Sunteți pe pagina 1din 6

Ciupercile petogene Micozele cutanate sunt, probabil, cele mai frecvente infecii fungice laom i sunt denumite cu termenul

latin tinea (vierme inelar): Afectuinea pedis reunete infeciile de la nivelul tlpilor, clcielor ispaiilor interdigitale. Afectiunea cruris apare la persoanele adulte expuse la condiii de cldur iumiditate ridicate i este mai frecvent la brbai. Afectiutinea corporis se mai numete i herpesul circinat i cuprindemanifestrile localizate pe pielea fr pr a trunchiului i membrelor i pezonele neproase ale feei. Afectiutinea unguium este infecia unghiilor provocat de fungi dermatofii. Candidozele sunt micozele provocate de levurile ( fungi ) din genulCandida, care au particularitatea ca se inmultesc prin nmugurire.Dupa localizare se clasifica in:- candidoze superficiale- candidoze profunde (forme rare).Candidozele superficiale, au n general au o evoluie benign,iar agentii patogeni care le produc exista in mod saprofit ntr-o proporie variabil (30 80%) pe pielea i mucoasele oamenilor sntoi. Dar in anumite conditii( debilitate, imuno-depresie) levurile devin patogene.Cauzele favorizante de aparitie a candidozelor sau factorii de risc sunt :administrare recenta de antibiotice mai ales, a celor din grupatetraciclinelor (Clorocid, Teramicin, Tetraciclin, Hostaciclin);- debilitatea organismului;- hiperhidroza tegumentelor administrarea corticoterapicelor. Dintre toate grupele de levuri singura patogen pentru om esteCandida albicans.Ea poate provoca : afectiuni cutanate (localizate sau generalizate),

afectiuni digestive (cavitatea bucal, esofag, stomac, intestin, anus, pancreas), afectiuni respiratorii (trahee, bronhii), afectiuni seroase (peritoneu, meninge), afectiuni urinare, afectiuni genitale afectiuni septicemice. Candidoza bucala (orofaringiana) este o infectie determinata deciuperci ce se dezvolta la nivelul gurii, limbii si a gatului. Candidoza bucala este mai frecventa la nou-nascuti, sugari si batrani,dar poate sa apara la orice alta varsta. La nou-nascutii si sugarii sanatosicandidoza bucala nu reprezinta o problema serioasa, ea fiind tratata sivindecata foarte usor.

Candidozele vaginale sunt printre cele mai frecvente infectii cu carese confrunta femeile. Dar ceea ce este atat de agasant in ceea ce le privestenu este aparitia lor initiala, cat faptul ca au o inepuizabila tendinta larecurenta. Daca dam crezare datelor statistice, peste 75% dintre femei au unepisod de candidoza vaginala in timpul vietii si 50% dintre acestea se vor confrunta cu o astfel de infectie de mai multe ori la rand. Candidoza este termenul medical ce descrie infectia cu o ciuperca,numita Candida albicans. Candidozele se pot localiza pe orice tip demucoasa, determinand infectii superficiale cum sunt cele de la nivelulcavitatii bucale sau de pe mucoasa vaginala sau infectii profunde. Infectiavaginala este una din cele mai frecvente forme de candidoza, mai ales dincauza faptului ca speciile de Candida populeaza in mod natural aceasta zona. MEDICATIA ANTIMICOTICAClasificare Derivati azolici: ketoconazol, miconazol, clotrimazol, fluconazol,itraconazol; Antibiotice macrolidice polienice: amfotericina B Antibiotice antifungice: nistatin Analogi pirimidinici: 5-fluorocitozina Echinocandine Mecanism de actiune

