CE SPUNE BIBLIA DESPRE ... Porunca a patra (4) S-a pierdut oare Sabatul original?

Introducere. Cnd revendicri e Sa!atu ui !i! ic "unt pre#entate $n #i e e noa"tre% una dintre ce e &ai o!i'nuite o!iec(iuni e"te) Dar cine tie care zi este Sabatul? Sabatul original s-a pierdut! *n "pri+inu ace"tei revendicri "e ar,u&entea# c &ii de ani au trecut de cnd au -o"t ti&puri e !i! ice 'i% $n &i+ ocu tuturor &i,ra(ii or% r#!oaie or% revo u(ii or 'i "c.i&!ri or de o!iceiuri 'i ca endar% ordinea ori,ina a #i e or "pt&nii a -o"t "c.i&!at -r a &ai putea -i adu" vreodat a -or&a de $nceput. A"t-e c acea"t revendicare e"te repetat) /Nimeni nu tie care zi este Sabatul. S-ar putea s fie c iar miercurea dup c!te cunoatem noi!0 Ce -or( e1i"t $n acea"t o!iec(ie2 "ste Sabatul iremediabil pierdut? A devenit o&u civi i#at% ca un tot% con-u# cu privire a adevrata ordine a #i e or "pt&nii2 Sc.i&!ri e $n ca endar au du" a di"pari(ia $n &i+ ocu antic.it(ii a Sa!atu ui Crea(iunii2 R"pun"u r"un Nu! *ntr3adevr% nici o &o'tenire din antic.itate nu e"te &ai intact 'i &ai co&p et dect ce e 'apte #i e a e "pt&nii. #e nici un singur fapt al trecutului sau istoriei curente nu putem fi at!t de siguri ca pe ade$rata ordine a zilelor sptm!nii! 4a&enii de 'tiin(% a"trono&ii% i"toricii 'i c ericii "au unit 'i ate"t c ace"ta e"te un ucru adevrat. 5rei inii de dove#i -oarte atent e1a&inate 'i u'or de veri-icat "pri+in cu ar,u&ente acea"t a"i,urare. Ace"tea "unt) %&' (iblia) %*' Istoria calendarului i %+' ,tiin-a astronomiei. Discu-ie. E1i"t trei puncte de veri-icare "e&ni-icative dup care noi pute& .otr$% $n &od in-ai i!i % ordinea ori,ina a #i e or "pt&nii 'i adevrata po#i(ie a #i ei a 'aptea. #unctul de $erificare nr.& . Druirea manei(E1odu 67%4389) De a Crea(iune cnd Du&ne#eu a a'e#at deoparte #iua a 'aptea ca Sa!at "pt&na % patriar.ii din vec.i&e au p"trat nu&rtoarea #i e or% uni or 'i ani or% cu aten(ie(de e1e&p u% ve#i "crierea de"pre Noe 'i potop% :ene#a ;%6636<%<4= >%439% etc.).5otu'i% dac oa&enii au devenit con-u#i "au ne, i+en(i% Du&ne#eu n3a uitat 'i $n #i e e ui ?oi"e% E a dat a o parte toat p eava con-u#iei "au a $ndoie ii prin -aptu c a -cut un &iraco dra&atic de un, durat 'i pu! ic. Ace"ta a -o"t &ode u $ntreit% con"i"tent% $n care &ana a -o"t dat% pe o perioad de 4@ de aniA Pri&a dat% o por(ie du! de &an cdea $n a 'a"ea #i. A doua oar% &ana nu cdea $n #iua a 'aptea. A treia oar% a doua por(ie de &an% ce cdea $n a 'a"ea #i% "e p"tra proa"pt 'i du ce de3a un,u Sa!atu ui. E"te "e&ni-icativ -aptu c nici ?oi"e 'i nici tovar'ii ui n3au -o"t "a(i ca "3'i dea "ea&a pentru ei $n'i'i care era #iua Sa!atu ui. Dumnezeu /nui a artat) infailibil i fr greeal) ade$rata zi de odi n) printr3un &iraco $ntreit% "pectacu o"% repetat de pe"te <@@@ de ori $n ti&pu unei perioade de patru decade. C.iar 'i ce &ai "ceptic n3ar &ai putea cere &ai &u t convin,ere "au de&on"tra(ie -ina dect attA #unctul de $erificare nr.