MOROMETII

DE MARIN PREDA
REALTIA DINTRE DOUA PERSONAJE
ILIE SI NICULAE MOROMETE

Romanul Moromeții de Marin Preda este un roman realist

postbelic separat in doua volume ce au aparat la doisprezece
ani unul dupa celalalt in cadrul editurii Editura de Stat pentru
Literatura si Arta. Primul volum a aparut in 1955 iar al doilea
in 1967. Opera are in prim plan viata familiei Moromete.
Aceasta exploreaza teme legate de aprteneta, iubire, timp,
familie si proprietate. Intr o stransa legatura cu atmosfera
sociopolitica a vremii romanul captureaza nu enevimentele ci
oameni ce trec prin ele si atitudinilile lor fata de acestea.
Personajele sunt palpabile, psihologia lor este impanantata si
multidimensionata.

In centrul actiunii ce se petrece in curtea sa este

personajul principal Ilie Moromete (inspirat de catre tatal lui
Marin Preda), acesta este un personal reactional. El nu misca
povestea romanului cu actiunile sale, acestea vin drept reactie
la actiunile celorlalte fersonaje: Catrina a doua sotie a sa; ,
Nila si Paraschiv copii din prima casatorie; Niculaie, Ilinca,
Tita copii din casatoria cu Catrina.
 Dintre toate relatiile prezente in opera una reuseste sa se
ridice in importanta asupra celorlate, realtia dintre Ilie si
Niculae Moromete. Importanta acestei realtii este data de
faptul ca Nicolae este singurul factor ce ii misca caracterul lui
Moromete.

Tema operei este familia prezenta inca din titlu, notabil

faptul ca barbatii familiei poarta simboluri ce le determina
atitudiniile fata de familie. Simbolul ce il cara Niculae este
viitorul, inevitabil, cu un potential nemarginit ce se lupta spre
progres inlantuit de frica lui Moromete. In opozitie simbolul
trecutului este carat de umerii celor 3 fii din prima casatorie a
lui Moromete Achim, Nila si Paraschiv, acest simbol le
castiga favorul tatalui dar aceast favor este conditionat.
Viziunea este ralistica prin:
- reflectarea veridică, obiectivă a realităţii, a societăţii
contemporane,
- impersonalitatea, precizia, sobietatea, obiectivitatea;
- observaţia şi descrierile minuţioase, preferinţa pentru detaliu
şi amănunt semnificativ;
- determinarea socială, valoarea documentativă;
- lipsa de idealizare şi reflectarea critică a societăţii;
- promovarea conceptului de mimesis;
- prezentarea unor întâmplări credibile, verosimile;
- personajele tipice, exponenţiale în situaţii tipice;
- analiza psihologică;
- Timpul si spatiul sunt bine definite
- Locul actiuni se simte ca si un loc real ce exista independent
de actiunea operei
 Titlul Morometii format dintr un singur substantiv
propriu. Acesta fiind pluralul cuvantului Moromete aduce
ideea de comunitate in opera. Astfel opera nu se arata si o
poeste despre un singur membru al familiei ci acesta se
prezinta a fii despre intregul familiei Moromete.

Incipidul romanului este:”...se pare că timpul avea cu

oamenii nesfârșită răbdare…” arata statutul initial al relatie.
Nicolae simbolostic pentru viitor este inca insignifiant pentru
Moromete. In contrast volumul al doilea intreaba vititrul
despre statutul initial a lui Moromete "în bine sau în rău, se
schimbase Moromete?"
In contrast finalul este: “Timpul nu mai avea răbdare. “
vorbeste despre faotul ca Nicolae creste, viitorul se apropie si
Ilie intelege asta. In volmul al doilea finalul este reprezentat
de un raspuns.

Volumul intai prin relatia dintre inicid si final arata natura

ciclica a istoriei. Modul in care povestea familiei Moromete
are sa se repete. Ciclul acestor evenimente este distrus de
volumul al doilea ce deschide un dialog.

O prima secventa narativa relevanta pentru caracterizare

relatiei dintre Niculae si Ilie Moromete prin prezentarea
personajelor tipice in situatii tipice este scena mesei. Niculae,
mezinul familiei, are asociat simbolul viitorului astfel
singurul lucru ce ii poate evolua caracterul lui Ilie este insasi
timpul aspectul realitatii cu care trebuie sa faca pace.

