Centrul Regional Pentru Tineri Capabili de Performan{e

Str. M. Kogilniceanu Nr. 22

l:

041_6t 1913; 041_6s7098 E:0241 618880

e mail: ibararu@njcta.ro

fl: oz+i-totsts

&J f,s hlfr,$

CELULA. NOTIUNI INTRODUCTTVE
CELULA UNITATEA FUNDAMENTALA A VIETII ISTORIC

cI secolul al ll-lea al erei noastre, Galen, doctor grec, un mare om de ftiinfd a considerat gi rldlcinile toate fesuturile (splina, phmdnul qi rinichiul animalelor, frunzele, tulpinile Confonn simple. similare, planteior), sunt iormaliuni sensibiie, constituite din elemente numite vocabularului actual -'tesuturile sunt alcatuite dirTunitdfi structural - firncflonale
cehrle

. o e . o .

inventat componentele microscopului sec. XVI (1590) olandezul Zaharias Jansen fotonic (dou6lentile ansamblate penffu mlrireatmaginii corpurilor observate). nurneroase obiecte din Sec. XVII - Robert Hooke - a utitizat microscopul qi a exanrinat cI in pluti exista plutI.gi a constatat natura inclusiv o secflune prin scoarfa stejarulur de - camertr) Cella mici c5m6rute, distincte una de alta, pe care le nume$te celule'(lat' calitate, Intre anii 1650-1700 Anthon Leeuwenhoeck utilizdnd lentile simple, dar de.bund de tipul vii microscopice organisme prima dat6 care mf,reau de 200de ori, a descris pentnr bacteriilor gi protistelor, reugind identifi carea nucleului' in tS27 Dolland a perfec,tionat tehnic microscopul de cercetlrile de microscopie fotonicd asupra unui, male numlr Sec. XVIJI XIX descris[ a vegetali fost organisme unicelulare, fesuturi vegetale 9i animale (1S3S celula celula descris a Schwann Theodor zoologul tq:9 in iar debotanistul Matthias Schleiden a lumii vii' animal6). Schwann a propus celula ca structura fundamentalfi numai din io tgSS, fizicianul german Rudolf Virchow susfinea ideea cd celulele provin

Prin a rezultat teoria Din argumentele experimentale aduse de Schleiden, Schwann 9i Virchow

alte celule

diviziune'

celularI.

TEORIA CELULARA
din celule nucleate 5i ctr nu sustine pe scurt cf, toate plantele 9i animalele sunt alctrtuite existd via{[ in afara celulei.
Poshrlate ale acestei teorii, valabile gi azi, sunt urmltoarele: din celule; toate organismele vii, de la bacterii la om, sunt formate

independentl;nu existl via!6in-afara-celulei; ]) Ain-n,,\ ca rpn nou), se - din celula ," ouqi;d;i-oatia cerura (niciodatl de ,,novo" sine (se divide) gi moare; teoriei celulare. Acesiea sunt cele 3 principii fudamentale ale

.celulaesteceamaimic6unitatettt*"t-*raqifimctionaliavielii,capabflndevias

remp

pe

Alte posnrlate: energia, de-a celula este un laborator in miniaturl capabil de a acumula qi transforma in sinteza de gi utiliza a le absorbi substan{ele de care are nevoie din mbdiut ambiant de strBctura molecule biologice noi, necesare creqterii qi retnoirii, conserv6ndu-qi insd nealterate

qi

, :. -L__j de r^ matene qt celulele sunt unititl vii, dinamice, care realireazapermanente schimbtri qi funcliile Aceastd stare energie cu mediul arnbiant, conserv0ndu-gi insi nealterate structura de eihilibru relativ poarti numele de homeostazie;

functiile;

Odatfi cu elaborarea teoriei celulare se naqte o noul $tiinfd, citologia'

CITOLOGIA

qi fiziologic al ramura a biologiei care se ocupi cu studiul complex morfologic, anatomic

celulelor

care incepe cu celula ou (zigot) descifreazf, fenomenul complex al citodiferenlierii, procel

tndeplinirea gi duce la formarea unui numf,r imens de lesuturi celulale, specializate in anumitor firnc{ii in cadnrl unui organism pluricelular'

GENERALITATI DESPRE

CELULA
9i firnclionalS a materiei

Defini{ie:

Celula este unitatea biologicl, structulalfl

vii' Tipuri de celule: 1. dupi forml:

. sferice
Chlorella) epiteliale)

(celula-ou,
alga

celule adiPoase,

poliedrice cilindrice
conduc6toare)

(celule
(vase

fusifonne
lemnoase)

musculare,

(fibre fibrele

a
a

stelate (neuroni, celule dio mdduvl de PiPirig) discoidale (hematii)

ovale (alga

verde

Chlamydomonas)

2.