* . 0biceiul lui Iisus i al apostolilor Si (Luca 4%67% <8) 94397) *ntre interva u dintre druirea &anei 'i ti&pu ui C.ri"to"% poporu iudeu a -o o"it o "erie de ca endare re&arca!i e% 'i a -cut $nre,i"trri cu credincio'ie. Bi totu'i% din nou% de'i oa&enii ar putea pierde ur&a #i e or% Du&ne#eu nu a devenit con-u#. /4!iceiu 0 ui Ii"u" de a (ine Sa!atu (ve#i cuvinte e /dup cu& avea o!iceiu 0 $n Luca 4%67) dovede'te $n &od c ar c iudeii nu au pierdut adevrat #i a 'aptea pn $n vre&ea Lui% pentru c E a (inut #iua ca apoi

" -ie o!"ervat de ctre iudei ca -iind Sa!atu . Apo"to ii Si% de a"e&enea au onorat a 'aptea #i% o!"ervnd apoi% c /Sa!atu era $n acord cu porunci e0 (Luca <8%97). Dac iudeii ar -i -o"t ,re'i(i $n "ocotea a or cu privire a Sa!at% pute& -i "i,uri c I"u" i3ar -i corectatA Prin ur&are% a ace"t a doi ea punct de veri-icare% adevrata po#i(ie a #i ei a 'aptea nu a -o"t "at $ntr3o cea( de ne"i,uran(. Pe o perioad de 8@ de ani a -o"t indicat -r ,re'ea din nou C nu printr3un &iraco "pt&na 'i pu! ic a"e&enea druirii de &an% ci prin o!iceiu "pt&na /A Do&nu ui Sa!atu ui0 *n"u'iA (?arcu <%<;3<>). #unctul de $erificare nr.+ . Srbtorirea modern a #atelui *n interva u de <@@@ de ani dintre #iua ui C.ri"to" 'i #iua noa"tr% ar -i -o"t i&po"i!i ca adevratu Sa!at de #iua a 'aptea " "e piard% pentru c e1i"t anu&ite &otive -oarte "e&ni-icative) &. Srbtorirea modern a lumii 1ntregi) care comemoreaz 2rucificarea lui 2 ristos 1n 3inerea 4are) odi na Sa 1n morm!nt 1n S!mbta #telui i 1n$ierea Sa 1n duminica #atelui. 5ceast srbtorire este o mrturie public de necombtut a faptului c ade$rata zi a aptea nu s-a pierdut 1n nici o $reme 1n timpul erei cretine. *nc trei dove#i "up i&entare "pri+in &rturia Pa'te ui) <. 5rei ca endare re&arca!i de !ine ar&oni#ate au -o"t $n ucru u&r n, u&r ti&p $nde un,at $n era cre'tin. Ace"tea "unt ca endare e iudaic% cre'tin 'i &a.o&edan. De'i e e di-er $n anu&ite a"pecte% toate "unt de acord cu privire a ordinea #i e or "pt&nii. S&!ta% $n toate ace"te trei ca endare% core"punde cu #iua a 'apteaA 8. Nici o "c.i&!are de ca endar nu a a terat ordinea nor&a a #i e or "pt&nii. De e1e&p u% "in,ura "c.i&!are a ca endaru ui $n era cre'tin% de a /"ti u vec.i0 (iu ian) a /"ti u nou0 (,re,orian) C adoptat $n &u te pr(i $n Europa $n 69><% 'i $n An, ia $n 6;9< C a -cut o a+u"tare prin "coaterea ctorva date ca endari"tice dintr3o un. 4ricu&% a+u"tarea a a-ectat nu&ai date e unii% nu 'i #i e e "pt&nii. 4 un a -o"t "curtat% dar nu a -o"t nici o inter-eren( de nici un -e nici $n ordinea #i e or "pt&nii 'i nici a nu&e e or. (De#i nota adi(iona % a conc u#ie). 