Civilizaia japonez

Aezare geografic i topografie

Japonia este un arhipelag de 377.384 km, situat n nord-vestul Oceanului Paci ic, n dreptul coastei de est a continentului !siatic, ntin"andu-se n orma de arc pe o lungime de 3.8## km. $e%i are o supra a&' cam de o dat' si (um'tate c)t cea a *om)niei, ea avea o popula&ie de ++, milioane de locuitori in +-8#, deci de cinci ori mai mare dec)t cea a &'rii noastre, ceea ce ne arat' di eren&a de densitate a popula&iei dintre cele dou' &'ri. $e la nord la sud, Japonia se compune din urmatoare patru insule mari. /okkaido, /onshu, 0hikoku %i 12ushu, la care se adaug' peste +### de insule mici %i minuscule, multe din ele nelocuite. 0upra a&a &'rii este ormat' n propor&ie de peste 8#3 din mun&i st)nco%i %i mun&i mp'duri&i desp'r&i&i de v'i ad)nci croite de ape nvol4urate. 5acuri lucioase cu ape limpe"i %i c'deri de ape spectaculoase completea"' decorul acestor mun&i. !pro6imativ 78# de mun&i dep'%esc n'l&imea de 8### de metri, +,, sunt vulcani stin%i, iar ,7 sunt vulcani in activitate, ace%tia din urm' constituind sursa a numeroase i"voare termale olosite n scopuri medicale si de agreement. 9el mai nalt munte este vulcanul :u(i, numit :u(i-0am sau :u(i-;ama. Japone"ii l consider' un munte sacru %i iecare dintre ei are dorin&a ar"'toare de a-l urca m'car o dat' n via&', a%a cum orice mahomedan, visea"' s' ac' pelerina(ul la <eca. Japonia este o &ar' rumoas', dar s'rac' n resurse naturale, a%a nc)t principala ei surs' de 4og'&ie r'm)ne munca omului, a%a cum de alt el e6traordinara e6pansiune economic' a Japoniei a dovedit-o pe deplin. Japone"ii tr'iesc ntr-un mediu natural ce se mani est' prin enomene violente, cum sunt cutremurele, ocul, tr'"netul, inunda&iile %i tai unul. =i s-au deprins cu aceste calamit'&i ale arhipelagului nipon care ac parte din via&a lor.

Viaa spiritual
*eligia marii ma(orit'&i a poporului (apone" este 4udismul, introdus in Japonia in anul 738 din >ndia prin intermediul 9hinei si 9oreei. ?uda @inteleptulA, numire su4 care este desemnat in mod o4isnuit ondatorul acestei religii, considera ca renun&area la r'm)nt'rile si pl'cerile vie&ii era singurul mi(loc de a a(unge la nirvana, la starea mistic' de ericire presupus' a se reali"a prin contopirea su letului cu esen&a divin'. Bintoismul este un cult speci ic (apone" care const' in pream'rirea str'mo%ilor mp'ratului %i a str'mo%ilor propriei amilii. :iecare (apone" este %intoist. =l poate i, si este de cele mai multe ori, in acelasi timp si 4udist, sintoismul ne iind o religie, ci doar un cult. >n casele (apone"e se poate vedea altarul str'mo%ilor la loc de cinste pe o mo4il' ceva mai nalt' pe care, in (urul unor mici vase con&in)nd cateva 4oa4e de ore" sau o portocala, sunt reunite otogra iile str'mo%ilor %i urnele unerare ale celor morti in ultimul timp, care sunt p'strate pe altar un an, nainte de a i depuse la cimitir. >n Japonia e6ist' circa -7#.### de cre%tini, protestan&i %i catolici, cei dint)i ceva mai numero%i. =i sunt urma%ii (apone"ilor converti&i la protestantism de misionarii care i-au inso&it pe negustorii olande"i in sec. C>D si ai (apone"ilor care au trecut la catolicism dupa implantarea in sudul arhipelagului a ie"uitilor 0 antului :rancois de Cavier in +74-. 9on ucianismul introdus in Japonia la inceputul sec. D> din >ndia este un sistem ilo"o ic si un ansam4lu de precepte morale, care a e6ercitat o insemnata in luienta asupra (apone"ilor, in special inainte de ra"4oi.