Ciuperci comestibile

Boletus edulis - Hribi,mntrci Plria este de culoare castanie-brun,bombat, sferic la nceput, himisferic, apoidevine ntins.Tuburile sporifere sunt simple,albicioase, apoi galbene, verzui. Porii deaceeasi culoare au tuburile sporifere, suntciurculari. Piciorul e umflat la baz, areculoare brun deschis, ornamentat cu o reteasub plrie. Carnea este alb, tare, cu gust simiros plcut. Creste pe sol, primvara, vara,toamna, izolat sau n grupuri, n pduri defoioase si de conifere, n luminisuri. Estecomestibil, foarte bun. Pentru a nu ficonfundat cu alte specii mai putin apreciate,sau necomestibile, se recomand s nu serecolteze exemplare prea tinere (mici). Boletus rufus - chitarc, chitrcut,mntarc rosie Plria are culoare portocalie sau brun-rosiatic, este sferic, hemisferic, apoi ntins, foarte crnoas, putin vscoas petimp umed. Tuburile sporifere sunt albe,albicioase sau cenusii, lungi. Porii sunt la nceput albi, apoi cenusii-bruni, si mici,circulari. Piciorul e cilindric, usor ngustatsub plrie, albicios sau cenusiu, se pteaz n verde la atingere si este prevzut cu solzinegriciosi. Carnea este alb dar devinecenusie-rosiatic, albastr- verzuie saunegricioas n contact cu aerul; are gust simiros plcut. Sporii sunt galbeni, ocraceii nmas, fusiformi, netezi, gutulati.Creste izolat sau n grupuri, n pduri defoioase, mai ales pe unde cresc slcii, plopi simesteceni, n luminisuri, vara si toamna. Este

comestibil. Boletus aereus - Hribul pucios Plria globuroas este groas, hemisferic,bombat, la maturitate ntins, de culoarebrun nchis, pe margine prezint solzisorifibrilosi si cztori. Tuburile sporifere suntalbicioase, apoi galbene sau galbene-verzui,lungi. Porii de aceeasi culoare cu tuburilesporifere sunt circulari. Piciorul bulbos, ngrosat spre baz are culoarea brun deschisspre brun. Tuburile sporifere sunt albicioase,apoi galbene-verziu. Carnea este alb, tare cugust plcut.Creste pe sol n pduri si n liziere, vara sitoamna n special. Este foarte bun. Cantharellus cibarius - Glbiori, buretigalbeni Plria n stadiul tnr este boltit, ca oemisfer, cu marginile aproape regulate,rsucite n jos, iar la maturitate se aseamn cu o plnie cu marginile ncretite, lobate sauondulate regulat. Culoarea se aseamn cuaceea a glbenusului de ou. Piciorul este plin,continundu-se cu plria fr o limit definitiv. Carnea glbiorilor este alb ninterior, galben-aurie spre exterior, are unmiros si un gust plcut.Aparatul fructifer alglbiorilor este crnos sau fibrocrnos.Este una dintre ciupercile mult apreciate sirareori e atacat de duntori. Glbioriicresc n grupuri, prin pduri umbroase siumede de rsinoase si de foioase (mesteacn,fag). Russula virescens - Vinetica pestrit Plria este hemisferic, convex-plan siadncit la centru. Suprafata plriei areculoarea cenusie-verzuie, galben verzuie,cuticula usor separabil de carne, uscat sise crap usor. Lamelele albe sau albe cunuante glbui sunt libere. Piciorul este nalt,gros, alb sau alb cu nuante cenusii, plinburetos, cilindric.

Microorganisme utile

Microbiologia laptelui Datorita compozitiei sale laptele este un mediu 13113i814n excelent pentru dezvoltarea numeroaselormicroorganisme, conditii mai favorabile avandu-le bacteriile lactice.Grupele de microorganisme din lapte si semnificatia lorDintre grupele de microorganisme ce alcatuiesc microboita laptelui si pot fi active in lapte fac parte: Bacterii lactice: prezenta bacteriilor lactice este de neevitat; dintre acestea fac parte stre ptococii lactici dingenul Lactococcus si reprezentantii genului Lactobacilius; Bacteriile propionice; provin din surse externe, se dezvolta lent in lapte si pot fi ut ilizate industrial lamaturarea branzeturilor speciale; Drojdiile, care apar ocazional si fac parte din genul Torulopsis, Kluyveromyces, Yaro wia activitatea lor inlapte este redusa, deoarece bacteriile se inmultesc mai rapid; Microbiologia branzeturilor Pentru obtinerea branzeturilor se poate folosi lapte crud, lapte in care bacteriile lactice trebuie sa reprezinte peste50% din totalul micribiotic cu restrictii privind prezenta bacteriilor butirice, a bacteriilor coliforme, a bacteriilor deputrefactie, din Genul Pseudomonas.Din culturile

