SInCLCGIA SN1|II: SLMINAk

Lector unlv. : 8odlca antelle

SLM 1:
SN1A1LA ]I 8CALA CA SI1uA|II LxIS1LN|IALL
Crgan|ta|a Mond|a| a Snt|| dellne;te sntatea ca ,stote Je b|oe ps|b|c,
somot|c ,| soc|ol o |oJ|v|Julu| " ;l arat c ,Je(|oeteo cele| mo| buoe stt| Je sotote Je cote
este copob|l petsoooo umoo este uo Jtept fuoJomeotol ol omulu| ".
nert||ch conslder c exlst trei dimensiuni o/e snt}ii :
- absen(a bolll,
- o constltu(le genetlc bun,
- o stare de echlllbru a organlsmulul, dat de capaclt atea de adaptare a
lndlvldulul la tot ceea ce (lne de medlul su de vla(.
Marc La|onde conslder c exlst potru foctori oi snt}ii :
- bio/oqio umon: mo;tenlrea genetlc, procesele de maturlzare, imbtrnlre,
tulburrlle cronlce, degeneratlve, gerlatr lce.
- mediu/: apa potabll, medlcamentele, poluarea atmoslerel, salubrlzarea, boll
transmlslblle, schlmbrl soclale raplde.
- sti/u/ de vio}: hrana, actlvlt(lle llzlce, sedentarlsm, tabaglsm, alcoollsm.
- orqonitoreo osisten}ei medico/e.
rlmll trel lactorl constltule cauzele imbolnvlrllor, lar cel de -al patrulea lactor este
centrat pe resursele necesare pentru men(lnerea snt(ll.
8|o|og|c, sntatea reprezlnt starea unul organlsm neatlns de boal, in care toate
organele, aparatele ;l slstemele lunc(l oneaz normal.
s|ho|og|c, sntatea reprezlnt armonla dlntre comportamentul cotldlan ;l valorlle
lundamentale ale vle(ll, aslmllate de lndlvld.
uln punct de vedere soc|a|, sntatea este acea stare a organlsmulul, in care
capaclt(lle lndlvldulul sunt optlme, pentru ca persoana s-;l indepllneasc in mod adecvat
rolurlle soclale. La ar ll, decl, conlorm lul arsons (apud.Gorgos, 1984), capacltatea optlm a
unul lndlvld de a indepllnl ellclent rolurlle ;l sarclnlle pentru care a lost soclallzat.
concep(la despre sntate este condl(lonat soclal. N.W|||ard allrma c ,5oc|etoteo
este ceo cote Jec|Je Joc uo om este oebuo sou qeo|ol ".
Att blologlc, ct ;l soclal, sntatea reprezlnt nu att un scop in slne, ct un ml[loc
pentru o exlsten( plenar, o lorm optlm pentru a duce o vla( rodnlc ;l creatoare.
Sntatea reprezlnt capacltatea de:
a muncl productlv,
a lubl,
a se preocupa de soarta celorlal(l,
a avea in propor(le rezonabll autonomle personal.
ato|ogu| dellne;te sototeo ca o stote Je |oteqt|tote a organlsmulul. C||n|c|anu|
dellne;te sototeo ca l|ps Je s|mptome. entru o persoan bo|nav, sntatea este o
stote Je b|eo-ette".
Down|e (1992) vorbe;te despre sntatea pot|t|v, care are 2 componente:
1. 8unstoreo fitic, psibic yi socio/,
2. litness - lorma llzlc optlm, cu cel 4 S (engl.):
a) Strenght - lor( llzlc,
b) Stam|na - vlgoare (rezlsten( llzlc),
c) Supp|eness - suple(e llzlc,
d) Sk|||s - indemnare (abllltate) llzlc.
e dlrec(la sugerat de dellnl(la CMS, sntatea m|nta| este parte lntegrant a
snt(ll la modul general. con(lnutul conceptulul de sntate m|nta| este determlnat de
calltatea raporturllor personalltate -medlu.
krapf (apud. Gorgos, 1984) arat c un lndlvld reac(loneaz in mod sntos dac, in
cursul dezvoltrll sale: a) se dovede;te capabll s se adapteze in mod llexlbll la sltua(llle
conlllctuale, b) este capabll s suporte lrustrrlle ;l anxletatea consecutlv acestora.
Starea de sntate inseamn mal mult dect absen(a bolll. Sntatea trebule
apreclat in lunc(le de medlul ;l de lstorla lndlvldulul, ca o rezultant a lor(elor contrarll,
lllnd necesar s (lnem seama nu numal de caracterul pozltlv ;l negatlv al acestela, cl ;l de
dlrec(la in raport cu oblectlvele de vlltor.
L|||s | Druyden prezlnt 13 cr|ter|| a|e snt|| menta|e:
- con;tlln(a clar a lnteresulul personal,
- con;tlln(a llmpede a lnteresulul soclal,
- autoorlentarea in vla(,
- nlvel inalt de toleran( a lrustrrll,
- acceptarea lncertltudlnll ;l capacltatea de a[ustare la lncertltudlne,
- anga[area in actlvltatea creatoare,
- gndlre ;tlln(lllc, reallst ;l oblectlv,
- auto-acceptare,
- anga[are moderat ;l prudent in actlvlt(l rlscante,
- reallsm ;l gndlre antl -utoplc,
- asumarea responsablllt(ll pentru tulburrlle emo(lonale proprll,
- llexlbllltatea in gndlre ;l ac(lune,
- imblnarea plcerllor lmedlate cu cele de perspectlv.
A.n.Mas|ow (apud.Iamandescu) dellne;te sntatea menta| in termenl de
,petsoool|tote outoteol|zot", avnd ca ttstut|:
- orlentare reallst in vla(,
- se accept pe slne, pe al(ll ;l lumea incon[urtoare,
- grad inalt de spontaneltate,
- este centrat pe probleme ;l nu pe trlrlle sublectulul,
- atltudlne de deta;are ;l nevole de lntlmltate,
- autonomle ;l lndependen(,
- apreclere elastlc a oamenllor ;l lucrurllor, llpsa stereotlplllor,
- experlen(e splrltuale sau mlstlce prolunde, nu neaprat rellgloase,
- lnterese soclale puternlce,
- rela(ll alectlve lntlme cu pu(lne persoane, ;l nu superllclale cu multe persoane,
- atltudlnl ;l valorl democratlce,
- nu conlund ml[loacele cu scopurlle,
- slm(ul umorulul constructlv,
- poten(lal creator,
- opunere la conlormlsmul cultural,
- transcede medlul de vla(, nu se conlormeaz lul.
D.Lagache (apud.Gorgos, 1984) prezlnt cteva caracter|st|c| pr|nc|pa|e ale snt}ii
minto/e:
- capacltatea de a produce, de a tolera tenslunl sullclent de marl ;l de a le reduce
intr-o lorm satlslctoare pentru lndlvld,
- capacltatea de a organlza un plan de vla( care s permlt satlslacerea perlodlc ;l
armonloas a ma[orlt(ll nevollor ;l progresul ctre scopurlle cele mal indeprtate,
- capacltatea de adaptare a proprlllor asplra(ll la grup,
- capacltatea de a-;l adapta condulta la dllerlte modurl de rela(ll cu cellal(l lndlvlzl,
- capacltatea de ldentlllcare at t cu lor(ele conservatoare, ct ;l cu cele creatoare ale
soclet(ll.
W.8oehm (apud.Gorgos, 1984) conslder c sntatea mlntal este o condl(le de
lunc(lonalltate soclal, lmpus ;l acceptat de socletate, in scopul reallzrll unel allrmrl
personale.
Sntatea mlntal ocup locul cel mal lmportant in complexltatea llln(el umane, lllnd
lundamentul ;l esen(a condl(lel umane, echlllbrul el.
ceea ce ml[loce;te trecerea de la starea de sntate la starea de boal este modu| de
v|a ;l st||u| de v|a al lndlvldulul.
Modu| de v|a dellne;te e|emente|e ob|ect|ve a|e tra|u|u| , condl(llle materlale,
economlce ;l soclale ale vle(ll oamenllor. Aceste elemente ar ll:
natura muncll ;l durata el,
educa(la, callllcarea proleslonal ;l acceslbllltatea sublectulul la acestea,
rezlden(a ;l clrcula(la (tlmpul alectat deplasrll intre cele dou ;l
ml[loacele de locomo(le),
loculn(a ( m
2
/persoan) ;l echlpamentul acestela (gradul de conlort),
condl(ll de lglen ;l aslsten( sanltar (acceslbllltatea lor),
ml[loace de comunlcare,
lnlorma(le ;l cultur,
tlmpul llber (durat, loloslre).
La aceste elemente loarte oblectlve, se adaug, in cadrul modulul de vla(, slstemul
tradl(lllor, oblcelurllor, moralel, conllgura(lel proleslonale a popula(lel.
Modul de vla( este produsul unel lstorll, al unel culturl ;l tradl(ll. Crlce socletate are
un mod de vla( speclllc. Lx. soclet(l agrare, lndustrlale etc.
St||u| de v|a este aspectul sublectlv al modulul de vla(, adlc o strategle de vla(
pentru care lndlvldul opteaz ;l care orlenteaz toate manllestrlle sale partlculare. Stllul de
vla( are la baz anumlte credln(e, lmaglnl ;l reprezentrl ale lndlvldulul despre lume ;l vla(,
pe baza crora lndlvldul alege, se comport ;l lace op(lunl, care -l vor conduce la succes sau
la e;ec.
Stllul de vla( presupune declzll, ac(lunl ;l condl(ll de vla( care alecteaz sntatea
persoanel. Lxlst rlscurl autoasumate de persoan prlntr -un anumlt stll de vla(: tabaglsm,
abuz de drogurl, allmenta(le exceslv/subnutrl(le, conducere a uto lmprudent, sedentarlsm,
workahollc.
Stllul de vla( const dln comblna(ll ale unor practlcl ;l deprlnderl comportamentale
;l condl(ll de medlu ce rellect modul de vla(, lnlluen(at de antecedente lamlllale, condl(ll
culturale ;l soclo-economlce ale persoanel.
Stllul de vla( este tlpul de comportament repetltlv, habltual, condl(lonat de nlvelul
de cultur, nlvel de tral, in cadrul lmpus de resursele economlce ale soclet(ll.
Modlllcrlle stllulul de vla( lmpllc schlmbarea concomltent a comportam entulul
personal ;l a condl(lllor de vla(. Cp(lunlle pe care persoana le lace ;l in lunc(le de care i;l
structureaz stllul de vla( sunt lndlvlduale, dar valorlle, reprezentrlle, (elurlle ;l asplra(llle
pe baza crora lace alegerl au o determlnare socla l.
Stllul de vla( este determlnat de dol lactorl:
lactorul soc|o-ecooom|c,
lactorul cultutol-eJucot|v.
Lfecte|e stllulul de vla( sunt:
directe - ex.lumatul genereaz cancer pulmonar, alcoolul
genereaz clroz),
mediote - de poten(are a celorlal(l lactorl de rlsc.
lntre normalul (sntatea aparent) ;l boala aparent, manllestat prln lenomene de
tlpul slmptomelor, exlst un spo(|u Je |oopoteo( (obseo( o moo|festt|lot) , in care esen(a
bolll sau snt(ll este mascat.
8oa|a reprezlnt, pentru Gorgos, o lorm partlcular de exlsten( a materlel vll,
caracterlzat prln aparl(la unul proces patologlc care tulbur unltatea lor(elor dln organlsm
(lntegrltatea) ;l a organlsmulul cu medlul (lntegrarea), urmat de scderea, cre;terea sau
vlclerea schlmburllor metabollce ;l de llmltarea sau dlsparl(la llbert(ll ;l a capaclt(ll de
munc.
8oala nu reprezlnt doar starea unel structurl somatlce sau pslhlce, cl ;l un proces,
care presupune un stadlu de debut, mal mult sau mal pu(ln manllest, care treptat, in cadrul
unul proces evolutlv, se organlzeaz, reprezentnd esen(a alec(lunll, organlzarea aceasta
determlnnd modlllcrl in structura ansamblulul personallt(ll. Sltua(la devlne cu att mal
evldent cu ct procesul morbld alecteaz structurlle pslhlce.
k.I|ttpatr|ck (1986) oler o perspectlv plurllactorlal asupra bolll. uup el, boala
este o stare llnal, rezultat al unel comblna(ll a lactorllor ecologlcl ;l comportamentall alla(l
in lnterac(lune cu predlspozl(ll genetlce, care plaseaz lndlvldul intr -o sltua(le de rlsc mrlt,
ca urmare a unel allmenta(ll nera(lonale, dezechlllbrate, expunerll cronlce la agen(ll
patogenl, al loculul de munc, stresulul vle(ll sau altor lactorl.
8oa|a este un fenomen socio/:
- prln Jef|o|(|e - dller de la comunltate la comunltate ;l in lunc(le de perloada
lstorlc,
- prln ot|q|oe - munca, status-rolul, nlvelul de tral, nlvelul cultural ;l lglenlc al
soclet(ll respectlve lnlluen(eaz starea de boal,
- prln coosec|o(e - la nlvel rela(lonal, mlcrosoclal, macrosoclal (ex.ep ldemllle),
- prln ot|tuJ|o|le colect|ve pe care le susclt.
8|o|og|c, boolo este o stare a organlsmulul sau unel pr(l a unul organlsm in care
lunc(llle sunt alectate sau deran[ate, datorlt unor agen(l dln medlul lntern sau extern.
C||n|c, boolo nu este doar o sum de slmptome sau acuze pur somatlce, cl este un
proces care alecteaz vla(a pslhologlc a sublectulul, ca reac(le a lul la boal.
ca partlcularlzare a strll de boal, boa|a ps|h|c lntereseaz intreaga llln( uman, in
componenta sa blologlc, axlologlc ;l soclal. La lmpllc o restructurare a personallt(ll in
raport cu alec(lunea ;l cu medlul, astlel inct genereaz nol modele comportamentale.
ulleren(a dlntre starea de sntate pslhlc ;l cea de boal pslhlc nu este una de grade, de
nuan(e, cl una de calltate. 8oala pslhlc este expresla dlnamlc a lnterleren(el complexulul
de lactorl negatlvl, blologlcl, pslhologlcl ;l soclall.
Crlce llln( uman este preocupat in mod lntlm de boal, ca amenln(are poten(lal,
ca realltate pe care o poate trl sau ca sulerln( a unel llln(e dragl. 8oala dobnde;te in mod
necesar sens doar in lstorla unul sublect:
- acest sens al bolll poate decurge dln bulversrlle ;l electele rupturll in
contlnultatea vle(ll, generate de aparl(la bolll,
- declan;area bolll semnlllc rspunsul unel personallt(l la conlruntarea cu o
sltua(le trlt ca traumatlc ;l la bulversrlle sau dezorganlzrlle echlllbrulul su
pslhlc, care urmeaz sltua(lel traumatlce.
Aceast rela(le lntlm a bolnavulul cu boala, tradus prln a;a -numlta ,comp||c|tate" a
bolnavulul cu boala sa, se exprlm ;l se organlzeaz in lunc(le de personalltatea bolnavulul ;l
de reprezentarea bolll, generate de cultur.
ln orlce cultur (socletate) exlst o anumlt reprezentare a bolll ;l, decl, a normalulul
;l patologlculul. !eammet vorbe;te despre 2 curente marl in ceea ce prlve;te repretentarea
soc|a| a bo|||:
a) o concep(le ontologlc a bolll, care coofet bol|| o ex|steo( outooom, boala
exlstnd lndependent de organlsmul care o suport ;l atacnd organl smul dln exterlor,
b) boolo co teoc(|e, o otqoo|smulu| ,| o |oJ|v|Julu| io totol|toteo lot, lo o pettutbote o
ecb|l|btulu| ocestu|o. 8oala ar ll, deopotrlv, expresla personallt(ll bolnavulul ;l a
dezechlllbrelor sale lnterne, ea constltulnd, de[a, , uo efott Je oJoptote". 8oala nu este in
mod necesar lnamlcul care trebule invlns, cl neceslt o allan( terapeutlc sau, cel pu(ln, o
in(elegere a rolulul pe care ea il [oac in stablllrea unul nou echlllbru al organlsmulul.
ln practlca medlcal, cele dou cu rente apar ca lllnd complementare. rlma
concep(le asupra bolll este mal optlmlst, conducnd la atltudlnl mal combatlve dect cea
de-a doua: trebule resplns dln organlsm mlcrobul, parazltul, reprezentarea rulul. Actlvltatea
terapeutlc este vzut ca un rzbol ;l gslrea unul du;man comun sus(lne allan(a dlntre
medlc ;l paclent. uar realltatea medlcal vlne s nuan(eze uneorl aceast pozl(le comod,
utll uneorl, dar perlculoas dac este slngura loloslt.
cea de-a doua concep(le este mal exlgent in ace st plan. 8ul este in nol, dar avem
poslbllltatea ,natural" de a ne restablll starea de echlllbru. entru aceasta, trebule s
cunoa;tem ceea ce ne perturb dln lnterlor ;l [ocul de lor(e care ac(loneaz in nol. lndlvldul
este lmpllcat in tulburarea sa, dar ;l in vlndecarea sa. lnclden(ele practlce ale acestel
concep(ll sunt loarte lmportante. La comport, ins, ;l rlscurl, putnd duce la pozl(ll
contrare, dar in lapt slmllare: sent|mentu| de atotputern|c|e a ps|h|cu|u| (cel care vrea, nu
este bolnav), cu negarea lmportan(el lactorllor genetlcl, blochlmlcl, llzlologlcl, sau, dln
contra, un sent|ment de fata||tate | de |a|sser -fa|re. ln cele dou cazurl, aceste atltudlnl
trlmlt la o pozl(le pslhologlc comun: tefuzul telot|v|t(|| ,| o l|m|telot putet|| oo ostte,
rellectnd obseo(o Jol|ulu| |luz|e| |ofoot|le o teol|zt|| pos|b|le o tututot Jot|o(elot ooostte .