Locuina japonez tradiional

5ocuinta (apone"a traditionala se deose4este undamental de locuintele din &'rile occidentale.Eu cuprinde camere destinate unei anumite utili"'riF hol, su ragerie , dormitorGci aceasi camera este utili"ata pentru necesitatile amiliale. $esp'r&iturile dintre camere F sho(i G sunt con ectionate dintr-o hartie speciala lipita pe cadre de lem oarte su4tiri si sunt mo4ile. Pardoseala se acopera cu un cadru de lemn de circa +7 cm umplut cu paie de ore" peste care se asea"a o impletitura din papura sau trestie tesuta oarte in , purtand denumirea de tatami. !ran(amentul interior al unei camere cuprinde . un alcov central F tokoG o deschi"atura spre e6terior Fun el de verand' acoperit'Gcare de o4icei da in gradin' FshoinG si in a&a c'ruia se a%ea"' eventual o masu&' pentru scris. Hoate persoanele care intr' in cas' , at)t cei care locuiesc in ea c)t %i str'inii se descal&' la intrare %i se incalt' cu ni%te %o%oni de cas' F "oriG cu care avansea"a spre in lungul unui coridor. 0tr'inul venit in vi"it' i%i scoate apoi %o%onii , indepartea"' sho(i-ul din ata camerei in care este asteptat, intra acolo in ciorapi si in genunchi , a%e"at pe c'lc)ie se inclin' p)n' la mi(loc salut)ndu-%i ga"da.

Condiia i rolul femeii n familie i societate

>n a ara casei , 4'r4atul are deplin' li4ertate.5a s )r%itul "ilei de munc' el intr' singur in 4arul sau clu4ul pe care il recventea"' in mod o4i%nuit pentru a se destinde pu&in inainte de a reveni acasa. :emeia, are gri(' de cas', pregate%te masa , cre%te copiii %i este ultima care m'n)nc' dup' ce to&i ceilal&i s-au s'turat.Pentru a-i marca po"i&ia in erioar', tradi&ia cere ca ea s' mearg' nu al'turi de so&, ci la c)&iva pa%i in spatele lui. 0o&ia este gestionara 4ugetului amilial. 0o&ul i pred' ca%tigul iar so&ia i restituie "ilnic o mic' sum' de 4ani pentru cheltuielile lui personale in care este cuprins' si cosuma&ia lui la 4ar.

Aranjamentul florilor (Ike ana!

