Ministerul Edicatiei si Tineretului al Republicii Moldova

Comunicare
Sectia:Istorie
Tema: Sistemele de invatamint din Finlanda si Albania

Efectuat :Graur Victoria, cl. a XII-A

"rofesor : #oboc Valentina

Sistemul de invatamint in Finlanda

$inlanda are cel %ai ridicat nivel de trai din lu%e &i cel %ai evaluat siste% educativ. $inlanda atra'e aten(ia lu%ii atunci c)nd se constat* c* elevii s*i ob(in constant po+i(ii de top la testele "I,A - teste interna(ionale %enite s* verifice nu at)t cuno&tin(ele tinerilor, c)t %ai ales %odul cu% ace&tia ')ndesc. "e la %i.locul secolului al XIX-lea, filosoful finlande+ /o0n Vil0eln ,nell%an %obili+a %asele 1n .urul unei idei c* nu%ai educa(ia poate duce la bun*stare &i punea ba+ele a ceea ce avea s* devin* cel %ai perfor%ant siste% educa(ional din lu%e. Ideile acestuia au prins rapid &i popula(ia finlande+* a 1nceput s* investeasc*, %ai 1nt)i efort &i apoi bani 1n educa(ie. 2n pre+ent, 1nv*(*%)ntului 1i revine nu %ai pu(in de 345 din bu'etul de stat. ,ecretul st* 1n i%portantele refor%e educa(ionale, i%ple%entate 1n ur%* cu 46 de ani. Guvernul a 0ot*r)t s* 7resete+e8 siste%ul &i s* aborde+e o alt* direc(ie, dedic)nd astfel fonduri i%portante educa(iei, cercet*rii &i te0nolo'iei. Atunci a fost adoptat un nou siste% educa(ional. Iar acest siste% se refer* de fapt la e'alitate de &anse pentru to(i copiii, indiferent de %ediul socio-econo%ic din care ace&tia provin. onceptul este 7perus9oulu8 &i el dese%nea+* o &coal* 7co%pre0ensiv*8 pentru to(i elevii 1ntre : &i 3; ani. "ri%ul lucru care s-a decis a fost ca &coala ele%entar* s* fie for%at* din nou* clase. Este o &coal* finan(at* de stat &i care ofer* tuturor copiilor educa(ie 'ratuit*, o &coal* obli'atorie &i disponibil* pentru to(i, dar &i o &coal* f*r* e<a%ene de ad%itere &i f*r* ta<e. ,iste%ul este unul e'alitarist, oferind =anse e'ale pentru oricine, indiferent de %ediul socioecono%ic din care provin, sau de +ona 1n care locuiesc, au acela&i poten(ial de a 1nv*(a &i trebuie