Opt|m|smul |teol|st ;l pes|m|smul J|o pt|oc|p|u, care prevlne orlce decep(le poslbll, sunt cele
dou atltudlnl reac(lonale poslblle la o pozl(le lncon ;tlent comun. corolarul este reluzul
rlsculul ;l al inlruntrll dlllclle ;l conlllctuale a unel reallt(l care ne scap, in parte, de sub
control.
nas|er, la rndul lul, vorbe;te despre dou mode|e a|e bo|||:
Mode|u| med|ca| Mode|u| ps|hosoc|a|
- alecteaz doar persoana, - alecteaz rela(llle lnterumane,
- caracterlzat prln procese patologlce blne
dellnlte,
- duce la tulburarea vle(ll normale a grupulul,
- dlagnostlc precls dellmltat, - lactorl multlpll in patologle,
- etlologle predomlnant unllactorlal, - etlologle plurllactorlal,
- tratament unlc (medlcamentos). - terapll multlple.
Sublectlvltatea bolnavulul se rellect in concep(la asupra bolll sale ;l in modul
acestula de a se exprlma prln lntermedlul el ;l de a o trl. 8oala poat e exprlma conlllctele
paclentulul ;l poate altera narclslsmul acestula. Sntatea lllnd purttoarea lntegrlt(ll
persoanel, boala este marcat de llxarea voluntar a angoasel de castrare asupra a tot ceea
ce atlnge corpul ;l sntatea llzlc ;l pslhlc a p ersoanel.
,A ll bolnav" echlvaleaz cu o sltua(le exlsten(lal nou, deoseblt de toate sltua(llle
anterloare, care modlllc sau poate modlllca in mod evldent rolul, statusul ;l
comportamentul lndlvldulul. Cptlca asupra bolll dller de la un lndlvld la al tul, de la negarea
bolll la reluglul in boal, trecnd prlntr -o multltudlne de nuan(e.
La modul general, ,a ll bolnav" inseamn:
- s te af|| |n stare de s|b|c|une, boala lllnd aproape in toate cazurlle sulerln(,
atlngere corporal ;l llmltare a poslblll t(llor llzlce, uneorl chlar lnvalldltate,
- s te af|| |n s|tua|e de dependen, ca un corolar al strll de slblclune,
- res|m|rea durer||, care reprezlnt un slmptom tlp al strll de boal ;l care
rellect sltua(la de slblclune ;l de dependen(.
,A ll bolnav" inseamn a lua contact cu lnstltu(llle medlcale, cu unul sau mal mul(l
medlcl, cu personalul medlcal auxlllar. , loc|eotul" se prezlnt de la inceput intr -o condl(le de
lnlerlorltate, adlc llpslt de unul dlntre atrlbutele care il dellneau inalnte de imbolnvlre, ;l
anume sntatea. ca persoan care a plerdut ceva dln chlar llln(a sa, plerdere pe care nu o
poate evalua nlcl valorlc, nlcl temporal, bolnavul trle;te in prlmul rnd cu nellnl;te noul
statut ;l se vede in sltua(la ca o alt persoan s decld asupra vlltorulul su lmedlat sau
indeprtat. contactul cu lnstltu(llle sanltare, cu lerarhlzarea lunc(lonal a aslsten(el medlcale
devlne greu de suportat, mal ales pentru sublec(ll pn atuncl perlect snto;l. ln cazul
spltallzrll, schlmbarea total a medlulul amblental, plerderea contactulul cu lamllla,
ptrunderea in mlcrounlversul spltallcesc, conlruntarea cu rela(llle nol dln salon, sec(le, cu
sltua(ll neobl;nulte ca: sulerln(a celorlal(l, ,agreslvltatea" unor explorrl medlcale, reglmul
allmentar dllerlt, programul nou, lac ca, cel pu(ln in prlmele zlle, bolnavllor s le creasc
anxletatea, lar unll s trlasc un verltabll , s|oJtom Je JezoJoptote".
8oa|a reprezlnt un experlment natural de prlvare, in sensul unel deprlvrl
senzorlale, alectlve ;l soclale, complementare unor slmptomatologll paralele ;l
concomltente cu cea generat de etlopatogenle. Amplltudlnea cllnlc a bolll este generat,
dup G.Ionescu, de o serle de lactorl:
Cradul de cronlcltate 8eac(la la boal
uurata prlvrll Severltatea prlvrll
Amp||tud|nea
Lxperlen(a patologlc 8eac(la la boal
Antecedentele ersonalltatea
Momentele de cumpn dln tlmpul bolll sunt esen(lale pentru rela(la pe care medlcul
o stablle;te cu paclentul. Ll este - sau ar trebul s lle - un ,coo(|otot", in sensul teorlel lul
8lon, prelund anxlet(lle paclentulul ;l olerlnd in schlmb certltudlnl, speran( ;l calm.
,A ll bolnav" echlvaleaz cu o ingrdlre par(lal ;l temporal a condl(lel exlsten(lale a
llecrula, a llbert(ll personale. Acceptarea unul statut lnlerlor, de regres, chlar a unel
modlllcrl in totalltate a celul ce a lost lndlvldul, lr ca aceast acceptare s alb un
corespondent in starea de sntate, este o condult devlant, un abandon de la proprla
condl(le. Lupta cu boala este o lupt pentru proprla ldentltate blologlc, pslhologlc ;l
soclal, reallzat cu a[utorul allan(el terapeutlce stablllte cu medlcul.
Sublectlvltatea bolnavulul se rellect in concep(la despre boal pe care ;l -o lace
llecare lndlvld ;l in modul su de a se exprlma prln lntermedlul el ;l de a trl. Se poate vorbl
despre un ,st|l petsoool" de a ll bolnav.
no(lunea de v|ndecare este strns legat de aceea de sntote. Lste mal degrab o
construc(le actlv, lmpllcnd i ntr-un mod loarte dlnamlc bolnavul, dect ca o stare statlc.
8olnavul trebule s inve(e s trlasc cu , ftoq|l|toteo" sa, cel pu(ln poten(lal ;l s utlllzeze
mal blne ansamblul de capaclt(l delenslve, llzlce pslhlce, medlcamentele lllnd adesea un
suport pre(los, chlar lndlspensabll, pentru acestea. Lste necesar o reamena[are prolund a
lmaglnll pe care bolnavul o are despre el insu;l ;l dollul unul anumlt , |Jeol ootc|s|c", pentru a
adopta o alt lmaglne, mal adaptat sltua(lel.
ln aceast adaptare, un rol loarte lmportant il revlne medlculul, cu a[utorul crula
bolnavul va inv(a mal blne s se cunoasc ;l s perceap sltua(llle susceptlblle s genereze
repercuslunl asupra strll lul de sntate. cu a[utorul medlculul (;l in lunc(le de atltudlnea pe
care acesta o dezvolt la( de bolnav), acesta inva( s vorbeasc despre emo(llle lul ;l s -;l
utlllzeze aparatul pslhlc ca pe un lnstrument de protec(le ;l de tratament a lnlorma(lel ;l
stlmulrllor venlte dln lnterlor ;l dln exterlor, in vederea adaptrll la noua sltua(le
exlsten(lal.
ln la(a conlruntrll cu slmptomele care anun( o stare de boal, sublectul poate
dezvolta mal multe moda||t| de reac|e:
a) kecunoaterea bo||| | acceptarea s|tua|e| de bo|nav, cu dou varlante:
- vorionto reo/ist, ro}iono/ - un lndlvld echlllbrat emo(lonal, cu un nlvel de cultur
sanltar satlslctor ;l lr probleme exlsten(lale ,presante" recunoa;te boala ;l
sltua(la de dependen( generat de boal.
- conytiin}o dispropor}ionot o bo/ii la( de substratul organo-lezlonal.
b) Adaptarea - care reprezlnt reac(la pe care medlcul le valorlzeaz ;l le a;teapt de
la paclent. Aceasta presupune o adaptare supl ;l echlllbrat a bolnavulul, care -l permlte s-
;l schlmbe modul obl;nult de reac(le lr ca acest lucru s duc la dezorganlzare pslhlc.
Adaptarea inseamn c reac(la depreslv provocat de boal a lost elaborat ;l
controlat de ctre paclent ;l c acesta a reallzat un nlvel de regresle acceptabll pentru toat
lumea: sullclent pentru a accepta dependen(a no rmal ;l necesar, dar sullclent de
controlat pentru ca bolnavul s nu devln abandonlc ;l s nu -;l satlslac in boal nevol pe
care nu ;l le poate satlslace in alt lel.
Adaptarea se poate reallza in mal multe lelurl, dlntre care se dlstlng dou modurl d e
reac(le adaptatlv:
- o stare de mare dependen in raport cu medlcul, care este reslm(lt, trlt de
ctre paclent ca ,mama bun", de la care a;teapt aten(ll ;l gratlllca(ll. Aceast
atltudlne este perceput uneorl de medlc ca exceslv, dar ea il este nec esar
bolnavulul ;l dobnde;te sens in rela(le cu lstorla de vla( a bolnavulul,
- o at|tud|ne regres|v | revend|cat|v , care llustreaz dlllcultatea paclentulul de
a-;l accepta starea de dependen( ;l de a -;l manllesta emo(llle. entru unll
paclen(l, ins, aceasta este slngura cale de a -;l salva onoarea ;l stlma de slne,
acceptnd, totodat, ingrl[lrlle. Ace;tl bolnavl crltlcl in raport cu ingrl[lrlle, cu
medlcamentele (;l cu electele secundare ale acestora), incercnd adesea s prela
controlul rela(lel, au - in mod paradoxal - ;anse mal marl de vlndecare. 8eac(llle
lor pot rellecta, de lapt, o mal bun capacltate de delens. lngrl[ltorll trebule s
surprlnd semnlllca(la acestor atltudlnl, s aprecleze valoarea adaptatlv a
acestora, ceea ce va duce la evltarea unor reac(ll neadecvate, care ar putea rupe
echlllbrul lragll al paclen(llor. La reac(llle neadecvate ale medlcllor in raport cu
acest gen de reac(ll ale paclen(llor, ace;tla dln urm pot dezvolta reac(ll
emo(lonale patogene, care antreneaz bolnavu l in condulte lnadaptate,
consumatoare de energle ;l uneorl perlculoase.
c) Ignorarea bo|||, care apare in condl(ll de:
- nlvel redus de cultur sanltar,
- boal pslhlc,
- boal neurologlc - anosognozla,
- lgnorarea bolll datorlt locallzrll aten(lel asupr a altor probleme.
d) Negarea, refutu| str|| de boa|
unll bolnavl reluz boala, mal rar in mod con;tlent ;l deschls, cel mal lrecvent prlntr -
o negare lncon;tlent, adesea camullat sub un pseudo -ra(lonallsm, care se poate traduce
prln reluzul de a se supune exlgen(elor tratamentulul., prln perslsten(a unor atltudlnl noclve,
prlntr-o actlvltate exceslv. uneorl, un asemenea mecanlsm delenslv apare in strlle
termlnale ale unor maladll mortale.
negarea poate avea consecln(e grave prln reluzul ingrl[lrllor ;l prln lgnorarea total a
perlcolulul, lndllerent de comportamentul medlculul. Aceast negare este adesea expresla
unel prolunde lraglllt(l pslhlce, sublectul prote[ndu -se impotrlva rlsculul de prbu;lre
pslhlc prln recurgerea la acest mecanlsm arhalc . 8eac(la medlculul trebule s mearg in
dlrec(la llnl;tlrll paclentulul, mal ales prln calltatea rela(lel pe care o stablle;te cu acesta.
8eac(la de negare poate aprea datorlt unor condl(ll cum sunt:
- dlllcultatea de a-;l modlllca modul de exlsten( datorlt bolll,
- amnarea ,declzlel" pe baza speran(el in caracterul el trector, in condl(llle in care
lndlvldul nu-;l permlte (dln cauze economlce, proleslonale etc. s se imbolnveasc,
- autoamglrea, prln mecanlsme lncon;tlente de aprare, la slmpt ome care
sugereaz o boal grav.
e) keac|a persecutor|e, care este adesea consecln(a negrll. entru a evlta depresla,
bolnavul prolecteaz cauza nelerlclrllor sale: clneva il vrea rul, este prost ingrl[lt, calltatea
ingrl[lrllor lllnd cea conslderat cel mal adesea cauza problemelor sale. Acest lucru poate
merge pn la un tablou cllnlc de tlp ,revendlcatlv -procesoman", care incearc s ob(ln o
repara(le a ,pre[udlclulul", a atlngerll narclslce lnduse de boal. Aceast repara(le nu poate
venl dect dln exterlor.
f) Ito|area se traduce prln absen(a aparent a alectelor, a emo(lllor, in condl(llle
con;tlentlzrll bolll. 8olnavul vorbe;te de bun -vole despre boala sa, in termenl ;tlln(lllcl, se
documenteaz lntens pe tema bolll ;l pare a se slm(l mult prea blne in raport cu condl(la sa.
ln spatele acestel atltudlnl, alectele reprlmate sunt lsate la vola intmplrll ;l pot avea
electe nelaste. ue asemenea, o supraadaptare a bolnavulul predlspune la tulburrl
pslhosomatlce ;l poate conduce la o agravare secundar a bolll.
1oate aceste atltudlnl se datoreaz laptulul c bolnavul reac(loneaz la boala care il
atlnge ca la boala SA, adlc rspunde la ea cu intreaga sa personalltate. Acest lucru este
cunoscut sub numele de ,comp/icitote" a bolnavulul cu boala sa. Aceast ,comp/icitote"
poate [uca un rol in declan;area bolll sau se poate manllesta doar intr -un al dollea tlmp,
dup lnstalarea bolll. Aceast rela(le loarte lntlm a bolnavulul cu boala sa poate ll expllcat
prln ,beoef|c||le" bolll. Acestea pot ll:
a) 8enef|c|| secundare - acestea reprezlnt consecln(e ale bolll, lr a lntervenl dlrect in
geneza acestela. Lle pot lavorlza lnstalarea in boal a sublectulul ;l devlne un lactor de
perenlzare.
- unele dlntre aceste benellcll sunt cont|ente ;l recunoscute de bolnav. Lle vlzeaz
ob(lnerea unor satlslac(ll sau a unor benellcll lmedlate. un aspect lmportant este laptul c
acest benellclu secundar con;tlent, care poate aprea ca motlva(le sau ca ;l cauz a
prelunglrll unor boll, lunc(loneaz in gener al ca un ecran, care mascheaz benellcll, sau
nevol mult mal prolunde.
Aceste benellcll secundare con;tlente reprezlnt compensarea soclal a bolll. Lle sunt
lnstltu(lonallzate, admlse, cu condl(la ca bolnavul s -;l asume statutul de bolnav.
- alte benellcll sunt |ncont|ente, perml(nd:
susttoqeteo Je lo telo(|| ftusttoote , care-l pun pe bolnav in la(a unor
exlgen(e exceslve,
fovot|zoteo |ottovets|e| , prln retragerea dln cadrul antura[ulul ;l
concentrarea pe proprllle senza(ll, emo(ll, care dobndes c o
lmportan( ma[or,
tettoqeteo io |moq|oot ;l in gndlrea maglc: adultul normal trebule s
rmn in lumea loglc ;l ra(lonal, in tlmp ce bolnavul are llbertatea
de a vlsa, de a lantasma ;l de avea o percep(le oarecum lnlantll
asupra lumll,
tecuooo,teteo stotutulu| Je boloov, de ctre medlc ;l persoanele
aproplate, ceea ce-l conler o pozl(le prlvlleglat, devenlnd lmportant
;l prote[at.
