208 4 881 "200 199 047 | 2.17; 3464! 0,96 | 2,72 3843 151 12.54 | Dass | 212 [218 1576 285 1,86 [Tosa {2.22 35981 0.98, 2.78 S989 "154 1250 | 2558 2.16 , 2.22 1425 | 290 11,89 | B06 “2.27 19734] 1,00 | 203 | 4138 157 2.64 2649 | 2.20 | 226 1473 1 2 ‘90 | 8at 502.31 38731 1,21 289 | 4090 "1,60" 270 1 2742 224 [2.90 i822 3.00: 1.96’ e57 | Si 2.36 40141404 | 2.95, 4444 1.63 2.75 7 2636; 2.28 | 2.4 1572 | 3,05 "1,99 | 88d 0.821 240 | 41561 1.06] 3.00 4600 1,66 2,80 | 2992 | 2,92 | 249 , 1622 [3.10.1 202 908 5a |"2.45_| 4302 | 1.08 | 3,06 | 47801 1.69 285 | 9029 2.36 | 249 1674 2.05, 936 54 | 2.50 44501 1,101 3,12 | 49211 1,72 2,00 | 3127 | 240 | 2.47 1736 2,09 | 963§. Instalatii sanitare 20) Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa Anexo 12.4, ‘Tabelul 24.36. Piorderile de sarcind liniare unilare pentru Conductole din PVG 60 91100 u D, 63-125 mm, pentru apa rece P, = 6 bar - PVC-60 $i P,, = 10 bar - PVC 100 oes mm _D.75 mm D.80mm | _D. 110mm _ fa ee 7 béegom To 8.89mi a Pa ism Palm Vs mis Baim | is ms | Palm 004s. 45 4,70 421280052 38 | 420-086 | 34 6.00062 (180485281052 | tees Toss Tea oss | a7 52504 “128 [os se ge 055 's20.55 | “69_[ 280 | 058 ‘ea, 062 | 40 658067, a1 1134 0,58 2030.58 eas te ta Ogi! 51486 1065 | 44 6.84 0.70 ites 72 21a [3200.64 [55.508 fogs | 48 7.12 0.73 | a 1.50 "0,61 | 79) 2,25 0,85 1 Hl 3.45 "0,67 | 60) 5 7 | st. / 7.40 0,76 | 5 [1,58 0,64 | 87; 296 0.68 | 77 | 350 [070 | 65 | 5 75.52) O74 | 56 7,68_' 0,79 iss 07 | 85247071 as 365 O73 [80 ren Tot 174 ort | 10s | 258 07a (20 30 Tare 2s 182, 0,74 | 111, 2.69 “97 8.85 0,78 80, ‘O77 120 {3,80 088 jos_|ano a2 86 - “i198 [oso | tar 291 112, 425085 [81 208 bat} 138 Go bs? |—tao| aa To as ay Tee | r 4 10.87 3.13 090 | 128: 455 [os 103 | 7,08 | “87 a2¢099.| 136 470/084, 1107.28 097-92 9.921102 3:95 [0,98 7 1441 4.85 | 097 {1167.50 1.00" 87 “1020 1.05, 3460.99 | 153. 5.00 | 1,00 122 | 7,72, te F402 30481 7,08 | 357 os) is” S18" | fas ta0_| 7.94 106 | 407 3076.1 110 {| 368 1.06 | 471 | 5.90 | 1,05 | 136 | 8,16, 5 4,09 [713 T1404 4,13 1379 74,097) 180_ 108, 143 B38 12 | 418_111,32_1 4,16 390-712 t90 eae tae Cee ae as ae 4011 1.15 | 200 5.75 Bae riot 16 ag 38 21090 (043,00 435 faite [4.25 | 12a 423 | 121/220 261123142 t244 1.28 | 129 [age 1.25) 200 eae [1.26 | 148 12,721 1;31_) 138 | (ads 4.28 9,70. [1.301 154” 119,007 1133 | 498 ase 92 [1.32 16011328 1.96 | 445 _ 317 1467 [4.95168 19'56_ 1138950 | 3a | 478 ge” 473 ta'e4 1.4386 385 age Ther [tao 44,121.48 | 62 | "360. p87 Aaa x07 44,401.48 168 358 | 1.451 wren a7 7 [196 “48578 | 3.88. | 1, 391 5.22 4.50. "2011406 14 Viis2) 406 | “5.33 5 [53° 208 1524. 55.492 | 5.44 1:56 | 346 | 7,70 11.53 7 86 [215 T1sse 7459 [190 hap) aae Tess 1s 50785 tse 2771180, 158 | 28 ts80- tee | 108 | "398 vs2 | 454 [5661.63 | 972 | 800 | 159, 287 1212 N61_ | 280 — $05 1.65. 4715.77 1,88. 985” 6.18 p06! ized 184" S208 waa Vee [488 sa 1.69 1398) 830 tas [308 ter 248 422 171 1 505 | 5.99 4,72 645, 1,68) 817 12,78 | 1.70 | asa 16.90 523 | 6,10 1,75 3.60 | 1,71, 327 | 43,00 28217720. Tea 6.21_1,78 875 174 270.1748 586821182 620, 27a 17,76 460, 905 | 1, 206 18,04 88; 483 19,207 14 298 i911 4989.35 {1.86 304 18 47a toe 6467681 312 46; 17 858 667 157 321 201+ 672 | 698” 2.00 330 [ae bor aan 204 | 693 0 —T4'98 "2.00 399 | 5.10 7s 576_ 10,10 2001 438 15.20 | 202 348 20,00 “She 216 138 a1 210 got 1028"t aoe | 0 “450-1 5.42| 205 | 387 20.28 526) 214 7s4 | 742 2.18) 608 [1040 ' 207, 462°) 15,64 | 208 367” 20.56ed G6vBBL OP PIES aezaEl (ed 660681 = O6y - 0998 - 6F9BEL) iB - MY 1 eueo|09) ZS" 1'g $NesEAL SETHE BiaueOsUONL BL Lyk slaueesuoAL va [aszoa[oaacas] 0052 [2008 sovs+8s [vosuo 1881808 ed ap idexp jRUeA No Inia (Bai und nes gy uosuoy ad WeUOW UBEH 9521 - $8181) Ea psLe ep auniseid op ei Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu L — (Zimoieo op midwiexe) efeye yéd pUBAD 1INOO] op LIpEID joun aweLepe “WnsUOD MuRuad Bp[ed Bde No ereyUeWUITe op jexe|EISUI je OANEAPIY Ml S. Instalatii sanitare werexouy |(\22)| Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Anexa 1.24, abel 2436, Piordrle de sarcind inlare infare .F, pani conductle din el zineat ‘uD, 17.4 48,3 mim pont opt cao, k= Of mm, Taam |b, 268m 0, a7 mn» 0, ABA a mm 18,6 mm D,242mm — ~ 0.328mm iE iwi ty vi m/s {Pam Us tvs_ Pam Us! m/s Pain’ Us * avs Palm ls "mvs , Palm, [010.14 110-0020. 0.15 70 ,O0s0 0,18” 64 0.100.022” 60 )0.29 0.26 55 0,0121-0,17 85 10,414 0.25178 925 "029" 71 [oon 0202101 135 0,066, 0.04109 10.128) 0.261 98027 0,92 2 10.36 0.44 0.016 0, 175,007. 0,142” 9, (0.20 10.35 "401" 0,400.37) 90 | 0,018 0,26 _345., 0,036 0.27 221 0,082! 0.30"| 168 0.156! 0,94" 145. 0.92 0.38, 115, 0.43 0.40. 134 | 0,020, 0,28 224 10,040 0,89 272 0, 202 10,170 037. #72 0,35 0,41! 198 0,48 "0.431 130, fowoaet 0.32 si2 ‘ood 0.33 979 [0088 0136 799 "0,184 0.40 201_| 038 [0148 ; t62-| 0.49 O46 | 47 “0,35 | 608 "0,048" 0,36 390 | 0,106, 0,39 279 -0,198 0,43" 232 | 0,400.47 "180 "0,52 0.41 12 ,0(052° 0,89” 487 0,114 0.42" 523 0.212) 046 266 0,43 0,50, 207" 0.58 052 x 25 | 0.0561 0.42 9 0,030] 0,43' 946 1 0,060| 0,45 607 0.1301 0,48 | 419 0,240: 0,52! 341_ 0.48 | 0,56 | 258) 0.82 0,58 235 | 0,032! 0,46 "1075 0,064" 0,48 ; 690_0,138,.0.51/ 471 0,254, 0.85 | 361 | 057/060 | 231, 0.65 0,61) 258 0.48 | 1272 | 0,068! 0.50 | 778 10,146) 0.64 | 527 0,26 [424 10.59 | 0,63,1"314 [0,68 0.68) 263 | 0,52 | 1387 0,072, 0,53, 872 0 #54! 0,87 | 586 '0,282) 0. [469] 0.56 [0,66 | 951] 0.72, 0.67 £0,076) 0/56 "970 10,162" 0,60 | 648 [0,296 0,64 517_| 0.58 0,691 376 0,75 0,70| 373 0,080 0,59 "1075 0,170" 0,63 | 713 0,310, 0.67 566 | 061 [0,72 416, 0,78 0,73! 371 | (0.641 0,75 | 457081 076; 400 6720.66 10,78, 465 0,84 0,79 430, (0,042 0,61, 1843 | 0,084| 0,62, 1184 0.178 0,66 | 781 10,324" 070 618 0,044] 0,63 | 20217 ,088| 0,65." 1299 [0,586, 0.68." 659 0,338, 0.74 (0,046) 0,66 | 2208 |0,092| 0,68 1419 0,194, 0,71 927 10,352 0,048" 0,68 | 2402 |0,096| 0,71 1544 ' 0,200, 0,74 "1005 10,366| 0,80, 788 | 0.71. 0,84 0,080" 0,72 "2606" 0,100. 0.74 , 1674 "0,210 0,77 | 1086 [0,380 0,83 849 | 0.74" 0,87 0,082/°0,75 [28171 0,104|_0.77 "i810 [0.2181 0,80" 1169 10,394] O'a6 | 912 70,77 | 0907 661 [097,081] 573 | Osa! 078 2036) 0,108[ 0605 1951 0226/0189 [1256 (0.408.691 878 {0,791 090,605 , 100 “Oe4| 09, 01086, 0.81 13264 [0.1121 0,88 2097 [0,234] 0,88 i346 [0.4721 0.82 i046! 0.82 [096 [749° Zot’ 0,97 | 658 ‘0,088! 0,84 | 3500' 0,116! 0,86 | 2249 (0,891 1439 10.436, 0,951 1117. 0.84 0,99] 786 1,07! 1,00] 697 | 0,060" 0.87°'3,744 0,120, 0,89." 2406 |0:250. 0.92 | 1597 |0,450, 0.98. 1169] 0.87 | 7,02 8431.90. 1,03] 795. 0.0621 0,89. 9096 [0'124" 0,92 25 | 8 723 | 0,69! 0.81 58 0,268) 0,85. 1635 [0.464| 1,01 12641 0.90, 405 | 902 | 413, 1.06 | 777 0,98 [1737 [0,478 1,04 14 3341, 0,92 [1,09 942 | 1,16 0,088, 0.95 450610132, 0.98 | 1.01 1649 |0,4921 1071420" 0,95 3,12 1005 120. 1,19 8 0,068"-0,98 4803 0,136. 1,01 3086 0,062! 1/04 "1952 10,506 1,19, 1602] 0.97 | 1115 1047 123. 176 38 | 0,140) 3270. 0,290 1,07 2063 10,520.1,131 1586! 7.00 | 3,78 111131 1,26 * 1,19 2 O,144i 1,07 [3459 0.2981 1,10 [2178 10,5347 7,16 (1672 | 1,03 13,211 1180) 1,29) 1,22 10,074) 4.07 | 5684 0,148, 1,10 ' 3853! 0,206) 1,18 '2296 [0.548] 1,19. 1760 1,05. 1.24) 12261 1,32 1,25 16 | 2417 10,562) 1,221 18541 1,08 | 1,27 | 1207; 1,36 1,28 “12 (6910 0.166) 4.16 4056 0.9221 1,19 [2641 10,576" 1.25] 1944 | 1,10 aa1) 0.080) 7135 ! 6638 0,190) 1.19 4266 -0'320] 12212669 10,500) 7,28 [2090 7.39 0.082)" 1/16 16873, 1 24 | 2780 (0.604 1.91! ava7 316 8 0,084! 1,211 7316 0,168 1 | 1,27 | 2983 0.618, 1.94 22977 1. 71.48 1.40 [1330 124 | 7867 10.172) 1, 354) 1,90 "9075 10,632| 1.37 12099, 1,21 | 1.40") 1627 1/52 1149 | 1403 27 8027 0.176) 1 6,362/ 1.38 (5209 0,646. 1.41 2449 | 7,28.|7,45. 16811 155 "146 | 1489 |o,090| 1'30 -age4 (0.180; 1.24 5995 [013701 4.36 |9352 [0.8601 7,44] 2500) 1,26 | 1.401763) 7,987.49" 1515 ‘0.0921 1/33 | 6770! 0,184"” 137 5636 O'378) 1.393498 "0,674( 1,47 | 650 4.29 | 151 [1840 [0,094) 1,36 "9154" 0,188] 7,40. 5683 0,386) 1,42 "3688 |o,6a6 15012770] 1,91 | 1.54 | 1906, 1.68 0,096. 1:38." 9546 0,192 1.43 673510,394. 1,45." 3600|0,7021153 2084 4,26. 1.57 4904) 1 0.098, 1.519947 0,106, 145, 6903] oa02! 1.48 19955 0.76. 1.58 2000 | 1.96 16t z0se 71 0,100""1.44 109560200" t48 "6655 10.070" 1.514114 "0,780" 459 /3117 17.09 | 164 La1a5 1 174 102" 1,47 1070) 0,204) 1,51 69231 0,418 1,54 4275 10,744. 4,62 3236] 1,42! 4,67. 2298: 1,77 D104 1150 ,11190, 0.208) 1,54 7197 "0,426" 1.57 | 44d0 10,751.65 S380" 1,44 | 1,70. 2302) 1180170 O,106i 1:53 1116301 0,212| 1:57 , 7475 0,434. 1,60."4608 0,772. 1,68 13405, 4.47 [7,73 2008” 1.84 1 (0,108 1.56 712073,0.916" 1,60 7760 0,402) 1,63 14778 0,786" 1,71 9612) 1,49 1,76 “a464? 187 1.76 2123] |0.1101 1,59 ‘125201 0,220, 1,63 "2049 0,480[ 1,66. 4953 0,800" 1,74 "9742 4.52 | 3,79 | 2664 1.90 “1,70 T2189 0,112] 1.61 12082 0,224' 1,66. 6343"0,4581 1.59 |5150 10,614" 1.77 8874 1.55 | 1182 26661 193 1/8212 0.114" 1.641364; 0,228) 7,69" 6683 10,465, 1,72 ‘S510 "0.628 1.80 4008 | 157 1.85 2735 1.96 7.85 2920S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa B ‘Anexa 12.4. ‘Tabelul 2438, Porderle de sarcind lniare unitate pentru conducielo din ofel-zincat™ cu D, ‘908 165.2 mm, pentru apd cad, = 012 mm D, 60.3 rim 0,76 mm D,88.8 mm | _D,114,1mm | D, 198,7 mm D, 1652 mm 63,7 mm 75.7 mm | D100,1mm 0 125mm 10, 180,5mm wy tel v Pye via vio yy TT Us | rive Palm Vs mig Palm Us mvs Pam Vs) mvs Pan’ Us mvs Palm 0550.30.45.» 