Diversitatea religioasa in

romania

De Iulian Musoiu
 Ortodoxie
România este a patra țară din lume ca număr
de ortodocși: 18.750.000 de credincioși,
adică 7,2% din numărul total de ortodocși.
Deși majoritatea populației României este de
confesiune ortodoxă, procentul
credincioșilor practicanți este mult mai mic.
Astfel, conform studiului „Religie și
comportament religios” condus de Fundația
Soros România, doar 59% dintre ortodocși
se roagă frecvent. De asemenea, puțin peste
jumătate merg cel puțin o dată pe lună la
biserică și aproape 40% numai la sărbătorile
importante
Catolicism

Biserica Romano-Catolică numără în prezent 1.026.429 credincioși,

dintre care 587.033 sunt maghiari, 345.557 români, 36.040
germani, 11.580 slovaci, iar restul de altă naționalitate. Biserica
dispune de 646 parohii și de circa 1.000 biserici și capele în care
slujesc circa 800 preoți.
Recensământul populației efectuat în anul 2002 a evidențiat
existența a 191.556 credincioși greco‑catolici, din care 61,8%
locuiesc în mediul urban, iar 38,2% în mediul rural. Marea
majoritate a credincioșilor sunt români, dar există și 19.654
credincioși de limbă maghiară și 1.721 de limbă
ucraineană. Biserica cuprinde cinci dieceze, trei vicariate, 75 de
protopopiate (din care multe nu au personal încadrat), 763 de
parohii și 761 preoți.
 Islam
In România, 0,3% din populația țării este de confesiune islamică. Cei mai mulți dintre
musulmanii din România sunt sunniți. Județul românesc cu cei mai mulți musulmani
este Constanța, unde trăiesc circa 85% dintre musulmanii din România. Următorul în top
este județul Tulcea, unde se află alte 12 procente. Restul de musulmani locuiesc în orașe
ca București, Brăila, Călărai, Galați, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin. Etnic, cei mai mulți
sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu și din
Africa. Lăcașurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia
(moscheea) și mesgidul. În total sunt 77 lăcașuri de cult, dintre care Moscheea Carol I, 74 de
geamii și trei mesgiduri.
 Iudaism
Ca urmare a Holocaustului, dar și a politicii regimului comunist de încurajare a emigrării
masive a evreilor români spre Israel, comunitatea evreiască din România s-a restrâns în mod
dramatic.
Credincioșii cultului mozaic, în număr de cca. 6.000, conform recensământului din 2002, sunt
organizați în 78 de comunități și obști, răspândite în București și în 30 de județe. Cele mai
importante comunități se află în București, Timișoara, Iași, Cluj-
Napoca, Galați, Bacău, Arad, Baia Mare, Botoșani, Brașov, Deva, Târgu Mureș etc. Pe teritoriul
României există un număr de 124 temple, sinagogi și case de rugăciune, din care în 23 se
oficiază zilnic.
 Budism

Cele mai importante confesiuni budiste care au

început să fie practicate și în România sunt
budismul Zen, budismul tibetan, al cărui lider
este Dalai Lama, budismul Theravada și
budismul Shin. Singurul templu Zen din țară se
află în cartierul Dristor din București. În 2009 s-
a deschis la Dealu Viilor (comuna
Moșoaia, județul Argeș) primul centru de
budism tibetan din România. De asemenea,
există și templul Amida-ji al școlii Jōdo
Shinshū de lângă Craiova.
Ateism Numărul ateilor din România aproape că s-a triplat în ultimul
deceniu. Dacă la recensământul din 2002 erau 8.524 de atei,
după recensământul din 2011 numărul lor a ajuns la 21.196. Cea
mai mare concentrație se află în zona București-Ilfov (aproape
8.000 de atei) și în general în zonele bogate ale țării
(Ardeal, Banat), iar cea mai mică – în Oltenia (750), Dobrogea și
zonele sărace ale Munteniei (Teleorman, Călărași, Ialomița).
Înainte de recensământul din octombrie 2011, Asociația Secular-
Umanistă a derulat o campanie prin care s-a încercat
promovarea unui recensământ corect, în cadrul căruia
persoanele care se consideră atee să aibă încredere în selectarea
acestei opțiuni. Conform ASUR, sondajele European Values
Survey (1999) și World Values Survey (2005) arată că procentul
real al celor care se declară atei este de minimum 6–7% din
populație, de 60–70 de ori mai mult decât rezultă din
recensământul efectuat în 2002. În „The Cambridge Companion
to Atheism” (2006), Phil Zuckerman înaintează cifra de 4%. Un
sondaj din 2014 condus de WIN/Gallup International Association
arată că 16% dintre români nu sunt religioși și doar 1% sunt atei
convinși.
Potrivit studiului „Religie și comportament religios”, ateii români
sunt un grup foarte tânăr și cu un nivel de educație simțitor mai
ridicat decât media națională: 53% dintre atei au sub 30 de ani,
iar 33% dintre ei au absolvit studii superioare.
 Paganism
Grupurile neopăgâne au apărut în România în ultimul deceniu, practic
toate fiind etnice păgâne ca în celelalte țări din Europa de Est deși sunt
încă mici în comparație cu alte mișcări precum Ősmagyar
Vallás în Ungaria și Rodnovery în Europa slavă.
Religia etnică a românilor se numește zalmoxianism și se bazează pe surse
mitologice tracice, cu accent pe figura lui Zalmoxis .  Unul dintre cele mai
proeminente grupuri Zalmoxian este
Asociatia Gebeleizis (română Societatea Gebeleizis).
În același timp, în România există o organizație păgână
recunoscută: Asociația THE NEW PAGAN DAWN, ce încearcă să apere
drepturile comunitatii păgâne din România și să reprezinte vocea
acesteia.
 final
Surse:wikipedia