Produsul turistic

n literatura de specialitate exista o multitudine de definitii elaborate de specialisti romni si straini. Jost Krippendorf defineste produsul turisticdrept un manunchi de elemente materiale si nemateriale ofrerite spre consum si care ar trebui sa-l satisfaca pe cumparator. G. Tocquer si M. ins definesc produsul turistic drept un ansamblu de elemente tan!ibile si intan!ibile care aduc satisfactii unui sau mai multor clienti . "icolescu #u!eniu defineste produsul turistic drept o $mbinare de bunuri personale si ser%icii &prestatii personale' oferite de personalul din acti%itatile turistice si cele adiacente( care punnd $n %aloare elementele patrimoniului turistic si ale infrastructurii turistice si folosind a%anta)ele create de infrastuctura !enerala a tarii sau a *onei respecti%e si de cadrul international( urmaresc satisfacerea unor moti%atii specifice si !enerale ale consumatorilor turistici. +. ,na- considera ca produsul turistic poate fi definit drept un asamblu de ser%icii si de facilitati care se materiali*ea*a $n ambianta specifica a factorilor naturali si artificiali de atractie si a amena)arilor turistice create( care repre*inta elemente componente ale ofertei turistice si pot exercita o forta po*iti%a de atractie asupra turistilor. Trebuie sa se faca urmatoarea distinctie atunci cnd se %orbeste de produsul turistic. a' .rodusul turistic indi%idual sau specific &de exemplu( o locatie de turism rural sau o $ntreprindere de acti%itati de recreere'/ b' .rodusul turistic total( care este combinarea di%erselor produse turistice specifice &de exemplu( turismul rural cu resurse turistice $n *ona( cu di%erse oferte de ca*are si acti%itati de recreere'/ .rodusul turistic este re*ultatul asocierilor dintre resurse &patrimoniu' si ser%icii/ resursele %or lua formele diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestarii de ser%icii specifice. #xperienta mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic %aloros nu $nseamna automat si un turism de*%oltat( ca resurse de exceptie ramn $n afara circuitului economic( $n absenta ser%iciilor care sa le puna $n %aloare( sa le faca accesibile turistilor. Totodata( tari cu potential turistic relati% redus( au a)uns la un $nalt !rad de de*%oltare turistica datorita in%estitiilor $n domeniul ser%iciilor. .rodusul turistic repre*inta un asamblu de bunuri si ser%icii cu caracter etero!en oferite $ntrun cadru natural si antropic deosebit( a%nd rolul de a recrea( destinde sau satisface ne%oi culturale( reli!ioase( sporti%e s.a. 0n produs turistic poate $n!loba patru tipuri de ser%icii si anume1 de transport( ca*are( alimentatie publica si a!rement. 2!rementul repre*inta un element indispensabil fara de care celelalte tipuri de ser%icii ies din sfera de cuprindere a turismului .

3i*itarea oricarei destinatii turistice rurale implica combinarea diferite lor componente ca1 transportul( ca*area( atractiile si utili*area di%erselor ser%icii. 2stfel( partile care alcatuiesc produsul turism rural pot fi structurate $n resurse turistice( acti%itati( ca*are si ser%icii. .rodusul $n turism rural

4esursele turistice sunt materia prima la care trebuie sa se adau!e ser%iciile. 2ceste ser%icii pot fi de ba*a( ca restaurantul si ca*area( sau suplimentare( acelea care $ncon)oara ser%iciile de ba*a si le confera caracter si calitate. n afara ser%iciilor( trebuie sa se mai mentione*e acti%itatile suplimentare( pentru a stabili dupa aceea strate!ia de comerciali*are. 55.6. 4esurse turistice n studiul resurselor trebuie sa se aiba $n %edere daca acestea sunt resurse pasi%e( unde turistul este un simplu spectator( sau acti%e( unde turistul poate participa( reali*nd acti%itati( deoarece infrastructurile sau mediul $ncon)urator o permit. .rintre resursele pasi%e se numara resursele naturale( patrimoniul istoricoartistic si manifestarile culturale. 4esursele acti%e cuprind acti%itatile sporti%e( socioculturale( participarea la acti%itatile obisnuite din spatiul rural etc.