1oate aceste satlslac(ll sunt datorate in parte regreslel, dar este legat, de asemenea,
de unul dlntre avanta[ ele prlnclpale ale bolll ;l care-l determln adesea pe bolnav s
doreasc s o prelungeasc: dependen(a, paslvltatea, materna[ul.
b) 8enef|c|| pr|mare - acestea [oac un rol in declan;area bolll sau a unul eventual accldent,
ca ;l cauz, sau ca ;l lactor lavorlzant. Aceste benellcll prlmare se reler la imbolnvlre ca
qs|te Je solu(|| lo o s|tuo(|e Je teos|uoe |oteto |osupottob|l .
uup ce sublectul recunoa;te exlsten(a bolll, exlst o serle de at|tud|n| de sufer|n ;l
la( de sltua(la de bolnav:
a) ot|tuJ|oeo combot|v io topott cu boolo - care duce la cea mal bun colaborare
medlc - bolnav,
b) ot|tuJ|oeo Je tesemoote ,| Jez|otetes fo( Je stoteo ptopt|e ,
c) tefuq|u io bool, generat de benellcllle secundare,
d) ot|tuJ|oeo ptoblemot|zoot - boala raportat l a coordonatele exlsten(lale in care
sublectul este lmpllcat (poate lua lorma unor sentlmente de vlnov(le) sau in care
sunt lmpllcate alte persoane (poate duce la o lorm de personlllcare a agentulul
patogen - clneva l-a lcut larmece, magle neagr etc.),
e) ot|tuJ|o| Je volot|f|cote supet|oot o s|tuo(|e| Je boloov (reac(ll de dep;lre a
bolll), care devlne un experlment de autocunoa;tere,
l) ot|tuJ|oeo Je teo folos|te o bol||" , in sensul culundrll in sulerln(, aglta(le ;l
anxletate, care este [ustlllcat pentru bollle loarte grave, dar mal pu(ln [ustlllcat
in cazul supraestlmrll unor boll u;oare.
8oala genereaz o stare de dlscomlort, att la nlvel somatlc, ct ;l la nlvel pslhlc. La
nlvel somot|c, vorblm despre s|mptome speclllce unel anumlte boll, care lnduc de cele mal
multe orl sublectulul un stres ma[or, dar ;l de tulbutt| somoto-ps|b|ce oespec|f|ce, cum ar ll
lnsomnla, anxletatea, astenla pslhlc, lrltabllltatea, care sunt, pe de o parte, elect al stresulul
pslhlc generat de boal, lar pe de alt pa rte, ele devln agravante pentru boal, accentund
stresul pslhlc.
8oala se dovede;te pentru sublect o s|tua|e de rea| |mpas ex|sten|a| , atrgnd
dup slne o serle de llmltrl:
a) Limitoreo copocit}i/or fitice yi psibice n octivitoteo normo/ (uzual sau
proleslonal). La alecteaz:
- indepllnlrea unor acte motorll slmple,
- actlvlt(lle llzlologlce (allmentare, sexuale),
- exercltarea unor deprlnderl cu caracter lntelectual sau legate de exercltarea
atrlbu(lllor proleslonale,
- actlvlt(lle extraproleslonale care lmpllc elort llzlc.
b) 5cbimbri de ordin ombiento/ yi re/o}iono/, cu impoct mojor n sfero ofectiv
sch|mbr| de ord|n amb|enta| :
- medlul spltallcesc (cu toate tarele lul),
- plerderea amblan(el lamlllare, a loculul de munc, a unor repere
,lntlme".
- pentru cel rma;l acas, medlul lamlllal, per ceput inalnte de
imbolnvlre ca plcut, cald, aslgurator, devlne strmt ;l apstor, la ;edere
prelunglt.
sch|mbr| de ord|n re|a|ona| :
- amplltudlne maxlm la bolnavll lntern a(l, ducnd la reducerea
contactelor cu lumea lamlllal, modlllcrl ale atltudlnll lamlllel, prletenllor etc.,
- llmlteaz contactul cu prletenll, cu care avea actlvlt(l comune,
- creeaz premlse pslhollzlce pentru dereglarea raporturllor con[ugal e.
c) 4nticiporeo de ctre bo/nov o unor perico/e vitnd inteqritoteo so psibofitic yi
inser}io /ui socio/, co urmore o bo/ii yi consecin}e/or ei :
amen|nr| pr|v|nd evo|u|a bo||| :
- stres pslhlc generat de boal (ce ;tle ;l ce nu ;tle despre boal ),
- stres pslhlc generat de compararea cu al(l bolnavl cu prognostlc
slmllar,
- bolnavll cu antecedente de reac(ll alerglce la medlcamente (care
trebule s-;l trateze o nou boal), vor trl strl de panl c, ampllllcate de
ezltrlle medlculul in prescrlerea de medlcamente, de al cl, stres pslhlc ;l ,reac(ll
parazltare" neurovegetatlve,
- teama de electele secundare ale medlcamentelo r ;l lnterlerarea lor
cu alte organe bolnave,
- teama de recldlve/compllca(ll.
amen|nr| pr|v|nd |nser|a fam|||a| | profes|ona| a bo|navu|u|
- teama pentru plerderea capaclt(ll de munc, ;l decl a ml[loacelor de
tral,
- teama de a devenl o povar pentru cel dln [ur,
- in cazul lnllrmlt(llor, [ena la( de a ntura[ ;l teama de o sporlre a
dependen(el de antura[.
8oala se inso(e;te de o serle de modlllcrl de comportament lnduse de boal
a) kegres|a, care este un mecanlsm lnevltabll, unlversal, pe care orlce membru al
personalulul de ingrl[lre trebule s -l cunoasc ;l s-l in(eleag in dlversele sale lmpllca(ll.
Crlce ran, orlce boal lmpllc o teoc(|e Je ptotec(|e, reac(le natural de repllere pe slne a
orlcrul organlsm, in caz de agreslune sau de sulerln(.
La om, regresla se caracterlzeaz, dlncolo de retragerea pe slne, prln emergen(a unul
comportament lnlantll, cu:
- teJuceteo |oteteselot - bolnavul nu trle;te dect in prezent ;l in vlltorul
aproplat, nesuportnd starea de a;teptare,
- eqoceott|sm - bolnavul nu mal [udec lumea dect prln raportare la el insu;l,
nelmaglnndu-;l c ;l cellal(l pot bolnavl sau obosl(l, nesuportnd nlcl o mlnlm
stare de lrustrarea ,
- JepeoJeo(o Je meJ|c ,| Je ootutoj , de la care a;teapt s lle hrnlt, ingrl[lt, la
aceast dependen(, se adaug o hlpersenslbllltate la reac(llle celor dln [ur,
bolnavul comportndu-se ca un copll care caut o ,mam bun", intoarcerea la
satlslac(ll arhalce: somn sau cutarea unor satlslac(ll orale care pot lavorlza
alcoollsmul sau consumul exceslv de medlcamente,
- uo moJ Je qoJ|te moq|c, lloglc, cu credln(a in atotputernlcla medl culul, a
medlcamentelor sau a bolll.
- predomlnarea unor ptocese emo(|ooole Je t|pul ofectelot ,
- oqtes|v|toteo (latent/manllest),
- oox|etote,
8egresla are ;l electe pozltlve, ea lllnd, de regul, loarte utll ;l chlar necesar. La
inseamn:
- abandonarea tuturor grl[llor ;l exlgen(elor cotldlene ;l recentrarea lor(elor pe
slne. Aceste lor(e vor ll esen(lale in lupta impotrlva bolll ;l in evltarea
vulnerablllzrll bolnavulul,
- acceptarea a[utorulul ;l a sus(lnerll dln partea antura[ulul ;l absen(a opozl(lel la
bunul mers al tratamentulul prln lnl(latlve lntempestlve ;l un actlvlsm lnutll, chlar
duntor.
8eluzul regresrll rellect adesea teama de a regresa, care traduce teama de o
paslvltate exceslv sau de aproplerea de lmaglnlle materne lntrolectate, lma glnl perlculoase
;l acaparante. Absen(a regreslel poate avea, in aceste cazurl, consecln(e grave. 8eluznd s
lle ingrl[lt de ctre antura[ ;l, astlel, ellberat de tenslunlle sale exceslve, bolnavul se
condamn la o supraadaptare loarte costlsltoare pentru sntatea sa. ue la aceast
supraadaptare, bolnavzul poate trece brusc la un nlvel crescut de dezorganlzare. Aparatul
pslhlc ;l strlle pslhologlce care acompanlaz regresla nu -;l pot [uca rolul de tampon
protector. 8spunsul are loc la un nlvel somatlc m al prolund ;l mal grav.
8egresla poate avea ;l electe negatlve. La i;l poate dep;l scopul ;l il lzoleaz pe
bolnav intr-o condult care se autointre(lne. Acest lucru este mal ales speclllc
personallt(llor nevrotlce, care gsesc prln regresle poslbllltat ea de a-;l exprlma
revendlcrlle alectlve. erlcolul cel mal mare ar ll, in acest caz, abandonarea paclentulul intr -
o condult regreslv, prln reluzul orlcrul rspuns la nlvel alectlv, sub pretextul suprlmrll
bolll ca benellclu. Acest reluz nu lace altce va dect s accentueze regresla, llpsa de lnteres la
nlvel alectlv obllgndu-l pe paclent s se replleze mal adnc pe slne ;l s recurg la condulte
autoerotlce: supralnvestlrea anumltor zone ale corpulul, gesturl stereotlpe ;l balansrl la
copll (ex. in hospltallsm).
b) Depres|a - aceasta lllnd practlc lnevltabll. ceea ce se manllest, este mal ales
compooeoto ootc|s|c a depreslel. 8oala reprezlnt intotdeauna o atlngere a lmaglnll ldeale
de slne ;l o dovad de slblclune. una este s ;tll c po(l, ca o m, s dal dovad de slblclune
;l alta este s slm(l aceast slblclune pe plelea ta. 8olnavul i;l plerde brusc lluzla de
atotputernlcle sau, cel pu(ln, de lnvulnerabllltate. Acest lucru va trezl angoasele lnlantlle ;l,
mal ales, angoasa de castrare, pent ru care corpul este in prlm plan.
Semnele cllnlce ale depreslel se pot conlunda cu cu cele ale regreslel, pe care le
inso(esc, de oblcel. uepresla adaug la regresle o tonalltate pslhlc partlcular, caracterlzat
prlntr-o trlre pslhlc de devalorlzare, de lncompletltudlne, un sentlment de latalltate, cu
abandonarea orlcrul prolect ;l a orlcrel speran(e ;l absen(a revoltel, cu o resemnare de ru
augur.
uepresla neceslt un tratament speclllc. La este, dln pcate, moscot oJeseo Je
ot|tuJ|o|le teoc(|ooole ale paclentulul sau se poate ascunde in spatele unor plngerl
exagerate ;l neslr;lte, care, dlncolo de lrltabllltatea pe care o trezesc in antura[, au valoarea
unor sollcltrl de a[utor. 8egresla poate prote[a de depresle, in condl(llle in care este bl ne
acceptat de ctre antura[.
c) Lvat|unea, care inseamn demlsla de la obllga(llle soclale, [ustlllcat in parte de
boal, dar care poate devenl ;l nevrotlc, in cazul exagerrll slmptomelor,
d) Lxa|tarea Lu|u| - exacerbarea unor trsturl prlmltlve narclslst e, pe londul unul
statut soclal lnlerlor ;l a unul nlvel lntelectual sczut, boala devenlnd un ml[loc de valorlzare
(,boala mea este cea mal lnteresant"),
e) Contag|une |nforma|ona| - preluarea unor lnlorma(ll de la al(l bolnavl, mal
,vechl" in boala respectlv.
SLM 2:
MCDIIICkI SInCLCGICL IN SI1uA|IA DL
SuILkIN| CAkDICVASCuLAk
8oala pslhosomatlc se reler la acele boll ;l slndroame in care ponderea etlologlc a
lactorulul pslhogen este lmportant, uneorl chlar declslv, ea lllnd apreclat ;l
lnstltu(lonallzat ca lactor de rlsc pentru boala respectlv.
Actlvltatea pslhlc a omulul, chlar in condl(ll normale, exerclt lnlluen(e asupra
organelor bogat vascularlzate, lar emo(llle vlolente ;l strlle de tenslune emo(lonal
prelunglt, cum ar ll cele dln cadrul stresulul pslhlc, duc la modlllcrl pslhogene ale actlvlt(ll
cardlovasculare.
Stresul pslhlc grbe;te aparl(la unor boll cardlovasculare care sunt ,programate"
genetlc pentru o aparl(le mal trzle.
ln declan;area bolllor cardlovasculare , stresul pslhlc cu ac(lune prelunglt se asoclaz
cu un complex de lactorl de rlsc cu component ,voluntar" (asuma(l con;tlent de persoana
respectlv): lumatul, consumul de grslml ;l/sau supragreutatea, excesul de alcool,
sedentarlsmul, somnul redus (care, la rndul lor, pot ll condl(lona(l de stresul pslhlc).
8ollle cardlovasculare au ca lactorl etlologl factor|| b|o|og|c| ;l factor|| ps|hosoc|a|| .
ulntre factor|| ps|hosoc|a|| , pot ll enumera(l:
- ttstut|le ps|boloq|ce - nlvel lntelectual medlu, agreslvltatea natlv, demorallzare
lacll,
- |oflueo(ele soc|ole - statut soclocultural sczut sau loarte inalt, cu responsablllt(l
ma[ore, prolesll de nlvel medlu, cu cerln(e crescute ;l, mal ales, cu o loarte redus
poslbllltate de control proleslonal, sarcl nl repetltlve, preslunea tlmpulul, poslblllt(l
declzlonale reduse.
Aceste dou categorll de lactorl (blologlcl ;l pslhosoclall) genereaz o serle de
consecln(e lavorlzante ale bolllor cardlovasculare, la care se adaug o serle de elemente,
cum ar ll: lnstabllltatea soclal, conlllcte (proleslonale sau lamlllale), suprasollcltare
proleslonal, sarclnl lamlllale ;l proleslonale. 1oate aceste elemente con[ugate constltule
premlsele ;l lactorll componen(l al unul comportament lavorlzant pentru bollle cardlo -
vasculare: tlpul A, consum crescut de (lgrl, alcool, allmente, sedentarlsm, somn redus,
agreslvltate secundar, care poate gsl o descrcare cognltlv sau comportamental
(vlolent) verbal sau llzlc.
5tresu/ psibic poate [uca un rol:
- in Jecloo,oteo J|tect a tulburrllor cardlovasculare, lle alternatlv cu al(l lactorl, lle
sumatlv (asoclat) cu al(l lactorl,
- in evolu(|o bol|| - poate edlllca bollle pslhosomatlce cardlovasculare, lavorlznd
,scderea vrstel debutulul", poate agrava evolu(la bolllor ps lhosomatlce
cardlovasculare, ducnd la compllca(ll sau chlar la deces.
Stresul pslhlc este un lactor de rlsc mlnor pentru tulburrl cardlovasculare la sublec(ll
snto;l, dar devlne dln ce in ce mal serlos odat ce boala este constltult. Ac(lunea noclv a
stresulul pslhlc in tulburrlle cardlovasculare se datoreaz hlperactlvlt(ll neuro -vegetatlve
slmpatlce ;l ellberrll de catecolamlne ;l al(l hormonl de stres (Ac1u, cortlzol, hormon
somatotrop, prolactln, vasopresln etc.).
Lxprlmarea cu precdere la nlvelul aparatulul cardlovascular a reac(lllor generate de
stresul pslhlc are o baz genetlc, modelat de experlen(a lndlvldulul. atternurlle
pslhollzlologlce declan;atoare de reac(ll cardlovasculare, care sunt prezente la ma[orltatea
lndlvlzllor (cu nuan(ele de rlgoare) se pot constltul in poslblll agen(l etlologlcl al unor
alec(lunl cardlovasculare, in condl(llle unel vle(l marcate de stresurl pslhlce numeroase ;l
lmportante.
ln cazul unel boll cardlace cu evolu(le sever, chlar eustressul poate an trena, prln
modlllcrlle de tlp slmpatlcoton, aparl(la unor compllca(ll grave.
1ulburrlle pslhosomatlce cardlovasculare duc la modlllcrl neurologlce ;l pslhologlce.
ulntre acestea, se pot re(lne: celalee, astenle, lnsomnle (slndrom neurastenllorm), scd erea
aten(lel, scderea memorlel ;l a lluxulul ldea(lonal, latlgabllltate lntelectual pronun(at.
Acestea atrag dup ele modlllcrl emo(lonale - anxletate ;l depresle.
utem vorbl, in legtur cu tulburrlle cardlovasculare, ;l de tulburrl somatlce -
pslhlce, paslblle s lnduc stresul pslhlc, prln acestea in(elegnd tulburrlle pslhlce aprute
ca ecou la sulerln(ele somatlce cardlovasculare. Lx. orlce varla(ll de lrecven(
cardlac/tenslonal, se slzat de ctre un sublect sntos, declan;eaz anxletate, orlce
palplta(le la un bolnav de arltmle extraslstollc genereaz stres pslhlc real.