Psihologic cele doua personaje au asemanari si diferente,

ambele au un temperament inclinat spre cel flegmatic
introvertiti, stabili, calmi, acestia indura mult si se descarca in
mod cataclismic.Mromete este dominat de un fel de razvratire
impotriva progresului si a schimbarii, toate actiunile acestui
fiind influentate de aceasta trasatura. In contrast Niculae este
indrumat de nevoia de cunoastere acesta este inclinat spre
progres si cauta schimbare in vata lui chiar daca este de cele
mai multe ori la mila celorlati mebrii ai familiei. Aceste
caracteristici ii fac pe cei doi sa devina reali, Ilie si Niculae
Moromete sunt persoane complexe multidimensionale, si cel
maiimportant palpabile.

In aceasta secventa familia Moromete sta impreuna la

masa pozitionarea acestora simbolistica destinului acestora.
Moromete sa deasepra tuturor la capul mesei acarterizat astfel
fiind pus in rolul de pater familias. In Grecia antica rolul de
pater familias avea putere absoluta asupra fiecarui membru al
familiei. La masa este prezentata dinamica realtiei dintre
Moromete si Niculae. Este prezentata nepasarea ce tinde
inspre dispretuire a lui Moromete fata de mezinul sau:
“Mănâncă, mă, acilea și nu te mai miorlăi, puturosule! Te găsi
brâna. Când e, te uiți chiondărâș la ea, zise tatăl nepăsător și
el, înghițind un dumicat mare.” . Se poate observa metoda ce
Moromete o foloseste pentru disciplinarea lui Niculae in
aceasta secventa: “Într-un timp, Niculae prinse lingura soră-
sii într-a lui și o izbi afară, scrâșnind, stropindu-i pe toți cu
laptele fierbinte. În aceeași clipă, palma lui Moromete se
ridică și căzu pe capul lui ca o greutate de fier, detunându-l.
Băiatul încremeni cu ochii holbați, strânse din dinți și răsuflă
greu. Deși stătea jos, se clătină și se lungi moale alături de
masă.”. Astfel de disciplinare pare normala in casa Moromete
faot ilustrat in citatul:”— Tată, îl auzi? se miorlăi fata,
crezând că tatăl are să-i mai dea o palmă lui Niculae, dar
omul parcă n-auzi, se căuta mereu în buzunarele flanelei.”.
Acest tip de comportament fata de copii este toxic, abuziv
chiar. Aceasta secventa caracterizeaza realatia dintre
Moromete si Niculae drept una abuziva fortata, Moromete nu
are nici un pic de compasiune fata de fiul sau. Aceasta
secventa narativa este relenata pentru a intelege relatia dintre
Ilie si Niculae Moromete.

O a doua secventa relativa pentru relatia dintre Nicolae si

Ilie Moromete este ultima secventa a celui de al doilea volum
prin analiza psihologică.
In aceasta secventa Niculae isi intalneste tatal in vis.
Aceasta secventa prezinta o privire mai adanca la psihologia
lui Niculae, deoarece in aceasta secventa ne este aratat faptul
ca Niculae isi iubeste tatal si ca il iarta. Din perspectiva lui,
Moromete s a schimbat in bine. Astfel intrebarea pusa in
incipid este raspunsa. Astfel aflam modul in care relatia sa cu
tatal sau l a modelat pe Niculae. Dintr un punc de vedere
psihologic aceasta scena ne prezinta maturitatea lui Niculae
prin faptul ca isi poate ierta tatal acesta da dovada de o
inteligenta emotionala ridicata. Destinul ramane deschis
speclarii, acest fapt adauga la palpabilitatea personajului, el
are sa traiasca istoria evenimente ce au schimbat lumea, dar
care pentru el nu sunt mai semnificative dacat aceasta scena.
Aceasta secventa narativa este semnificativa pentru
caracterizarea relatiei dintre Niculae si Ilie Moromete prin
explorarea psihologiei personajelor.

In concluzie, relatia dintre Ilie si Niculae Moromete este

singurul lucru care ia miscat caracterul lui Ilie in actiunea
romanului. La inceput cele doua personaje sunt intr un
conflict ideologic, dar pana la finalul celor doua volume
acestea invata sa se acepte unul pe celalat