4esurse pasi%e

n continutul notiunii de turism intra o !ama lar!a de ser%icii &ca*are( a!rement( transport( schimb %alutar' din domenii bine conturate( mult diferite $ntre ele( de cele mai multe ori cu or!ani*are distincta att $n economia tarii noastre( ct si a altor tari cu %ocatie turistica. ,fera prestatorilor de ser%icii $n turism se caracteri*ea*a prin dinamism( mobilitate( capacitatea de adaptare la exi!entele fiecarui consumator turist( ser%iciile a%nd o contributie deosebita $n acest proces. 2stfel( cuprinderea de noi acti%itati de tipul prestatiilor se concreti*ea*a $ntro sfera noua( asocierea lor diferita echi%alea*a cu sporirea !radului de %arietate a acesteia sau repre*inta una din modalitatile de particulari*are la ni%el de !rup sau chiar de indi%iduali*are a actiunilor. 7e aici re*ulta ca ser%iciile se do%edesc a fi( $ntr-un anumit sens( componenta dominanta sau determinanta a ofertei turistice( partea %ariabila a complexului de acti%itati( elementul diamic( iar caracteristicile acestora se re!asesc $n forme specifice( $n $ntrea!a acti%itate turistica. 55.8. 2cti%itati 2cti%itatile turistice sunt un factor de prima clasa pentru atra!erea turistilor. n mediul rural( acestea se caracteri*ea*a prin prote)area mediului $ncon)urator( natural si social si prin faptul ca se ba*ea*a pe resursele naturale si culturale existente $n mod concret $n ti nutul respecti%. n !eneral( trebuie sa se faca distinctie $ntre acti%itatile care se desfasoara $n interiorul locatiei si cele din exterior. n interiorul casei %iata trebuie sa fie acti%a. + locatie de turism rural nu trebuie sa fie un loc numai pentru a te odihni $n pat( ci trebuie sa fie amena)ata sau pre!atita pentru ca turistul sa reali*e*e di%erse acti%itati( )ocuri de masa( lectura( concerte( de!ustari de produse tipice( expo*itii( cursuri de pictura( restaurari de mobilier etc. .e de alta parte( turismul rural este o forma de con%ietuire cu ecosistemul nostru. 7e aceea( exista multe acti%itati pe care le poate desfasura turistul si $n exteriorul locatiei( care $i %or permite un contact cu peisa)ul natural si cultural ai locului de destinatie. #xista acti%itati cunoscute si altele pe care le pot crea locatiile $nsele( dar totdeauna trebuie sa fie participati%e &plimbari( sporturi de a%entura( calarie( acti%itatile a!ricole si *ootehnice( plimbari $n 3

munti etc.'. Tinnd seama de resursele pe care se ba*ea*a fiecare acti%itate sau de mediul $n care se desfasoara( exista acti%itati ac%atice &$not( canota)( pescuit( %ele( 9indsurf( scufundari'( acti%itati terestre &plimbari pe poteci( escaladari( tre--in!( sanius( schi( calarie( ciclism( %natoare etc.'( acti%itati aeronautice &deltaplan( parapanta etc.' si alte acti%itati ba*ate pe %alorile naturale &itinerare ecolo!ice( centre de interpretare( cursuri $n natura etc.' sau pe cultura si obiceiuri &trasee !astronomice( ruta de arhitectura populara( trasee istoricoartistice etc.'.

5.:. ;a*are 0nul din ser%iciile de ba*a care asi!ura existenta si eficienta turismului este ca*area. .entru a oferi ser%icii de ca*are $n mediul rural se pot construi hoteluri( case de oaspeti sau case rurale. .entru a construi este ne%oie de bani si de o afluenta re!ulata de turisti $n scopul de a asi!ura returnarea in%estitiei. 2ceasta alternati%a nu este $ntotdeauna la $ndemna oricarui locuitor sau persoana care doreste sa in%esteasca $ntr-o potentiala destinatie $n care( $ntr-o proportie de 6<<=( sunt $ntreprin*atori cu $ntreprinderi mici. + alta alternati%a mai comoda si mai practica este reno%area( amena)area sau reamena)area unei case amplasate la tara( conser%nd structura traditionala autohtona a comunitatii unde este situata. .oate fi o casa pe care proprietarii au construit-o pentru a satisface ne%oia de locuinta familiala( o locuinta cu utili*are multipla pentru a $mpartii acti%itati a!ricole si de crestere a %itelor etc. aceasta este o alternati%a %iabila( $nsa presupune mai multi factori1 - 2mplasare strate!ica/ - 5nteractiunea cu resursele naturale-culturale/ - ,a ofere turistilor oportunitatea de a se bucura de frumusetea( natura si cultura locala. .rincipalele solutii pentru o locatie $n mediul rural sunt inte!rarea sa $n mediul $ncon)urator si functionalitatea. #ste important sa se tina cont de amplasarea locatiei( de tipul constructiei( apropiindu-