Celulele vegetale au fonne mai

pu{in variate Aceste tiPuri se Pot gruPa ln: celule Parenchimatice sunt

u^s/'wt/fra' ;L ^' dltatueflt.'

L,rnq 1trcJoo.Ju!'fu

c'our'nq

vcgeule.l fiq. lilrtl. Tilurt de cclulc qcxlerc lot dinal6.; C - in scrliune A. B sr C - libre sclcT ench'inratice: I si B in krngitldinala: H ' in sccliune transvcrenlit D 5i F. - **-i,f i,jir,'ii- in **i1'un* t - ct'lilA a parcnchirnului lernnos unntversalf: f- gi ll - *'l***ii*''C '"p*'iiitrtltii'

celule izodiametrice sau aproape. Ex. Parenchim asimilator din frunze, parenchim hepatic

celule prozenchimatice sunt celule alungite, cu un diametru mai lung. Ex. fibre musculare,
fibre de in, cAnepd

efu&ase*fimrdae

'?#
fr
oe{& o{r

Formele celulelor pot fi: relativ stabile la bacterii, ciuperci, plante care au celule invelite innun perete rigid

relativ labile

la

protozoare

gi

fsnrodfdj

animale care nu au perete celular rigrd. Ex. amoeba iqi schimbd forma prin pseudopode

pot fi '@) 3. dupd dimensiuni celulele r*dadlh!ilddfiNi}lt c!ftdifln{r|iffrffifltti} Foarte mici ex. cea mai micd -. bacterie are 0,5 nm (dimensiuni rig. care se vld la microscopul - l0l. F{lrme de selule anirnalir electonic): , Mt{irr""tozoidul uman (capul are 5 pm, coada are 60 pm) iar hematiile umane au 8 pm . +mari ex. ovulul uman 150 pm o vizibile cu ochiul liber ex. Celule de citrice, pepene verde, fibre de in, cdnep[, celule musculare striate, unii neuroni o gigante ex. ovocitele (ouale) de pdsdri (9-10 cm la struf) gi reptile, unii neuroni (la girafA pot avea 3m) . dimensiunile medii ale celulelor sunt de ordinul micronilor

*m

rmo$t T .:,E

fffied,l

,-

T' dupii prezen{a pt numtrrul nucleilor

a

o a

celule celule celule celule

anucleate (vase liberiene adulte, hematii adulte)

uninucleate (majoritatea) binucleate (celule hepatice) polinucleate (fibre musculare striate) , o>4tocfu

&J z

f
a

dup[ modul de organizare al nucleului

celule procariote nu au nucleu individualizat (nu are membrand, fus de diviziune, nucleoli etc) sunt bacterii qi cianobacterii (alge albastre - verzi) celule eucariote au nucleu bine individualizat sunt prezerfieln toate celelalte organisme

. -

Durata vie{ii celulei - ciclul duratei vielii unei celule este ciclul celular si e intervalul de timp scurs de la aparitia unei celule (ctnd s-a incheiai diviziunea prin care a luat na$tere p0nd la terminarea propriei diviziuni) - durata vielii variaza intre 1O-ZO min gi 10e min. Ex. celulele bacteriene lntr-un mediu favorabil au un ciclu vital de zeci de minute; celulele unor conifere nordice fidiesc cdteva sute de ani; in corpul uman exista celule care fieiesc cam c6t individul (celule nervoase gi celule musculare cardace), celulele epiteliului intestinal triiesc l-Z zrle,hematiile trdiesc 100-120 zile, hepatocitele 10'20 de zrle. t4 - Laom in fiecare secundi au loc 4 milioane diviziuni celulare iar in fiecare an au loc l0 diviziuni ea ce reprezintd aproape numf,rul celulelor din corp'

COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII:

compozilia chimicl a materiei vii dovedeqte originea terestra a vielii unirea atomilor, prin legEturi Corp'rile vii sunt alcdtuite din molecule. Molsculele se formeaztr din chimice. Atomii se mai numesc elemente chimice' care numai 16 sunt esen$ale pentru Scoarta pamaffului in jur de 100 de elemente chimice, dintre lor atomici gi nu de abundentd' viap, Elementele din fiecare coloanf, sunlordonate in funclie de masa ismele in toate Cele din prime& coloane se Microelemente (elemente Elemente de baz6 ale chimice prezente in Ioni moleculelor organice cantitlti mici) B N{n NaH AI Fe Md. C Si Co cr N V Cu Ko Mo Zn c** P

r o

a a

Dirr cele f (Mn, Co, Ca,7'n) f, Nu, Fe,lrig, Cl), iar altele microelemente sau oligoelemente (8, Al, Si, v, Mo, I) ExistI gi microelemente prezente doarin anumite organisme 4: hidrogenul,.carbontrl, oxige'nul 9i Cele mai comune elemente ln organismrrc "ii sunt urmatoarele de atomi prezenli in toate organismele gi azotul, care reprezintii mai mult de 99% din masa numarur

siderate macroelemente (Ca'

vii. carbonului se datoreazf, in mare mdsurd Importanfa biologicl a hidrogenului, oxigenului, gotuhli 9i toi de a forma legAturi covalente mai stabile valenfei lor (care este 1, 2, 3 gi t tp."iii+iqiuUilitafii decdt oricare alte elemente cu aceste valente' Importan{a carbonului gare sunt esen$ale peotru viati' CarUonuf prezintli multe insuqiri particulare sa de a atomi de alte tipnri stabile, prt.*i." ." urli uto*l de carbon sau f^*^ l^-r"'-i otohile ca jlt'f311*f; v$ sr ffi fi - 8ffi Liruurur .ts P'oLv rvso w vqv'r abilitate este Aceasti element. alt un nici e expansnrn 88), o proprietate pe care nu o prezinti la aceasti i*tp*'^ttUtt6 de o vast6 varietate a compuqilor organici'

- ilffi'J'fi:Hffi; t'###';ffi;b"il"r $t: P:1f:l:'3115:1:1-:?::f'*

ilffi;ffi'#nal"nte,

H:,flffi#Ht;"ffi

';it;ilo'"*uonp*uy-,1PT1SY'31*

Fi* s r{ -Att'+rrrii

jt

C poate forma ugor legdturi covalente

;ffinji#,1}:'**"' sTffi:l*Jff ce duce la formarea unei game largi ceea P N, cu H, O,

de

compugi organici. Toate moleculele organice din sfiuchra materiei

lipide, glucide)' (polimericel ain mat*u uil 6tot ine, acizi nucleici, moleiule lsubstanle) de dou6 tipuri anorgaruce $l Elernentele chimice se combina ugor gi i"r.r*a
organice:

vii conlin ele'lnenhrl carbon' *oittuft lungr' numite catene sau lanfirri Atomii de carbon se unesc tntre ei, ;af"1;;;"iuftAioi futuror substanletor macromoleculare Asemenea lanfuri moteculare se inialnesc tn cazut
moleculare.

APA

' '

organismului/celulei, fapt justificat de proprietitgile acestei molecuie: dimensiuni mici gi pbt*iat". Roluri - ln organizarea gi func{ionarea organismelor vii, ea constifuind un mediu ideal ln care pot reacgiona alte molecule. un solvent un mediu de dispersie un mijloc de fransport Sfructura chimicii a apei t9 un pol pozitiv, prin prezenfa atomilor de hidrogen qi un pol negativ, prin preze,nfa atomului de oxigen. Agadar apa se comporti ca un dipol (fig. g9). ftglecuta de ap[ este, de fapt, un fel de magnet, cu un pol,,+.. gi un pol ,,-... Polaritatea moleculei de api influnfeaztr decisiv chimia viefii. Ex. araclia molectrlelor de ap[ inhe ele, face ca apa s4 capete o structurd ordonati gi si constituie cei mai raspanait solvent din lurnea vie.