4. *n -ina % pentru a da a o parte 'i u ti&a u&!r de $ndoia % Btiin(a A"trono&iei adau, verdictu ei cu autoritate. Dac un a"trono& &odern ar -i $nc.i" ti&p de 'a"e uni $ntr3o pe'ter "u! p&nt% -r cea"uri% ca endare "au in"tru&ente de orice -e % a"t-e $nct " piard nu&rtoarea #i e or% a nu&ai cteva ore dup e i!erare% "at $n o!"ervatoru "u% e va -i $n "tare " "pun cu preci#ie% ce #i a "pt&nii a -o"tA Conducndu3"e dup cunoa'terea "a din trecut cu privire a ceruri% de'i -r nici o re-erin( din vreun ca endar tiprit% e ar putea " "e oca i#e#e $n ti&p nu&ai prin veri-icarea po#i(iei 'i &i'cri or corpuri or cere'ti. Conc u#ie. 4 per"oan% trind $n i#o are -r nici un ca endar C -ie e iudaic% &u"u &an "au cre'tin C e"te po"i!i " piard ur&e e #i ei% "au a &ai &u tor #i e% 'i a"t-e " devin con-u# cu privire a care #i a "pt&nii a -o"t. 4ricu&% i&ediat ce $'i re$nnoie'te contactu cu rude e 'i prietenii% ei i3ar putea arta i&ediat ,re'ea a ui 'i "3 aduc pe dru&u ce !un. Ca indivi#i% co&unit(i 'i na(iuni p"tr& o veri-icare auto&at unu pentru a tu $n acea"t pro! e& de deter&inare a ti&pu ui% a"t-e c pierderea zilei a aptea sau a oricrei alte zile a sptm!nii . ca baz uni$ersal) este cu des$!rire imposibil! Not adi-ional6 detalii cu pri$ire la sc imbarea calendarului din iulian la forma gregorian forma

(Introdu" $n pr(i e Europei continenta e $n 69><% 'i $n An, ia $n 6;9<) Acea"t "c.i&!are $n ca endar% "in,ura de a"t-e de revi#ie $n era cre'tin% "3a -cut dup cu& ur&ea#) La -e ca 'i iudeii% vec.ii ro&ani au -o o"it "pt&na de 'apte #i e. Iu iu" Ce#ar% pentru pri&a oar% "in,uru conductor% "au dictatoru Ro&ei% a venit cu un p an de re-or& a ca endaru ui% $n pri&u "eco $nainte de C.ri"to" (47 i.e.n). E a &"urat anii $n e1act 879 de #i e 'i E % cu /e1ce"u 0 de ti&p acu&u at 'i a -cut un an de 877 de #i e -iecare a patru ea an. (5i&pu acu&u at $n /e1ce"0 din cau#a adevratu ui an p anetar 'i "o ar C &"urat de ctre c toria anua a p&ntu ui $n +uru "oare ui C ne cere nu&ai "u! 879 E #i e). De'i anu iu ian era cu 66 &inute 'i 6@ "ecunde &ai un,% a -o"t i&itat a o perioad de 6< uni% 'i Ce#ar a nu&it cu nu&e e ui propriu o un% una iu ie. Ca endaru iu ian a p"trat de a"e&enea #iua a 'aptea din :ene#a. Sin,ura pro! e& cu ace"t ca endar era c #iua p in adu,at a -iecare a patru ea an% a -cut ca -iecare an " -ie prea p in $n perioada de ti&p de 879 de #i e% 9 ore 'i 4F de &inute% astfel cre!ndu-se o acumulare 1n e7ces . nu de timp real ci de timp calendaristic. Ctre "eco u a 673 ea a erei cre'tine% e1ce"u ti&pu ui ca endari"tic cre"cu"e &u t a"t-e c ace"t ca endar iu ian era cu 6@ #i e $nainte -a( de "ecven(a nor&a de anoti&p% 'i Papa :ri,ore GIII a -o"t de acord cu ini(iativa de a corecta acea"t ip" &are. *n 69><% ca " nu "e &ai repete $n ocuirea ace"tui ti&p ca endari"tic% un a"trono& ita ian a ,"it o nou -or&u % care a -o"t apro!at de Papa :ri,ore $n ace a'i an. Ace"ta propunea ca -iecare cente#i&a % "au a 6@@3 ea an (6>@@% 6F@@% <6@@ etc.)