Starea de bolnav cardlovascular are, in slne, un lmpact pslhlc negatlv asupra
lndlvldulul. ,cardlacll" au un statut soclal aparte, marcat de mena[area lor de o serle de
stresurl llzlce.
rlntre sursele de stres pslhlc lnduse de cooJ|(|o Je boloov, se pot amlntl:
- restrlc(llle de elort llzlc (uneorl cu llmltarea chlar a vle(ll sexuale),
- trlrlle alectlve determlnate de renun(area la lumat ;l restrlc(llle in consumul de
alcool ;l calea,
- perspectlva unel mor(l sublte (mal ales la cel cu antecedente de lnlarct),
- perspectlva unor compllca(ll redutablle (accldente vasculare cerebrale, generatoare
de pareze ;l parallzll, edem pulmonar la hlpertenslvl),
- condl(la de bolnav operat, care are proteze valvulare sau pace -maker,
- amenln(area recldlvel de lnlarct sau a compllca(lllor acestula, acestea genernd o
stare de team permanent, cu rol negatlv in evolu(la bolll coronarlene. 8ezult
llmltarea lnl(latlvelor bolnavulul, uneor l necesltnd a[utor dln partea pslhologulul
pentru relnser(le soclo-proleslonal.
Studllle de speclalltate vorbesc despre trsturl de personalltate cu rlsc crescut de a
contracta boll cardlovasculare, mal ales somatlce: hlpertenslune arterlal, cardlopa tle
lschemlc coronarlan, tahlcardll paroxlstlce, ateroscleroza, boala 8aynaud. Se vorbe;te
despre un adevrat s|ndrom comportamenta| (pentru boala coronarlan), compus dlntr -o
serle de lactorl pslhocomportamentall de rlsc pentru aceast boal: ,tlpul
pslhocomportamenta A", prezent la sublec(l cu dlverse tlpurl de persoanalltate (pslhastenlc,
lsterlc, paranold etc.), unlllca(l prln posedarea unor insu;lrl comportamentale asemntoare
(la( de reallzarea sarclnllor proleslonale ;l in ceea ce prlve;te raport area la cel dln [ur).
Acest tlp de comportament este recunoscut a ll lmpllcat in hlpertenslune arterlal, lnlarct
mlocardlc, ulcer gastrlc ;l duodenal. Sublec(ll cu tlp comportamental A prezlnt de dou orl
mal lrecvent cardlopatle coronarlan in raport cu cel cu tlp comportamental 8. Acest tlp este
corelat cu o tendln( de cre;tere mal rapld ;l mal marcat a secre(lel de catecolamlne sau a
nlvelulul aclzllot gra;l ;l colesterolulul la aparl(la unul stres proleslonal.
Iactor| componen| a| t|pu|u|
ps|hocomportamenta| A
L|emente de r|sc demonstrate pentru boa|a
coronar|an
A = ambl(le maxlm,
nevola de tlmp,
S = nellnl;te,
= nerbdare,
u = competltlvltate,
= ostllltate:
- cognltlv (gndurl du;mnoase, dlspre(,
suprare) ;l
- comportamental (agreslvltate verbal sau
llzlc),
! = lmpllcare proleslonal ma[or
(,workahollc"),
= modul de indepllnlre a sarclnllor
8lsc mal sczut pentru boal (in raport cu
lactorll u ;l !),
Apare la ma[orltatea bolnavllor coronarlenl
Asoclere cu lnterlorlzarea suprrll, crescnd
rlscul coronarlan,
Acte agreslve verbale sau motorll ample sau
prelunglte, care constltule un rlsc ma[or de
rlsc coronarlan maxlm sub 30 de anl.
Asoclerea cu lumatul, scderea lunc(lel
pulmonare, consum crescut de alcool ;l elort
exceslv la locul de munc - sporesc rlscul
coronarlan
Asoclat cu depresla, reprezlnt un rlsc
ma[or
,nucleul toxlc" al tlpulul pslhocomportamental A este constrult in [urul trladel
ostllltate, agreslvltate, lrltabllltate, la care se adaug preslunea tlmpulul. lnteresant este
laptul c exterlorlzarea unor strl alectlve negatlve, prlntre care ;l agreslvltatea (nonvlolent
;l de scurt durat) poate avea elect protector in raport cu boala.
ln cadrul tulburrllor cardlovasculare, ne l ntereseaz tulburrlle lunc(lonale
cardlovasculare pslhogene ;l bollle pslhosomatlce cardlovasculare.
1u|burr||e ps|hosomat|ce card|ovascu|are func|ona|e reprezlnt modlllcrl
llzlologlce brutale, dar reverslblle ale parametrllor esen(lall cardlovascul arl, aprute adesea
ca slmptome de ,rezonan( alectlv" la o serle de stlmull stresorl ;l alectnd prlnclpalll
parametrl hemodlnamlcl (volum slstollc, lrecven( cardlac, tenslune arterlal, tonus
vasomotor etc.).
Cradul de reverslbllltate ;l constan(a r everslblllt(ll in tlmp sunt tot mal reduse la
sublec(ll cu predlspozl(ll genetlce pentru boll cardlovasculare.
1. 1u|burr| de r|tm
a) tobicordii/e yi brodicordii/e regulate lnduse pslhogen se datoreaz corelrll lrecven(el
cardlace cu rellexele de aprare/ de orlentare ctre stlmul.
Lx. - la un stlmul sonor puternlc - rellex de aprare la( de stlmul - tahlcardle, LAuL8
- la un stlmul sonor redus - rellex de orlentare ctre stlmul - bradlcardle.
1ahlcardle paroxlstlc apare la petsoool|t(| |steto|Je, marcate de lmaturltate
emo(lonal, lntoleran( la lrustrare, exlgen(e alectlve exagerate, autocontrol slab,
extraversle, tendln( la dramatlzare, lntenslllcarea vle(ll lmaglnare pn la mltomanle sau la
personallt(l obseslonale, marcate de lntroversl e, amblvalen(, perlec(lonlsm, sentlmente
de culpabllltate, tendln(e autoagreslve.
b) extrosisto/e - cea mal lrecvent tulburare de rltm aprut in cursul stresulul pslhlc.
numrul de extraslstole cre;te intre 3 -30 sub lnlluen(a unel emo(ll. La bolnavll cardlacl, cu
ct emotlvltatea este mal mare, cu att apar mal multe extraslstole, lnduse de stres, dar ;l
de elort. 8olnavll acord semnlllca(ll, lllnd mereu ,la pnd". Se genereaz astlel un cerc
vlclos, care duce la cronlclzarea acestor manllestrl.
c) fibri/o}ie otrio/ in cadrul unul stres pslhlc.
2. Durer| precord|a|e, retrosterna|e sau cu un a|t sed|u torac|c
- la bolnavul cardlac, starea de tenslune pslhlc este exprlmat in plan somatlc, prln
generarea unul spasm sau a unel cre;terl a consumulul mloc ardlc de oxlgen, in condl(llle
unel lrlga(ll coronarlene dellcltare.
8olnavll nevrotlcl sau, uneorl, chlar unll sublec(l normall, acuz precordalgll (lr
caracterlstlcl de durere coronarlan) in strlle de anxletate, la care se adaug hlperventlla(le
lncon;tlent, generatoare de dlspnee, dar ;l de spasm al musculaturll pectorale. entru
pslhologul cllnlclan, este utll cunoa;terea caracterlstlcllor durerll precordlale de cauz
coronarlan, pentru a o exclude, in cazul unor durerl pur pslhogene sau de cau z
extracardlac (nevralglc, lntercostal). uurerlle coronarlene apar in cazurl de angln sau
lnlarct sl se caracterlzeaz prln: apsare retrosternal constrlctlv, cu lradlere in umrul ;l
antebra(ul stng ;l aparl(le la elort sau stres pslhlc (,excltare emo(lonal").
3. D|spnee ,card|ac" |n cursu| stresu|u| ps|h|c
Apare la sublec(l normall sau intr -o serle de alec(lunl cardlace, mal ales cu staz
pulmonar, in care stresul pslhlc genereaz agravarea dlspneel preexlstente. Se poate a[unge
la edem pulmonar acut. Anxletatea genereaz hlperventlla(le.
4. Var|a|| a|e tens|un|| arter|a|e
S. Mod|f|cr| vasomotor|| |n d|verse ter|tor||, sub efectu| stresu|u| ps|h|c
Acestea pot ll urmrlte dlrect: erltem pudlc, paloare in strlle de spalm, groaza sau
crlzele vasospastlce de tlp 8aynaud, sau lndlrect, prln lntermedlul pletlsmograllel.
8o|||e | s|ndroame|e card|ovascu|are ps|hosomat|ce
1) nipertensiuneo orterio/
Acumularea a numeroase stresurl pslhlce creeaz condl(ll lavorablle pentru aparl(la
u1A. Lxlst mal multe tlpurl de bolnavl la care se pot dlscuta electele stresulul pslhlc in
aparl(la ;l evolu(la u1A:
a) bolnavl tlnerl hlperactlvl vascular - dezvolt u1A tranzltorle [uvenll, cauzat de o
conllgura(le exlsten(lal stresant. Aceast u1A este reverslb ll,
b) bolnavl peste 40-30 anl, vrst la care apare in mod obl;nult u1A, avnd prlntre
lactorll preclpltan(l al bolll stresul pslhlc,
c) bolnavll hlpertenslvl vechl, alla(l in cursul evolu(lel bolll ;l la care stresul pslhlc
poate produce paroxlsme tenslonale, cu poslblle compllca(ll.
ulntre tulburrlle pslhlce ce survln: celalee, ame(ell, astenle llzlc ;l pslhlc,
lntoleran( la zgomote, emotlvltate superllclal cu accese de lrltabllltate, labllltate alectlv,
depresle, anxletate, lnsomnll, eplsoade conluzlonale tranzltorll, mal ales nocturne, cu
onlrlsm.
2) cordiopotio iscbemic coronorion
a) in onqino pectoro/ (A), exlst o legtur dlrect intre stresul pslhlc ;l
declan;area aproape slmultan a accesulul anglnos. S -a constatat prezen(a unor strl de
tenslune emo(lonal lntens ;l prelunglt inalntea prlmel crlze de angor la 91 dlntre
bolnavll coronarlenl studla(l (studlu reallzat de 8ussel). 8olnavll cu angln pectoral prezlnt
slmptome nevrotlce de dou orl mal lrecvent: depresle, lrltablllta te, lnsomnle, anxletate).
aclen(ll devln loarte pruden(l, reluznd reluarea actlvlt(llor normale.
b) inforctu/ miocordic - stresul este conslderat ca partlclpnd la producerea
lnlarctulul mlocardlc. Lx. in proleslunlle cu responsabllltate crescut, dup stresurl brutale,
toate asoclate cu poslblllt(l reduse de control declzlonal. rlntre caracterlstlclle lmportante
ale contextulul generator de stres pslhlc, se numr llpsa controlulul ;l prolec(la sublectulul
intr-o sltua(le perceput ca loarte amenln(t oare. Stresul pslhlc are, de asemenea, un rol
lmportant in relnlarctlzare.
Lxlst o rela(le constatat intre apartenen(a sublectulul la tlpul
pslhocomportamental A ;l lnclden(a lnlarctulul mlocardlc (dubl) ;l, de asemenea, s -a
constatat exlsten(a unel cr e;terl exponen(lale a lnclden(el lnlarctulul mlocardlc in cazul
asoclerll tlpulul pslhocomportamental A cu al(l lactorl de rlsc (u1A, hlpercolesterolemle,
lumat etc.). Modlllcarea tlpulul comportamental duce la scderea rlsculul de relnlarctlzare.
1ulburrlle pslhlce ce survln in laza acut - anxletate lntens, senza(le de moarte
lmlnent, panlc, exclta(le, lnhlbl(le pslhomotorle, rareorl convulsll, com, in 1/3 dln cazurl,
domln starea conluzlonal acut, cu stupor sau aglta(le ;l dellr onlrlc.
aclentul neag adesea slmptomele precoce ale lnlarctulul, intrzllnd sollcltarea
tratamentulul.
La revenlrea acas, in convalescen(, paclen(ll prezlnt slmptome depreslve
(oboseal, lnsomnle, scderea puterll de concentrare), grl[ exceslv, pruden( la( de
slmptomele somatlce. croog descrle 3 laze in prlmele zlle: anxletate lntens, laza depreslv
;l laza de relacere. Ma[orltatea reu;esc s dep;easc aceast stare. unll paclen(l prezlnt
sulerln( emo(lonal perslstent ;l handlcap soclal dlspropor(lonat, c u slmptome somatlce
atlplce. Asemenea paclen(l, care au dlllcult(l in dep;lrea momentulul lnlarctulul, au o serle
de trsturl caracterlstlce: probleme pslhlce sau soclale de lung durat, lamllll
hlperprotectlve, un lnlarct mlocardlc anterlor cu evolu(l e compllcat. Sechelele pslhlce dup
lM: astenle llzlc ;l pslhlc, strl depreslve de dllerlte lntenslt(l, dlmlnuarea varlabll a
aten(lel, memorlel ;l asocla(lllor, pn la deterlorare grav.
c) moorteo subit - in unele cazurl de stres pslhlc vlolent, in absen(a unor lezlunl
coronarlene. cel mal adesea, ins, moartea sublt sub electul stresulul pslhlc apare la un
bolnav coronarlan.
3. nipotensiuneo orterio/ primor {esen}io/).
Aceasta este o boal temporar, cu statut de nevroz. Lste asoclat ade sea cu o serle
de alte slmptome cu substrat pslhopatologlc: latlgabllltate, astenle, celalee, vertl[,
lrasclbllltate, transplra(ll, labllltate alectlv, emotlvltate exagerat, llpotlmll ;l slncope,
neurastenle ;l anxletate, uneorl dellrurl de orlglne clrcu latorle. Se vorbe;te, in acest context,
de un verltabll ,slndrom al hlpotenslvulul". Aceste manllestrl pot aprea ;l in tenslunea
arterlal normal. ulpotenslunea arterlal se poate vlndeca uneorl ca o verltabll nevroz,
prln modlllcarea, remedlerea cont extulul soclo-lamlllal pslhotraumatlzant.
4. 4stenie neurocircu/otorie {Da Costa)
,cord lrltabll" sau ,slndrom de elort" - con(lne ma[orltar slmptome sublectlve
domlnate de palplta(ll ;l durerl precordlale, lr un substrat organlc, la care se adaug
dlspnee, ame(ell, celalee. Slmptomele sublectlve cardlovasculare ;l resplratorll sunt
prezente concomltent. oate reprezenta exprlmarea unel emo(ll, prln lntermedlul aparatulul
cardlovascular, la o serle de persoane dependente ;l lmature. Se poate remedla pr ln
convlngerea bolnavulul c nu este vorba despre o alec(lune cardloresplratorle, lnslstndu -se
asupra condl(lllor etlologlce pslhogene, toxlce, abuz de excltante, la care se adaug tulburrl
vlscerale lavorlzante.
5. 5indromu/ x {Likoff)
ln [urul vrstel de 43 anl, se constat coexlsten(a unor tulburrl nevrotlce (domlnate
de anxletate) cu aparl(la unor durerl anglnoase tlplce, in absen(a orlcrul tlp de alterare
morlologlc coronarlan. lactorul declan;ator predomlnant este unul pslhogen, bolnavll
prezentnd tulburrl nevrotlce (anxletate ;l astenle) consecutlve unor stresurl generate de
lactorl pslhosoclall ;l lnductoare in plan somatlc ale unel hlperventlla(ll cronlce (legate mal
ales de anxletate), care duce la spasme coronarlene. uurerlle anglnoase dls par prlntr-o
pslhoteraple capabll s suprlme hlpertenslunea cronlc ,de stres".
. 1u/burri psibosomotice yi psibopoto/oqice /o bo/novii opero}i
ln legtur cu poslbllltatea unel opera(ll, stresul pslhlc preoperator este generat mal
ales de teama de un poslbll deces, de compllca(ll sau nereu;lte operatorll. Ll duce la
dlmlnuarea capaclt(ll pslhlce de a lace la( unor stresurl pslhlce mlnore. rlntre slmptomele
pslhosomatlce preoperatorll, se numr: tahlcardle, extraslstole, cre;terea valorllor 1A,
tenslune emo(lonal.
ostoperator, slmptomele pslhlce se reler la celalee, ame(ell, anxletate, amnezle,
dezorlentare, depresle (reverslbll).
Se constat uneorl chlar tulburrl pslhlce mal grave, cum ar ll slndromul paranold
haluclnator.
ersoanele cu structur pslhlc rlgld, cu un nlvel crescut al anxlet(ll ;l cu probleme
lamlllale ;l proleslonale prezlnt un rlsc crescut pentru dezvoltarea unor tulburrl
pslhosomatlce ;l pslhopatologlce.
7. 5indromu/ psibic o/ purttoru/ui de poce -moker
roblemele mal dlllclle ale acestor paclen(l se centreaz in [urul neceslt(ll de a se
obl;nul cu un nou organ, cu ,un corp strln", care poate genera sentlmente de team,
u;oar depresle pslhlc legat de perspectlva lunc(lonrll dlspozltlvulul.