210/095. 381,800.40 47 1540043" 53 580 0.47. 30 1850053) 00 | “0600.33 6371 4.190.577 45 492/ 0431 47 361 | 0.4657 | 6.12 0,50) 33 9.85 0.56, 32 0,850,361 62 1 1.26" 040 53. 205 046! 54 382/049 42 6.44 0.53, 37 | 10,00 0.581 35 071,039 74 | 197/043" 602,17] 0.48 60 403/051 47 1676055 4090.85 O51) 30 oye 021 85 | 146) O46, 69 20/051, 67 494084 5? 1708 OSB 44 41,30 O8d a2) O81 04596 | 455] 049" 77 242 0.54.75 14.45. 0,571 400,60) 48 111,75" 066 45 0.86" 0.48 10" 164051. 86 254 O57: 82 | 466 | 0,59 62772 O6a| 5312.20 060 48 421, 473" 0.5498 2.67 | 0. 2688.04 0,667 | 12.65! 0,71 52 [o ‘381,821 0,57 106 | 2,79 10,627 99 1 6,08 | 0,65! 74 | 8,36 0,68 | 62 | 13,10 0,741 56 102,056! 15211911 060 117 292, 0.65, 108, 829, 0.67) 80, 668"0,71, 66 1358 0,761 60_ 4682.00! 0.69, 728 3.04] 0,68 118 | 5,50 | 0,70. 67 | 900°073| 71 14,001 0791 64 “4.127 0.62 | 189 | 2,091 0,66 dO 3,16 | 0,70, 127 | 5,711 0,73, 99 19,32, 0,76) 76 \1445) 0.81! 68 [457 “0.65 2007 2181 0.68 152 320 0.73 | 138 15.92 / 0,75 1001 9164" 0,79! 2 1490 0.84) 72 S23 oes |e p27 4,71. 165 Gat 0.761 148 | 6,13 | 0.78. 108 496 Get! a7 15.95 086177 1,28" 0, 239 | 2,36 | 0,74. 178 | 3,54 | 0,79' 159 ! 6,34 | 0,81) 115 | 10,28) 0,84 | 93 | 15,80' 0,891 82 16.251 0911 87_| [isa 074] 2860246 Oirr; 192 3.66081. 170 16.557 083) 1251060. O88 | 98 [73a “076 27a 7 2'5a/ 0.80. 706 3,780.88 [181 [6.76 0,86. 191 10.92) 0,89 104 116,70, 0.961 91 7.43 _ 0. 2,63 | 0,831 221 | 3.91] 087 | 6,97 0.89! 129 |11,24/ 0.92) 111 47,15 0967 96 11487 0 [2.721 0,85 297 4.031 0,90 , 718 081) 47/1156 0.94) 117 117.60 0,99| 10% 5a_0.85 1 346/281) 098 262 416 0.82 | 220 [7.39 0.94” 156 1188, 097" 124 18,05 1,02! 106 1159. 0,88 369, 2.90. 0,91" 269 | 4,28 | 09% 701 097, 165 [12,20 0,99 - 190 118.50, 1.04112 | [es o,51 399! aioe 0.94 1 2061 «401098, 146 | 7.81 [0,99 ara 12.52) 102] 197 | e899 107 1 117 4,680,941 416 | 3,08 | 0,97" 303 4:53 | 1,01 260 | 6,02 7,02! 184 12,841 1.05) 144 , 19.40, 1.09! 123, 4,75 0,97. 446 3,171 1,00, 321 * 4,65 | 1,03 274" 8.23) 7,05 | 193 [15,16' 4,07 | 152 | 19,85. 1,12! 129 “11807 0.98 472 [3 19 4,781,081 20 407 10, 4134 “i239 a.7a 7,081 200 | 8.44 | 7,07 204 113,48) 1,10 | 169 120,30, 1.14; 194"| ja'e5 02” 498 | 2.35 | 105. 958490) 109 904 | 865] 1,10] 214 [13.801 tg! 167 120,75. 137 | 140 1,90, 1,05 4 526.| 9,44 1.08 978 "8,021 1,12 | 920 [0.66 [1,13 224 114.121 1,35] 174 121,20) 4,19 147 4,95 4,08 | 554 [3,53 | 1,11! 308 1 5,15] 1,14 336 | 9.07) 115° 236 T1404! 7,18 | 24,65, 1,22 | 153 | 2.01 4,11, $88 | 3.62: 1,14 418 8.27) 1.17] 352 | 9.28 | 1,18| 246 | 14,76" 1,20 [22,101,241 159 2,06 | 1,14; 6181377] 416 439 5,40 1,20] 370 | 9.49 1 4,21 257 | 15,08! 1,23 | 22,55) 4,27 | 166 [arr 4.17! 648 1 380! 7.197 461" $8.52" 1,23 | 386 | 9,704,231 269 t15,401 1.26 | 208 123.00" 1.29! 173 256 "4207 67a 39 1.227 463, S641 7.25 403. 9.91 11.267 280 115,72! 1.281 216 p9.45 1.321 170 221422711998 1,25 , 05 5,77! 1,28! 422 |10,12| 1.205 292 16,04! 1,311 225 23,90" 1,34 186 bor 135 1748 [407 | 1128 281 5.90) 1.511 440 10.33] 1,91 805 | 16.98) 1.33 | 234 [24,36 137" 183 2.92, 3.28" 7894.16! 1.911 552 6,02" 1.94 | 459 |10,54| 1,94 317 | 16.68) 1.98 [243 |24.80! 1.98201 | 2,37 | 1,311 817 | 4,25) 1,38 576 | 6,141 1,36 | 478 | 10,75! 7,37! 330 [17,001 1,39 253 | 25,25. 1,42 208 | 242134" 861 4.34] 1,36. 601 6.26) 1:39 [496 110,96; 1:39 343 17,92| 1.41) 250 125,70. 1.451 215 2471.37 | 887443! 1/38 626 6.491 142, 817 191,17) az $56 17.66 1.44 | 272 126,15 147: 2.531 1,40. 930 | 4.52) 1.42) 651, 651. 1,45 | 537 111,38: 1,45 369 17,96. 1,46 262 26.60 1,50 231. 2a {as 967 | 461 | 145. 677 | 664 | 1.48 | 588 [11.591 1.47. 389 - 18.28) 1.49 | 292 ‘52 258 2.6. 1.48 | 1006) 4,701 1.48704" 6,76]1\50 | 579 ,11,80| 1,50. 387 18,60] 1.62, 303 | 27.60" 1.55 our | 2068746 T1048 | 4.79 1.50" 731 6.861 4,53 | S90 [12011 1.53. 411 |a02) 4.56 913 27.951 1,87 258 | [3.73 151. 1083; ae 153" 759°) 7.01, 158) 622 [12.221 1555 | 426 | 19.241 1,57 | 324 | 28,40, 1160269 279 1\s4" 11311 497) 186767 "7.13! 1,59 | 644 [12431 158. 441 (10,55) 1,591 984 128.85) 1,621 272 | ‘2ias 157 11472, 5,06 | 1.59 B16 7261 1181." 667 19,64, 1,61.” 456 Tr9.@8! 1.62 | 946 | 20.90 165 "200 [289160 1213 5,15, 1.62 €45 7.36 1,64[ 689 [12.651 7,69) 471 120,20, 1.851 357 28.75,_167 280 (2.94 63 1255" 5.24" 1.65785 7.50. 16771 "19,06" 1.66 486_,20,52 7,671 366 130,20" 170" 297 81,86 1209, 5.39] 187. 908 7.69. 170, 737 13.27) 1,69 602 "20,841 1,70 | 360 172306 | 308 681051 5.42 1,70 998 7,75. 1721 760) 113,48: 1.71, 618 1,16, 173; 991”"31.10 1.75 316 (3.104.717 33961 551) 73967 7,88 ab [1869 174" 594-2148) 1,751 404 3155. 177. 925 B15 74 1444) $60) 1,76. 9991 800, 1,78 810 19.00) 1.777 $51'21,80. 178) 415” 32,00 1.90394 3.20.0 177 | 1487 8,69 1,791 1031 8,12" 1.811 834 14,171 1.79; 567 (02-12 180 428 "32.45 1,09 349 | 3,25 1,80 18341 5.78) 1.87: 1064) 6.25" 7,83 2108 114,921 1.62 584 22,44 1,831 440 | 32,60" 3,85 |S. Instalatii sanitare Ey conitorwt 2: Instalatii de alimentare cu apa yv0zel ep 1Vz" F oere ross yeh 20cd | vid | ek base 8b osae _ taez “e98¢ Let eo | ie aur | oer | reat, Soo 7668 ee Fal | so_| 062s | ‘oct; S'0 | each” [zsae9h | 15096 | 21192 | peLeL | 60669 | az ppicet | 2oee9 | EL Ler Fonrdor USE ieetaat rize cece le ‘9pn16ereos'| ¢966 | | se997(sezor | vzo [reese | zusee: |" eps Legis | paves | beer seve oze9e $76 sks oa our Tes +91 HSE Tel+azi teh {6 9189 op jridwiaxe)) alee +a PUBAE 11096 jun ojUsIE;8 “UINeUIOD NAUad soar gde NO eie|UOUITe Op rerfETeASUI Te OINEIPIY MINDIEO “OF Ye NeGEL “ye exouy |S. Instalatii sanitare (ear <9 eg sae wd eon oe anand amp exgzie sunt py cone te aun ener pio erm om ef enDN PHD AEN a [ewe c000@ | zhu | 9050 | 1129 | ere |-see taut | ser ae) eet BO SLOIS = 8 fseszor| sizze [0002 Zseeo | = | oie | oevee “| 002" 0-809 | esos °° "7 “Po00e “| zs9er i Sealy ‘ode | Sez6e [80:0 | 0r'0 v0%s por |p Boe | Spore pee | asst e581 oo | oo (eee fea] |= [000g | eset 7 eo 4e9_| ssp | 980 O20 | oz fe _i 2g | oe ogoe | 101 | aur | 9p sez__| “see | See aro" 08 a Le BOreL2 Fy Imaun U) meer] AA BUROIOD (exenuquos) “or'y's InIegeL, re meses | “el exouy|S. Instalatii sanitare Ey) covitotut 2: Instalatii de alimentare cu apa TeiBe1 ep aeuiqor es sw6eyeIp uud vied 9s ounise.d ap eiveseyp ‘oiq’sWPe SUIXeW Jojez=yA BaJabale B| JeIYo BiqiUOdsIp eaUn\sexd BUINSUOD eS NU 8180 Od gjoasEN NAIYEd "ZION ed Ligh = =H PPL Ph ejaueosuOn € (6) 8 PHL 19'L ejouEosuOAL T 1 T Ea LISP = =H TVS. ese Sa SSH PET TTT wow NSUON eS AFSL TTT BURCH i I Bd Ose90! = TPH PST ‘aeer}— Wee | TOS TTL] Set Ove zea} | zeiel |"eriz 103] 80 e001 — eee ! goed | erst ove | 60" | lees | Zeer a “Lear | S4et | Seat s@ | @9s6 400 | ea oyen9 = mH PL a | oo002 | exzse LOeeb a ve 7 ao002_f sto: [S600 as ‘0002 | pvga | aags | erat eee oaoce'|eezr selp) ser) 1 ve eau sy_Tverest [esveui | ooer oon | ezeze | ezes | ose | x6 [veo |evo11| erp PJ0SE | yEBE TT OOPLT ooodz [eteal | ese) Ose | S| Obesi_ weeds 12a t tice ose I eaoisesl = _*v _|z6Lere|a9sa2x | ost looaast | oo00z | ezs0s e6962 | poe | soo. ey /d6aroh | 93/51 ‘ogo zoaiz | eivs| 208 ‘ay forgesi jesus —Focone tz ovvst |"sv99-| evr | “_|iutsbs |peetst | odpit |” —Tooa0e. ‘$616 | peel "| ace ‘@~ Josesor | assh2 08s ‘0002 ose | evepe | a12ce | ooae | ooa0e 2666. yey ust — ee 216 ws ° 08) ede ngquad cy W eg ORESEE = PH we | 6 alata [a fw tea ta fu lo fe fe [2 | feal | teal | (uw) | tea) | teal teal | (eal teal | (ea) twyed)) [smu] * oe nn) “HP tu) |e le jp | a | toa, | i sewn “pet exouy!S. Instalatii sanitare Capitolut Z: instalatii de alimentare cu apa 2.5.instalatil interioare de atimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor 2.5.1. Elemente fundamentale privind securitatea la incendiu a | constructillor gi instalatillor aferente 2511.1. Conceptia generala privind ‘securitatea ia incendiur Conceptui de securitate Ia incendiu include conditii de amplasare a clédi- rllor si de performanta structurilor, produselor pentru construct, instalatllor aferente cladirilor, precum si cele ale Instalatiior de protectie contra incendior, in conait de incenciu. | Cerinta esentiala ,securitate ta in- | cendiu” impune wmatoarele condi * aparitia si propagerea focului si fu rmului in inferiorul construct s& fie limitate; * stablirea_elementelor portante ale constructiei s& poatd fi estimata pentru 0 perigads determinata de timp: ++ propagarea incendiulul la constructile invecinate sa fie limits; * utlizatori' $8 poat parési cladires sau sé fie Selvati prin alte mifoace; + 8 fie luata in considerare securitatea echipelor de interventie, Obiectivele globale privind securite: tea fa incendlu a constructilar sunt ex- plicitate in Documental Interpretativ nr. 2, generat de Directiva B9/108/CEE referitoare le produse pentru construct proluaté in legislatia nationala prin Ho tarérea_ Guvernului Roméniei nr. 622/2004, republicata. Conceptia generalA privind