se ct mai mult posibil de arhitectura *o nei( de desi!n-ul interior( de caile de acces( de tipul de !a*duire &ca*are( ca*are si de)un( demipensiune sau pensiune completa' si de restaurant. .lanificarea acti%itatii de turism implica si recuperarea desi!n-ului ori!inal al locuintelor &!rin*i de lemn( ti!le de lut ars etc.' si( de asemenea( a desi!n-ului interior al casei. >erestrele si usile trebuie sa fie astfel orientate( $nct peisa)ul si resursele $mpre)urimilor sa fie %a*ute $n prim plan. "u trebuie uitat ca peisa)ul este una din principalele atractii pentru turisti. + locatie rurala are diferite caracteristici care o deosebesc de locatiile urbane. .astrarea detaliilor( a desi!n-ului interior corespun*ator *onei( folosirea structurilor de)a existente etc. sunt conditii obli!atorii pentru ca turistul sa fie satisfacut. 7aca exista mai multe $ncaperi( este important ca fiecare dintre ele sa fie decorata diferit( cu produse si materiale le!ate de %iata rurala &mese de lemn rustice( semineuri etc.'. Toate acestea trebuie completate de o atentie personali*ata din partea proprietarilor. ?ocatia rurala trebuie sa fie un loc placut de odihna si reali*are a anumitor acti%itati. Trebuie sa fie un loc de refacere a ener!iei sau de schimbare a acti%itatii( dupa efectuarea unei plimbari sau a unui traseu cultural sau ecoturistic. ;aracteristicile pe care trebuie sa le aiba o locatie rurala sunt numeroase( deoarece repre*inta locuri care se deosebesc de camerele dintr-un hotel traditional. 4ealitatea unui proprietar de locatie rurala este diferita de cea a unui $ntreprin*ator traditional( iar daca are oca*ia sa po%esteasca $ntmplari si fapte rele%ante referitoare la locul respecti%( trebuie sa o faca. 4elatia turist @ $ntreprin*ator trebuie sa fie dinamica. .entru a defini produsul de ba*a sau tan!ibil al unei locatii rurale &ca*are sau un pat unde sa doarma' si posibilitatile de a mari %aloarea acestui produs( trebuie sa se tina seama de se!mentul de piata caruia i se adresea*a locatia( cu scopul de a desemna produsul de ba*a si cel $mbunatatit( $n functie de beneficiile de ba*a cautate de client( $nct sa sporeasca atracti%itatea ca*arii. n ca*ul locuintelor rurale( o ciocolata $n camera( un buchet de flori nemuritoare sau proaspat culese( carti de lectura pri%ind *ona( puse la dispo*itia clientului( articole de baie $n ambala)e rustice etc. constituie detalii $n ceea ce pri%este produsul $mbunatatit. 3aloarea produsului %a creste daca personalul are !ri)a sa nu faca *!omot pentru a nu perturba linistea clientilor si daca exista acti%itati de animatie si di%ertisment. .e de alta parte( accesibilitatea si semnali*area locatiei( piscinei( !radinilor sunt elemente exterioare locatiei care %or spori( de asemenea( %aloarea acesteia. n afara de toate aceste elemente tan!ibile( amabilitatea personalului( calitatea ser%iciilor( atentia personali*ata si !estionarea corecta a timpilor de asteptare $n restaurant( atmosfera( ambientul( ima!inea produsului si $ntreprinderea constituie( de asemenea( aspecte esentiale ale produsului $mbunatatit. ,i( bine$nteles( o %aloare suplimentara este data de cunoasterea de catre proprietarii de locatii de turism rural a *onei $n care sunt situate( pentru a putea su!era excursii( %i*ite( restaurante etc.

4entabilitatea unei locatii de turism rural depinde de tipul si locul unde este situata aceasta locatie &aproape de munti( de coasta sau de parcurile naturale'. #xpertii din acest sector semnalea*a ca in%estitia reali*ata se paote recupera $n aproximati% 6< ani. n !eneral( locatiile de turism rural sunt situate $n sate si sunt cladiri cu o tipolo!ie arhitectonica proprie *onei $n care sunt amplasate. .rincipalele forme de ca*are sunt1 - hanurile rurale/ - case rurale de %acanta/ - camere de oaspeti/ - campin!ul rural &$n proprietati' - case taranesti - manastirile/ - satele recuperate( - cabanele turistice( - fermele-scoala( - adaposturile etc. 55.A. 2lte ser%icii .e ln!a ser%iciile de ba*a( ca transport( ca*are si restaurant( existenta ser%iciilor suplimentare( ca informare( ser%icii sanitare( bancare( acti%itati sporti%e si sicio-culturale etc. maresc randamentul de functionare a turismului $ntr-o anumita *ona.

4estaurantul este un proces care implica pre!atirea( pre*entarea si ser%irea de mncaruri si care poate fi oferit inte!ral $n locatia rurala sau independent de acesta. n restaurantul rural( utili*area produselor autohtone %a da o %aloare suplimentara ofertei turistice si %a contribui la promo%area traditiilor le!ate de arta culinara specifice *onei. 2rti*anatul( plantele medicinale( mierea si produsele proprii ale tinutului pot contribui la cresterea %eniturilor care pro%in din comerciali*area altor produse si a ofertei de ca*are. n plus( foarte importanta este buna comunicare a *onelor turistice( cu sosele bine semnali*ate si( $n acest sens( proprietarii de locatii si $ntreprinderile de acti%itati trebuie sa colabore*e cu unitatile publice pentru a facilita a)un!erea turistilor la destinatie( folosind o semnali*are adec%ata( bine pusa $n e%identa si adaptata la mediul $ncon)urator. n definiti%( o data anali*ate toate componentele ofertei de turism rural( se poate conclu*iona ca modelul care o defineste pe aceasta ar fi cel pre*entat $n urmatorul tabel1