Sunteți pe pagina 1din 2

Investigatia data este inchinata memoriei lor.

ANATOLIE IOV SPINEI: In 46-47 a fost seceta, si de pe hectarul de pamint griu iesea cite 500-600 de kg, dar la stat trebuia sa dam tot cam asa. in centru, de la raion, cum era atunci !enea politia si spunea" #rebuie sa mai dati, ca nu dau altii si trebuie sa dati !oi pentru ei.$%oi am dat, nu n-ea ramas nici de mincare$. &i nu ne credeau si !enea grupul de 6-7 persoane de la so!ietul satesc, urcau prin poduri si controlau daca a!eam ce!a sau nu. aca era ce!a puneau in saci si puneau incaruta cu care !eneau. %oi am reusit sa ascundem circa 400 kg de griu si cu ele am supra!ietuit. ar tata murise de foamete.'titi, ca orice parinte, mai intii copilul sa fie satul si apoi parintii !or minca ce le ramine. (ine nu a reusit sa ascunda macar ce!a, a murit. )amenii !indeau icoane, aur, co!oare, pe bani mici dar cu speranta de a se hrani.) pine costa asemeni unui co!or, daca mai a!eai co!orul cela. *a gara piinea era descarcata +os, nu a!eau depo,ite, ploaia o distrugea, dar era regula ca sa fie luata de la taran. )amenii au descoperit linga (ernauti o fabrica de ,ahar si erau la,i mari cu taitei care se numeau +om$. #oti se duceau acolo si aduceau +omi , il mai prelucrau, faceau turte$ si le mincau. IURIE COLESNIC: -asarabia a!ea plan de furni,are a cerealelor catre fondul de stat. &!ident acest plan era foarte mare. .ospodariile indi!iduale plateau dublu.)amenii nu au a!ut cu ce plati, si acti!istii au mers la fiecare gospodarie si au strins tot absolut ce era legat de darile la stat.In mare parte !ina era a organelor locale, incit de frica lui 'talin se temeau sa raporte,e ca a fost o recolta proasta. &i pur si simplu au spus ca daca planul este intr-un anumit termen cu o anumita suma inseamna ca o fac si pe asta. %u se luau deci,ii intelepte.In /047, iarna, s-a inceput foametea cumplita legata de acte de canibalism. (eea ce era strasnic, faptul ca oamenii plecau in 1rcaina dupa alimente, multi se intorceau, altii mureau sau erau omoriti pe drum. EUGENIA CIUNTU: 2m reusit si am ascuns, am sapat si in pamint am pus butoiul si piinea, pentru ca ei umblau cu niste sticuri$ cum se numesc, rusesti si cautau, si au strins tot. 3oametea nu era sa fie, ei au organi,at-o. 2u luat tot de la oameni. )amenii a!eau faina, fasole, ca asa era la moldo!eni, dar ei au !enit si au maturat tot, tot.4amineau cite 7-5 copii si nu a!eau nimic de mincare. 3oarte greu, a fost foarte greu. (opii, tare multi, au murit de foamete. Imi spunea mama sa nu iau ouale din cuibare de la gaini ca trebuie sa le dam la stat, ca de altfel, inchisoarea.6incam stir, loboda.$ Preot PETRE BUBURUZ: *a dinsii scopul care era78 'a moara o parte din oameni si poate or muri si acei care sint impotri!a, dupa aceasta sa poata sa faca liber kolho,urile. 1nii omorau oameni si !indeau carnea.$ MARIA PAMFILIE: )amenii ceea pe care i-am !a,ut, i-am tiparit in suflet, n-a!eau mila. 6incam buruiene. 9itele le tineau in casa, da, si chiar era demonstrate ca femeile lasa copilul, il purtau sub inima 0 luni ca mai apoi sa-l omoare si sa-i hraneasca pe ceilalti. 2 murit barbatul si femeia cu multi copii nu a!ea de ales, l-a dus in pod si in fiecare ,i taia din el cite putin pentru a pregati mincare.