securitatea la incendi, tine seam de princi pile de organizare pentru aparare im- atriva incendilr, cerintele de proiec- ‘tare si executarea constructor gin Stalatilor de combatere a incendilor =) citerile de pertormanté cu factorii care determin8 aceste criteri; efectele ne- ative care pot interveni In caz de in: engi asupra constructor si instala~ tiler, precum si asupra utlizatoriior. * principille de ceganizare, destasurare Si conducere 2 activitat de aparase Imporriva Incendillor au in vedere: = respectarea reglementirlior in vie | goare; definirea prioritatilor, dimen- | sionarea optima (cosveficacitate): + colaborarea, conlucrarea si dialogul deschis cu factori interesat: * cerntele ia proiectarea si executarea constructilor si instaatilor de combatere a incendilor pentru utiizatori | Ccuprind: protectia si evacuasoa uti | zatorilor, preintémpinarea propagaril | | i | i I | incenditor; protectia pompietlor si altor forte. * Criterille de pertormanta privind ce- rinjale esentiale ce caltate, securta te la incendis, cupring ~ riscul de incendi; + rezistenta, comportarea si stabil tea la foc: = propagarea incendilor ~ degajarile de tun, gaze fierbinti si alte produse nocive; = propagarea flicrilor i fumului; > etangeitatea la fur si Nacéri ~ rezistenta fatade! §! acoperigulor | ia propagarea focului la vecinatath; | ~ elle do sces,evacure str | vente. + Principal factori_ care determina criterile da performanta sunt “clasele de combustibitate sau de periculoztate a materaleor si sub- Stanteor,viteza de are si ura ‘a, = clasele de reactie la foc; = densitatea sarcini termice 5} conti- Dutia la foc, ~ sursele potantiale de aprindere (na- tua, frecventa, energia de aprinde- 16); = condiile Gmprejurrile).determinante, in aceasl timp si spat: « aleatuire si geometria constructillor: | ~ fuxui (bit) global de evacuare & atilizatorior - echiparea cu instal, sisteme, ispoztive, aparate gi ate mijoace de prevenie si stingere 2 incendi- | lor § fabiitaea acestora; = distanfele de siguranta la foc; ~ capactiatea de intervontie a servi- | ciului de pompieri | “impli de siguranié le foc si timo | operatvi de intervene; i ~ condita almosterca | + Bjectele negative ale. agantor ter ‘ici, chimiei, olectromagnetics gl i logic! care pot interveni in c@2 de incendiu se manifesta asupv ~ construciler si instaatilor prin de puneri de funingine, deformati, ar- Gore si termodegradare, reducerea reaistentei mecanice, detoriorarea etangetiti, dislocare. instabitate 1 prabusie; i = utizaterlor prin: reducerea viibil- titi, intoxicare, impregnarea cu fum a imbrécarritei sau aprinderea acesteia, arsur, rani si alte trau- | matisme : Jn categoria tizatorior intra. si | omen ale forte care para la | Intervent | Scenariui de. securtate la incendiu | structurat conform Metodologiei de e- laborare 2 scenaritor de socuritate la | incendie: aprobat cu Ordioul Ministru- | 1 Acinic gi Irtemelor (OMA) | nr. 130 din 25.01.2007 cuprinde | conaitila tehnice asigurate conform re- | glementarior in vigoare si actiunle ce ‘vebule intreprinse in caz de incendiv pentru indeplinirea cerinte} esentiale a ssecurititi’ la incenciu (constructi si in- | stalai conform Legii rr. 10/1995 = Le- gea calitati in construct, ia obiective care se incadreaz’ in categorille de constructil, instalati' si amenajéri stabilite prin Hotararea Guvernlul ne 1739/2008 pentru apcobarea categori- lor de constructil gi amenajari care se supun avizarli ¢/sau autorizari privind ssecuritatea la incendiv, publicaté in Monitorul Ofiialal al Romniol, Partea J, nr. 985 din 13 decembrie 2006, Scenarile de securitate la incendiu constituie acea parte 2 giesslor scrise al projectulul constructici, instalatie} sau amenajiri, care sintetizsaza regu- le si masunile de aparare impotriva in- ccendillor stablite prin documentatile tehnice de proiectare/executie elaborate, Masurile adoptate prin scenariul 62 Securitate la incendiu trebule sA se re- flecte in piesele desenate ale docu- ‘mentajilor de proiectare/executie. Planurle de protectie impotriva Incendilor sunt: * planul de evacuare a persoanelor; * planul de depozitare si de evacuare @ materialelor clastficate conform legi ca fiind periculoase; + planul de interventie, Planurile de protectie Impotriva_in- candiuiui se Intoemese conform Nor melor Generale de apérare impotriva incendilor (O.MA\, nr. 1868/2007). 25.4.2 Presoriptil tundamentate privind securitatas fa incendiu a constructillor Jn ansamblu ia prineipalelor pari ‘componente ale acestora + Tipuri caracteristice de cladir Cladirle monobioc sunt cele care au arie consiruita de cef putin 20.000 m? | 5! latimea mai mare de 72 m. Clairile blindate sunt cole Inchise in care activitatea se desfaisoard numa ia lumina artificial, avand acoperisuri si peretl plini (in care se pravad numai goluri psihotogice si usi de acces}, In- cperie blindate cu aria construta mat mare de 700 mé sunt considerate cli- Giri blindate, Ciddirle inalte sum acele clAdH! civle publice la care pardoseala ultimulul ni vol folosibll este situata, fad de terenul accesibil vehiculelor de interventie ale pompieritor, a 28 m si mai mult. ‘Nu sunt considerate clédir inalte: = constructile care nu sunt destinate 8 adipasteascé oameni, + blocurle de locuinte, care au cel mutt P+ 11 nivelur, + cladirle care deasupra niveluli limits se afl un singur nivel care ocupa maximum 0 9 din aria construita. ainstalatii de alimentare cu api S. Instalatii sanitare Capitolul cléaiisi este comous aumai din ci Giri pentru masini ale ascensoarelar, ori spalatori sau uscatorii ale cladirilor de focuit . Cladirile foarte inalte sunt clidirie care depasesc 45m, ‘Salle aglomerate se considera Inc&- periie distinete sau grupurile de Incd- Peri numai cu comunicatie directé intre ele, In care suprafata ce-i revine une! ersoane este mai mica de 4 m? gi se ot intuni simulta: + orice numar de pesoane, in salle tea ‘efor dramatice sau muzicale; = cel putin 150 persoane in celelalte sali de spectacole, sli de intrunini, ‘ncdperi pentru expoziti, cluburi_ si case de cultura; atunci ond salile respective sunt situate la parter, | ‘aceasta limitA poate fi 200 persoane: = cel putin 200 persoane pentru orice ‘sali cu alte destinafi 31 cal putin 400, persoane pentru vestiarele din anexele sociaadministative ale industriel. Dupé destinatie, stile aglomerate se clasificd in doud categori (S1 si $2), conform tabeiului 2.5.1 ‘ncdperile cu aglomerairi de persone sunt cele in care se pot afia simultan ‘50 sau mai multe persoane, flectreia / dintre ele reveninckei 0 arie de pardo- seal de maximum 4 m? Constryetile se clasitics in urmatoa- | rele categorii de importanta, in functie de implicarea vitala a constructilor in societate gi in natura gradul de rise ‘sub aspeciu) sigurantel gi al s&n&tati: implicares {unctionala a constructilor jn domeniul socio-economic, in mediu construit gi in natura; destinatia, modul de utlizare etc; caracteristici propri constructilor; complexitatea si consi- derentele econarnice: * construstii de importanta exceptio- nal (Ay. + consiruchi de important’ deosebit (8): ‘+ constuctii de importants normala (C) + constructii de importanta redusé (D} Categoria de importants a construc tiel se stabileste de c&tre prolectant, in conformitate cu. prevederile Regula ‘mentului privind stabilrea categoriai de importania a constructiter, aprobat prin Hotérérea guvernului nr. 786!1997 pent aprobarea nor regulamente privind calttea in construct, publica {8 in Monitorul Oficial al Romania Parte |, nm, 352/10.12.1987, cu mode , ficérle $i completa vitaroare In contormitate cu metodologia speci’ Clasele de impoctanté sie consuc- tor se stablese in conformtate cu re- glementiris tennice: Cod Ge prowecta ‘e solsmica - Partea | ~ Provoderi de proiectare pentru clad, indcativ P100-1/2008, aprobat cu Ordinul Mi- nistrului Transport, Constructor si Turismo, nr 1711 din 18 septembre 2008 i pulbicat in Moniterul Oficial al Romani, Partea |, er. 802 bis din 25 septembrie 2008. Comoustbiltatea mateilolor si ee- menteler de construct repreainté cana | Citatea lor de a se prinde si a arde in contiere, conibuind la eresterea can- {tat de cBldirs deavotate de neon Materiaiole si elementele do con stuct se ineacresza (de c&ve labora: toarele autorzate ale INCERC si CSCS PSI) din punct de vedere al combus- sia i ~incombustbie, cele care sub actl- nea foculi sau a temperatur inate ‘se aptng si nu se carbenizeazé ctasa Cx ~ combustible, cele care sub actunea foci sau a temperstuit inate se aprind, ed cu flacéré sav mocrit, a0 6 carboniveazt Wateralele combustible s6 clasic8 in functie de posbiltatie de af apsin- fe gor sau greu si 68 capactatea lor de a contribu la dezvotarea incenciu- I, in clase: (r= practic neintlamabite; Ce Sie infamabile: Gs = medi inflamabile: Cu - usorinflamabie Materaile cin clacele C1 si Co sunt , considerate greu combustible Elementele de constucti\ sunt in- combustible sau combust, in fun le de caracteristile materaslor din | are sunt executate gi modu de alca- ture si cistibuve a acestor materiale in sirueturd. Elementele care av in com: poztie si mase plastice au un com