Se constat o ,slmptomatologle cardloloblc", cu lobla revenlrll rltmulul bradlcard
sau a oprlrll lnlmll.
ln ceea ce prlve;te semnlllca(llle slmbollce ale bolllor cardlovasculare, exlst dlverse
concep(ll. Ar|ow vorbe;te de dlllcult(l in ldentlllcarea cu lmaglnea patern ;l sentlmentul
unel uzurprl rlscnd a ll demascat. Marty ;l Navaronne vorbesc despre ambl(la de a atlnge
un nlvel socloeconomlc superlor celul al tatlul. We|tsacker - tulburrlle de rltm - tenslunl
alectlve, decompensarea - elort de voln( care cedeaz, tulburrlle de angor - ,uzura
personallt(ll", lnlarctul mlocardlca - epulzare, deprlmare care preced moartea.
ln ceea ce prlve;te abordarea pslhoterapeutlc a bolnavllor cardlacl, exlst mal multe
aspecte. ln urgen(ele cardlovasculare, se reallzeaz o abordare excluslv medlcal, medlcul
lllnd cel care prela ;l problemele emo(lonale ale paclentulul, de unde necesltatea ca medlcul
s alb anumlte cuno;tln(e de pslhologle, pentru ca abordarea lul s nu agraveze starea
paclentulul.
uup dep;lrea momentulul urgen(el, medlcul incearc s se adapteze la pslhologla
bolnavulul, avnd mal multe oblectlve:
- acomodarea pslhlc a bolnavulul la cerln(ele llzlce, soclo -lamlllale ;l/sau proleslonale
lmpuse de boal,
- crearea unel atltudlnl optlmlste, dar responsablle la( de perspectlvele sale
evolutlve.
s|ho|ogu|, care este, in mod normal, parte a echlpel care abordeaz bolnavul
cardlac, are mal multe sarclnl in abordarea paclentulul:
- pslhodlagnoz, cu evaluarea componentel pslhologlce etlopatogen lce a bolll,
evaluarea tlpulul de personalltate a bolnavulul,
- consult pslhologlc la bolnavll dlllclll (nevrotlcl), cu alec(lunl nevrotlce sau chlar
pslhotlce,
- preocupare pentru problemele de vla( ale bolnavulul,
- reabllltarea pslhologlc post -lnlarct ;l postoperatorle,
- reabllltarea pslhologlc dup lmplantrl de pace -maker,
- adaptarea la nolle modallt(l de exlsten(,
- pslhoteraple (mal ales recomandablle tralnlngul autogen, bloleedback -ul, teraple
comportamental, artteraple).
- Luban-|otta vorbe;te despre benellcllle unel pslhoterapll bllazlce la cardlacl:
- relaxare pslhologlc,
- actlvltate llzlc dozat progreslv.
SLM 3:
ASLC1L SInCLCGICL IN
1u8LkCuLC2A uLMCNAk
1uberculoza este o lnlec(le bacterlan cronlc, determlnat de Mycobact erlum
tuberculosls, caracterlzat prln lormarea de granuloame in (esuturlle lnlectate ;l prln
hlpersenslbllltate medlat celular. Locallzarea uzual a bolll este pulmonar, dar ;l alte
organe pot ll lmpllcate. ln absen(a tratamentulul ellclent pentru boala actlv, evolu(la
cronlc este obl;nult ;l in llnal apare decesul.
1ransmlterea bolll poate aprea la orlce vrst. ln ma[orltatea (rllor lumll,
transmlterea lnlec(lel tuberculoase este in declln, in tlmp ce in (rlle srace, rata imbolnvlrll
este in cre;tere. ln mare msur, este valabll aceast corela(le a el cu srcla. ln zonele cu
prevalen( mare, tuberculoza este intlnlt in mod egal in a;ezrl urbane ;l rurale, alectnd
in prlnclpal adul(ll tlnerl. La nlvel mondlal, se estlmeaz c 1/3 dln pop ula(la lumll este
lnlectat cu Mycobacterlum tuberculosls, exlstnd 30 mllloane de cazurl de tuberculoz
actlv in lume. 10 mllloane de nol cazurl apar anual ;l 3 mllloane de oamenl mor anual de
tuberculoz. 1uberculoza determln 6 dln totalltatea decesel or in lume.
Mycobacterlum tuberculosls se transmlte de la persoan la persoan pe cale
resplratorle. Lxlst ;l alte cl de transmltere, dar ocazlonall ;l lr lmportan( ma[or. 8acllll
tuberculo;l, in secre(llle resplratorll, lormeaz nuclel in plcturl le de llchld care sunt
rspndlte prln tuse, strnut, vorblre. lcturlle se evapor la o scurt dlstan( de gur ;l
bacllll deshldrata(l rmn in aer pentru o perload lung de tlmp. lnlectarea apare atuncl
cnd bacllll sunt lnhala(l. numrul bacllllor el lmlna(l de ma[orltatea persoanelor lnlectate nu
este mare, lllnd necesar, de oblcel, un contact in lamllle de mal multe lunl, pentru
transmlterea bolll. 1otu;l, paclen(ll cu tuberculoz larlngeal, cu boal endobron;lc ;l boal
cavltaro-pulmonar extenslv sunt adesea loarte contaglo;l.
loametea ;l multe boll lntercurente alecteaz nelavorabll vlndecarea ;l amenln(
stabllltatea lezlunllor tuberculoase vlndecate.
rlnclpalll foctori de risc care duc la slblrea organlsmulul sunt:
- vrsta inalntat,
- alcoollsmul,
- subnutrl(la,
- SluA,
- dlabetul zaharat,
- tratamentele cu prednlson (cortlcoterapla),
- leucemla, llmloamele mallgne,
- operatllle pe stomac (gastrectomla),
- tratamentele cu substante cltostatlce (pentru cancer),
- slllcoza.
1uberculoza se dezvolt la persoanele care nu i;l llmlteaz lnlec(llle prlmare. La unll
lndlvlzl, tuberculoza se dezvolt in cteva sptmnl de la lnlec(la prlmar, la ma[orltatea,
mlcroorganlsmele se men(ln latente mul(l anl inalnte de a lntra intr -o laz de multlpl lcare
exponen(lal care conduce la boal.
La nou-nscu(l, lnlec(la tuberculoas progreseaz rapld ctre boal. La coplll mal marl
de 1 sau 2 anl, pn aproape de vrsta pubert(ll, lezlunlle prlmare de tuberculoz se
vlndec aproape intotdeauna. Multe per soane dezvolt tuberculoza la vrsta adolescen(el
sau ca adult tnr. lndlvlzll alecta(l la vrsta adult, prezlnt un rlsc mal mare de a dezvolta
tuberculoza in prlmll trel anl dup lnlectare. 1uberculoza este mal lrecvent la lemelle
tlnere, in tlmp ce l a brba(l, este mal lrecvent mal trzlu in vla(.
rlntre s|mptome|e tubercu/otei primore, se numr: problemele resplratorll,
plerderea in greutate ;l lebra cu valorl sczute, transplra(ll nocturne abundente la nlvelul
[umt(ll superloare a corpulul, tuse sl expectoratle, o eruptle pe plele (erltem nodos).
uup vlndecare ;l, eventual, relnlec(le, tubercu/oto pu/monoro postprimor se
manllest prln: tuse cronlc, transplra(ll nocturne, llpsa poltel de mncare (anorexle) cu
scderea greut(ll,
dlmlnuarea capaclt(ll de munc, tuse cu expectora(le sangulnolent (cu snge, cu urme de
snge), durerl toraclce.
ln absen(a unel terapll ellclente, tuberculoza pulmonar urmeaz o evolu(le cronlc
progreslv. Lxlst adesea perloade de stabllltate ;l de stare de b lne relatlv, dar la ma[orltatea
paclen(llor, acest lapt permlte progresla bolll. uebutul bolll este de oblcel lnsldlos, lar boala
poate s nu lle observat pentru un tlmp de paclent. ue lapt, nu se poate spune c boala se
lnstaleaz lent, pentru c tuberculoza pulmonar atlnge de oblcel extensla total in cteva
sptmnl. Aproxlmatlv 1/3 dlntre paclen(l vor trl tlmp indelungat cu perloade de boal
cronlc alternnd cu perloade de stare relatlv bun. 8ata total de deces a tuberculozel
pulmonare netratate se aprople de 60 ;l durata medle pn la moarte este de 2
1/2
anl.
C dat cu progresla lezlunllor pulmonare, apare necroza central, concomltent
dezvoltndu-se ;l lezlunlle satellte. C dat cu progresla tuberculozel pulmonare, arhltectura
pulmonar normal se plerde. Sunt speclllce llbroza, plerderea de volum ;l constrlc(a
superloar. Arllle recent imbolnvlte se pot vlndeca cu dlstruc(le relatlv sczut cnd este
admlnlstrat chlmloterapla ellclent. cavlt(lle pulmonare pot perslsta chlar dac
chlmloterapla ellclent a determlnat o vlndecare aparent. Slmptomul resplrator prlnclpal
este tusea cronlc. Sputa este de oblcel redus.
utem s mal vorblm despre tubercu|ot |ar|ngea| | endobron|c . Apar mal ales in
legtur cu o boal pulmonar loarte av ansat. 8areorl apare cu tulburrl pulmonare
mlnlme. 8gu;eala este prlnclpalul slmptom al tuberculozel larlngeale, in tlmp ce tusea ;l
hemoptlzla mlnor sunt manllestrl cllnlce prlnclpale la tuberculoza endobron;lc. Ace;tl
paclen(l sunt de oblcel loarte lnlec(lo;l, dar rspund loarte blne la tratament.
1ubercu|ota osoas nu este loarte rar. 1ubercu|ota co|oane| lmpllc de oblcel
coloana medle toraclc. 8acllll tuberculo;l a[ung la coloan pe cale hematogen. Lrozlunea
anterloar a corpllor vertebrall duce la clloz, putnd aprea ;l paraplegla.
1ubercu|ota art|cu|a|||or alecteaz cel mal lrecvent artlcula(llle marl, care suport
greutatea corpulul, cum ar ll ;oldurlle ;l genunchll.
1ubercu|ota gen|tour|nar poate lmpllca orlce por(lune a slstemulu l genltourlnar
masculln sau lemlnln.
roblema ma[or in programul de tratament al tuberculozel este neprezentarea
paclentulul la medlc pentru tratament. Aceasta conduce la e;ecul terapeutlc.
Camenll prezlnt lmunltatea natlv la tuberculoz. ln ceea ce prlve;te rezlsten(a
organlsmulul, se conslder c exlst o legtur strns intre varlabllele personale ;l stresul
pslhlc, pe de o parte, ;l reac(la slstemulul lmunltar, pe de alt parte.
rof||u| persona||t|| bo|navu|u|
ln 1826, lnternlstul Laennec, intemeletorul ltlzlologlel moderne, el insu;l bolnav de
tuberculoz, arta c ,pos|uo|le tt|ste ptofuoJe ,| Je luoq Jutot " stau la baza aparl(lel
tuberculozel pulmonare.
La rndul el, pslhosomatlca modern accept lmportan(a duratel mal marl a unor
strl emo(lonale prolunde in dlnamlca bolll tuberculoase.
nuebschmann arat, la rndul su, c boala echlvaleaz cu o declzle vltal. aclentul
se vlndec abla atuncl cnd declzla de vlndecare este luat dln exterlor, declzla lnterloar in
lavoarea bolll lllnd in acest caz lnutll. Mal mul(l autorl scot in evlden( laptul c nu exlst
un anumlt tlp de personalltate speclllc tuberculozel. 8olnavll au ins o trstur comun:
vulnerabllltatea extrem la o plerdere a dragostel, inso(lt de nevola de a rmn e aproape
de mam, in zona de slguran( pe care aceasta o eman. unll paclen(l i;l manllest deschls
nevola de dragoste, in tlmp ce al(ll vor s las dln aceast securltate paslv, dar in ambele
cazurl, el au aceea;l nevole anxloas de securltate.
ln studll reallzate asupra unor bolnavl cu tuberculoz pulmonar, au lost puse in
evlden( o serle de modlllcrl pslhologlce ale acestora, generate de starea de bolnav.
uereglrl mal pronun(ate se inreglstreaz la paclen(ll cu patologle asoclat
preponderent cu etlllsm cronlc. Semnele caracterlstlce sunt: lpohondrla, depresla, uneorl
lsterla. Alec(lunlle emo(lonale se manllest prln nellnl;te, lndlspozl(le, starea de tenslonare,
lrltabllltate, reac(ll lmpetuoase.
Ma[orltatea paclen(llor prezlnt o atltudlne ad ecvat procesulul ;l asplra(la de a
contrlbul la succesul tratamentulul. unll paclen(l manllest o atltudlne neserloas, deseorl
reluzul tratamentulul, inclcrl lrecvente de reglm, slldarea normelor de comportament,
conlllcte. ln aceste cazurl, tratamentul este sortlt lnsuccesulul.
lntensltatea devlerllor pslhlce este dependent in mare msur de statutul soclal al
paclentulul, starea lamlllal, studll, gradul de cuno;tln(e despre tuberculoz. Alec(lunlle
emo(lonale sunt mal lrecvente in rndul lemellor. 8eac(llle de negare a bolll ;l de sczut
compllan( la tratament sunt mal degrab caracterlstlce pentru brba(l. Se constat o
corela(le a gravlt(ll procesulul tuberculos cu starea pslhlc a lndlvldulul. un numr relatlv
redus de bolnavl dezvolt lenomene nevrotlce perslstente.
Athanaslu, cltnd o lucrare a lul Alexandrescu, 8lumental ;l voloslevlcl (1981), lace o
anallz pslhologlc prlvlnd starea de bolnav de tuberculoz. Astlel, terenul ltlzlogen" ar ll
alctult (pe popula(la romneasc) dln extrave r(l ;l amblver(l, care suport mal lntens
evenlmentele pslhosoclale care le alecteaz exlsten(a. Asupra acestul teren, i;l pun
amprenta pslhotraumele, sltua(llle de stres mal mult sau mal pu(ln patologlc, dramele de
lung durat.
ca dlnamlc a reac(lllor la boal, cele mal lntense reac(ll pslhologlce s -ar putea
inreglstra la: ;ocul (sau sub;ocul), reslm(lt la comunlcarea dlagnostlculul, intreruperea
actlvlt(ll, obllga(la de a sta la pat, spltallzare, schlmbarea de rol ;l statut soclal, obllga(la de
a renun(a la modul su de vla( curent.
Lxlst oplnll potrlvlt crora temperamentul condl(loneaz modul de a trl boala:
temperamentele exceslve" duc la 18c zgomotoase, cu reac(ll alerglce lntense.
1emperamentul echlllbrat, atltudlnlle pozltlve garanteaz su ccesul terapeutlc.
La intrebarea dac 18c-ul lnduce modlllcrl speclllce de personalltate, o oplnle ar ll
aceea c boala nu lace dect s accentueze unele trsturl ale personallt(ll premorblde.
rlntre aceste aspecte pslhologlce, s -ar numra: lnstablll tatea, labllltatea alectlv, reac(llle
hlperdlmenslonate. uneorl se manllest toclrea senslblllt(ll, abulla, credulltate, tendln(e la
reverle sau la medlta(le.
8ronkhorst arat c, in mal mult de 30 dln cazurlle studlate, lezlunlle cavltare se
vlndec spontan atuncl cnd intre medlc ;l bolnav se stablle;te o rela(le bun ;l o indrumare
medlcal adecvat.
k|ssen, la rndul su, arat c lezlunea pulmonar se vlndec doar atuncl cnd se
vlndec lezlunea emo(lonal.
1ratamentul recomandat in spltale ;l sanatorll este o lorm de teraple personal,
a[uttoare, centrat in [urul rezolvrll conlllctelor bolnavulul.
uup rezolvarea problemelor medlcale, mul(l paclen(l neceslt contlnuarea teraplel
pentru a se adapta la le;lrea dln medlul protector al sanat orlulul ;l pentru a se relntegra
soclal.
Lxlst anumlte prlnclpll de abordare pslhologlc, in cadrul bolll, a paclen(llor cu
tuberculoz. Aceste prlnclpll sunt:
a) recunoa;terea laptulul c paclentul se all, cel mal probabll, intr -un stare de
accentuat dlstres,
b) incura[area paclentulul in exprlmarea acestel strl in cuvlnte,
c) prezentarea calm, pe scurt, in la(a paclentulul, a alternatlvelor pe care le are, odat
ce aceast emo(le lntens a lost descrcat ;l el este capabll s asculte.
aclentul cu tuberculoz are nevole de apllcarea acestor prlnclpll in trel momente:
1. in momentul in care l se spune de ce suler. aclen(ll care sunt serlos
tulbura(l emo(lonal lntr adesea intr -un lel de ,gaur neagr" ;l nlmlc nu mal
a[unge la el dup ce aud cuvlntele ,av e(l tuberculoz". uac au nevole s
plng, ll se permlte s lac acest lucru.
2. pe parcursul lnternrll in sanatorlu,
3. in momentul in care este pe punctul de a se intoarce la vla(a obl;nult.
SLM 4:
ASLC1L SInCLCGICL IN SInCSCMA1ICA ALLkGCLCGIC
roblematlca pslhosomatlc alergologlc este o problem tot mal tentant pentru
cercetare, constltulndu-se chlar o nou dlsclplln, numlt pslhoneuroalergologle, care este o
dlsclplln de lnterleren( intre alergologle, pslhologla cllnlc ;l pslhoneurollzlol ogle.