s* aib* acelea&i &anse la o educa(ie de calitate. 2n $inlanda nu e<ist* &coli %ai bune &i &coli %ai proaste. >u e<ist* 1nv*(*%)nt privat. 2ntre'ul siste% universitar este de stat. ,unt per%ise liceele private, dar perceperea de ta<e de studiu este inter+is*. Aceast* (ar* consider* pur &i si%plu c* absolut to(i copiii trebuie s* beneficie+e de acela&i trata%ent. opiii cu di+abilit*(i 1nva(* 1n &colile nor%ale. opiii cu cerin(e educa(ionale speciale nu studia+* la do%iciliu, nu sunt e<clu&i sau i+ola(i 1n &coli speciale, ci particip* la ore 1n clase nor%ale, indiferent dac* au 0andicapuri 'rave. 7"oliticile educa(ionale 1n %a.oritatea (*rilor lu%ii %er' pe ideea de a identifica elevii cei %ai buni, de a ale'e v)rfurile, 1n ti%p ce ceilal(i elevi sunt l*sa(i deoparte8, spune "asi ,a0lber', un educator celebru 1n $inlanda. 7>oi nu sunte% a&a, noi %er'e% pe cooperare, nu pe co%peti(ie. ?ac* e s* ne 1ntrece% cu cineva, atunci tot ce pute% spune e c* vre% s* fi% %ai buni dec)t suede+ii. "entru noi asta e suficient.8 u% spunea%, 1n $inlanda nu trebuie s* pl*te=ti ni%ic pentru serviciile educa@ionale nici %*car c)nd faci o facultate, %asterat sau doctorat. 2n plus, elevilor li se asi'ur* un pr)n+ 'ratuit =i transport 'ratuit dac* locuiesc la %ai %ult de A 9% de =coal*. Be'ea finlande+* obli'* ca %eniul s* fie 'ratuit, nutritiv, &i cu %ulte feluri de salate &i fructe. ?ac* orele se prelun'esc p)n* dup*-a%ia+*, &coala are obli'a(ia de a oferi o 'ustare elevilor. opiii 1ncep &coala la : ani =i nu se confrunt* cu e<a%ene p)n* la v)rsta de 3; ani, c)nd sus(in sin'urul e<a%en i%portant 1n siste%ul lor educa(ional. Crele sunt scurte D4A %inE, intense &i, %ai ales, foarte participative. Au foarte pu@ine te%e pentru acas*, se sti%ulea+* ra(iona%entul critic 1naintea %e%ori+*rii %ecanice. 2nv*@*%)ntul finlande+ pune %are pre@ pe =tiin@e =i pe practic*, de aceea cele %ai %ulte cursuri de =tiin@e au loc 1n laboratoare, 1n 'rupuri de %a<i%u% 3; elevi =i se concentrea+* pe e<peri%ente =tiin@ifice. 2n ur%a evalu*rilor interna@ionale, elevii finlande+i s-au dovedit a fi cei %ai inteli'en@i. Ei au ob@inut cele %ai bune re+ultate la cunoa=tere =tiin@ific* =i s-au clasat printre pri%ii la %ate%atic* =i apetitul pentru lectur*. 2n $inlanda, &coala pune pre( pe calitatea profesorilor, investind doar 1n cei care reali+ea+* perfor%an(e. alitatea profesorilor finlande+i este, pur &i si%plu, e<e%plar*. 2n $inlanda trebuie s* ai facultate ca s* predai la 'r*dini@* =i %asterat ca s* predai la =coal*. Astfel, le'ea i%pune fiec*rui cadru didactic s* aib* la ba+* cinci ani de facultate &i un %asterat 1n peda'o'ie. "o+i(ia de profesor este drept una cu o %are responsabilitate &i, 1n consecin(*, nu oricine poate intra 1n siste%. 2n $inlanda este %ai u&or s* devii %edic sau avocat dec)t profesor. ,alariile pe care le pri%esc sunt printre cele %ai %ari din Europa, al*turi de Ger%ania, Marea #ritanie &i $ran(a. "rofesorilor care nu 1&i dovedesc co%peten(a nu li se prelun'e&te contractul de an'a.are. ,tatul finlande+ e preocupat de asi'urarea unui 1nv*(*%)nt viabil, capabil s* %otive+e elevii. ,iste%ul educativ este foarte bine ')ndit &i f*cut 1n spri.inul elevilor. $inlanda are cel %ai %are procent, din Europa, al elevilor care a.un' la facultate, ;;5, iar FG5 dintre finlande+i pro%ovea+* liceul. 2n acela&i ti%p, diferen(a dintre cei %ai slabi &i cei %ai buni elevi este cea %ai %ic* din lu%e.