MARGARETA SPINU CEMIRTAN: Ideologia comunista, ca sa faci colecti!i,are trebuie sa-I inspaiminti pe oameni, sa-I aduci la disperare ca sa spuna ei singuri primeste-ma in colecti! numai nu ma omoriti$. 2sa si au facut. upa chitanta pe care o a!ea tata trebuia sa duca cota la rochia la tren, ei nu credeau in chitanta cu semnatura si spuneau sa mai aduca aceeasi cantitate. ANASTASIA URSACHE: #ata cu mama praseau pe deal, si graunetele care inca n-o rasarit era inca in pamint si eu ma uitam sa nu-l puna ei in gura dar sa mi-l de-a mie.Intr-o buna ,i a !enit o femeie si i-a spus mamei ca lucrea,a la puscaria unde era fratele mai mare. 6ama a imbracat-o, a incaltat-o, a lasat-o sa stea la noi o saptamina si apoi mama a rugat-o sa mearga la puscarie cu ea ca sa-si !ada fiul. 2 dus-o mai departe de (hisinau, noaptea si a lasat-o linga o mlastina, mama cu mare greu a a+uns inapoi.$ NADEJDA BOTEA: (ei care au a!ut prune uscate, mere uscate, le macinau prin risnita, inafara de asta coar+a de copac. )amenii au inceput sa mai ascunda cite ce!a, dar ei cautau si prin sobe, prin gradina, prin stogurile cu paie. aca gaseau ce!a ascuns, pai +udecau omul pina la /5 ani. 2 iesit intr-o ,i in strada fetita de 4 ani a unei doamne.6ai tir,iu descopera ca fetita ei este taiata de o batrinica, !ecina ei.$ BUNICA MEA MARIA GUVIR (14 OCT. 1 4!" : 2 fost greu. #ata, abia intors de la ra,boi ne-a gasit tocmai prin regiunea )rheiului, ascunsi ca niste ciini intr-o groapa din padurea la marginea unui sat. 6ama a suferit si ea destul, eram 5 copii dintre care o sora de : ani a murit din cau,a foametei. &ra prea mica, corpul ii era distrus, a!ea umflaturi pe tot corpul, umflaturi cu apa si ochii ii erau !ineti si era o strasnicie sa te uiti la ea. 2!eam abia 6 sau 7 ani dar tin minte totul, de parca s-a intimpalt cu cite!a ,ile in urma. 2 murit ca o musca, ieri era si a,i nu mai este. 6ama nu a mincat-o; ne-am dus in sat, acolo unde ne astepta casa distrusa si a ingropat-o noaptea, ca sa nu afle !ecinii ca a!em un om mort, ca sa nu o manince. &ram sleiti de foamete. 6ama pregatea loboda cu ramasite de la faina de porumb pe care o gasea prin podul maturat de banditi$. 6a temeam de moarte, nu !roiam sa mor si din ultimele puteri ma ,bateam sa ramin in !iata. -unica ma in!ata ca umne,eu ne pa,este, dar !a,ind ce se intimpla in +ur nu o mai credeam. a, am pierdut pentru un moment credinta, pentru ca nu se reda ceea ce simteam. 6ama, tatuca si fratii mei erau la fel de slabi ca si mine. 6incam putin, ne ascundeam, si cu toate astea sarbatorile crestine le petreceam dupa obicei, impreuna. #atuca a murit cind a!eam /0 ani, a!ea cancer, picioarele I se umflase din cau,a ranii pe care o capatase la ra,boi. -anditii$ ne-au luat totul. #in minte ca mincam si iarna care crestea linga poarta, sau ne duceam pe deal ca sa gasim cite un bob de porumb sau griu. 6ama facea turte din faina de porumb si cioloma din loboda, stir sau ur,ica, daca o mai gaseam sip e aceea.$ 'int sigura ca bunica nu mi-a po!estit totul, caci incepuse sa plinga si nu am mai a!ut puterea de a o mai intreba.

S-ar putea să vă placă și