Ministerul Edicaiei i Tineretului al Republicii Moldova

Referat
Tema:Clasificarea
Galaxiilor.Metagalaxii

Efectuat:Graur Victoria Saharnean Adriana, cl. a 12-a C Profesor: Petrusca Andrei

Galaxiile sunt un masiv sistem unit de fora gravitaiei i sunt compuse din stele, rmite stelare, praf i gaz interstelar i o foarte mare cantitate de materie neagra. METAGALAXE - sistem ipotetic n care ar fi grupate galaxiile, aa cum stelele sunt grupate n galaxii.

Clasificarea Galaxiilor:
Galaxiile se mpart n patru categorii mari clasificndu-se dup aspectul lor morfologic: eliptice, spiralate, lenticulare, i neregulate : 1. Galaxiile eliptice au forma de elipsa fara un contur distinct. Ele nu reprezinta vreo structura in interior. ceste galaxii constituie cam vreun sfert din numarul celor o!servate.

2. Galaxiile spirale reprezinta circa "umatate din numarul galaxiilor, adica sint cele mai raspindite. #intre ele face parte si Galaxia noastra, dar si ne!uloasa dromeda. ceste galaxii au o structura caracteristica de !rate spirale, care contin stele tinere stralucitoare, roiuri stelare si ne!uloase gazoase luminoase. $n multe galaxii spirale stelele din regiunea interioara formeaza o punte o !ara de la capetele careia pornesc ramurile spirale.

%. Galaxiile lenticulare sint asemanatoare cu cele eliptice, insa au discul din stele, fapt care le aseamana cu galaxiile spirale, desi se deose!esc de acestea prin a!senta componentei plane si a !ratelor spirale.

4. Galaxiile neregulate au forme nesimetrice, gazul interstelar si stelele fiind imprastiate pe intreg discul galactic.Galaxiile respective contin multe stele tinere.

Galaxii cu nuclee active : &ucleele unor galaxii au un sir de proprietati cu totul deose!ite, iar fenomenele care se produc in ele inca nu sint studiate in masura suficienta. &ucleele multor galaxii emit cantitati uriase de nergie, compara!ile sau c'iar mai mari decit energia totala radiata de toate stelele din galaxie. &ucleele galaxiilor in care are loc dega"area intensa de energie sint numite nuclee active. &umarul galaxiilor cu nuclee active constituie citeva procente fata de numarul galaxiilor normale. Galaxiile spirale massive, in central carora se o!serva o sursa de radiatie de dimensiuni ung'iulare foarte mici, al carei spectru nu este de natura termica, poarta numele de galaxii (E)*E+,. - particularitate a acestor galaxii reprezinta faptul ca radiatia nucleului este varia!ila, avind perioada de citeva luni, saptamini sau c'iar zile. Radiogalaxiile : +adiogalaxiile fac parte din galaxiile eliptice masive si se caracterizeaza prin radiatii radio de zeci de mii de ori mai intense decit radiatia radio a galaxiilor normale. ceasta radiatie radio, numita sincrotrona, este determinata de miscarea in cimp magnetic a unor nor de particule relativiste. +adiogalaxia cea mai apropiata de noi se afla in constelatia .entaurus / radiosursa .entaurus 0. Quasarii : $n 112%, unele surse de radiatie radio de dimensiuni mici au fost identificate ca fiind o!iecte asemenatoare cu stelele. Ele au fost numite quasari, ceea ce inseamna radiosurse cvasistelare. $n prezent se cunosc mii de asemenea o!iecte. 3iniile spectrale ale 4uasarilor prezinta o deplasare considera!ila spre rosu. 5alorile mari ale deplasarii spre rosu arata ca 4uasarii sint o!iecte extragalactice, situate la miliarde de ani-lumina departare. 6nul dintre cei mai apropiati 4uasari este %. 78%, o!servat la circa % miliarde de ani-lumina de 9amint.

:uasarii au proprietati asemanatoare cu cele ale nucleelor galactice active. Ei reprezinta o!iecte compacte ce se caracterizeaza prin radiatie varia!ila de natura netermica de mare intensitate.-!servatiile ne demonstreaza ca multi 4uasari sint cu adevarat nuclee de galaxii foarte active. ;ecanismul dega"arii cantitatilor enorme de energie de carte nucleele galactive si 4uasari nu este inca cunoscut. Constatare : 6niversul contine grupari de galaxii, unite de gravitatie in familii mai mari, numite roiuri de galaxii. $n ma"oritatea cazurilor, in centrul roiului se afla o galaxie-monstru, despre care se crede ca isi mareste dimensiunea incorporand galaxiile vecine, un proces pe astronomii il numesc cani!alism galactic, arata <et 9ropulsion 3a!orator= din cadrul .alifornia $nstitute of ,ec'nolog=. &oi date o!tinute cu a"utorul ,elescopului (patial (pitzer si >ide-field $nfrared (urve= Explorer />$(E0 arata ca, spre deose!ire de teoriile anterioare, aceste galaxii uriase par sa isi incetineasca cresterea odata cu trecerea timpului, 'ranindu-se din ce in ce mai putin cu galaxiile vecine. ? m descoperit ca este posi!il ca aceste galaxii masive sa fi fost la dieta in ultimii @ miliarde de ani, si, prin urmare, nu s-au ingrasat prea mult in ultima vreme?, a declarat )en-,ing 3in de la cademia (inica din ,aipei, ,aiAan, autorul principal al unui studiu pe acest su!iect pu!licat in strop'=sical <ournal. 6nul dintre co-autorii lucrarii, 9eter Eisen'ardt, de la <et 9ropulsion 3a!orator= al & ( din 9asadena /.alifornia0, a precizat ca ?>$(E si (pitzer ne permit sa vedem ca exista o multime de lucruri pe care le