!ran(amentul lorilor, numit ike4ana, este in Japonia o art' loral'. Peste 3## de %coli propag' regulile de aran(are a unui 4uchet de lori potrivit tradi&iei. Inul din cei mai cele4ri mae%tri de ike4ana este 0o u Heshigahara, cunoscut in toat' lumea. :avoarea de care se 4ucur' ike4ana in societatea (apone"' se e6plic' prin pre erin&a ancestral' a niponilor a&' de ceea ce ei numesc ur2 no oso4i, arta de a tr'i, estetica vie&ii. >ke4ana %i gase%te locul ei iresc n casa (apone"', n acel col& numit tokonoma. !rta aran(amentului loral se caracteri"ea"' prin sim4olismul ei, iar una din temele de 4a"' este evocarea scurgerii timpului, de unde regula c' orice 4uchet de lori tre4uie sa sugere"e epoca la care se re er', se"onul n care este ntocmit %i ideea continuit'&ii cre%terii elementelor vegetale. !st elB trecutul este sim4oli"at prin lori larg deschise, ructe seci, run"e ng'l4eniteJ pre"entul, prin lori ntredeschise, run"e pline de vitalitateJ iar viitorul prin muguri care evoc' cre%terea, de"voltarea lor. Kn ce prive%te tipul aran(amentului. prim'vara reclam' un aran(ament 4ogat, vigurosJ toamna un aran(ament mai r's iratJ iar iarna un aran(ament cu nuan&e de triste&e. :lorile pre erate sunt cele care cresc n gr'dini %i pe c)mp n perioada n care se ace 4uchetul. 0e utili"ea"' rar lorile complet deschise, c'ci ele se usuc' u%or %i mor cur)nd, pre er)ndu-se mugurii a4ia m4o4oci&i. >deea de"volt'rii vie&ii %i a vitalit'&ii este primordial' n arta (apone"' su4 toate ormele ei, deci %i n arta loral'. 0pre deose4ire de Occident, unde se pune mai mult pre pe cantitatea lorilor complet deschide, des'v)rite, (apone"ii, plec)nd de la linia compo"iiei, au per ecionat arta lor n sensul c' tulpinile, ml'diele, ramurile, run"ele, ructele s' igure"e i ele ntr-un 4uchet, al'turi de lori, i s' ie tot aa de preuite ca i acestea. In prover4 (apone" spune. Cerul i pmntul sunt flori Cum sunt zeii i Buddha Pe cnd sufletul acestor flori Triete n nsui inima omului.

9onceptul de 4a"' al artei lorale (apone"e este triplul s'u sim4olism. 9erul, Omul i P'm)ntul, constituind cadrul n care se nserea"' orice aran(ament loral. 5inia cea mai important' este tulpina care sim4oli"ea"' 9erul, numit' Lprimar'M sau shin. =a este a6a oric'rui aran(ament loral. !l'turi de ea se aran(ea"' tulpina Lsecundar'M sau soe, care sim4oli"ea"' Omul. 5ungimea ei nu dep'ete dou' treimi din lungimea liniei LprimareM i se nclin' uor c'tre aceasta. Hulpina Lteriar'M sau bikoe, sim4oli"ea"' p'm)ntul, este cea mai scurt' i st' n aa 4a"elor primelor dou' tulpini. Hoate trei tulpinile sunt solid i6ate pe un suport, ast el nc)t s' dea impresia c' pornesc din acelai trunchi. Pentru a n4og' i 4uchetul se pot ad'uga i alte lori. Prospeimea lorilor se p'strea"' prin procedee i"ice i chimice. 9el mai simplu este procedeul mizukiri, care const' n t'ierea tulpinilor n ap' spre a evita e6punerea la aer a e6tremit' ii t'iate, apt care ar micora capacitatea de a4sor4ie a apei. O metod' e icace i oarte simpl' este recarea cap'tului tulpinii cu puin' sare. Kn orice aran(ament loral cum'rul ramurilor sau al ml'di elor tre4uie s' ie nepereche, c'ci se crede c' aceste numere sunt aduc'toare de noroc. !numite numere sunt evitate, iar num'rul patru nl'turat peste tot, ca purt'tor de ghinion. Japone"ii ntocmesc i calendare lorale, n care iecare lun' este nsoit' de o otogra ie mare, n culori, a 4uchetului de lori corespun"'tor lunii respective. 0e succed ast el otogra ii de splendide 4uchete de lori ingenios aran(ate n di erite vase i recipiente, com4inaii de-a dreptul armonioase. camelii cu r'murele de pin i lori de calicant ntr-un vas al4 de ceramic' @ianuarieA, "arnacadele s'l4atice cu ramuri de gutui de Japonia ntr-un recipient n orm' de LIM @ e4ruarieAJ ramuri de piersic n loare cu lori de Lpecetea lui 0olomonM i de v'lul miresei n trei recipiente pentagonale @martieAJ ramuri de cire n loare cu st)n(eni i erig' ntr-un recipient shigraki @aprilieAJ un splendid 4u(or cu r'murele de cununie i gimnaster ntr-un recipient de ceramic' @maiAJ ramuri de castan cu capsule de 4um4ac i lori de carpen ntr-un recipient de ante"ie @iunieAJ loare de lotus cu run"e ntr-un recipient rectangular @iuliaAJ orhidee i doracena ntr-un paner de ceramic' @augustAJ lori de ger4era cu ramuri i ructe de castan ntr-un vas de ceramic' @septem4rieAJ lori i run"e de ciclamen i celastru ntr-un recipient de stil modern @noiem4rieAJ lori de orhidee cu r'murele de pin ntr-o compotier' al4' de sticl' @decem4rieA. !ran(amentele acestor 4uchete sunt opera renumitelor coli de ike4ana. 1o-r2u, >keno4o, Oharar2u, 0ogetsu-r2u.