microbiene utilizate la fabricarea branzeturilor fac parte urmatoarele microorganisme: Bacterii lactice, din care lactococii cu speciile: Lactococcus Lactis, Lactococcu s Cremoris, Lactococcus LactisDiacetilactis si Streptococus Salivares. Dintre lactobacili se folosesc speciile lactobacilus casei etc.In lapte are loc inmultirea bacteriilor lactice favorizata de prezenta lactozei, a surselor asimilabile de azot, apotentialului de oxidoreducere. La fabricarea branzeturilor, dupa fermentarea lactozei, bacteriile lactice imobilizate inmasa de coagul pot, dupa autoliza, sa fie o sursa de enzime cu rol in maturarea baranzeturilor. Bacterii propionioce. Aceste bacterii se folosesc in culturi pure la fabricarea bran zeturilor cu pasta tare sidesen, deoarece fermenteaza lactoza si lactatii cu formarea de acid propionic. Dioxidul de carbon care se degaja lent siformeaza alveole caracteristice. Bacterii alcalinizate, numite si "bacterii ale rosului" care sunt active la pH = 6,5 8,5 prooduc un pigmentrosu si se dezvolta sub forma unor colonii pegmentate la suprafata branzeturilor pasta moale Mucegaiuri selectionate ale genului penicilium cu speciile: Penicilium Camemberti, folosit la fabricarea branzeturilor de tip Brie, Camembert cunoscut si sub denumirea de P.Candidum sau P. Caseicolo. Este un mucegai alb caracterizat prin acidotoleranta si se dezvolta si la valori de pH = 4,5.- Penicilium roqueforti, folosit la fabricarea branzeturilor tari in care se dezvolta intern sub forma de miceliu in scopulobtinerii sporilor de inocul, cultivatrea se face pe bucati de paine de secara, timp de 4 - 7 zile, pana cand se producesporularea. Microbiologia carnii Carnea este un element valoros din punct de vedere nutritiv, datorita prezentei surselor de carbon si de energie,sarurilor minerale, vitaminelor unui continut de apa libera de 67 71%.La fabricarea preparatelor din carne se foloseste carnea tocata, care poate prezenta o anumita contaminarebacteriana.Dintre materiile auxiliare, o sursa importanta de microorganisme o prezinta sarea care aduce in compozitie bacteriisporulate, bacterii tolerante la sare, inclusiv drojdii halotolerante. Cu cat sarea este mai purificata si se eliminacompoonentele anorganice ale solului, nr microorganismelor este mai restrans. Condimentele desi se adauga incantitati mici, au o incarcatura microbiologica foarte mare, mai ales in cazul plantelor aromatice care se incarca cumicrooganisme in timpul cresterii.

Microbiologia cerealelor Cerealele, in momentul recoltarii, contin o microbiota bogata si heterogena alcatuita din microorganisme aparute lasuprafata boabelor in timpul cresterii, formarii si maturarii bobului si in perioada de recoltare.Din punct de calitativ, in functie de provenienta, microbiota cerealelor poate fi reprezentata de doua grupe demicroorganisme:microbiota "de camp" care include microorganisme alipite in cursul coacerii;microbiota "de depozit", care include microorganisme alipite la transport si pastrare.Din punct de vedere cantitativ, numarul de microorganisme/g boabe este foarte variat, si in general, nr de spori demucegaiuri, chiar pe boabe de f buna calitate, ajunge la 100-1000*g-1 iar nr de bacterii actinomicete, la 102-105*g-1,in functie de marimea boabelor Microorganisme utile sunt: drojdia responsabila pentru: fermentatia alocoolica a zaharului din faina, cresterea aluatului por ozitarea siaroma painii;- bacteriile lactice homosi heterofermentative introduse in aluat sub forma de culturi pure sau odata cufaina, responsabile de fermentatia lactica a glucidelor din aluat si de formarea substantelor de aroma;bacteriile propionice folosite in culturi starter, deoarece produc CO2 si de acid propionic cu efec tfungistatic, ce contribuie la conservarea mai buna a painii si la prevenirea mucegairii