I. o '

Molecule anorganice
Este o substanfd minerali indispensabilA viefii.

este cel mai alunlent compus, reprezentdnd inffe

60 qi gS% din

masa proasp[ta

o . o o

llg. *?" Suugura aper; nufw;ulele de ap*.re leagd intne clc prin legituri de hid;nryen {hniiii pun*rnilr1 eare $0 rup gi le nefac in permanerip

o r o o

Glucoza gi sarea de bucdtErie (NaCl), de exemplu, se dizolvd rapid in ap[, deoarece moleculele de ap[ pot forma punfi (legeturi) de hidrogen cu grupele hidroxil (OH) ale glucozei sau cu ionii de sodiu (Na), ?nctrrcafi pozitiv, respectiv cu cei de clor (Cl), incdrcali negativ. Din aceasta cauzd, are loc separarea ioniior pozitivi gi negativi, prin interpunerea intre ei a moleculelor de apd. Aceasta conduce la dizolvarea moleculelor unor asemenea substante. Apa este un solvent gi pentru numeroase alte substanfe componente ale organismelor vii. In rea4iile chimice ale metabolismului, apa este sursa cea mai importantE de ioni de Ff qi OHatracFa electostatic[ a moleculelor de ap[ ffi determind atit coeziunea dintre ele cdt gi adeziunea acestora la diferite substraturi. Coeziunea gi adeziunea permit urcarea moleculelor de apd impotriva fo4ei gravita$onale prin tuburile fine ale vaselor conducitoare, propietate numitd capilaritate O alti insugire a apei este stabilitatea termici - este nevoie de o mare cantitate de energie penku a modifica temperatura apei, gi ca urmare, menfne constantf, temperatura celulelorin condiliile varia;iei termice a mediului extem

SUBSTANTE MINERALE o Majoritatea sunt solvite in apa din citosol gi sucul vacuolar o Sunt prezente in solufie sub forml de ioni sau sub formi de diferite combinalii cum sunt: clorurile, carbonagii, fosfafii (de Ca, Na, Mg). r Ele se g{sesc in ,tesutul osos (carbonat de calciu), impregneaz* membrane (Ca Si), polaraeazd, membrane (Na, K, Cl), schimb6 proprietigile frzice ale protoplasmei etc.

II. MOLECULE ORGANICE o Alflturi de ap[ coexistf, unele molecule organice simple, de asemenea, univers pte?,erLtp; acestea actioneazl ca ,,blocuri de construcfie" pentru moleculele mai mari, Cele mai importante dintre acestea sunt cele inserate in abelul de mai nuu i MOLECULE MICI (substanfe organice MACROMOLECULE (substanle
simole) . amlnoaclzt monozaharide coline-acizi prrasi- slicerol o bazn AzOtAte 4,.;,, ^,tna/,,a,1.t orsanic complexe)

o o

r
ct<-.

o .

Droterne

oolizaharidedrrifudbi
lipide aciAnucleici

Macromoleculele - polimerii vielii

Cele mai repreze,ntative substanfe din materia vie sunt substanlele macromoleculare: proterne, acra
nucleici, glucide qi lipide.

1. PROTSINELE sunt alcituite din una sau mai multe catene polipeptidice
polimerizarea (unirea) succesiv[ de molecule de aminoacizi = AA(fig. 90)'

care

rezultil din

Fif" SB" Stntc$ra mri c*telts polipepridi*e:

sfise ih$ilrfffif foflnarea l*gitrrii pcptidice htc M"E at mui lrrtinoccid gi CSfill al oeluildt **dmacid, e* eLiminar*a
unei rmlecule de *p*

. in naturf, existi 20 de AA principali; prin unirea acestora in diverse moduri rezultl lanFri .

polipeptidice. Unul sau mai muite hnjuri potipepiOice (in care pot infia sute de AA) formeaz6 variate tipuri de proteine. Tipurile de AA gi ordinea asocierii lor in lanluri polipeptidice este ,,dictat6" (determinat{ genetic Clasificarea proteinelor

l. duni rolul lor u.@cturale,constituentealeunorsubstructuricelu1are(ex.tubu1inele9iactinelecareintr[ in constitugia microtubulilor qi microfilamentelor, implicit a firelor fusului de diviziune); refac

b.

\.\, r componente celulare, genercazt noi celule ,, proteine enzime, care acceler eaza @ataliiearai qi'r#tr:A*d'uit"ra, sensul 9i succesiunea reacsiler

.;.\dt !

