Cum se face taierea la vita de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate, cand s-a constatat ca prin

taierile anuale se obtin struguri mai mari, mai aspectuosi, cu boabe de dimensiuni mai mari, cu continut mai ridicat in must si zahar. Lasata liber, fara a interveni prin taieri anuale, datorita insusirilor sale de liana, vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza, formandu-se un numar mai mare de struguri, dar de dimensiuni mai reduse, cu boabe mai mici, asezate mai rar pe ciorchine, cu continut mai scazut de must si zahar. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. liminarea unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la !0 de ani, chiar la mai putin. Atentie! "rin e#ecutarea incorecta a taierilor la vita de vie, asociate cu alte lucrari neadecvate, sau diferite accidente climatice $inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.% durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. &ata ce trebuie sa aveti in vedere. 1. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere 'ceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. &n functie de forma de conducere a butucilor $(oasa, semiinalta si inalta% se deosebesc urmatoarele formatiuni)

- la butucii condusi in forma joasa,

- la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere $punctul de altoire%* - urmeaza apoi scaunul butucului $buturuga%, care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa. 'ici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe e#istenta carora se spri(ina taierea de regenerare. +in scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale) - brat scurt sau cotor $sub ,0 cm lungime%, gros si rigid, intalnit in unele vii din -anat si Transilvania $.alea lui /ihai%, ca si la unii hibrizi producatori direct* - brat lung, peste ,0 cm lungime, de , - ! ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din /oldova $taierea de 0dobesti, taierea de 1usi%* - ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si fle#ibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani. 3amificatiile mentionate $cotor, brat lung, corcan% se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. 4e poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza 5scheletul6 butucului, pe care se gasesc coardele $ramificatiile% de 2 si 7 an. Coarda de ani este crescuta din ramificatiile multianuale $peste 2 ani% sau din scaunul butucului. a are diferite lungimi in functie de taierea e#ecutata in anul anterior si poarta coardele de 7 an. 4unt ceva mai groase decat cele de 7 an.

&n zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc !unti de rod. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu $in functie de soi%. Coarda de un an la vita de vie poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare $va forma lastari cu rod% sau pe formatiuni mai in varsta $corcani, brate, scaunul butucului%, cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. &nseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 7 an, formate pe coarde de 2 ani $indiferent de lungime%.

. "utucii condusi !e forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere $punctul de altoire% la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni. 8neori acesta poate lipsi. 8rmeaza apoi tul!ina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,!0 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 7,00 - 7,,0 m la formele inalte. La unele forme artistice $bolta, chiosc, palmela etc.% tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 7 - 2 ani mai putin. &n unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane $in stanga si dreapta butucului%. Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare. +upa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa. "e cordoane se gasesc formatiuni multianuale $cepi scurti%, varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 7 an, roditoare. Coarda de 7 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod $la coardele de 7 an% din muguri dorminzi. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 - 9 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. +in acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. "e formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 7 an roditoare $se afla pe lemnul de 2 ani% si lacome $formate pe lemn multianual%, de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. le provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. &n conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 7,20 - 7,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de : - 72 mm $diametru%. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla oc#ii

de iarna alcatuiti dintr-un comple# de muguri $principal, secundari, tertari%. 'vand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite. "roductia de struguri se spri(ina, in principal, pe e#istenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. ;umai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productiei. "rof. univ. dr. Liviu + < 8