Sistemul de invatamint in Albania

2n Albania procenta.ul de oa%eni alfabeti+a(i de la F ani si %ai in varsta , este de apro<i%ativ FF5 . 2nv*(*%)ntul pri%ar universal este obli'atoriu Dclasele 3-F E , dar %a.oritatea elevilor continu* continua s* pri%easc* 1nv*(*%)ntul secundar . ,tuden(ii trebuie s* treac* e<a%enele finale de la sf)r&it de clasa a F-a si a 3H-a c a s*-&i continue studiile. ele %ai %ulte &coli sunt publice si finantate de catre 'uvern, dar s-au desc0is recent %ai %ulte &coli private la diferite niveluri. 2n acest %o%ent 1n (ar* sint apro<i%ativ A.666 de &coli . Anul universitar este 1%p*r(it 1n dou* se%estre . ,*pt*%)n* de &coal* 1ncepe luni &i se 1nc0eie vineri . 2n func(ie de nivelul acade%ic, anul &colar 1ncepe, de obicei, la %i.locul lunii septe%brie sau octo%brie &i se 1nc0eie la 1nceputul lunii iunie sau 1n iulie. E<ist* o pau+* de iarn* care durea+* apro<i%ativ dou* s*pt*%)ni.

3. 2nv*(*%)ntul pre&colar: 3-4 ani H.2nv*(*%)ntul pri%ar universal: F ani D I ani p)n* la H66IE G.1nv*(*%)nt secundar : Mediu: G ani "rofesional sau te0nic : H-A ani 4.2nv*(*%)ntul ,uperior : Jniversitare &i postuniversitare G ani &i de 3,A-H ani , respectiv A.Absolvent "rofessional Education: G ani

a &i 1n ti%pul co%unis%ului, disciplina profesorilor r*%)ne o proble%* %a.or* 1n siste%ul de 1nv*(*%)nt albane+. "rofesorii recur' la violen(*, 1n ti%p ce elevii ar trebui s* %e%ore+e doar %aterialul predat. u toate acestea, e<ist* o 1ncercare de a adopta %odele occidentale, 1n care elevul este 1n centrul siste%ului de 1nv*(*%)nt, 1n cco%para@ie cu %odelul actual din est, unde profesorul are un rol do%inant.

Ba sf)r&itul anilor 3FF6 %ulte &coli au fost reconstruite sau re%odelate pentru a 1%bun*t*(i %ediul de 1nv*(are. ele %ai %ulte dintre 1%bun*t*(iri au avut loc 1n %arile ora&e, cu% ar fi ora=ul Tirana, care sufer* din cau+a claselor %ari a'lo%erate. "ropa'anda co%unist* vec0e a fost eli%inat* din toate pro'ra%ele &colare, &i un accent %ai %are a fost pus pe %ate%atic* , &tiin(* &i disciplinele u%aniste. ,apta%ana =colara a fost redusa la ;-A +ile. Jnele dintre cele %ai bo'ate &coli au 1nceput ad%inistrarea de co%putere, dar %ulte &coli 1nc* nu au %ateriale de ba+* pentru studii de laborator. Modific*rile au avut loc, de ase%enea, =i la nivel universitar. 2n ciuda unui nu%*r de universit*(i publice, sunt =i universit*(ile private care au fost stabilite 1n diferite ora&e din Albania =i ofer* studen(ilor oportunit*(i 1n diverse do%enii de 1nv*(are. A 1nceput s* se pun* 1n aplicare pro'ra%ul de e-learnin', care ofer* studen(ilor posibilitatea de a ur%*ri cursurile online.

Concluzie
?iferenta dintre statul de+voltat $inlanda si statul sarac Albania este evidenta, in pri%ul rind in siste%ul de invata%int care i n %are parte depinde de politicile pro%ovate de state. $inlanda cu o econo%ie de+voltata are respectiv %entalitea de+voltata si siste%ul de valori care are la ba+a educatia nu acu%ularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vietii, cind, arata statisticile, adultii prefera s* dea bani pe un pro'ra% de educatie continua decit pe ulti%ul telefon scos pe piat*. Este un siste% de valori for%at 1n fa%ilie, consolidat 1n scoala, pus apoi 1n slu.ba tarii. Albania insa, fosta tara co%unista cu o econo%ie slab de+voltata, %ai pastrea+a inca politicile co%uniste in ceea ce priveste educatie si respectiv siste%ul de valori nu per%ite o de+voltare a invata%intului %ai a%pla.