portament particular la inercérie. la Tabelul 25.1. Giasificarea salilor aglomerate ate [Categoria salt aglomerz Destinatia sli aglomerate SI Teatre dramatice si muzicale, sli de spectacole, circuri, expozitii comerciale, muzee cu exponate _ combustible, magazine cu marfuri combustible Sal, pentru proiecti cinematografice, cantine, ‘sali de lecturd, muzee cu exponate Incombustibile, expoziii permanente de arts, auditori, sali de intrunir, de dans, de concert, __d2 sport, de asteptare, de cult ete. Pa |Observatie: Sallie agiomerate a céror destinatie nu este cuprinsa in tabel se incadreaza [prin asimilare, conform normativului de siguranta la foc 4 constructilor. foc, dificil de asimiat in clase de com- " bustibiltate standardizate Clasele de reactie la foc Reactis 's foc reprezinté. comportarea unui material care, prin prooria sa escompunere, alimenteaza un foc la care este expus in condifi specificate Griterile de performanté pentru cla sificarea produselor pen canstructi St Instalati’ din punct de vedere al re- actiel la foc, sunt definite si simbolizate in tabelul 25.2. Clasele oe reactie la foc sunt expre- sii canttative formulate in termeni de Performanta pentru modu! de compor- ‘tare al produselor la actiunea focului, in | conditir de utiizare fala, structurate inty-o serie de niveluri de performanta. In sistermul de clasificare European pentru reactia la foc, un produs pentru Constructii poate fi incadrat in una din urmatoarele clase: As, Az, B, C.D, E si F. Aceste simboluri tobuie urmate de indicativele s1, 52 sau sa si respectiv dp, dh sau d2. Primul parametry indic& ‘emisia fumului iar al doilea producerea de picaitur la actiunea unet fHlcarl pilot 57 emisie mic de fum; 52 emisie limitat de fum; 53+ nu Se cer limitéri ale emisiei de fur: io + fr picdtur/particule arz’nde: di picaturiparticule care nv persist pe durata data; ‘do ~ nu se cer limitéri din punct de vedere al particulelor/picaturilor ar- zande Clasele do reactie la foc pentru produsele pentru constructii cu exceptia Pardoselilor sunt prezentate in tabelul 253, Indicativele asociate ciaselor de reactie la foc a produselor pentru constructii (excoptand parcosaile, produsele tarmoizolante pentry tubulatura | Maré si cablurlie electice) caracteri- 2eaz8 urmatoarele performante: 8» - SMOGRA < 30 més si TPSsips < 0 me, Se- SMOGRA < 180 m?5" si TPSeons < 200 me 8 nici 81 si nici s2 do - far3 picatur/particule aprinse con- | form EN 13823 Tnainte de 600 sec: 1 - fara pieaturi/particule aprinse care persista mai mult de 10 sec. Conform EN 13823 in 600 sec; 2 ici dvaprinderea hértiei de fir conform EN ISO 11925-2 clasifcs produsul in clasa a Pen incadrarea in clasele de reactie ta foc, se aplic pravederile din Re~ gulamentul prvind ctasificarea si inca charea grodusalor pentru construct pe 'baza performantsior de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al MITC.T. si MAL nr, 1822/394/2004, publicat in Monitorul Oftal al Romania,S. Instalatii sanitare Tabelul 252 Grher de pertomant ialafoc ‘Simbol_\Criteriu de perforant |AT___-cresterea de temperatura Jam pierdarea de mas& “chrata de persistent a facari PCS“ puterea caloric superioars FIGRAviteza de dezvote a focului THReces —caldura totalé degajata LES jpropagarea laterala a foi [SMOGAA’viteza de emisie a fumului [TSPeoos emisia totala de fum Fe ipropagarea ficarii Parte |, nr, 90 in 27.01.2006, dn re Glarnentile tehnicespaciice si se sine Seam de caracteisticle gi proprietitie fzico-chimiee alo materiaielor 8 tubstantelorublzate fa realzarea con Strucilor a insalatiloraterente, Prin Ordnul comun sr. 259/431, pu- biicat in Monitorul Ofcial al Romani nr. 818 dia 22.04. 2008, al Minstulu | Bezvola. Luror Publice s! Locu- infelor si MinisterustIntrneior si Re | formel Administrative, penta modtica- rea’ competarea Regulamentup Vind costicarea st ncacarea produse- | lor pentru consructi pe bazs peor rmantolor de comportare late, eprobat prin Ordinal Minis Transporturlor, Consiritiir g Tursmului sa! Mini teru Administatel i Internelor, nr. | 1822/304 din 2004, sea stablit modul de inocuire a claseior de combustibitate co classe oa reacie la f00, dup | cum 88 prec tabol) 25.4, ‘ezistonta la foc Redstenta la foc (RF) reprezité aptiudines unor piri sau elemento de constructie de a-si pastra, intr-un timp Getermina, capactatea portant, etan- setatea I foc 9) izolorea termicd la foc, conform criteriilor de performanté | redate In fabalul 2.55, Resi, do Aest, di Aa-ss, de " Aes, da. A-82, di Az-sa, de ‘Ao-sa, do Av-58, dt_Az-ss, de (Ar, G-81, do Csi, dt Css, de " G-sz,da C-s2 dt C-sz, de G89, do. 6-88, ch C80, do Ede Tabelul 2.5.3 Clase de reactie la foc a produselor pentru constructil {cu exceptia pardoselilor, produselor termolzolante pentru ‘tubulaturd liniara gi cablurilor electrice) Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu aps [EI Capacitatea portant (Stabiltate la foc) -R - este aptitudinea unui element de constructie de a rezista expuneri la incendiu, pe una sau mai multe fete, Pentru o anumita perioadé de timp, fra asi pierde stabiltatea structurala Etanseltatea la foc - E - este aptitu- , dinea uni element de compartimenta- re, atunci cénd este expus la foc pe o | fala, de a impiedica tecerea ficarlor ‘sia gazelor pe fata neexpusa, pe o du rat determinatd, In timpul unel incer cri standardizate de rezistent’ la foc. lzolarea termic& - |- este aptitudinea unui element de constructie de a razis- | ta expuneri le foc, pe o singurd parte, fra propagarea ineandiului, ca rezultat al unui transfer semnificativ de caldura de la partes expusa la partea neexpu- 58. Aceast propagare trebuie limitata astfel incat suprafata neexpusa sau un material din imediata vecinatate a acestel suprafete si nu fie aprinse. | ment ebule sf constiuieo arte A contra calcu, astfel inoat sa prote- | jeze oamenii din apropiere. I Radiatia termic& - W - constituie cr | teri principal optional si este aptitud | nea unui element de constructie de a rezista expunerii la foc pe o singura parte, astiel incat s reduc probabi {atea propagarii incendiulul ca rezultat 2 unet radiatit semnificative de caldura, fie prin element, fie de fa supratata ne- exousa a elementului la materiale i vecinate. Exprimarea classi de performanti pentru rezistenta la foc + Clasele de rezistenta la foc sunt ex- primate prin simboluriiterale, perioa- | de de timp (in care se asiguré perfor- mata) 1 smock itrale comple. mentare. | | ‘+ Simbolunie lterale reprezinta fiecare Un criteriu de apreciere a performan- 11 (R, E, | si optional W). De regula ) Besi,do B-si,ch Os, dr B-s2, do Beso, dy B-sz, de | Bess, do Bess, ds B-ss, de 0-81, do D-s1, di 0-81, de D-s2, do D-s2, di 0-82, de D-ss, do Oss, di D-ss, de ta si dupa caz, pentru exprimarea claselor de rezistenta la foc produselor pentru constuctii se utizeazd combinatii de simolui + Perioadele in care se asiguré performantele reprezintd duratele de timp jn care este indeplinitcriteriul respectiv. Se exprima in minute includ Lrmatoarele wrepte (module) standardizate: 10, 15, 20, 30, 45, 60, 20, \20. 180, 240, 360 Perioadele de performant ale unui produs de consbucti nu sunk general valabile pentu crice aplcare a produsuui, acestea find difeentiate in functie de utizares final a produsu. Dupa caz, clasele de rezistent’ fa foc ale produselor pentru constructii se completeazd si cu. simboluri ale criterilor complementare de apreciere a pertormantelor. Aceste simboluri sunt foarte numeroase, unele specitice daar entry © categorie de produse si definite in standardul specific. Pot ff ‘mentionate: M - atunci cand sunt luate in Considerare actiuni mecanice speci ce si clementul indeplineste acest citer (de exemple REI 60-M). ~ Sa sau Sato ~ in cazul elementelor cu limitéri specifics pentru debitul de trecere a furulul (etanseitate la tum) = indicd un debit de vecere mai mic de § minim, pentu conducte de evacuare a fumului, respectiv un debit de trecere mai mic de 200 m¥fn/m?, pentru clapete. = © = autoinchidere in eventualitatea nui incendiu, pentru usi, clapete si protectile golurilor de wecore a benzilor rulante si a sistemelor de transport pe sina, cu precizarea clase’ respetive. Clasificarle Co - Cs sunt definite in EN 14600, in functie de tipul de utiizare a ust si sunt independente de clasficarea conform niterilor de mai sus, Exemplu: orice usa rezistenta la foc cu sistem de inchidere va trebui s& alba o marcare de tipul E1120 - Co sau Eles5 - Cs. = G= in cazul cosurilor de fum, proiec- tate 38 fie rezistente la incendii de {uningine”. - K = simbol utiizat pentru perormanta acoperilor care asigurd protectia la foc a produselor pentru © perioada speciticata Tabelul 2.6.4 Inlocuirea claselor de combustibilitate cu clasele de reactie la foc a produselor pentru constructil {exceptind pardosellle, produsele termoizolante pentru tubulatura tiniar’ si cablurile electrice) (Clasa de combustibiltate | CO (CAl) Clasa de reaatie la foc AY | Aes, do I 1 ChCAa) C2 (CAz) Rez si 83, db PGi O81 4 89, do = dh | Ost = Bes: + 53, doe di | TsiCAze) | Ca (Cra) 89, de + dh) AnsEl Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare ve siisau fo - indica faptul o& produsul este adecvat pentr 0 utizare verticala si/sau orizontala. = (+0), (0 -» 1, «> 0) - indica faptul 4 produsul indeptineste criteriul de expunere la foc dinspre interior, di spre exterior sau dinspre ambele part = @ =D), a <4), (@ = b)- indica mo- dalitatea de expunere Is foc (de dea- ‘supra, de dedesubt, din ambele part) pentru piafoane. - F - simbol utiizat pentru performanta ventlatoarelor electrice s.a Pentru clasificarea produselor de constructii (materiale si elements), pot fi utlizate numai acele combinatii de simbolur iterale si perioade de performanta defirite in Regulamentul privind clasificarea si Incadrarea produselor pentru constructii pe baza_performan- telor de comportare fa foc, pentru fie~ care produs in parte, daca pertorman- fele sunt confirmate de rezultatele in- cercarilor efectuate dupa standardele de metod’ previzure, In laboratoare acreditate, Riscul de incendiu Conform ISO 13943 - Securitatea Ia incendiu. Vocabuiar, riscul la incendiv esto definit ca probabiltatea de initiere | 22 unui incendiu inr-un proces tehnologic sau intr-0 situatie tehnic& date si importanta estimat& a pagubelor ia aparitia incendiulu Identificarea, evaluarea $1 controlul Fiscurilor de incendiu se fac conform metodologiei aprobata prin Ordinul Ministrului Reformei Administrative si Internelor nr. 210/2007. Managementul riscurlor de incenciu cuprinde parcurgerea urmatoarelor tape: a) stabilirea sistemului sau procesulul “supus evaluari in functe de obiectivele stabilte, identificarea si evaluarea riscului de incendiy pot include un singur sistem/proces, prin evaluarea nivelului in tringac al riscului pentru sistemul/procesul respectiv sau prin evaluarea mai rmultor sisteme/procese, prin evaluarea globalé a riscului de incendiu, cand | trebuie avute in vedere: interdependen- {a sistemelor/proceselor, inclusiv a mé- surilor de securitate la incendiu active si/sau pasive, efectul propagarit incendior sau al prabusiri construct locfinstalatilor, precurn si alt factor, lizatorlor, nivelu! de instruire al acestora ) stablirea nivelulut de acceptabiltate a riscult Nivelul de acceptabiltate a riscului | de incendiu sau riscul de incendiu ac~ ceptat se stabileste, dupa caz, pe baza experiante) anterioare sau a raliona- rmentelor previzionala, de catre ‘ autoriitile abiltate s8 elaboreze si SA emita regiementiri tehnice In do- ‘meniul aparari Impotriva incendior: ‘+ administratorul s/sau_conducstorul institutei, prin sirategia de apavare ‘impotriva incendilor adoptat® in interiorul unittit sale; + societitjile de asigurare/reasigurare. ce lucru Jn raport de fazele determinate ale Sistemulul supus evaluari, care pot fi de proiactare, executie. exploatare sau ostutiizare si de functile acestuia, dupa caz, cil’, de productie, mixta, se utiizeaz’ urmatoarele metode: * calitatwe; + matematice - cantitative, semicanti- tative; + analitice; + grafice; | * combinate, Metodele trebuie avizate de Inspec- toratul General pentru Situatii de Lr- genta. 6) identificarea pericolelor de incendiu Identifcarea pericolelor de incendiu ccum ar fi varsta sau starea fizicd a uti- | ©) alogerea metodei si a instrumentelor cepreznté procesul de apreiere si sta bike a factor eave pot genera, con trbui sisau favor producere, der. Vollarea svsau propagarea und! incen- ug anne + dasle Je react la foc ale matra- | aera elemntelor de constet + propretie tzco-chimic al mate- Fowlor 8 substantlor Uhzate, prt Crate, manbulae sau dopeatt, a> | tre proseeuty tehneoge ot danata- (co sucha tomice, « sursele potontale de arindee exs- tent + consi proiminare care pot deter- tra ta ovaiza apeinerea 8: |. Sine cewotree site popape | _Neeizte Ge percol de incendu se staniese pe Zone, spat, Tnedpet | compertimente de ncenu lal ext fe de product s/sau doponte of eu tunett ne, precur ita etal th [notes cae so preciteenk fn mos cbigetais docureniaie ohne s in pnutle de intervene la Incondi, _ pot regemerarior tne | ®) identificarea riscurilor | Identificarea riscurilor de incendiu re- pvecitaprocecl de otimare s cuan- Tteare a vecuti ‘esociat unl ai tonvoroces, deterina pe baza proba: Dilla de producers a candi sta Consechteer everimentuui respect Probebiltetca de producers @ cen iui se bazea po Gato station pr \ ce, In eazurle tn care saisica nu | dispune de date sufciente Trobabitatea de producere a conse- cinttr este bazatd bo analiza probe. Sitates se modele dlarmiist pi vind dezvlarea Incendlull, propaga: Hoa stuentior heendl,”evakrea wacuart utlzatrior alle ase. renee, fDentmarea si cuantfcarea riscu Tavestmarea raeull 3encendiy, ‘Tabelul 2.5.5 Criteri de performanti pentru rezistenta la foc iter principale CCapacitate portant Sibel _ Gere aprectere a perioral tangata la foc. —tTizossre termica ta foo \W——TRadiatietermicd Grit comsiementare ISimbol ctiune mecani rite de apreciere a performaniel ‘inchidere automata ‘Etangeitate la fum au PH Continultate in alimentare cu curent sleciic g/eau tn Rezistenta la ardere a funingine! ~ Capacitatea de protectie la foc a acoperiior - Durata de stabiltate Ia temperatura constant er DOE: a Durata de stabiltate la curba standard temperatur ‘ Funciionalitatea ventilatoarelor electrice de {um si gaze fierbin Functionalitatea mijoacelor de evacuare naturala a fumului si gazel6r ferbintiS. Instalatii sa are Capitolu 2: Instalaii do alimentare cu aps [ESB respectiv 4 probabiitatii de iniiere a Unul incendis si de producere a conse- Cinfelor acestuia, se au in vedere, de requid, urmatoarele elemente: + pericolele de incendiy identiicate; + nivelurile crterilor de. pertormanta ale constructilor privind cerinta esentialé .securitate la incendiu"; + riveiut de" echipare si dotare cu 'sisteme, instalafi, echipamente si apa~ raturd de alimentare cu apa, gaze Combustible, energie electric’ si termicd, de ventiare gi climatizare, sta~ rea de functionare si performantele acestora; + factorul uman, determinat de numa- (ul de persoane, varsta si starea fi €8 ale acesiora, nivelul de instru ‘alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea s/sau propaga- ea unui incendiu Masurile de aparare impotrva incendillor, avute in vedere de determinerea riscului de incendiu, sunt cele desti- 96 din volumut acestora : nate reduceri, neutraizari sVSau elimi- La consbucti de productie s/sau | nail pericolelor de incendi, respectiv « deporitare, riscul de incendiu este de- ppenitu limitarea, localizarea si/sau lchi- fin prin categorii de pericol de incen- darea unui incendiu, in cazu) in care di, ce exprimd: acesta s-a produs. + categorile A si B (BE2w.e}: posibilitati | 9) evaluarea riscul de incenditr $1 explozie volumetric’ | Evalvarea riscului de incendiu repre- | (ris foarte mare de incendiu) : int& procesul de comparare a riscuui + categoria C (BE2) posiblitati de de incendiu identiicat cu nivelul limit | incendivardere (risc mare de incen- | prestabilt, respectv, riscul de incendi du) acceptat, + categoria O (BEw): existenta foculus ) control risculu J deschis sub orice forma, in absenta Controlul riscurior de incendiu repre | _ substantelor combustible (rise medi 2int& ansamblul masurior tehnice si or- | de incendiu); ganizatorice destinate mentinerii sau , + categoria E (BE): existenta unor | reduceritriscunlor in limizale de acgo- ' materiale sau Substante incombust- | iabiitate stabilte, bile in stare rece sau a substantelor ') moniterizaree risoulu combustible in stare de umiditate Monitorizarea riscurilor de incendiu —inaintata, pete 80 % {risc mic de in reprezinté ansamblul actvitafior de ; cendi) i fundamentare, elaborare si implemen-, Zonele ain incdper, compartimentele, tare a unei strategit coerente de preve- ' construcile de productie s/sau depozi- nire, de limitare gi combatere a riscuri- ' te, vor avea defini riscul de incendie: lor de incendl, incluzand $! procesul fiecare in parte) prin ura cin cele cinci de supraveghere a modului de desfé- | categori de perical de incendi, con- ‘surare a etapelor referitoare la identii- form tabelului 2.5.6 in functie de peri- area, evaluarea gi control riscurlor, coll de incendiuy determinat de pro- de analizare a efcientel masuriorintre-' prietile fiico-chimice ale materialelor | prinse in raport cu rezutatele obtinute si substantelor utilizate, prelucrate Si de vare a decizilor care se impun. , maripulate sau depozitate - inclusiv ut= } elaborarea documentatieirezutate in lal, rafturile, paletele, ambalzjole et. rma procesului de identicare, eva- Categorie de pericol de incendiu se luare si control a riscurilor de incen- stablesc pe zone §% Incdperi, precum | div si independent pentvu fiecare compar- La clair civile (publice)riscul de in- , timent de incendiu si constuetie in cendiu este determinat, in principal, de parte, mentionéndu-se obligatory in densitatea sarciniitermice (q) stabilté documentatia tehnico-economica. | prin calcul (STAS 10903/2) si de desti- Cea mai periculoasa categorie de pe- | natia clad respective. col de incendiu necompartimentata Tn funche de densitatea sarcini ter- , existent tnt-o incdpere (spat), com- | mice, riscul de incendiu in clAdiricivile | pariment de incendiu