8ela(llle dlntre alergologle ;l pslhologle au cunoscut mal multe etape de dezvoltare:
- o etap ln(lal (ml[locul secolulul xx) - o abordare excluslv prln prlsma concep(lel
pslhanalltlce (5coala lul Alexander, prolllurlle pslhosomatlce ale lul lland ers uunbar),
- metodologla actual de lnvestlgare a ponderll lactorulul pslhlc in etlopatogenla
astmulul bron;lc, bazat pe conceptul de boal multllactorlal a acestula,
- stablllrea rela(lllor cronologlce dlntre evenlmentele pslhotraumatlzante ;l lluctua(l lle
evolu(lel bolll.
- in ultlmul decenlu, au aprut tot mal lrecvent lucrrl cu prlvlre la lnterven(la
lactorulul pslhologlc ca 18lCCL8 supllmentar al unor slndroame cllnlce cu etlologle
predomlnant alerglc.
s|honeuroa|ergo|og|a are dou zone lnterdependente:
- lnlluen(a vle(ll pslhlce asupra constltulrll lnllama(lel alerglce, pn la aparl(la
manllestrllor cllnlce percepute de ctre bolnav (slera pslhosomatlcll proprlu -zlse),
- reac(la bolnavulul la( de slmptomele sale, ca ;l la( de comportamentele ec hlpel
medlcale.
Cb|ect|ve|e ps|honeuroa|ergo|og|e|
1. stobi/ireo ponderii foctoru/ui psibic (mal ales stresul pslhologle) in dlnamlca
procesulul alerglc,
2. cercetoreo impoctu/ui bo/ii o/erqice asupra bolnavulul alectat:
- reculul pslhosomatlc ca reac(le la dlsconlortul speclllc bolll (ex. lnsomnle sau
somnolen( dlurn la un astmatlc cu crlze nocturne),
- reac(la pslhologlc la( de poslbllltatea repetrll puseelor de actlvltate ale
bolll alerglce,
- anxletate de perspectlv sau o stare accentuat de de scura[are,
- studlul lndlcatorllor de calltate a vle(ll,
rlntre problemele pslhologlce ale bolnavllor alerglcl, se numr (Spector ;l Mlcklas):
- declan;area pslhogen a puseelor alerglce (urtlcarle) sau a crlzelor alerglce
(astm),
- perceperea unor strl de lrustrare, suprare sau conlllcte in lamllle,
- plerderl cu lmpact alectlv ma[or (decese, dlvor( etc.),
- relerlrl lrecvente la moarte, stare de nea[utorare sau llps de speran(,
- modlllcarea comportamentelor, labllltate emo(lonal, luma t exceslv, abuz de
alcool,
- evlden(a unor abuzurl llzlce sau sexuale,
- probleme conlllctuale cu antura[ul lamlllal sau proleslonal,
- noncompllan(a,
- ablllt(l lntelectuale ;l motlva(lonale reduse pentru indepllnlrea progresulul
terapeutlc.
3. modificri/e de persono/itote /o bo/novu/ o/erqic ,
4. tu/burri/e neuro/oqice yi psibiotrice induse secundor de evolu(la cronlc a
unel boll alerglce,
3. introducereo unor proceduri psiboteropeutice suportive (slmple) sau
comp/exe, in mod slstematlc, la bolnavll alerglcl, in lunc(le de ponderea in dlnamlca
bolll a lactorulul pslhlc asoclat.
rlntre scopurlle ;l poslblllt(lle pslhoteraplel, se numr:
- anlhllarea sau atenuarea lnterven(lel lactorulul psl hlc in evolu(la bolll
alerglce manlleste cllnlc,
- amellorarea lntegrrll soclale a lndlvldulul ;l core ctarea lndlcllor de calltate a
vle(ll,
- lnlluen(area electlv a slmptomelor bolll alerglce (bloleedback,
muzlcoteraple, hlpnoz etc.),
6. osiquroreo unei comp/ion}e teropeutice optime , cu cooptarea, pe ct
poslbll, ;l a suportulul lamlllal,
7. orqonitoreo unui mode/ de vio} o/ bo/novu/ui o/erqic , prln educa(le,
lacllltarea accesulul la controale medlcale.
A|erg|a reprezlnt capacltatea alterat a (esuturllor organlsmulul de a reac(lo na la
stlmull la care au lost expuse anterlor, devenlnd hlpersenslblle.
Lfecte|e factor||or ps|hogen| :
b) in bollle cu etlologle alerglc domlnant, trlggerul pslhogen poate ac(lona lle
alternatlv cu alergogenul, lle sumatlv cu alergogenul. Se la in conslde rare ;l ac(lunea
unor mecanlsme pslhologlce subverslve, care accentueaz sau dlmlnueaz actlvltatea
unor componente ale slstemulul lmunltar.
c) alergllle cu manllestrl cllnlce sunt generatoare de dlsconlort ;l anxletate - in raport
cu amenln(area vle(ll, cu lnser(la proleslonal ;l soclal, ceea ce poate duce la
amenln(area callt(ll vle(ll bolnavllor. 1rlggerul pslhogen trebule ldentlllcat in
anamnez,
d) lmpllcare bolnavllor alerglcl in rela(la cu medlcul,
e) rolul elementelor pslhosoclale in compllan(a terape utlc.
ln general, se conslder c lactorll pslhlcl pot sc dea pragul de senslbllltate la
alergenl.
uup Schur, tulburarea alerglc lmpllc resomatlzarea nevollor cathartlce dlluze dln
prlma copllrle, lactorll care contrlbule lllnd predlspozl(la ;l m edlul. Acest lucru este poslbll
datorlt laptulul c plelea ;l mucoasele sunt organe prlmordlale, nespeclllce la copll, pentru
toate experlmentele ce lmpllc un contact.
Slmptomul pslhosomatlc constltule un echlvalent al anxlet(ll, lar alergenul nu cons t
doar dln substan(a ce poate ll ldentlllcat de teste, cl ;l dln sensul pe care paclentul l -l
atrlbule lncon;tlent.
C categorle lmportant a alerglllor cuprlnde alergllle de la nlvelul plelll. ln in(elegerea
lmpllcrll lactorulul pslhlc in aceste alergl l, se porne;te de la ldeea c plelea lormeaz
tegumentul exterlor al lndlvldulul, care dellmlteaz lnterlorul acestula, lllnd totodat
deschls la toate lnlluen(ele dln exterlor. La paclentul alerglc, sltua(la se schlmb, plelea
nemallllnd ceva care acoper , cl devenlnd ceva care descoper.
C trstur acut a paclen(llor alerglcl este slm(ul lor acut de ldentlllcare cu cellal(l.
Lste vorba despre o rela(le alerglc cu oblectul (Marty), in care paclentul devlne lncapabll s -
;l trlasc vla(a doar pentru sl ne, cl doar in strns corela(le cu al(ll, ca parte lntegrant.
lerderea rela(lel alerglce cu oblectul poate avea mal multe consecln(e:
- cutarea ;l gslrea unul nou oblect,
- un slmptom de somatlzare,
- depersonallzarea.
ue asemenea, se regse;te adesea la ace;tl paclen(l o nevole presant a protec(lel de
durat, intr-un cllmat ocrotltor. ca prolll, au lost descrlse urmtoarele: senslbllltate u;or de
rnlt, ascunzndu-se in spatele unel (lnute oblectlve ultracorecte ;l deseorl extrem de
ra(lonale impotrl va anxlet(ll, tonul alectlv al comportamentulul ;l o cunoa;tere lntelectual
nuan(at. uovedesc adesea un slm( al lnsecurlt(ll emo(lonale crescut ;l ata;ament
permanentlzat la( de mam. nu pot tolera coexlsten(a aproplerll ;l dlstan(el in rela(llle lor
lnterpersonale, aprndu-;l dreptul la aproplere permanent. Agreslvltatea este lnhlbat.
1ulburarea rela(lllor personale ;l lmpersonale provlne dlntr -un stadlu tlmpurlu de
dezvoltare, marcat de contact llzlc ;l alectlv permanent cu mama.
lelea poate ll conslderat, prln aceast lnvestlre tlmpurle, terenul de ac(lune al
conlllctelor lnterloare. lelea devlne astlel cel mal lmportant organ de expresle emo(lonal.
Alectele pot ll exprlmate prln anexele lntertegumentare sau prln llrele de pr.
ln calltatea el de tegument, ea este ceea ce (lne intregul la un loc, este llmlta care
desparte lumea lntern de lumea extern, devenlnd cel mal bun loc de exprlmare al
conlllctelor lvlte intre cele dou. oate dellnl lrumuse(ea sau ur(enla unul lndlvld.
8spunde la stlmull cum ar ll cald, lrlg, atlngere, gdllat, atlngere sexual. uln punct de
vedere pslhosomatlc, plelea se sltueaz la [umtatea drumulul dlntre organele cu lnerva(le
voluntar, capablle s exprlme slmbollc procesele mlntale ;l organele absolut lndepe ndente,
care nu pot da o expresle slmbollc sensulul ;l scopulul proceselor pslhlce.
Lxperlen(a a artat c masa[ul, mal ales in zone celel, poate intrl electul
medlcamentelor antldepreslve. La devlne astlel ,medlu de teraple".
urt|car|a
rlnclpalele trsturl ale paclen(llor cu urtlcarle ( Masaph):
- tendln(e puternlce ctre atltudlnl paslve la contactele umane,
- incllnare spre anxletate, comblnat cu grad redus de toleran( la lrustrare,
- vulnerabllltate crescut in rela(llle de dragoste,
- grad mrlt de neslguran( in comportarea general.
Matthes - comportamentul acestor paclen(l este orlentat spre cutarea rela(lllor cu
oblectul de genul ocnolll, care se aga( de al(ll, cu tendln(a de a evlta orlce rlsc in cutarea
securlt(ll sale.
rur|tu|
La persoanele senslblle, avnd o predlspozl(le speclal, emo(llle puternlce pot
provoca sau agrava prurltul. ersoanele care reac(loneaz cu lrltare, anxletate ;l aglta(le la
tenslunea emo(lonal se plng mult mal lrecvent de senza(la de mncrlme ;l arsur a plelll.
ersoanele cu plelea lntact suler de prurlt mal mult in perloadele de tenslune emo(lonal
puternlc sau de autonegare, dezamglre ;l stres. roblemele sexuale, strlle de vlnov(le,
team ;l suprare genereaz prurlt (Wlttkover ;l Lester).
ersoanele cu mncrlme pslhogen sunt mal incllnate ctre o dorln( nevrotlc de
ordlne, lar pulslunlle lor agreslve sunt lnhlbate. lurla reprlmat poate duce la crlza de prurlt
(Musaph).
Dermat|ta atop|c (neurodermat|ta d|sem|nat)
Lctema |nfant|| d|n pr|ma cop||r|e este conslderat ca o expresle a tulburrll
rela(lel mam-copll.
Sp|tt - exlst dol lactorl actlvl in legtur cu aceast tulburare - coplll au avut mame
cu structurl de personalltate lnlantll, care manllestau la( de coplll lor un le l de ostllltate
deghlzat in grl[. Lrau mame care nu valorlzau pozltlv contactul de tlp atlngere cu coplll lor,
evltnd chlar contactul cutanat. ln ceea ce prlve;te coplll, ace;tla ar avea o predlspozl(le
innscut pentru reac(ll senslblle ale plelll, cee a ce inseamn c insu;lrlle perceptlve ale plelll
[oac un rol emo(lonal mal lntens in expresle. ue asemenea, mamele se evlden(laz prln
comportamentul amblvalent in raport cu coplll - ceea ce mama ,eman" (Spltz) nu
corespunde nlcl atltudlnll sale lnterlo are, nlcl comportrll sale cu copllul.
Spltz descrle chlar un context emo(lonal nesntos pentru copll: mama evlt
contactul llzlc cu copllul sub pretextul c acest contact ar ll duntor pentru copllul extrem
de lragll ;l dellcat. Sub aceast grl[ apar ent, se ascunde de lapt reluzul ;l ostllltatea el la
adresa copllulul.
ln multe cazurl, boala se rezolv in prlma [umtate a celul de -al dollea an de vla( al
copllulul, lucru expllcat de Spltz prln cre;terea gradulul de lndependen( al copllulul in rap ort
cu ingrl[lrlle materne ;l lntrarea acestula in rela(le cu lucrurl ;l oamenl in alegerea crora
copllulul are controlul.
Aceast eczem lnlantll dln prlmll anl de dezvoltare emo(lonal poate lsa urme de
durat (lucru nedemonstrat inc pe deplln).
Dermat|ta atop|c d|n ado|escen | matur|tate constltule un proces patologlc care
apar(lne bolllor eczematoase dlrl[ate intr -un mod caracterlstlc de la centru spre slstemul
nervos autonom, lllnd strns asoclat cu trsturlle lndlvlduale ale paclentulul . oate aprea
;l concomltent cu alte rela(ll alerglce.
aclen(ll cu dermatlt atoplc prezlnt adesea un comportament evldent paslv, cu
dlllcultate a exprlmrll de slne. conlllctele sunt lrecvente la nlvelul rela(lel cu partenerul ;l se
asoclaz adesea cu debutul bolll. aclen(ll pot ll grupa(l in dou categorll, dup arla de
dlstrlbu(le a proceselor lnllamatorll:
- cnd rela(llle cu partenerll pstreaz cel pu(ln aparen(a c sunt lntacte, dlstrlbu(la
este pe pr(lle llexoare ale capulul ;l le(el,
- cnd rela(llle cu partenerll sunt evldent incordate, dlstrlbu(la este in reglunea
pleptulul, a umerllor, ;oldurllor ;l coapselor.
rur|tu| anogen|ta|
ueclan;at lrecvent de lrlta(ll, lnlec(le sau alte tulburrl locale ;l se caracterlzeaz prln
mncrlml puternlce, escorlere. Mncrlmea nu poate ll vlndecat intotdeauna doar prln
teraple local ;l ellmlnarea lrlta(lel, scrplnarea ;l atlngerea zonelor de mncrlme devenlnd
uneorl scop in slne. Lxlst un cerc vlclos lormat dln plcerea ob(lnut dln scrplnat ;l
atlngerea zonelor de mncrlme, sentlmente de vlnov(le ;l atacurl repetate asupra plelll,
provocate de sentlmente de autoagreslune. Scrplnatul devlne un substltut de masturba(le,
a[ungnd adesea un oblcel, ceea ce poate duce la permanentlzarea slmptomelo r.
sor|as|s
Are o baz eredltar, dar ;l o component emo(lonal care poate lnlluen(a boala.
Lste senslbll la stres nespeclllc, de genul unel plerderl de oblect reale sau lmaglnare, sau a
amenln(rll snt(ll ;l securlt(ll.
unll bolnavl prezlnt, pe de o parte, slmptome ca anxletate sau dlsperare, ;l, pe de
alt parte, manllestrl ale unel actlvlt(l exagerate.
W|ttkower | Lester - lactorll pslhlcl trebule lua(l in conslderare mal ales cnd
slmptomele varlaz apreclabll ;l se produc recldlve ac ute sau mncrlmea se
permanentlzeaz.
lactorul pslhlc nu este in mod cert lactorul determlnant, deoarece psorlazlsul s -a
dovedlt a ll o boal de plele eredltar. Starea de mncrlme, la rndul el, deplnde de
lntensltatea bolll ;l nu neaprat de lactorll pslhologlcl sublacen(l. Apare lrecvent la
adolescen(l. aclen(ll cu lorme cronlce de lung durat suler rar de prurlt.
Artefactu| dermato|og|c
Se reler la vtmarea plelll in absen(a orlcrel lnten(ll con;tlente de slnucldere,
manllestat dlrect. ln mare parte, paclen(ll sunt lemel, mal ales tlnere. S -a constatat c in
lstorlcul acestor paclen(l exlst eplsoade de depresle, tulburrl pslhlatrlce sau tentatlve
sulcldare. Sunt paclen(l marca(l de o lntens tenslune lntrapslhlc, strl depreslve severe,
agreslune lnhlbat, bloca[ alectlv puternlc, prag de lrustrare sczut, lntegrare labll a Lulul ;l
lntense tendln(e autoagreslve.
ln cele mal multe reac(ll alerglce la nlvelul plelll, reac(la somatlc este vzut ca o
barler de aprare impotrlva dezlnt egrrll personallt(ll, sau ca o incetare a regreslel, cu
poslbllltatea de reconstrulre a personallt(ll amenln(ate.
entru ace;tl paclen(l, este loarte utll terapla de grup, mal ales pentru scoaterea
paclen(llor dln lzolare.
Astmu| bron|c a|erg|c
Lste o tulburare a resplra(lel, care se poate lvl la orlce vrst. Lste conslderat o
boal emlnamente pslhosomatlc, abordarea cllnlc a bolll trebulnd s (ln cont de lorma
cllnlc a bolll, modallt(lle evolutlve ale bolll (calltatea vle(ll bolnavulul) ;l nlvelul de
compllan( terapeutlc.