"(v i he4toryc'bll'ucwl c. proteine hormoni, sunt,,mesageri", care modifici activitatea unor celule specifice; d. imunoglobuline (anticorpi), sunt proteine care apdrd organismul de infeclii. e. Proteine ca material energetic 2. duofi comnonenta lor . nof,oprotei"" ufratoit" numai din aminoacizi.nanuali -ex.- albumina (lactalbumina din lapte,. in ovalburnina din ou, seralbgmina din serul ddorn), prolamine qi gluteine aflate ln cantitdti mari

"tti*ic. potivegtecagi,,cheiainbroasc6"

care au loc

in

celula. Fiecare enzimd aclioneazd asupra unui anumit substrat cu care se

PrQt

a,.y1*..9,oP'

seminlele cerealelor, keratinele din p6r, penb, coame, unghii etc' heteroproteine alcatuite din aminoacizi gi o grupare neproteicf,. DupI natura acestei gup[ri heteroproteinele pot fi . : ' - fosfoproteine ( ex cazeina din lapte), glicoproteine(din cartilagl, ser sanguin, corp vitros, lichid sinovial) ambele caracteristice animalelor

- lipoproteine prezente in toate organismele - cromoproteine in care grupul n$roteic este un pigment organic ex. clorofila 9i hemoglobina - nucleoproteine cu gruparea neproteicd reprezentati de ADN qi ARN.

Alte exemple de proteine

o r .

anticorpii din sdnge miozina gi actina din mugchi colagenul dinoase Alte caracteristici ale proteinelor r proteinele coaguleazd la 50 grade Celsius . se afll in celule in propo4iile cele mai mari . micelele proteice fomreaz[ filamente infi-o refea tridimensionali in ochiurile clreia Le ^41T.Lt"* REALIZEAZA O ESTE BIOSTRUC{URA molecule'organi.". aceesTA STRUCTURA =iene DTFERTTE suBSTANTE sE iNreLNBsc $I Por 6iJi,-RAF;ft-eNonrr,rE iN REACTIONA

q$E

2. ACIZII NUCLEICI sunt

substanfe macromoleculare, polinucleotidice, adicd polimeri ai

nucleotidelor, Un nucleotid este alcltuit din obazdazotattr, un zahfi cacinci atomi de carbon (pentoza) un rest de acid fosforic (fig. 92).

o . .

e.*'ffi'-+
iniHdr t't{f M4
a Fia.
a, Schcfla far rrrii rgtei maileulc dc acisl nuelsie (ADN rau IRH); b. legrret F* bsd dc comgtcm*ntarite-tc

f2,

bs*}or rz{dsl* {A'T.

f:'S}

Zahiirul

este reprezentat de riboz6,

in ARN gi dezoxiriboza,lnADN'

Bazele azobte sunt de doud feluri: unele purinice: adenina (A) qi guanina (G) $i altele piri*iainice: timina (T), citozina (C) $i tracilul (U)' luat in structura ADN inffi A, G, T 9i C. In structura ARN, locul timinei este de uracil (fig. 93). ARN are in mod obignuit struchrr[ monocatenara. propriet$le sale. de ADN are in mod obiqnuit struchlrA Ui.ui.nuta, datoriti faptului c6, qrin cu T dintr-o a doua prin tegaturi de hidrogen complementaritate structuralf,, A dintr-o ;;a;;t se une$e caten6, iar G cu C (fig. 92b,94). . :----r ^^r^:r^r+^ 6i in jurul celeilalleSi spiralizate una ^-cele doui catene complementare ale macromolecutei de ADN sunt in spiral6, in care tr,epryle sunt reprezentate de aceasta macromolecgll a fost comparatf, cu o scard glucido-fosforice' perechile aeuaze iitzte(A-T ti G-C), iar balusradele de^legdtgrile ereditare (inforrnatiei genetice) in ordinea bazelor azotate in ADN rcpiezntainscrierea infonnafei aceasti macromoleculi. aminoacizilor tn proteine, iar proteinele, Aceasti ordine a bazelor azotatedin ADN detennini ordinea realizarea tuturor caracteristicilor la randul lor, stau la baza reacflilor metabolice ce asigura genetic, iar proteinele rol stmctural organismului. Din aceasttr cauztr, AON joacl r9l.d9 naleriif ln mod plastic, ca manuale cu gi enzimatic. Datorita funcliilor ror, ut;ii oucleici au fost definig, instrucfiunipentru activitatea celulard.