sau consiructe, (eublice) poate f: do regula, determind categoria de per: + mare = peste 840 Mui? cola acestora, cu urmBtoarele excenti: | + milociu q = 420 - 840 ML/mé, —_, » categorile A si 8 (BEs»} de pericol Tn functie de destinatie (functiune), tunele spati $i incaperi din clacirile civile {publice), s2 incackeazé in urmitoarele riscuri de incendi + mare: in care se utilzeaza, sau de- | poziteaza materiale orl sub- -stante combustible (arhive, bi biicteci, multipicare, parcaje autoturisme ete}; ‘ mijociu: in care se utlizeazd toc deschis (bucétari, centrale termice, oficii cu prepardri calde etc); * tic: celeialte ino&peri si spat In incdpenie si spatile echipate cu ' instalati’ automate de stingere a incendior, riscurle mari de Incendiu pot fi considerate mijoci, jar rigcurile millocit pot fi considerate mici. Pe integul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va ti cel mal tare care reprezinta minimum 30 {de incendi, al cAror volum aterent este mai mic de 5% din volumul incaperii sau a! compartimentui respectiv; + categorie C si D (BE> si BE) de pe- Fico! de incendia, cu un volum afarent mai mic de 10 96 din volumut incaperi sau al compartimentuiui respectiv, fara a depasi o arie de 400 m2 jn cazule exceptate se iau masuri care 88 seducd gosiblitatie formar oncentratiei locale cu pericol de explozie si a propagarii incendiului spre ‘patie invecinate din cadrul Incdperi sau a compartimentului respectiv. in cazul existentei mai multor cate- gor de pericol de incendiu necornpar timentate, situate tn puncte distincte ale incdperit sau ale compartimentulu, ‘se iau in consideratie sumele volumeior aferente si respectiv ale arilor efective ale fiecarei categori de pericol. Pentru categarile C si 0 (BE si BEw) de pericol de incendiy insumarea se aplica numat dacé distanta dintre spatile respective este mai mic& de 40m (masu- said pe orizontat Pentru compartimente de incendiu sau construct, categoria de perico! de incendiu cea mai periculoasa se extin- de la intregui volum al acestora, atunci cand reprezinté mai mult ae 30 % din volumul constuit al compartimentului sau constructiei » Campartimente de incendiu, pereyi antifoc, pereti si plangee rezistente la foc $i explozie. Compartimentele de incendiu sunt portiuniie de cladire separate prin Pereti antifoc sau cladirile independens te amplasate ¢) alcatuite astel incat s& fu permita propagarea focului la veci= ‘ngtati. Compartimentele de incendiv ale unei construct se consider’ con structiiindependente din punct de ve~ dere al protectie! la actiunea toculu Toate porfiunile suprapuse ale etajelor Uunei clédini fac parte, in general, din acelasi compartiment de incendiu, Peretiiantifoc sunt elemente de constructil verticale aleatuite si cimensio- nnaté corespunzator pentru @ separa intre ele compartimentele de incendiu Pereti rezistenti la foc, respectiv | piangeele rezistente la foc sunt elemente care se prevad in interiorul com partimentului de incendlu pentru a in- tara, pe 0 perioada de timp cata, propagarea foculu Peretii si plangsele rezistente la ex- plazie sunt elemente care separ’ de restul construct! Inc&perile cy perica! de explozie + Gradul de rezistent la foc - repre~ Zint& capacitatea giobald a constructel ‘sau a compartimentului de incendds de fa rdspunde la actiunea unui incendiv standard, indiferent de destinatia sau(EA covitotu 2 instatatit de alimentare cu apa functiunea acestuia. Conditile minime pe care trebuie 8, la indeplineascd elementele principale | ale constructiel (compartimentul de in- Ccendiu) astfelincat inreaga constructio. ‘say compartiment s& poata fi incadrate | inteun anumt grad de rezistenté la | foc, sunt precizate in tabelul 25.7. | Toate elementele principale ale con- | structiei, functie de rolul acestora, tre- ule sé indepiineasca conditile minime de combustibiltate si rezistenta la foc prevazute pent incadrarea in gradut | respectiv de rezistenta la foc, caracte- | rizdnd stabiltatea la foc a construct Pentru ca un element al constructiel | 's& corepundi la un anumit grad de re- | zistenté la foc, tTebuie 88 indeplineaca ‘ambele conditii minime (atat cea de; combustibitate cat si cea de rezisten- 1 la foc) precizate in tabelul 2.5.7 Gradul de rezistenté le foc a con- | structie’ sau al unui compastiment de | incendiu este determinat de elementul sau cu cea mai defavorabil incadrare si se precizeaz’ obligatoriu in docu- ‘mentatia tehnico-economica, 25.1.3 Prescriptille principale de projoctare gi realizare a instalafilor | interioare de elimentare cu ap& rece ‘pentru combaterea incendllor Instalatileinterioare de alimentare cu apd race pentru combaterea incendlilor pot fi constitute din refele cu hidranti interior, coloane uscate, instalai automate CU sprinklore sav cu drencere $I instal fie de stingere cu apa pulve- | reat Echiparee teinicd a clad cu aife- | rite tipuri de instalatii de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor se face in functie de: destinatia cli (Ge locuit, social-culturala, industrial | etc); mérimea ¢1 goometria’ clic (vo- | lumi constut =} oumarul de eta | numarul de persoane; rezistenta si ‘comportarea ta foc: riscul de incendiu | si categoria de pericol de incendi, im- | portanta cladirii sau a bunurlor gi materialslor adBpostite in cladiri, precum ; si de alti factori tehnici sau economici Tipul instalailor si al sistemelor de semnalizare a incendilor care se adop- ; t, mogui de actionare si de dispunere | 2 lor $i dimensionerea acestora trebuie | sé corespund® caractristicilr si mani festarilor incendilor specifice, avandu- se in vedere personealul 81 posibiltatiie existente de interventie, potrvit scena- siior de securtate la incendiu elaborate, in conditile asigurért fabiitat si eficientel necesare, conform reglamen- 1 tatilor tehnice in vigoare. (Normativul de proisciare, executare si expioatare | 2 instalatiior de stingers a incendilor, incicativ NPOBG-05, STAS 1478, Nor- mele generale PSI etc. S.Instalatii sanitare Tabelul 2.5.6. Clasificarea in categorii de pericol de incendiu (Categoria {de pericol Caracteristiclle substantelor si ale de materalelor ce determina incacrares | Precizir incondis ' ‘Substahjo a clvor aprindere sau explor Nu determina ineadrarea in catego- 2le poate sab loc in urma contactu- irile A si 8 (BE si BEx:) de lui cu oxigenul din aer, cu ape sau cu _ipericol de incendiu alte substante ori materiale * folosirea substantelor sate A Lichide oy temperatura de iflaabétate ichide sau gazoase drept ‘comoustbil pantry ardere + scaparie si degajile de gaze, ‘vapor sau pra, stable conform art 2.1.7, care sunt in cant ‘ce nu pot forma cy aerul __._amestecur explozie, smperatura de infammabitate in asemenea stati, 2 vaporilo cuprins’ ine 28 si 100 °C, lincadrarea se faoe th ‘gaze sau vapori cu imita inferaer de\ categoria C, D sau E (Ez, Etat), 8 explozie mat mare de 10 %, atunci cind)in functie de densitatea sarcin {BEx) |acestea pot forma cu aerul amestecuri|termice si de percolul de explozve, Jincendiu in ansamblu Fibre, praf sau putberi, care se degaia | lin stare de suspencie, in cantitati c= __-_pot forma cu aerul amestecun expiozive, _ ‘Substante si materiale combustibie Nu determind incadraras in catego-| ‘solide. ria C (Ez) de perico! Lichide cu temperatura de infamabiltat |« olosirea suDsiantolor solide, lich’ | vapanior mai mare de 100 °C. de sau gazoase drept combust pentru ardere; Hl * uiilzarealchidelor combustibie cu} lemperatura de iniamabitate pest 100 °C la comenzi higrauice, rice} Lungere, five § tatamente termice, in cant de maxims 2 mr, cu ‘Sonata Iulri unor mésur locale [pentru limitarea incendivlui; | folosrea echipamentulu electric ‘care confine pana la 60 kg uel pe Unitatea de echipament, precum ‘a furor de cablur cu mai putin oe 3.5 kg material ‘combustibiinl pe fox ‘materiaole si substantele com- . ‘bustibie din spatial respectiy, incu i ‘iv cele dn ullaje care nu se inca ‘creaza ta aniatul 2 sau cate uize-| i te la transportul ori depozitarea ma- | terialelor combustible, a c&ror am- I alae, palete sau raftri combusti- | 1 (BEx) a vaporior pand la 28%, gaze sau vapor cu limita infeiaard de exploxie pnd la 10 %, atunci cénd acestea pot forma cu aerul amestecuri explazve, TCiehide cu c (86) bile, daca nu depagesc in totaltate 405 Mule. ln situate de mai sus Incadrarea fl se face tn functie de pericolui de | ‘ncendiy in ansamblu, in categoria : D sau E de paricol de incendiu (BE ts). Sibsianle sau Tiateriale wcombustibile in stwe fiecbinte,topite sau incandes- conte, cu degaliri de caida radiant | (BE te) Macasi sau scénte ‘Substanta solide, ichide sau gazoase ce se ard in ‘de combustiil, ‘Substante sau materiale ncombustible E in stare rece sau materele combustbile | (GE) jn stare de umicitateinaintats, astol c& posibiltatea aprinderi lor este exclusd, |S. Instalatii sanitare Capitolul 2; Instalatii de alimentare cu apa qs3| “Tabsiul 2.5.7. Condiil minime pentru incadrarea construcfillor in grade de rezistenfa la foo neportanti combustibi) ; combustibil) Tipulelementelor Grad | Gradulll., Gag Grad) Grau ‘Observai deconstruct | _j - _— _ ipi, coloane, t Go Co Ce G erst portanti —(incombustibi) (incombustibi (incombustibi|_—(greu___(comibustibl)' in cdi parter i combust) de gradul V se : 2h | th30min | aOmin | = | __aaimite Ce Sitip, eoloane, Co G@ 9 GG pereti portant (incombustibil) (incombustibil) (incombustibil) (greu _—_ {combustibi) ta itm nived combust) 1.30 min th 45min 30min | —— | th) _(4s min) (30. min) ce Perel interior’ (ncombustibil (ncombustibi) __-(greu (oreu _(combustioi) in cladin indusiriale | Si agrezootehnice parter, limita de rezi 30 min 15 min 15min © 15min j tent a foe nu se - an . . “_nermeaz Pereti exteriori Co Ca Cr Ca T Ce neportanti (incombustibi)) —_(greu (gu, (combustisi) (combust) combustibi) | combust) | 38min 15 min S5mn 18min | _| Grin, planses, © Ge) Go ce) te ervun, acoperisuri (incorbustibily (incombustibily — (greu | (greu_, (combustibil) verash combustbi) | combusts | i | a5min | aSmin | 1S mn - | somin} — a ‘crnzi 6 planseo ca & oy peste subse! _(incombustibi!