Ceremonia ceaiului (C"A#$%&!

9onsumul de ceai este oarte raspandit in Japonia. ! ost introdus din 9hina in sec D>>, iar ceaiul verde su4 orma de pul4ere a inceput sa ie importat, tot din 9hina, catre s arsitul sec C>>. :olosit mai intai ca remediu, el era utili"at ca 4autura de preotii sectei 4udiste "en spre a putea re"ista tre(i in timpul lungilor lor meditatii. 0u4 in luienta ormalismului caracteristic vietii "ilnice a samurailor, au aparul anumite reguli si proceduri pentru servirea ceaiului, cu timpul

devening o adevarata ceremonie. ?a"ele acesteia au ost puse de <urata Juko su4 denumirea de chano uJ un secol mai tar"iu, Hake Jo-o a ormulat principiile acesteia, iar preotul 4udist Nen 0en *ik2u i-a dat orma actual'. $upa moartea sa, au ap'rut %coli de chano u care respectau esen&a ceremoniei. 9eremonia ceaiului a indeplinit un rol important in viata artistica a poporului (apone", in luientand printr-o serie de elemente de"voltarea arhitecturii, a artei amena(arii gradinilor, a ceramicii, a artelor lorale. Pe de alta parte, ceremonia ceaiului a in luientat undamental de"voltarea manierelor de comportare. $e aceea, etele iau lectii de chano u inainte de casatorie, pentru a-si cultiva echili4rul si ra inamentul. 9eremonia ceaiului se des asoara in cele mai 4une condi&ii intr-un pavilion anume construit intr-un colt al gradinii, care cuprinde o camera pentru servitul ceaiului si un o iciu. >nsa cum nu toate persoanele dispun de o gradina corespun"atoare, ceremonia se des asoara intr-o anumita camera a locuintei, destinata acestui scop. >n oca"iile solemne, 4ar4atii si emeile poarta un kimono de matase, impodo4it cu unul pana la trei 4la"oane amiliale. 9eremonia ceaiului dispune de 4 momente. +.!ervirea unei mici gustari. >nvitatii, de o4icei in numar de 7, se aduna in sala de asteptare, de unde ga"da ii conduce la camera de servire a ceaiului. >n camera de ceai, cu evantaiul inchis, tinut in ata, invitatii ingenunchea"a in dreptul alcovului si se inclina respectuos. $upa o conversatie de rigoare, se serveste invitatilor o mica gustare si pra(ituri. 8.Pauza. 5a rugamintile ga"dei, invitatii se retrag si se asea"a pe o 4anca a lata in imediata apropiere a camerei de servire a ceaiului. 3.Prepararea si servirea ceaiului. >nvitatii, au"ind 7 sau 7 4atai ale gongului agatat in apropierea camerei de ceai, se spala pe maini si intra in camera. Oa"da se retrage un moment, revine cu o cutie de pra(ituri si o asea"a in ata principalului invitat. !poi pune pul4erea de ceai, calculata la 3 lingurite de iecare invitat, in castronas, toarna un polonic de apa ier4inte peste pul4ere si 4ate amestecul cu o pensula de 4am4us pana cand acesta se ingroasa si seamana cu un pire de ma"are verde. 9eaiul este pregatit. >nvitatul principal se apropie in genunchi, ia castronasul, se inclina in ata celorlalti si 4ea o inghititura, lauda gestul ceaiului, mai 4ea cateva inghitituri, sterge marginea castronasului pe unde a 4aut cu o hartie speciala si trece castronasul altui invitat, iar ceilalti procedea"a in continuare in acelasi mod. 4. !ervirea ceaiului. :iecare invitat tre4uie sa-si 4ea tot castronasul si sa curete partea atinsa cu 4u"ele sale cu hartiuta speciala. $upa servirea ceaiului, ga"da se inclina in ata oaspetilor pentru a marca ast el ncheierea ceremoniei %i conduce pe invita&i spre ie%ire. 9eremonia n ntregul ei durea"a circa 4 ore. 0pre deose4ire de ceai, a c'rui servire comport' o ceremonie comple6', greu de n&eles pentru noi, dar oarte apreciat' de (apone"i, ca eaua nu este r'sp)ndit' n aceast' &ar'. 0itua&ia se reg'se%te n multe alte &'ri orientale, unde ceaiul chine"esc se 4ea n mari cantit'&i, chiar dac' nu e6ist' o ceremonie a servirii lui.