o . .

o o

Replicarea ADN f u'ra {,&J +Aufcet{ztwAu) . Asigurtr transmiterea informaliei ereditare de la o genera,tie la alta
Etapele repliclrii catenele unei macromolecule de ADN se separf, progresiv funcfioneazdcamodel pontru sinteza de catene complementare. rezultf, doud molecule fiice de ADN identice, repartizate apoi in

. . o

doui celule fiice (fig. 95)'

Frg. 93. Ileprer,*nturrca

sdeins.liei

m*lr:eslei

rrhsnnlie.!

Fig, 9a, Reprerentafr*a a prole*.ulei

de ADr\l

Fig" 95. {iepreeentatrea s,ehsrnati*g a rup$ic.{rii

de ARIJ

rnole{r*lei

dG

At}N

Tipuri

a. b.

de ARN ARN viral care este material genetic la ribovirusuri ARN celular care este sintetiiat in celulr tn urma procesului de transcriere genicl qi are functii ln la sinteza proteinelor. Este de tei felwi:ARNm ( iopiaz,6 mesajut genetic {in ADNqi 1l aduce locul sintezei), ARNI (aduce AA la loculunde sunt asambla$ in proteine), ARNr (inna in structura ribozomilor, organite celulare unde se desfdqoard sinteza proteicfi)

3.

o sunt numite carbohidrati gi sunt alc[tuite din carbon, hidrogen gi oxigen. r Numarul atomilor de carbon vwiaz6, dar raportul FVO este intotdeauna egal cu 2 . Leglturile chimice dintre C gi H sunt bogate ?n energie. r Prin arderea glucidelor se elibereazd energia necesarf, proceselor metabolice. r Sunt de trei tipri *ilftnta.rFtll
monozaharide, dizaharide
polizaharide
gi

GI,UCID.EIE

Mrurttttsfl

fsu

Monozaharidele sunt
Glucoza

gilucide

simple precum glucoza, fructoza,

galactoza, riboza, deoxiriboza

un zahfc care are formula CeHrzOe

este

principala sursd de energie, fiind oxidatitin celule

sunt molecule Dizaharidele rezultate prin condensarea a doui Fig. qtr. Srucrura molccullor dc glieogclt anidon 5l cclulozl glucide simple . exemple -maltoza, zabaroza Polzaharide e prin unirea a numeroase molecule de glucoz[ rezulti polizaharide cum ar fi celuloza" (componentll la plante) gi esmfiald, scheletic6 a peretelui celuli al plantelor), amidc!$l (substanla de rezervi glicogenul (substanfa de rezervd ta animale) (fig' 96)'

-e.@' A*s r@

##rff*-

ffi

Btuiradl
GGftEAi

O fonnl modificattr de celulozd, ln care la monomerii glucozei se adaugd grupfi cu azot, este reprezentatd ln chitina, care intrA ln alcltuirea exoschelehrlui insectelor qi in peretele celular la ciuperci. Deci au roluri energetice, nutritive gi structurale

4.

LIPIDELE

Roluri
sunt o sursa de energie - lnchid o rure cantitate de energie tn numeroasele lor legituri C-H pe care le confin, astfel arderea unui gram de lipide elibereazl de dou[ ori mai multi energie decdt arderea unui gram de glucide sunt componente ale unor sffucfuri celulare. ._ sunt substanle de rezuvd (depozitate in celule adipoasg in seminge de rapip sau in) Caracteristici sunt insolubile in apil se pot prezenta sub formd de emulsii

. . Sunt alcltuite din acizi gragi qi glicerol. r Acizii graqi constau din languri de C care la un capdt prezintd o gnryare carboxil hidriflA. Acizii gnqi o
a.
in structura lor se numesc nesaturafi iar cei cu legflnri covalente simple se numesc satura$i. Dietele bazate pe grdsimi de origine animah sunt bogate in acizi gfaqi saturafi incriminafi in declangarea bolilor cardiovasculare. Glicerolul conflne 3 gupari polare -OH, care il fac solubil in ap6. Trigliceridele
cu leg[ruri covalente duble