(incombustibi} (ncombustiil) _(gr@u___(comBustbp| In cle parter de combust) | grachi Vse acme Ce — | 1h 30 min th th “ |Acoperiguri autopor Co Cs | Ce 8 Ca "La cldiile de gradul ‘ane pod (lv- (meombustibi)) (eeu (rev (combust) (combusts. eu sl aglomeate, siv contravantui), | * combustisi | combusts) : | ite de ersten la foc sarpanta acopersu-| 45min | 30min “Smin = taf be minima 30 min Flor 88 pos, cons (Omir) j (15 min) | ! vn ela eu perical de ‘rect aerostatie | lexpiozie, ita de rzis- i | i | ten loc a elemen- : | i tel incombust — to | ile nu se normeaza fanouri da inveltoare | Co |i Cr TGs co si supartui continuy | (ncombustibi)! (grew (eu | (comBustbil) (combusts al ieveltori ) combustibil} | combustibily | i combustible ‘Sin ‘smin | tSmin | - | lin compartimentele de incendiu ale cladirilor in care sarcina termica nu depaseste 200 Mcal/m? (840 Mu/m®) (cu exceptia ‘ckidiilor inalte, a celor cu sal aglomerate, care adépostasc perscane care nu Se pot evacua singure, sau Cu echipament) de importanta deosebita) se pot aplica valorile din parantezé. 2.5.2 Materiale si echipamente specifice instalatiilorde =, alimentare cu ap rece pentru ‘combaterea incendillor 2.8.2.1 Detactoare de incendiu Detectoarele de incendiu (fig. 2.6.1), sunt elemente traductoare in sisternul automat de detectare, semnalizere si actionare a instalatilor de stingere a incendilor. Detectoarele de incendi se ciasitic, in punct de vedere construct si fun- tional, In doud grupe detectoare: conventionale =) adresabile, Flo trebuie $4 fie compatibile cu cceniraiele de detectare si semnalizare , 8 incendilor In general, detectoarele se compun | dinw-0 carcasi. demontabila, executa- 18, de reguld, din material plastic alb, care au intretine arderea si sunt prote- | jate la p&trunderea prafului si a insec- felor, puténd fi curatate la interior. | Componenteie traductcare depind de | tu detectorui. + Detectoare conventionale Din aceasta Grupa fac parte detec toarele = de fum cu camer3 de ionizare: detect | fumului se face aiét pontu foc cu flacdr8, c&t si pentru adere mocnt; otectorul este ceosebit de stabil, ca- | abl s8 suport rafal de vant de pnd Ia 125 ms si curentl de aoe continu de 6 mvs fd a genera alarme fase; ~ 82 fur, fotolectrce: contine un ci= cut de esantionare si memorare, pre- lucreazé Semnalul si reduce alarmele false = duale, de tum si temperatura, foto- electric ~ de temperatur’ fix8: contin un circuit de detectie dual, un termistor si de: clanseaz’ alasma, de regula, tz ten perature de 80 °C; de gradient de temperatura: detectea- 2 cresterea bruscd a temperatutl prin intermediul unui element static reglat la temperatura de 60 °C;[EBA copitotut 2: instatati de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare - de fom, fotoelectice, cu iesire pe re- leu: se pot cupia ala oe centralele de protect ia incendiu, cat si a akacte, '» Detectoare adresablle ‘Sunt detectoare inteligente, care folosesc 0 combinatie de tehnici digitale si analogice de semnalizare, oferind un plus de fiabiltate si flexibiltate sistem ‘ui, Sunt usor de instaat, protejate la pa- trunderea prafulul gi insectelor si permit curdtarea la interior, carcasa find demontabita. Raporteaz8’ analogic nive- |ul fumului cétre centrala de detect, Principalele tipuri de detectoare adresabile sunt urmatoarele: + dotectoare de fur, ‘ou camer de ionizare; + fotoelectrice; ‘+ cu fascicul prolectat, compus dint-un emititor, care proiacteaza un fascicul de radia inrarosit cite un re: ceptor aft la distanta maxima de 100 m. Patunderes furulul in spatiul dinte emitter si receptor reduce intensitatea spotulul monitorizat si alarma este dectansata cdnd fumul ajunge fa nivelul prestabiit. Detectorul este dotat cu un microprocesor §, odatd instalat, se autocalibreaza, lar riscul alermelor false este redus de autocompensarea interna, necesars din cauza prafului care se depune in timp pe lentile. Odstuc- tionarea complet a fasciculului de radiati cu un obiect solid, genereazd un semnai de defectiune si nu de alarma; ~ moniteare de incendiu, aralogice, | adresabile care pot fi: cu camera de ionizare; optice; de temperatura sic * Detectoare combinate Sunt detectoare care inglobeaza mai multe principii de detectie, print-un microprocestr, iar semnalul de incen- apd dspersata | Penta sprinklerul cu ciometul erica | de 10.5 mm in functie de presiunea apel {in sectiunea otic ' Numeroase firme straine produc | sprinklere Int-o gamé larga de’ pod ' mensiuni dntre care sa exempiics, ~ sprinklerul cu declansare normaté | (fig, 2.5.13), avand incorporat un bulb de std de § mm dameta, cu element sencilla clldurd, care declanseaza la | temperaturi de 7, 68, 79, 93 si 114 °C, ‘ou lungimea cerpui'de 38 mm, si cd lungime tte, nousv racordu. de 54 mm aro dame onc de 15 mm, pent care sunt atasate dagramele 3 Sropite (fg. 2.5.19) si curba caracteris- 18 debit-presiune (i. 25.14) ~ sprinklerul cu actune de stingers rapid’ sl réspune rapid (fig. 25-18) vand cerintele de functonare si metodele de incercare prevazute in stan- erdul ‘$0 6182-7 - Requrements and test methods foc early suppression fast b Fig. 2.5.15 Sprinklere cu actiune de stingere rapida s! rispuns rapid (EFSR): ‘a - cu deflector plat, indreptat in jos; b - cu deflector concav, indreptat in sus; 1 = corpul sprinklarului; 2 deflector; 3 - element de campresie; ‘si6- elamente fuzibie; 7 - deciansator; element component de declansare; 9 - duza, response (EFRS), precum si preciziri similare date in NFPA 13 Standard for the installation of Sprinkler Sistems. Sprinklerele EFSR se monteazi, de regula, in depaaite, in mad specialES Capitolul 2; instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare pentru @ inlocul sprinklerele de raft. | ‘Acest tip este proiectat in primul rand pentru folosivea sub tavan, 18rd aici un sprinkler in aft, pentu o protectie superioard a marfurllor depozitate 2.6.2 Drencere Dreneerele (fig. 2.5.16) sunt dispozit- vve aseméndtoare cu sprinklerele, cu de- ‘osebires Cc nu au dispozitve de inchidere, avand orficiul permanent deschis Drencerele fabricate in tard au diame trele orifcilor de: 8,0; 10,0; 10,5: 12,5 si 14,0 mm, iar drenoerd pentru perdea de apa are diametrul de 12,5 mm. Fig. 2.5.18. Statia central& de control || sisemnalizare tip aer - apa: 1 ~ robinet principal de inchidere: 2 supapa tip ap-aps 2’ - supapa tip linet de trecere pe conducte de aer; 4 = robinet de gol § -robinet de testare a semnalizai, 6 - cispozitv de picurare: 7 - robinetul sistemului de semnalizare,| Fmanomeyy; 10 trond 1 = conduct | [sre accelerator Se foloses in instalatile cu sprinkle | ecm ema wi eral inghet. Se fabric cu ciamere de 100, 150 sau 200 mm. In fg. 2.5.17 88 pre= aints un ACS tp apé-apa produs’ de (1°, BACAU. | Aparato tip aer-ap Se folosesc in instlatite cu serinkere Fig. 2.5.16. Drencere: a curozeli crap si filry pentru montare cu caput in jos; b - cu rozerd | | (cu Zim indoiti peniru montare cu ‘caput in sus 1 corpull drencerului; 2 - cade: de sus-| tinere; 8 ~ roast plat; 4 - rozetA cu zit. Fig. 25.17. Statie central de contro! si semnalizare, tip apd-apa: 1. ‘rabinet principal de inchidere; 2. supapa de alarma si senmalzare: 3 - robinet cu $ cai; 4 - robinet cu vent 5 - robinet de incercare al sisterului de semalzare; 6 - dspoztiv de picurare, 7 ~ robnet de sernnalzare; 8 tracuctor cu semnalzare clectrc8; 9 - manometry; 10 = turin’, 1 laer - apa 3 - robinet de retinere siro- | 8 - traductor cu semnalizare electrica; 9) | patil in care sunt montate sprrklrele poate 8 scadé mult sub 0°C. Se | fabnea ev damete de 100, 150 si 200 mmm. Sunt prevazute cu accelerater de evacuare a aeruui, In fig, 25.18 se | Peezita un ACS tip aer-apa produs de Ex, Bacau | Aparate tip epa-apa Inseriati cu ‘ACS tip aer-0p8 Reprezinté © solutiealternativa pen- ‘ru instalatile mixte cu sprinklere in sistem apé-apa i aer-apa, | dn cldceile in care temperatura in 25.2.7 Pulverizatoare | Pulverzatoarele de ap cu deflector conic (fig. 25.19 a), se executé cu diametul oficiui de 6; 7; 6: 10 gi 12 mm si au determinate, experimental, diagrama de puNerzare fig. 25.19 b) si curba caracterstca det-presiane (Ng 25.19 6) Puberizntoru) tip .ER? (ig. 