Ciupercile otravitoare(intoxicatii)
Intoxicaiile cu ciuperci recoltate din flora spontan se produc din cauza nedeosebirii corecte a tipurilor de ciuperci ct i din cauza fenomenului de ncruciare cu spori, ntre ciupercile comestibile i cele otrvitoare. Substanele toxice coninute nu sunt neutralizate prin splare sau dac se cur nveliul exterior. Nici fierberea ciupercilor nu nltur efectul substanelor otrvitoare. ntr-un comunicat al Direciei de Sntate Public a judeului Cluj se precizeaz c nu exist antidot impotriva ciupercilor otrvitoare. Tratamentul se rezum la tratarea simptomelor. Simptomele intoxicaiilor cu ciuperci pot s apar dup o perioad de incubaie de 15 minute, pn la trei ore. n cazul unei perioade lungi de incubaie, simptomele intoxicrii apar dup cel puin 12 ore de la consumul ciupercilor. Intoxicaiile cu ciuperci se manifest prin scderea tensiunii arteriale, halucinaii, tulburri nervoase, salivaie abundent, dureri abdominale, greuri, vrsturi, tulburri gastrointestinale, micorarea pupilei, transpiraii, icter , hemoragii, afeciuni hepatice. ntr-o treime din cazuri, intoxicaiile cu ciuperci provoac moartea, se precizeaz n comunicatul DSP Cluj. Conform statisticilor existente la DSP Cluj, n mai i iunie patru copii i ase aduli din judeul Cluj au czut victime intoxicaiilor cu ciuperci. Toi au scpat cu via. Ciupercile pot fi comercializate doar n urmtoarele locuri: piee de desfacere en gros, piee i hale desemnate n acest scop de ctre autoritile locale, uniti comerciale a cror autorizaie de funcionare cuprinde i desfacerea ciupercilor sau n alte locuri desemnate n acest scop de ctre autoritile locale. Dar riscul apariiei intoxicaiilor din cauza ciupercilor persist i n aceste condiii. n ultimul timp, chiar culegtorii de ciuperci, care pretind c sunt buni cunosctori ai speciilor, recunosc c, la o atent examinare a ciupercilor culese nu mai au sigurana c acestea sunt comestibile. Pentru prevenirea incidentelor provocate de consumul de ciuperci de origine necontrolat, Direcia de Sntate Public a Judeului Cluj recomand: - consumul exclusiv de ciuperci de cultur, din cresctoriile autorizate i nu din flora spontan a pdurilor; - cumprarea ciupercilor numai din surse autorizate. Nu se recomand achiziionarea ciupercilor de la persoanele care le comercializeaz pe marginile de drum sau n locuri neautorizate; - persoanele care acuz simptome caracteristice intoxicaiilor cu ciuperci trebuie s se prezinte ct mai repede la Unitile de Primiri Urgene din spitale sau s se adreseze Serviciului de Ambulan

Microorganise patogene(microbi)
Majoritatea bolilor sunt date de infectia cu virusuri sau cu bacterii. Cateva exemple ar fi virusul gripal, virusurile hepatitice, HIV (virusul care da SIDA), HPV (virusul papiloma uman), bacterii ca streptococul, stafilococul, pneumococul, gonococul etc. Acestea se mai numesc microorganisme, germeni patogeni sau, popular, microbi.

Microbii se gasesc peste tot in mediul in care traim. In aer, in apa, pe haine, pe piele, pe obiectele pe care le folosim. Unii sunt periculosi pentru sanatatea noastra, altii nu. Impotriva

multor microbi organismul nostru a invatat sa lupte. De aceea, desi avem microbi pe noi, nu suntem bolnavi. Bacteriile sunt microorganisme formate dintr-o singura celula si un strat protector. Elee se inmultesc numai daca au la dispozitie un mediu propice, compus din substante organice cu care sa se hraneasca. Medii de acest fel se gasesc in resturi alimentare, gunoi, alimente, dar si in interiorul organismelor, moarte sau vii. Virusurile sunt microorganisme care pot trai si se pot inmulti numai daca intra intr-o celula dintrun organism viu. Ele se folosesc de resursele celulei in care au intrat pentru a-si perpetua specia. Prin inmultire, virusurile si bacteriile tind sa populeze intreg organismul, ele emit substante toxice si produc modificari grave si importante in corp, toate acestea ducand la boala. Boli cum ar fi: gripa, hepatitele, SIDA, bronsita, pneumonia, abcesele dentare, meningita, diareea, apendicita, cistita, sifilisul, peritonita etc., sunt boli rezultate in acest fel. Exista foarte multe specii de virusuri si bacterii, iar bolile pe care le dau ele sunt diverse, uneori vindecabile, alteori nu. Unele boli pot continua o viata intreaga, pot duce la complicatii grave, uneori la deces (de exemplu SIDA, hepatitele virale B si C, cancerul de col uterin provocat de virusul papiloma, sifilisul, unelemeningite si foarte multe altele).