Lxlst mal multe lorme de astm bron;lc alerglc:
a) A8 |nterm|tent | forma uoar pers|stent, fr d|spnee de efort |ntre accese
- bolnavll cunosc condl(llle de aparl(le a crlzelor ;l reu;esc s le evlte,
- este ellclent pslhoterapla suportlv, cu incura[rl relerltoare la poslbllltatea de a
prevenl crlzele ;l caracterul lor trector, cu lnstrulrea detallat asupra gesturllor
bolnavllor in tlmpul crlzel ;l a laptulul c o crlz astmatlc nu poate ll letal.
- se practlc exercl(llle de bloleedback, tralnlngul autogen Schultz ;l exercl(lllor
resplratorll comblnate cu muzlc.
b) A8 pers|stent mot|vat sau sever
- apare dlspnee de elort, ceea ce duce la llmltarea capaclt(ll de elort ;l este lavorlzat
ac(lunea trlggerllor astmogenl nespeclllcl (mlrosurl, expunere la lrlg etc.),
c) A8 cort|codependent (pentru remed|erea cr|te|or | men|nerea capac|t|| de
efort).
- apare alcl rlscul dependen(el medlcamentoase, la bolnavll anxlo;l, la bolnavll tlmlzl,
la cel dependen(l de antura[ (de medlc), la structurlle de personalltate rlglde, la cel
lmpllca(l proleslonal loarte puternlc ;l la cel llpsl(l de voln(. ca trsturl de
personalltate secundare bolll: hlperemotlvltatea, anxletatea, depresla.
una dlntre caracterlstlclle astmulul bron;lc pare a ll condl(lonarea. Lx. un paclent
alerglc la llorl poate sulerl o crlz de astm la vederea de llorl artlllclale.
crlza astmatlc este echlvalat adesea cu cu plnsul reprlmat. Von We|stacker (1931)
compar crlza de astm cu (lptul ;l plnsetul unul copll in cazul plerderll sentlmentulul de
securltate. rln aceasta, se aseamn mult cu bollle de plele alerglce ;l cu mlgrena, care, de
asemenea, pot ll amendate prln plns. 8raut|gam ;l Chr|st|an (1973) atrlbule plnsul
reprlmat paclen(llor care au lost supu;l in copllrle repro;ulul ;l resplngerll cnd plngeau
dup mama lor.
ln ceea ce prlve;te personalltatea paclen(llor cu astm bron;lc alerglc, se conslder c
rela(le alterat la( de mam, la inceputul vle(ll, genereaz un conlllct in paclent intre
,dorln(a de tandre(e", pe de o parte, ;l ,teama de tandre(e", pe de alt parte (de 8oor,
1963). ne|m ;l colab. (1970) - paclentul este caracterlzat prln anxletate prolund cu trsturl
lsterlce ;l/sau lpohondrlce. aclentul nu -;l d seama de aceast anxletate. 8raut|gam - ,in
crlzele astmatlce nu este vorba doar de o reten(le a aerulul, cl ;l de aceea a sentlmentelor ;l
emo(lllor".
Von We|stacker (1931) ;l Iuchs (1963) vd o corela(le intre lunc(la resplratorle
tulburat ;l capacltatea alterat a paclent ulul de ,a da ;l a lua". Iuchs - atrlbule aceast
stare unul gen de team care s -a translormat in tactlcl delenslve agreslve ;l unel tenslunl
care a degenerat in tendln(a de acaparare lmpulslv. Marty - in cazurlle severe de alergle,
bolnavll au tendln(a de a se ldentlllca cu acele persoane care se conlrunt cu el in mod
dlrect ;l s se ,contopeasc" cu ele.
ln ceea ce prlve;te pslhoterapla, se recomand mal multe lorme de reallzare:
a) ps|hoterap|e s|mp|, de sus|nere:
- lndlvlduallzarea tratamentulul,
- antlclparea a ce a;teapt paclentul de la medlc,
- incercarea de empatlzare cu bolnavul,
- rela(lonarea problemelor actuale cu dezvoltarea sa emo(lonal, in cadrul anamnezel.
- combaterea stresulul pslhlc lmpus de amenln(area crlzelor (prln aproplerea
bolnavulul de problemele bolll, olerlrea de sarclnl pe care s le rezolve slngur ;l
olerlrea unel perspectlve de evolu(le lavorabll a bolll).
b) ps|hoterap|e sugest|v:
- hlpnoza,
- tralnlngul autogen Schultz,
- bloleedback.
c) procedur| de terap|e de grup, ch|ar cu part|c|parea fam|||e|, |n care to| ce| |mp||ca|
s |nvee tehn|c| de as|stare a cr|te|.
d) scoaterea d|n med|u| ps|hotraumat|tant (ma| a|es |a cop||) .
SLM 3:
DIA8L1LS MLLLI1uS (DIA8L1uL 2AnAkA1)
Lste o tulburare cronlc a intregulul metab ollsm ;l se caracterlzeaz prln electul
lnsullnel lnsullclente. ue;l sunt lmpllcate metabollsmul llpldelor ;l al protelnelor, ca ;l cel al
hldrocarbonatelor, termenul ,mellltus" se reler la varla(llle nlvelulul de glucoz in snge.
ulabetul poate ll claslllcat in dlaber prlmar ;l dlabet secundar. D|abetu| pr|mar se
reler la laptul c nu este prezent nlcl o alt boal asoclat. cuprlnde:
- dlabetul zaharat lnsullno-dependent (luuM, tlp l),
- dlabet zaharat non-lnsullno-dependent (nluuM, tlp 2)
nonobez,
obez,
dlabetul de tlp adult al copllulul.
este 80 dlntre dlabetlcl apar(ln grupulul de tlpul ll. nu au lost descoperlte cauzele
preclse ;l orlglnea dllerltelor lorme de dlabet. Se conslder, in general, ca slgur exlsten(a
unul lactor eredltar, dar la ea se adaug ;l al(l lactorl. lnstalarea dlabetulul de tlp l se expllc
probabll prlntr-o anumlt predlspozl(le a slstemulul lmunologlc. lnlec(llle vlrale anterloare
pot declan;a maladla. ulabetul de tlp ll poate avea ca lactorl lmpllca(l obezltatea, tulbu rrlle
metabollsmulul llpldelor ;l llpsa de exercl(lu, dar ;l cortlcolzll, catecolamlnele ;l hormonul
tlroldlan (hormonul antllnsulln). ln acest tlp de dlabet, este loarte lmportant reglarea
supraponderll.
cannon a demonstrat c stresul emo(lonal poate duce la cre;terea nlvelulul zahrulul
in snge ;l a gllcozurlel, prln cre;terea stlmulrll slmpatoadrenale. ulpergllcemla, in mod
normal compensat rapld, nu poate ll compensat la dlabetlcl.
ulabetul zaharat este o stare anormal a organlsmulul uman, car acterlzat prln
cre;terea gllcemlel peste valorlle sale normale, cuprlnse intre 70 -110mg pe nemncate ;l
maxlmum 130 mg la 1-2 ore dup mncare. uenumlrea de d|abet vlne dln llmba greac,
unde inseamn ,sllon". cu acesta a lost comparat cantltatea mare de urln pe care o
ellmln numero;l dlabetlcl. A doua parte a numelul provlne de la observa(la c urlna
paclentulul este llplcloas, ca ;l cnd ar con(lne mlere ;l este dulce.
6/icemio reprezlnt concentra(la de glucoz dln snge sau dln plasm (in plasma
venoas, gllcemla este mal mare dect in sngele total (ex.cel ob(lnut prln in(eptura pulpel
degentulul).
lactorul determlnant in aparl(la bolll este tulburarea lnsullnel, un hormon produs de
ctre celulele beta ale pancreasulul. Aceast lnsulln lle c este absent sau este secretat in
cantlt(l loarte mlcl (in ulu, tlp l), lle c, de;l exlst, nu -;l mal indepllne;te datorla de a
scdea gllcemla (in unlu, tlp ll).
rlntre slmptomele cele mal lmportante ale dlabetulul zaharat, se numr pollurla
(ellmlnarea unel cantlt(l de urln de peste 2 lltrl in 24 ore), polldlpsla (denza(la de sete
deoseblt de lntens), polllagla (loamea exagerat), scderea in greutate (slblre), oboseala
lnexpllcabll permanent, manllestrl ale compllca(lllor ca: tulburrl de v edere (cataract
sau retlnopatle dlabetlc), durerl in plcloare ;l gambe ( ottet|opot|e - inlundarea arterelor de
deasupra punctulul de durere, dac apare doar la mers ;l dlspar in repaus sau oeutopot|e
J|obet|c - durerea este mal lntens noaptea ;l se red uce la ml;care, datorndu-se
imbolnvlrll nervllor membrelor lnlerloare), imbolnvlrea organelor genltale, cderea
dln(llor, incetlnlrea vlndecrll rnllor. ue asemenea, poate aprea coma dlabetlc lnaugural
(cea care lnaugureaz boala la un paclent nelde ntlllcat anterlor).
rof||u| persona||t||
cel mal mul(l dlabetlcl ;tlu c, cel pu(ln intr -un sector, homeostazla lor nu e blne
reglat. Ll incearc sentlmente de lnsecurltate. cronlcltatea bolll poate exerclta lnlluen(e
negatlve asupra intregll lor str ategll de vla(, el a[ungnd s-;l organlzeze vla(a in [urul bolll.
8|eu|er (1973) ldentlllc anumlte trsturl ale personallt(ll, paclen(ll deoseblndu -se
dup momentul de lnstalare a dlabetulul (la maturltate sau [uvenll). rlmll nu manllest o
anxletate deoseblt, dar prezlnt depresle mascat, intr -o anumlt msur. Sunt
personallt(l deschlse, cu tendln(a de a manllesta reac(ll depreslve sub tenslune. ulabetlcll
cu debut [uvenll, totu;l, pot prezenta trsturl ale personallt(ll la llmlta caracterlstl cllor
schlzolde. Sub tenslune, ace;tl paclen(l au tendln(a de a se dlstan(a de probleme sau de a le
nega.
kudo|f slstematlzeaz conceptele pslhosomatlce expuse in legtur cu dlabetul:
1. conlllcte ;l nevol non-orale satlslcute prln mncat. olt de mn care exceslv ;l
obezltate, ca rezultat, ducnd la hlpergllcemle permanent,
2. ca elect al ldentlllcrll hranel cu dragostea, retragerea alec(lunll produce
experlen(a emo(lonal a loamel, de alcl generndu -se, lndependent de consumul de
allmente, un metabollsm al loamel, care ar corespunde metabollsmulul paclentulul cu
dlabet.
3. spalmele lncon;tlente de o vla( duc la o reac(le permanent de lupt - lug
inso(lt de hlpergllcemle. ueoarece nu are loc nlclodat vreo descrcare a tenslunll pslhlce,
dlabetul se produce pe baza hlpergllcemlel cronlce astlel provocate.
nu se poate allrma c exlst o personalltate speclllc dlabetlculul. ceea ce se
constat lrecvent la ace;tl paclen(l este prezen(a sentlmentulul de negll[are ;l llps de
securltate. A|exander descrle dorln(ele puternlc receptlve de a ll prote[a(l ;l atltudlnlle ce
lavorlzeaz dependen(a. 8olnavll au o senslbllltate deoseblt in prlvln(a lrustrrll de aceste
lmpulsurl care sunt, analltlc vorblnd, de natur oral.
ke|nde|| - dlabetlcll au tendl n(e amblvalente in vla(a lor emo(lonal intre nellnl;te,
grab, anxletate, pe de o parte, dorln( de llnl;te ;l securltate, pe de alt parte.
ulabetul se asoclaz adesea cu tulburrl cum sunt depresla sau anxletatea, care se
pot asocla cu orlglnea dlabetulul sau cu evolu(la acestula. lactorll emo(lonall au un rol mal
lmportant in tratament dect educa(la.
SLM 6:
ASLC1L SInCLCGICL IN 1uL8ukkILL DL ALIMLN1A |IL
Cblcelurlle legate de nutrl(le rellect nevolle alectlve ale lndlvldulul ;l starea curent
a snt(ll sale mentale. Lste recunoscut chlar in in(elepclunea popular legtura dlntre
lublre ;l actul de hrnlre, cu rdclnl in perloada tlmpurle a vle(ll.
ln prlmele stadll ale vle(ll, nutrl(la este aspectul vltal ;l este in strns legtur cu
trlrlle alectlve ale bebelu;ulul. C hrnlre ;l ingrl[lre adecvat il dau bebelu;ulul un lntens
sentlment de blne ;l de securltate. ln tlmpul alptatulul, copllul trle;te sentlmentul de
allnare a sulerln(elor llzlce legate de loame, care se suprapun peste senza(llle plcute olerlte
de contactul cu snul, cu plelea ;l cu intreg corpul mamel. Lste prototlpul sentlmentulul de
protec(le ;l de a ll lublt. Legtura mam -copll este chlar mal lmportant dect metoda de
hrnlre.
La persoanele la care nevola de contact alectlv cu mama este reprlmat de tlmpurlu
prlntr-un comportament lnadecvat al mamel, la care dorln(ele de hran ;l protec(le rmn
nesatlslcute, va aprea ulterlor un comportament de sollcltare mal lntens ;l mal
patologlc a aten(lel dln partea cel orlal(l. lactorl ca llpsa de dragoste ;l de aten(le, alptarea
cu lndlleren( ;l in grab dau na;tere prlmulul sentlment de agreslune impotrlva mamel, pe
care copllul nu-l poate exprlma, nlcl dep;l, cl doar il reprlm, ceea ce va duce la reac(ll
amblvalente la( de mam. urmrlle sunt supraenervarea, crampele stomacale ;l
vomlsmentele, care pot reprezenta prlmele manllestrl pslhosomatlce ale unel evolu(ll
nevrotlce ulterloare.
Lxlst, de asemenea, o categorle de prln(l anxlo;l, care se plng mereu c c opllul lor
mnnc prea pu(ln, dar grl[a acestor prln(l se rezum doar la allmentarea in slne ;l nu la
satlslacerea trebuln(ele rela(lonale ale copllulul. coplll, obllga(l in lelul acesta s consume
mncare lr a dorl neaprat acest lucru ;l care se slmt astlel negll[a(l ;l abandona(l, vor
tlnde s vad in reac(la prln(llor lor doar un ml[loc al acestora de a -;l ob(lne proprla lor
stare sulleteasc, inreglstrnd aceste incercrl ca amenln(rl subllmlnale de retragere in
contlnuare a alec(lunll. Ll vor avea reac(ll loarte varlate. ot mnca doar atuncl cnd ll se
spune, ;l doar cte pu(ln, pot reluza mncarea in semn de slldare sau pot tolera paslv
supraallmentarea, pn la punctul de a devenl obezl.
Lxperlen(ele de hrnlre dln prlma perload de vla( co nstltule o experlen( de
ne;ters ;l care va ghlda comportamentele allmentare ale sublectulul. loamea llzlologlc
devlne o expresle slmbollc a setel de slguran(, dragoste sau apreclere. Mncatul este
adecvat relntrrll strllor avute in trecut intr -un cadru slmllar.
nevolle pslhologlce umane se rellect in obleclurlle legate de actul mncrll.
kaufmann claslllc allmentele potrlvlt lmpllca(lllor lor pslhlce: allmentele pozltlve sunt cele
cu ,componente de slguran(", care produc un sentlment de bunstare , cum este laptele,
allmentele care semnlllc recompense sau mul(umlrl - dulclurlle, allmentele cu ac(lune
maglc dttoare de putere - lrlptura, crna(ll, allmentele care rellect pozl(la soclal -
lcrele negre, trulandalele, buturlle ,pentru adul(l", ln terzlse coplllor - calea, vln, bere etc.
olta de dulclurl, de exemplu, poate constltul adesea o lorm de autorecompens pe
un lond de pllctlseal ;l llps de dragoste.
Supraa||mentarea | obet|tatea
La baza sa se all o balan( pozltlv de energle. Cbezul consum mal mult dect are
nevole, pe londul unul metabollsm bazal mal sczut. redomln lnervarea paraslmpatlc ;l
reducerea in consecln( a proceselor metabollce.
Se conslder c paclen(ll obezl sunt lnlluen(a(l,in rela(la lor cu hrana, mal degr ab de
stlmull externl dect de stlmull lnternl llzlologlcl. Ll nlcl nu ;tlu cnd le este loame. Apetltul
lor este declan;at, in schlmb, de stlmull externl ;l de sltua(ll de neplcere ;l nellnl;te. ue
exemplu, atuncl cnd se conlrunt cu probleme personale , cu dlverse lorme de conlllct, el
regreseaz ctre trsturl lnlantlle, pentru a dep;l strlle de [en ;l neplcere. Mncarea
devlne substltut pentru alte nevol emo(lonale relulate.
ln cazul bullmlel, vorblm de o dependen( de satlslacerea nevollor ora le. ln bullmle,
llxa(la oral este llxat sub lorma unel dependen(e pozltlve, ca supraallmentarea lor(at.