Tipuri de lipide

surfi srmple gi complexe

. r
r

b. Fosfolipidele

sunt lipide simple apolare, insolubile in apd constituite din glicerol unit cu frei molecule de acizi gragi; ( reprezinti sursa principali de energie utilizatl de animale, in special, glucidele. )

in timp ce plantele folosesc in acest

scop,

. lipide complexe . au un important rol structural; toate membranele biologice (citomembranele) un dublu stat lipidic (fig. 9?). .@
rrF

au ca structuri debaza

Ila6trrlttlfHtr

\ & E_--,

,EBfqfil.qllrt

rdn*tut&E

rcnanrtlri

Fig. 97. Frrrrnarea utr*i rniucle, a unrlr rmrnostrai +r 11 unui duhiu s*-at lipldi*

Strucnra: este format dintr-o moleculi de glicerol, unit6 cu doui molecule de acizi gra$i gi una de acid fosforic. doud grupe moleculei de glicerol se leagl de doi acizi gragi, -OH ale cel de al treilea OH leagd o moleculd de acid fosforic. Ca urmare, o molecul[ fosfolipidicI are o extremitate polar[, solubild in ap6, numiti cap gi . alta apolard, insolubild in apf,, formatd din doi acizi gragi numita coada (fig. 98). C6nd moleculele fosfolipidice vin in contact cu apa se dispun pe suprafala acesteia, formdnd o peliculd;

. o o

polare se rasucesc spre ap6" iar cozile apolare se orienteazd in direcgie opus6 capetele lipide simple care se glsesc la suprafala frunzelor, fructelor, florilor formflnd un lnvelig c. ceridele protector iar la animale se gdsesc in ceara de balen6, ceara de albine

d.

Steroizii

care intr6 in
hormonilor sexuali.

sunt o alta categorie de grdsimi

alcltuirea

legat de membrana

colesterolul este

un steroid celulei animale. ,111,,, .; ', ,..,

,,

Depunerea de colesterol pe Pereii

interni ai vaselor de sflnge

este

ddunf,toare, putAnd detennina boli grave ale inimii gi creierului.

5.

ATP (adenozin frijosfatul) o Este definiti,,moneda e,nergetic[" universalI, deoarece este utilizatl de toate fiinlele vii. o glucidele qi tipidele sunt molecule in care este depozitati o mare cantitate de energie. Aceast6 enjrqe iu pout fi utiliza6 ?ns6 de celull; ea trsbuie convertite tntr-o formd accesibil4 aceasta este molecula de adenozin tifosfat (prescurtat ATP) Sructura moleculei de ATP - este o nucleotidi formatii din

. e o

un monozaharid = riboza obazA,azotatL: adenina

fiei grupuri fosforice, unite tntre ele prin leglturi

care, prin rupere, elibereazl o mare cantitate de energie(fig. 99).Ruperea unei singure g'upari fosfat elibereazl 30,6kJ.

,*"ffiw
'&ocn gvtp,&$a!

Fig, 9$.

'CfF

+i energia

&

r Adenina + riboza + 3 grupdri fosfat legate infre ele ATP . este o moleculd instabili care tinde si cedeze uqorun grup fosfat, reactioneazi cu apa, nansfonnf;ndu' se in adenozin difosfat (ADP): ATP-+ ADP+P+Energie . Enerxa eliberati este utilizatl ds celule tn realizarea diferitelor activitiiti: sinteze de noi substan{e, r o o
miqcare, fiansport de substanfe prin membrane, etc.

Sunt legate astfel:

ATp se sintetizeaza prin foiforilarea ADP pe baza energiei eliberate din degradarea enzimatic[
diferitelor substanfe organice celulare:
mai este sintetizat qi

in cadrul pro""rului de fotosintezd, cu ajutonrl energiei luminoase ATp fiecare dintre Toate substanfele anorganice sau organice existente in.materia vie sunt importante; organismufu functiilor gi desfflgurarea in acestea indeplinege un anumit.of ro Jfianirarea rttucnr.itor independgnt sa {e tq q viu. Nici o moleculS sau macromolecia nu poate tns[ s6 re,alizeze funclia qi macromolecule, in cadrul afara organismului. Numai interactitmea colrdonata dinre molecule vii, ci numai organisme vii' metabolismului, st6la baza maaifestarii viegi. Nu exist[ molecule

ADP+P+Energie--+

ATP