intelegem - dar, de asemenea, o multime care nu le intelegem - despre masa galaxiilor cele mai masive?. Eisen'ardt a identificat esantionul de roiuri de galaxii studiate de (pitzer si este cercetator de proiect pentru >$(E. &oile descoperiri vor a"uta cercetatorii sa inteleaga cum roiurile de galaxii - printre cele mai mari structuri din universul nostru - se formeaza si evolueaza.

Roiul galactic Abell 2199, aflat la o distanta de 400 ilioane ani!lu ina de pa ant. "n centrul roiului se poate observa galaxia cea ai are si cea ai lu inoasa # $oto% &A'A#()*!+altec,#'-''#&.A. +oiurile de galaxii sunt formate din mii de galaxii adunate in "urul celui mai mare mem!ru al gruparii, ceea ce astronomii numesc cea mai stralucitoare galaxie din roi, sau B.G /!rig'test cluster galax=0. .ele mai stralucitoare galaxii pot fi de cateva zeci de ori mai mari decat galaxii precum .alea 3actee. Ele isi maresc masa prin ing'itirea altor galaxii, precum si prin asimilarea stelelor care sunt atrase catre centrul unui roi galactic. 9entru a monitoriza modul in care acest proces functioneaza, astronomii au analizat circa %CC de roiuri galactice. .el mai !atran grup de galaxii dateaza de cand 6niversul avea D,% miliarde de ani, iar cel mai tanar de cand universul a implinit 1% miliarde de ani /in prezent, universul nostru are 1%,E miliarde de ani0. ?&u se poate vedea cum o galaxie creste, asa ca am facut un recensamant al populatiei?, a explicat 3in. 9otrivit cercetatorului, ?a!ordarea noua la care am recurs ne permite sa conectam proprietatile medii ale roiurilor pe care le o!servam in trecutul relativ recent, cu cele pe care le o!servam in istoria universului.? tat (pitzer cat si >$(E sunt telescoape cu infrarosu, dar au caracteristici unice astfel incat se completeaza reciproc in studii precum acesta. #e exemplu, (pitzer poate vedea mai multe detalii decat >$(E, ceea ce ii permite sa capteze mai !ine imagini ale roiurile mai indepartate. 9e de alta parte, >$(E este mai !un la captarea imaginilor cu roiuri galactice apropiate. (pitzer este inca utilizat in timp ce >$(E a fost retras in 7C11, dupa doua scanari de succes ale cerului.

Roiul galactic "'+' 14//.90///0, aflat la o distanta de 4,4 iliarde ani!lu ina de pa ant."n centrul roiului se poate observa galaxia cea ai are si cea ai lu inoasa # $oto% &A'A#()*!+altec,#'-''#&.A. +ezultatele au aratat ca galaxiile cele mai luminoase au crescut, urmand graficul preconizat de teoreticieni, pana acum circa @ miliarde de ani. 6lterior, se pare ca cea mai mare parte a acestor galaxii si-a diminuat rata de a!sor!tie a galaxiilor invecinate. -amenii de stiinta nu sunt siguri care sunt cauzele ?diminuarii apetitului?, dar rezultatele sugereaza ce modelele actuale tre!uie regandite. ?Galaxiile cele mai luminoase se aseamana putin cu !alenele al!astre - am!ele sunt gigantice si putine la numar. +ecensamantul populatiei de B.G-uri este similar cu masuratorile greutatii !alenelor pe masura ce im!atranesc. $n cazul nostru, !alenele nu se ingrasa atat de mult cat am crezut. ,eoriile noastre nu se potrivesc cu ce am o!servat, ridicand noi intre!ari?, explica 3in. - alta posi!ila explicatie este faptul ca anc'etele trec cu vederea un numar mare de stele din roiurile mai mature. +oiurile galactice pot fi medii violente, in care stelele sunt eliminate din galaxiile care se ciocnesc si sunt aruncate in spatiu. #aca o!servatiile recente nu detecteaza aceste stele, este posi!il ca galaxii enorme sa continue, de fapt, sa se 'raneasca. (tudiile viitoare pe aceasta tema ar tre!ui sa dezvaluie mai multe lucruri despre o!iceiurile alimentare ale unora dintre cele mai mari specii galactice.