'(eiele
Ohei%ele nu sunt, cum se crede eronat uneori, emei de moravuri u%oare. =le sunt emei special instruite care e6ercit' po esiunea speci ic (apone"a de a &ine companie 4'r4a&ilor in momentele lor de destindere, prin conversatie, cant sau dans. >nstructia pt o viitoare gheisa incepe de la varsta de sapte- opt ani si durea"a in (ur de opt ani, timp in care etele invata la anumiti maestri declamatia, cantul, unele instrumente mu"icale traditionala, dansul, arta aran(amentului loral cunoscut drept ike4ana, ritualul ceremoniei ceaiului, regulilie etichetei, cum sa se comporte in societate, elul cum sa intretina o conversatie interesanta, variata si placuta, ceea ce implica o suna de cunostinte si, treptat, pe masura ce avansea"a, cum sa tina compania 4ar4atilor si sa-i distre"e prin gingasia lor, prin convesatie, prin declamare, cant, mu"ica sau dans. =ste o pro esiune intalinita numai in Japonia neavand corespondent in alte civili"atii. =6ista in Japonia un numar important de scoi ce pregatesc etele pentru aceasta pro esiune. Oheisele sunt im4racate in rumoase kimonouri cu 4riu lat si unda 4ogata la spate. Poarta o coa ura inalta, cu coc, i6ata cu mai multe ace de di erite orme, si tin totdeauna in mina un evantai pe care il manuiesc cu multa gratie.Oheisele isi des asoara activitatea in cadrul caselor de gheise, precum si in clu4uri, restaurante, 4aruri, care le solicita prin intermediul caselor de gheise din apropiere. <ulte din aceste emei sunt casatorite si au copii. Pentru compania tinuta clientilor, ele primesc o remuneratie sta4ila dupa un tari , destul de ridicat, calculat pe unitate de timp. 0e spune ca in saloanele unor renumite case de gheise s-au pus la cale intaliniri si intelegeri politice, acordur intre oameni de a aceri, care s-au 4ucurat totdeauna de cea mai desavirsita discretie. 0unt si ca"uri cand gheise talentate au a(uns artiste de teatru sau cinema. tre4uie acuta insa o demarcatie neata intre adevaratele gheise si emeile care se dau drept gheise dar nu au nici instructiunea corespun"atoarea, nici comportarea ce le caracteri"ea"' pe cele dint)i.

?i4liogra ie. !urelian >ona%cu- LO c'l'torie n JaponiaM *eali"at de. 9onstantin *odica- !ndreea 0t)ng' !namaria- !ndreea ?ucur Heodora =nache 0a4in ?u(oiu !ndra Prlog !le6andra