Galaxiile, Galaxia Calea Lactee

O galaxie este o aglomeratie de stele, gaze, praf cosmic si materie intunecata tinute impreuna de gravitatie. Cele mai mici galaxii au cateva sute de ani lumina si contin 100.000 de stele. Cele mai mari pot avea si 3 milioane de ani lumina si contin mii de miliarde de stele. Formele acestora au fost clasificate pe baza unui sistem introdus de Edwin Hubble. Cu toate c asa numinta materie intunecata si energie intunecata reprezinta peste 90% din masa majoritatii galaxiilor, natura acestor componente invizibile nu este inteleasa bine. Exista ceva dovezi conform carora in centrul unor galaxii (probabil a tuturora) exist gauri negre imense. Galaxiile sunt de patru feluri: eliptice, in spirala, in spirala barata si neregulate. O descriere putin mai detaliata a tipurilor de galaxii este data de secventa Hubble. Cu toate ca secventa Hubble cuprinde toate galaxiile, ea se bazeaza numai pe tipul morfologic vizibil. Deci ea poate omite importanta anumitor caracteristici ale galaxiilor cum ar fi rata de formare a stelelor. Galaxia noastra, Calea Lactee, este o galaxie in spirala ce contine in jur de 500 miliarde stele. S-a format dintrun urias nor de gaz si praf acum 10 miliarde de ani. In centru exista un nucleu dens si sferic de stele care poate contine o gaura neagra. Nucleul este inconjurat de un disc ce contine brate sub forma de spirale ce sunt formate din stele tinere, iar nucleul si marginea discului, din stele mai batrane. Culoarea unei galaxii este o proprietate important, dat de norii de gaz i de praf cosmic. Determinarea acesteia s-a realizat prin compararea cu culorile determinante ale altor galaxii, folosindu-se datele referitoare la numrul de stele i rata de formare a noilor stele, care snt legate de luminozitate i culoare.

Galaxia noastr, Calea Lactee, i galaxia Andromeda se vor ciocni mai devreme dect se credea, anun tiina Azi. Nu intrai n panic, deoarece vor mai trece apte miliarde de ani pn cnd acest lucru se va ntmpla. Cele mai noi msurtori n acest sens au fost fcute de cercettorii de la Institutul de RadioAstronomie Max Planck din Germania. Potrivit ultimelor msurtori, Calea Lactee se deplaseaz n Univers cu 160.000 de km pe or mai rapid dect viteza calculat iniial, de 800.000 km pe or. n condiiile n care viteza este mai mare, masa galaxiei Calea Lactee crete, devenind aproximativ similar cu cea a galaxiei Andromeda care este de 270 de miliarde de ori mai mare decat masa Soarelui. n urma acestor descoperiri, cercettorii au ajuns la concluzia c galaxia noastr, Calea Lactee i galaxia Andromeda se atrag cu o for gravitaional mai puternic dect se credea pn acum. Astfel, ciocnirea dintre cele dou galaxii urmeaz s se produc ceva mai repede dect era prevzut. n urma ciocnirii celor dou galaxii, care va avea loc peste apte miliarde de ani, se va forma o nou galaxie, mai mare. Tot atunci, Soarele nostru va nceta s mai strluceasc, ducnd la sfritul vieii de pe Terra, daca va exista.

Telescopul spaial Kepler de la NASA a descoperit 11 sisteme planetare noi care gzduiesc 26 de planete confirmate.Noile triplete lansate despre multitudinea sistemelor planetare din sistemul solar au fost gsite de mecanismul Kepler. Dough Hudgins, cercettor de la NASA Kepler spune: n doar doi ani, cercetnd un bucat de cer, nu mai mare dect pumnul, Kepler a descoperit mai mult de 60 de planete. Galaxia noastr este ncrcat cu planete de toate mrimile care au orbite foarte diferite. Observaiile suplimentare vor fi necesare pentru a determina care dintre ele au o structur a rocilor asemntoare cu a Pmntului, i care dintre ele au atmosfera gazoas asemntoare cu cea a planetei Neptun. Toate planetele noi se afl mai aproape de steaua lor gazd, dect este Venus fa de Soare. Kepler-33, o stea mai veche i mai masiv dect Soarele nostru, a avut cele mai multe planete. Cinci dintre planetele sistemului gazd, aveau dimensiunile variind de la 1,5 la 5 ori mai mari dect dimensiunile

Pmntului. nainte de misiunea Kepler, am tiut probabil, 500 de exoplanete peste tot cerul, a spus Doug Hudgins, cercettor al programului Kepler, NASA, cu sediul la Washington. Kepler identific planetele, prin msurarea repetat a shimbrilor n luminozitatea stelelor, pentru a detecta cnd o planet trece prin faa stelei. Aceast trecere arunc o umbr mic spre Pmnt i spre nava spaial Kepler. Fiecare dintre noile sisteme planetare confirmate conine de la dou la cinci planete aflate la distane mici de transit. n sistemele planetare strns unite, atracia gravitaional a planetelor, cauzeaz deseori o accelerare a unor planete, sau reduce viteza de deplasare a altora de-a lungul orbitei. Kepler a determinat aceste efecte prin msurarea, sau aa numitele Variaiile de sincronizare de transit (TTVs). Sistemele planetare cu TTVs pot fi verificate fr a necesita vaste terenuri pe baz de observaii, accelernd confirmarea planetei. Tehnica de detectare TTV crete, ct i capacitatea lui Kepler de a confirma sisteme planetare n jurul stelelor slab vizibile i mai ndeprtate. Cinci dintre sisteme (Kepler-25, Kepler-27, Kepler-30, Kepler-31 i Kepler-33) conin cte o pereche de planete. Planeta interioar orbiteaz steaua de dou ori, n timp ce planeta exterioar- o singur dat. Patru dintre sisteme (Kepler-23, Kepler-24, Kepler-28 i Kepler-32) conin o asociere, planeta exterioar orbiteaz de dou ori n jurul stelei, iar planeta interioar orbiteaz de trei ori. Proprietile unei stele ofer indicii pentru detectarea planetar. Scderea luminozitii unei stele i durata unei treceri prin faa unei planete, combinate cu proprietile stelei-gazd, reprezint un semnal recunoscut. Cnd astronomii detecteaz candidai-planete, care prezint asemnri cu steaua n jurul creia se rotete, probabilitatea c oricare dintre aceti candidai-planete este un fals pozitiv, este foarte sczut.