Ireyberger ;l Struwe (1962/1963) claslllc obezll, potrlvlt oblcelurllor de nutrl(le, in
patru grupe marl:
a) consumotoru/ pofticios - cuprlns spontan de o polt de mncare nestpnlt.
uorln(a sa de mncare devlne lncontrolabll, rezultnd ingurgltarea unor cantlt(l
enorme de mncare pn cnd se satur. Lste echlvalent unul ,orgasm oral".
b) consumotoru/ fr oprire - apetltul apare dlmlnea(a ;l pers lst toat zlua. nu se
poate llmlta la mesele zllel, consumnd mult intre mese. nu este alectat de acest
comportament, care il provoac plcere.
c) nestu/u/ - odat pornlt s mnnce, nu se poate oprl, lr a ll att de puternlc
condl(lonat de unll lactorl externl, cum ar ll aspectul mesel.
d) consumotoru/ nocturn - se treze;te noaptea pentru a mnca, apol se culc dln nou,
dlmlnea(a sulerlnd de llps de apetlt.
8ruch (1937) - obezltatea poate ll declan;at de prln(l, care rspund mult prea
prompt cerln(elor copllulul, olerlndu-l mal mult dect are nevole, dln dorln(a de a ob(lne
acceptul copllulul. ca urmare a absen(el orlcrel lrustrrl in domenlul comportamentulul
allmentar, se constat o llps de allrmare a Lgo -ulul, care lace ca toleran(a la lrustrare a
copllulul s scad drastlc, ceea ce duce la compensare prln suprallcltare.
Se constat lrecvent la obezl o puternlc llxa(le de mam. etto|d ;l ke|nde|| (1980)
- domlna(la matern ;l rolul subordonat al tatlul in aceste lamllll. 8raut|gam (1976) - prln
grl[a lor exceslv, aceste mame dlstrug dezvoltarea motorle ;l capacltatea soclal, rezultnd
llxarea intr-o atltudlne paslv-receptlv.
slhosomatlc, consumul exceslv de allmente echlvaleaz cu o lorm de aprare
impotrlva tenslunllor emo(lonale, strl lor de anxletate, uneorl tendln(elor depreslve.
aclentul obez este marcat de constrngerl lnterloare, apatle, resemnare ;l retragere
soclal. aclen(ll sunt nemul(uml(l, cu o slab stlm de slne ;l vulnerablll. ulperlagla,
actlvltatea redus ;l excesul de greutate procur o protec(le impotrlva acestul sentlment de
neadaptare. ersoana obez se slmte ,lmpozant", ceea ce echlvaleaz cu slguran(a.
Cbezltatea inseamn cel mal adesea regresle ctre modul lnlantll de echlvalare a hranel cu
dragostea.
Abordarea pslhologlc a paclentulul obez trebule s (ln cont de echlllbrul lragll al
acestora intre plcere ;l sulerln(. 1rebule s se (ln cont de lmaglnea soclal a acestula,
care este prlvlt adesea ca ,cludat", ,caraghlos" ;l nu ca un ,bolnav". slhologul e ste cel care
trebule s in(eleag motlva(la lntern a apetltulul exagerat al paclentulul pentru hran,
ldentlllcnd problemele emo(lonale ;l trsturlle de personalltate care duc la asemenea
comportamente.
1rebule, de asemenea, s se (ln cont de context ul soclal ;l lamlllal al paclentulul, un
rol extrem de lmportant [ucndu-l in acest sens anamneza paclentulul.
aclentul poate ll motlvat prln lmpllcarea lul actlv in tratament, ca urmare a unel
rela(ll optlme cu echlpa medlcal. llxa(la sa oral determ ln aparl(la unel puternlce
dependen(e la( de medlc, care genereaz nevola lul de sprl[ln permanent dln partea
acestula.
Sunt ellclente terapllle comportamentale ;l terapla de grup speclllc dlrec(lonat.
Anorex|a nervoas
rlntre corocteristici/e anorexlel mentale:
- reluzul total al paclen(llor de a mnca - plerd 20-40 dln greutatea pe care o
aveau la declan;area bolll.
- 8at a mortallt(ll de aproxlmatlv 10,
- redomlnan( la lemel - cu tablou cllnlc domlnat de plerderea in greutate,
amenoree secundar, vomlsmente, constlpa(le, abuz de laxatlve ;l dlurezlce,
- conservarea energlel prln lnhlbl(le vagal, care se inso(e;te de scderea tenslunll
arterlale, bradlcardle, actlvltate cardlac redus.
- ln cazurl grave - hlpoprotelnlmle, modlllcarea valorllor electrolltlce ;l lormarea
edemelor.
1rsturi/e psibice asoclate:
- dlscrepan( vlzlbll intre starea ca;ectlc a organlsmulul ;l hlperactlvltatea
pslhomotorle a acestor paclen(l.
- lmaglnea alterat a corpulul (8ruch, Slade ;l 8ussel),
- lncapacltatea de a intre(lne contacte umane, paclen(ll prnd recl, alecta(l ;l
dlstan(l.
- negarea strll lor ;l mndrle in raport cu orlce plerdere in greutate in contlnuare.
- concentrare puternlc pe ellclen( (in raport cu plerderea in greutate) ;l controlul
puternlc asupra pulslunllor.
aclenta provlne de multe orl dlntr -o lamllle in care este unlca lllc, dac are lra(l, se
plnge adesea de o subvalorlzare a el in raport cu lra(ll (!ores, 1976). Multe paclente par
doclle, con;tllncloase, blne lntegrate soclal ;l prol eslonal. Lste ins vorba despre o adaptare
superllclal, ele lllnd centrate permanent doar pe rela(la cu proprlul corp. ue oblcel, posed
o lntellgen( peste medle. lnteresul lor este unul lntelectual, ascetlc, lnteresul pentru
sexualltate scznd drastlc. Sltua(la declan;atoare a acestul comportament allmentar este
adesea o pslhotraum (prlma experlen( sexual, rlvalltatea cu lra(ll, plerderea oblectelor
lnvestlte pulslonal, prslrea cmlnulul de ctre copll).
slhodlnamlc, ace;tl paclen(l se caracter lzeaz adesea prln legtur slmblotlc la(
de mam, dublat de dorln(a puternlc amblvalent de a se dlstan(a de aceasta. Anorexla
este, pe de o parte, o autoagreslune, ca pedeaps pentru ,trdarea" de a -;l ll dorlt
separarea de mam, pe de alt parte, in cearc s loloseasc reluzul hranel pentru a ob(lne
aten(la, grl[a tandr a celor dln [ur sau pentru a -l supra pe cel dragl, in speclal mama ;l de a
ob(lne astlel controlul rela(lel.
rlvlt dln perspectlva llxa(lel orale a paclentulul, reluzul de a mnc a este vzut ca
protest oral, indreptat in prlmul rnd impotrlva mamel, care nu -;l ,hrne;te" in mod adecvat
copllul, dar nlcl nu-l d llbertatea pe care acesta o sollclt. Scopul protestulul este ;l el
amblvalent: pe de o parte, este o incercare de a ob(l ne o ingrl[lre alectuoas, pe de alt
parte, hrana este resplns intr -un elort de c;tlgare a lndependen(el. Aceast lupt pentru
autonomle duce, in llnal, in mod paradoxal, la autodlstrugere.
ln anorexla nervoas, nega(la se reler la toate nevolle oral e, lar eul tlnde s se
allrme ;l s-;l dobndeasc lmportan(a resplngnd to(l stlmulll orall. chlar ;l in lormele
severe de anorexle, eul nu lupt impotrlva ldell de care este domlnat, de alcl, llps de
con;tlen( a bolll ;l reluzul orlcrul a[utor.
Sa|v|n|-a|atto|| ;l colab. (1977) vorbesc despre o ps|boz mooos|mptomot|c,
llmltat la ldeea domlnant c trupul trebule dlstrus prln negarea orlcror dorln(e orale.
C|auser - anorexla este o lorm cronlc de slnucldere.
aclentele transler lupta lor impotrlva pulslunllor, mal ales de natur sexual, in
planul oral, reluznd s mnnce. Anorexla este lnterpretat adesea ;l ca o negare a
lemlnlt(ll, slmbollc acest lucru lllnd atlns prln laptul c dezvoltarea lormelor lemlnlne este
oprlt prln inlometare. Slmbollc este ;l inso(lrea anorexlel de amenoreea secundar,
paclentele motlvnd adesea c nu mnnc pentru a evlta cu orlce pre( (s lac burt) -
aprare impotrlva unel lrlcl conluze de sarcln.
8esplngerea hranel poate semnlllca slmbollc ;l o lupt impotrlva maturlzrll ;l
atlngerll stadlulul de adult, cu toate responsablllt(lle pe care aceast sltua(le le lmpune.
Lste lmportant ;l cllmatul lamlllal in care trlesc paclen(ll anorexlcl, adesea
intlnlndu-se un cllmat lamlllal orlentat spre perlec( lonlsm, ambl(le ;l reallzare.
lnterac(lunlle lamlllale sunt superllclale, conlllctele sunt negate cu incp(nare, generndu -
se o atmosler permanent incordat, dar permanent negat.
M|nuch|n (1977) enumer caracterlstlclle de comportament ale acestor la mllll:
lmpllcare complex, aten(le exagerat, evltarea conlllctulul, incp(nare ;l copll lmpllca(l in
certurlle prln(llor. Slmptomele de anorexle nervoas ar reprezenta - dup Mlnuchln - o
lupt pentru putere impotrlva prln(llor sl, in contextul unel reallt(l lamlllale compllcate,
trupul paclentulul reprezentnd ,ultlma tran;ee" care pstreaz un grad de autonomle in
la(a voln(el prln(llor.
Sa|v|n|-a|atto|| ;l colab. - llecare membru al lamlllel incearc s -;l lmpun proprla
dellnl(le a rela(lel asupra celorlal(l, in tlmp ce llecare resplnge dellnl(la celullalt. nlmenl nu
este pregtlt s-;l asume conducerea in mod deschls ;l s accepte rspunderea lurll
declzlllor. Apar ,coall(ll" lcute transgenera(lonal, negate ins la nlvel verbal,
lamllla paclentel este de oblcel domlnat de o llgur lemlnln autorltar, mam sau
poate ll ;l o bunlc. 1atl este negat in atrlbutele sale, manevrat sau mlnlmallzat de ctre
mam, in mod deschls sau subverslv. 1atl se retrage, de oblcel, mama intrlndu -;l pozl(la
domlnatoare.
ln tratarea acestul tulburrl, pslhologul are un aport ma[or, in prlmul rnd prln
ldentlllcarea cauzelor pslhologlce reale ale tulburrll (in condl(llle in care medlcul ldentlllc
corect anorexla nervoas, ellmlnnd celelalte poslblllt(l - anorexla slmptomatlc in
depresle sau schlzolrenle, ca;exla hlpollzar Slmmonds etc.).
ulagnostlcul tlmpurlu este de mare lmportan(, pentru conservarea a ceea ce a mal
rmas ;l in condl(llle in care ;ansele de tratament ellclent scad pe msur ce boa la
progreseaz.
una dlntre dlllcult(lle tratamentulul const in llpsa con;tlln(el bolll. cercetrlle
actuale recomand un tratament complex, reallzat de o echlp terapeutlc. laza lnl(lal a
tratamentulul const in hrnlrea paclentulul, inso(lt de pslh oteraple comportamental.
1ratamentul se bazeaz pe prlnclplul condl(lonrll operante, paclen(ll lllnd lzola(l, dar sltua(l
lllnd amellorat de prezen(a terapeutulul la orele de mas. Crlce cre;tere in greutate este
recompensat, lar intr-un stadlu ulterlor, se recompenseaz ceea ce este conslderat a ll o
greutate normal.
e lng tratamentul comportamental, se recomand ;l alte tlpurl de pslhoterapll:
pslhanallz, ;l chlar terapll llzlce. ue asemenea, este lmportant lncluderea lamlllel in
ac(lunea terapeutlc (eventual pslhoteraple slstemlc).
8u||m|a
8ullmla este asoclat cu anorexla sau supraallmentarea urmat de oblcel de
vomlsmente lnduse. rlnclpalele slmptome sunt:
- accese de mncat lrecvente, de durat llmltat,
- control actlv al greut(ll pr ln vomlsmente provocate sau abuz de laxatlve.
8ullmla dller de anorexle prln laptul c paclen(ll au de oblcel o greutate normal ;l
le llpse;te dorln(a de reducere extrem a acestela.
ue aceast tulburare sunt alectate mal ales lemelle intre 13 -23 anl. aclentele provln
de oblcel dln lamllll cu statut soclal medlu sau inalt. Mul(l paclen(l sunt ldentlllca(l prln
slmptomele somatlce concomltente. Abuzul de laxatlve ;l dluretlce produce dezechlllbru
electrolltlc ;l edeme. vomarea lrecvent duce la esolaglt , lezlunl dentare ;l umllarea
glandel parotlde. Mastlca(la lrecvent duce la hlpertrollerea mu;chlulul master, ceea ce d
paclen(llor un aspect laclal caracterlstlc. Mrlrea stomaculul, constlpa(la dup abuzul de
laxatlve, tulburrlle menstruale inso(esc acest tablou slmptomatlc.
uln punct de vedere al personallt(ll, ace;tl paclen(l dau la inceput lmpresla de
putere, ambl(le, slncerltate ;l stpnlre. lmaglnea lor exterloar dller ins puternlc de cea
pe care o au el despre proprla persoan: vld total ; l llpsa unul scop. Sunt lrecvente depresla,
;abloane de gndlre ;l de comportament, care atrag dup ele sentlmente de nea[utorare,
ru;lne, vlnov(le ;l neputln( (uabermas ;l Muller).
rovln dln lamllll in care membrll ac(loneaz lmpulslv. Iohnson ;l I|ach - lrecven(
mrlt a pslhozelor alectlve la rudele de gradul l, ta(ll - probleme cu butura, mamele -
supraponderale. Structura lamlllal este marcat de conlllctualltate ;l lmpulslvltate, cu
legturl alectlve slabe. Stresul este predomlnant, lr vreo r ezolvare real a problemelor. ln
plus, exlst un grad inalt de preslune soclal, in dlrec(la reallzrll.
aclen(ll i;l asum de tlmpurlu rspunderl ;l lunc(ll parentale, sentlmentulul c sunt
la dlspozl(la prln(llor, il este opus un tlp de comportament m arcat de ingrl[orare,
nea[utorare, dependen(. 1oate acestea sunt (lnute in lru, pn in momentul in care, in
cele dln urm, ,sunt revrsate in alternatlva de ingurgltare ;l vom".
slhodlnamlc, se caracterlzeaz prln lnstabllltate emo(lonal, lmpulslvlt ate dublat
de teama de a nu-;l plerde controlul, neacceptarea lrustrrll ;l aplecare puternlc spre vlclu.
Sentlmentul este unul de angoas domlnant, care cre;te, gata s -l inghlt ;l pe care nu o
pot expllca, pentru c nu con;tlentlzeaz starea lor pslh lc.
Mecanlsmul lor de aprare, in condl(llle lncapaclt(ll de a exprlma conlllctul, devlne
deplasarea la nlvel oral, mncatul cptnd o alt semnlllca(le. loamea devlne amenln(are,
plerderea controlulul asupra trupulul, echlvalent cu lncapacltatea de a -;l stpnl vla(a.
Mncatul in slne are lunc(ll lntegratoare, de reducere a stresulul, dar excesul de allmente
devlne o plerdere de control care -l pune in perlcol autonomla asupra proprlel vle(l. voma
este provocat in scopul de a men(lne greutatea corpulu l constant, ca lndlcator al relacerll
autocontrolulul ;l autodetermlnrll.
Sentlmentele de vln ;l ru;lne in legtur cu aceste aspecte sunt cauz a lzolrll
soclale ;l emo(lonale, ca ;l a llsurll dlntre o lmaglne exterloar, loarte dezlrabll ;l una
ascuns, care este perceput ca negatlv. ulscrepan(a dlntre prerea despre slne ;l lmaglnea
soclal poate provoca strl de tenslune ;l de vld lnterlor. Acestea vor genera un cerc vlclos,
lllnd actlvate in sltua(ll de stres.
1ratamentul este deopotrlv medlc al ;l pslhologlc, lar aspectele sale pslhologlce sunt
centrate pe con;tlentlzarea a ceea ce slmt (sunt incura[a(l s -;l noteze strlle, gndurlle ;l
experlen(ele dln tlmpul accesulul bullmlc). Sunt incura[ate contactele cu anuml(l prletenl sau
rude cu poten(lal suportlv. ln condl(llle in care recldlva este lrecvent, ace;tl paclen(l trebule
incura[a(l in dlrec(la men(lnerll speran(el. ln acest sens, sunt ellclente grupurlle de suport.
La lel ca ;l in tratamentul anorexlel mentale, pot devenl ellclente tera pllle de tlpul
pslhanallzel, teraplel de lamllle.