Caracterizarea Otiliei din

Enigma Otiliei de George Călinescu

Enigma Otiliei de George Călinescu este un bildungsroman realist cu character
balzacian ce o are in pozitia de character principal pe Otilia. Romanul prezintă viata otiliei
prin perspectiva lui Felix. Tehnica balzaciană transformă romanul realistic intr-o comedie
umană prin intermediul descrieri mediului in care trăiesc personajele si a fizionomiei
acestora.

Balzacianismul folosit in operă o aduce la statusul de realism adevarat. Romanul se

simte real se prezintă real. Otilia este un om cu vise şi nevoi. Aceasta se foloseste de
resursele pe care le are la indemana pentru a işi naviga mediul inconjurător in stilul ei unic.
Asemănator tema roamanului este insăşi viata şi modul in care aceasta inchide si deschide
uşile posibilității. Astfel Otilia se foloseste de fiecare oportunitate pe care o primeşte să
traiasca viața pe care vrea să o trăiasca. Viziunea este una realistică personajele fiind
influeențate de mediul ce le inconjoara.

Titlul este format din substantivul comun Enigmei si substantivul propriu Otiliei.
Cuvântul enigma reprezintă insaşi psihicul Otiliei ce pemntru restul personajelor reprezintă
un mister greu de desluşit. Otilia este caracterul eponim fiind subiectul principal al operei, al
iubirii lui Felix, fiica pe care Pascalopol nu a avut-o niciodat.

Actiunea din opera incepe cu venirea lui Felix Sima la casa unchiului sau Costache
Giurgiuveanu. Acesta este intâmpinat de fica vitrega a lui Costache, Otilia Mărculescu. Felix
urmeăza facultatea de medicina din Bucuresti. Acesta ajunge să se indragosteasca de Otilia
chiar daca nu este facut niciodată clar daca sentimentele sunt reciproce. Opera îl urmareste
pe felix în noul său mediu. Şi incercarile sale de a îi cucerii inima Otiliei. O secvență
relevantă pentru caracterizarea Otilieie si a nevoii ei de libertate este, secveta in care Felix le
interzice Otiliei si lui Pascalopol sa se mai intâlneacă. In aceăstă secventă este prezentată
nevoia otiliei de libertate. Dupa interdicție Otilia devine o fantomă luând cu ea şi viața casei.
Aceasta are nevoie de libertatea de a vorbii cu Pascalopol si de a il putea folosii pentru banii
săi, fapt de care Pascalopol ştie. Felix nu îi poate oferii ce are Pascalopol nu îi poate oferii
viața pe care o vrea. Aceasta este o secavență relevantă pentru caracterizarea Otiliei şi a
nevoiilor ei. Viețile personajelor continuă, opera ajunge la un final, final care reprezintă o
secvență ce îi caracterizează compasul moral al Otiliei. În acestă secvență Felix se întâlneşte
cu Pascalopol care îi explica faltul ca Otilia s-a casatorit si divorțat de acesta in favorul altuia
care îi putea oferii mai multe. Aceasta secvență ne prezintă compasul moral al Otiliei
autocentric.

În concluzie Otilia este un caracter realistic liber ce are drept scop cautarea unei vieți
commode şi pline de aventură.