25.20) ae amet oriciuui de 7 mm s este pre vazut cu un fru sit cu ortfich de 3 rm, ia a exterior are fit de 1” pentru mon tare prin Ingurubare la reteaua de con- | ducte. Jetul puverizat are forms conic (ig, 25.20 b} in fig, 25.20 c se prezin- 1 curba cavacteristica debi-presiune Pulverzatons'¢ 14 mm (fg. 25.21) are lametul cfculi de refulare de 14 mm | sieste prevazut cu filet exterior da 1" 2.5.2.8 Tevi, ftingurl gi armaturi Coloanele de almentare cu apa a hi | drantilor interior! se execut® cu tevi din oe zincat, cu ciametrul constant do 2°, Fig. 2.5.19, Duzd de pulvevizare tip PLUVIA: + elements constructive; b - caracterisica jetului de apa puiverizata; © - caracteristica debit - presiune, pentru duza de pulverizare PLUVIA, PG; Ccorput duzei; 2 - defisctor; 3 - con,S. Instalatii sanitare Gapitlul 2: stata de alimentare cu aps [REY 98: O63 05 ‘ 03: ' ot 1 corpul duzel, 2 - paste de rotire; 8 Fig, 2.6.21. Duza de pulverizare 214mm: 1 = corp cu filet exterior de 1 12 carcasa cu orificiu de refulare a apel 14 mm; 3 - garnituré de etansare; 4 - corp interior cu 4 canale, Retelele exterioare, comune, de alt mentare cu ap pentru consum menajer si pent hicranti interior, 9e executd cu {evi din otal zincat sau din mase plastice (polietiend, PVG tip G etc.) cu condita ‘a retelee interioare de distribute s& se execute cu fevt din ofel pentru hidranti de incondiu si cu fevi din mase piastice pentru consum menajer si s& se fac in- cchideraa din exterior a retelei menajere In caz de incenciu Sprinkiorele se alimenteaza cu apa printr-o relea separata de conducte, din tevi din otel, negre sau zincate. Pe reteaua de conducte se montea- 28 aceleasi tipuri de armaturd ca si la retelele de apa potabil’ BOP ar Fig. 2.5.20, Duza de pulverizare tip ER (2 7 mm): 12 - elemente constructive; b - caracteristica jetului de apa pulverzata ¢ - caracteristica debit - presiune; filet; 4 = fu (sit), alimentare cu api rece a hidrantilor * Echiparea tehnio a otédiilor cu hi- kanti_ interior! incandiilor |L__Echiparea cu hiidranti de incendiu in- \ teriori a constructor, compartimente- | lor de incendiu si a spatilor, potrivit scenarilor de siguranté la foc, se asi- ‘our’, dupa caz, la claire: * inchise din categorie de important’ exceptionald si deosebita (A si 8), in- ccadrate conform legislatit in vigoare, | | Scheme ale instalafilior de i Pentru combaterea | tars + cille (publice), cu aria constrita de peste 600 m? si mai mult de 4 nive- lui supraterane, cu exceptia imobile~ lor de locuit; ‘sinalte si foarte tnalte, precum si Cconstructii cu sali aglomerate, indiferent de destinatie, de arile construite 91 pumaru de nivelur, * Ge productie sau depozitare din ca- | tegorille A, B sau C de pericol de in- | cendiv, definite conform normelor in vigoare, cu arii construe de mini- mur 750 m? si densitatea sarcini termice mai mare de 420 MJ/m?: epozite cu stive inalte, pentru pro- ‘duse combustibile (peste 6 m inaiti me) si densitates sarciniitermice mai | Mare de 420 MJin?, inciferent de ania construit&; ublice (cu exceptia locuintelor) si de Productie sau depozitere subterane, cu, | ania destéguratt mai mare de 600 r?, indterent de erle si numar de rive: | + parcale sev guraje susterane pentu moat mutt de. 20. de. autotwisme: si Calo suraterane nchise Su al mut | Se net Nu se prev ncrant de incon in tei atin! end apa nu este indicat pentru singere sau'se asoué stinge: rea ev alte suDstante (gaze eto, op | in abur te), precum silo clégrie | party lcare $e realzeazh Intervent ela biker exit cu furtun avn Iunginea de masimum 40 Tn tele de categorie de pericol | sau recurs de incendu, de combust bilttea 91 valowrea eld "abu. | purer, nestor pot stabil neces tea echipai ln ate cazu deal cle | enumerate mal sus, inca clor cu mai mute comper- | mene de neend, moc de ecipars cu hetero ‘se vasa pervs fecare compartment fh parte, lat gos | podria de apd se ia mensions pete Compartment cal mel deter | .'Btterminarea numa de hand de incendie conde do a plasae a lor ec Nomar de hidrant intro pentru comboterea incencilr se determin nad seame Je rumdrl de ls care | pebuie sf atinghfecre. punct come bustol din inter el. rasa Ge actune a han aca de aciune a hckantlers¢ determina eu rela reuel to) whew | Rete raze de ectune @ hidantior | Imi fig. 2.5.22 a) si -prokecta pe rizntal @ lungini flu compact data de reli 25.1) b= le? (4.25)? Um} (25.2) cate "este lungimea jetului compact {rn} ttabell 25.11), f= inatimea incpedi in care se mon- _ teaza hiceantl [mk "b= 4m, distant minima de siguants; C)= prolectia pe orizontal a lungimi fur- | 7 funuti(m) ine seam de sinuoot fie in plan orzontal s) vertical alo furan. | Jotul compact este acea portune a j- ‘uli, la capatul cfruia 90.% din debit | Ge api este continu int-un cere cu di merul de 38 em 3i 75 % cin debi total iny-un cere cu dlametul de 25 or, La incdperiea cu h = 3 +35, raza do actune a hidrentuui se poate considera cu 1.0 + 20 m mal mare deat lungimea furtunului. Zona teoretic€. de actune a unui hidrant este un cere avand raza egala cu raza de actune a hidrantului (fig. 2.5.22 b). Raza de ac. fiune a fecdrui hicant webuie stabilts in funche de necesiatea ange fectruiCapitolul 2: Instatatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare unct combustibl! din cladire si de tun- gimea culogelor de acces dintre ul laje, mabilier, agregate sau materiale devoritate, jn tabelui 2.5.11 se prezints date re- foritoare 1a lungimea minima a jetului compact, debitul specific minim al unui jet, numarul jeturior in functiune simul pozitele si atelierele anexe), pentru care in STAS 1478 se prevede in in- ‘teaga cladire functionarea simultana 2 dous sau mai muite jetur + un jet, in celelalte Incaperi, inclusiv in Cole prevazute cu instalatie automat de stingere. Jeturile trebuie obtinute din hidranti situati pe acelasi paler si in acelasi compartiment de incendiu, Pe scensie amenajate ale sailor de spectacole $i pe coridoarele de acces la scena se prevede un numar suficient de hicranti pentru ca s& poat’ actiona simaltan cu numarul de jeturi prevazut in STAS 1478 (tab. 2.5.11). tand si debitul de calcul al instalatiei cu hidranti interior in funcsie de destinatia si caracteristicle cladirit protejate. c Amplaserea hicrantior interiri se face astfel incat fiecare punct din intenoru! in cperior 88 fie protejat de cel putin: + dua jetur: in inc8peri sau grupuri de ‘ncdperi industriale ce comunica prin goluri neprotejate atunc? cand acestea se incadreaza in categorie A, B sau C de pericot de incendu si au'un volum de peste 1.000 m, in Incape- rile civile Cu tnaltimi mai mari de 45 'm, in depozite comerciale sau indus- | triale, in magazine sau expozitii cu exponate combustibile, la sali de spectacole (numai in sald, scend, de- | IR41S PA 2 > Fig. 2.5.22. Schema pentru determinarea rzzei de actiune a unui hidrant: 2 - hicrant interior in functiune: 6 - zona de actiune a hidrantului 1 coloana de alimentare cu apa rece; 2 - nis; 3 robinet de hidrant interior pan- iru incendiu; 4 - racord mobil; 5 furtun; 6 - feava de refulare; 7 = jet de apa, Tabelul 25.11. Lungimea minima a jetulul compact, debitul ssecific minim al unul jet, numrul jeturilor in functiune simultana gi debitui de calcul al instalatiei cu hidrany interior! in functie de destinatia si caracteristcile cladiri protejate (STAS 1478) _ Lungmea minim Debitul specie (Numarul feturion Dao dé calcul Destinatia si caracteristcile clair protejate a jetului compact minim al unui jet in functiune al instalatie & Ye, ‘simultana” v, im [vs] ws) ccomund, oli care adnostesc brow, scol, Jocaluri pentru alimentatie publics, vestiare, bai si spaldtori publice, gari {) cu un volum mat mic de 25.000 m?; bbl.cu,un volum de 25.000 mn sau mai mare ___ [Clédiri care ad@postese copii de varsta i prescolara, institut medicale, aziluri pentru Datrani sau infirmi, muzee, expoziti, biblioteci, arhive, cladiri de producti, de epositare, industiale, garaje, magazine si depoaite anexe: ' I Blocuri de Tocuinte, clair pentru cazare I i I i 18) cu un volum mai mic de 5000 m?; 28 1 bb) cu un volum de 5000 m® sau mai mare 25 2 Cinematograte, clubur si case de cultura (far scend amenaiat), sli de concerte si sl de intrunii, de gimnastica si sport cu | capacitate mai micé de 600 locur 2) sute in ii de grad 51 de resent la foo ° 25 2 b) situate in cladir de gradul Il si NV de 8 50 2 rezistenta la foc - a Cinematograie, clibur si case de culturd 7 (far scend amenajat), sli de concerte = sit ‘ e intruniri, de gimnastcd si sport, cu 0 i Jcapacitate de 600 locuri sau.mai mut ol so i” Teatre dramatice sau muzicale, cluburi i case de culturé cu scend arienajat&: a) cu mai putin de 1000 locuri 8 50 3 de ri sau mei mut eso 4 Clidiri cu inaitime peste 45 m: a) cu un volum pang la 50.000 m 8 50 3 »).cu un volum peste 50.000 mn? 8 50 4 Oo ‘Cazurie in care 2 jstun in funcione simuland trebule 68 ating’, amndovs, fecare punct din interior incaperior. sunt stabilte prin prescrptile de soecaltate in vigoare

Manualul de Sanitare 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul de Sanitare 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și