% " nu -ie "ocotit ca an !i"ect% cu e1cep(ia -iecrei a 4@@3 ea an% $ncepnd cu anu <@@@. Acea"t -or&u a -o"t !un pentru a &en(ine anoti&puri e $n ar&onie cu anii ca endari"tici. A'a de &ic e"te di-eren(a dintre anu civi 'i anu natura datorat "c.e&ei ,re,oriene% c nu "e va "tn,e nici o #i $n p u" $n 9@@@ de aniA Pentru a a'e#a anu civi $napoi pe orar% 6@ #i e ca endari"tice %date ale lunii' erau tratate ca fiind ine7istente. Ca endaru iu ian nua -o"t a!andonat% ci a+u"tat% 'i 8 octombrie pe calendarul de stil $ec i era 1n mod simplu re-numrat ca fiind &8 octombrie. Nu&ere e 'i nu&e e uni or ui Iu ian au -o"t p"trate% a -e ca 'i ordinea tradi(iona a e #i e or "pt&nii. De'i pe ca endaru vec.i% 9 octo&!rie are o denu&ire nu&eric di-erit% a r&a" totu'i aceea'i #i a "pt&nii% care era vineri $n anu 69><. Data a -o"t "c.i&!at% dar nu #iua. Cic u i"toric "pt&na C "ecven(a nor&a a #i e or "pt&nii% nu a -o"t "c.i&!at cu ni&ic de ctre Papa :ri,ore. (Pentru &ai &u te deta ii cu privire a "c.i&!area ca endaru ui% ve#i Encic opedia% dar 'i Brittannica% Hor d BooI% :o den BooI% C.a&!er"% etc.% ca 'i Dic(ionare e &ari).

Ne 1n$a- Noul 9estament c duminica este sf!nt?

Introducere. 4 !o,(ie -oarte i"pititoare o a'teapt pe acea per"oan care de"coper un ver"et !i! ic% care "pune c #iua de du&inic e"te #iua a ea" de Du&ne#eu ca " -ie de odi.n 'i de $nc.inare pentru cre'tini% 'i porunce'te "r!torirea "pt&na a ace ei #i e. *n ciuda -aptu ui c &ii de do ari "unt o-eri(i pentru un a"t-e de ver"et% 'i $n ciuda ce or &ai "r,uincioa"e cutri% ace"t pa"a+ eva#iv nu poate -i ,"it. *n"u'i cuvntu /du&inic0 nu apare nicieri $n Bi! ieA 5otu'i% e1i"t opt re-erin(e $n Nou 5e"ta&ent cu privire a /pri&a #i a "pt&nii0% 'i o re-erin( a /Jiua Do&nu ui0. Din cau#a ace"tor ver"ete% oa&enii pretind ca du&inica " -ie p#it 'i atunci e"te nevoie de o ana i# &inu(ioa". Di"cu(ie. #rimul $erset . 4atei *:)&

Ace"t pa"a+ pre#int -aptu c $n ore e di&ine(ii a e pri&ei #i e a "pt&nii% dup ce Sa!atu a trecut% prietenii ui I"u" au venit $n vi#it a &or&ntu Su. 5otu'i nici un tit u "-nt nu e"te dat pri&ei #i e% aici= nici o "u,e"tie de "-in(ire nu e"te ata'at de acea"t #i% 'i nici vreo porunc de p#ire a ei. 5l doilea $erset . 4arcu &;)* Acea"ta e"te de a"e&enea% o narare i"toric -r oco i'uri% 'i nu o porunc. ?arcu "crie de"pre aceea'i vi#it a &or&nt ca 'i ?atei <>%6% -o o"ind cuvinte aproape a"e&ntoare% cu u'oare di-eren(e. 5l treilea $erset . 4arcu &;)< Acea"ta e"te% de a"e&enea% o "i&p $nre,i"trare a -aptu ui% pre#entnd $nvierea ui I"u" 'i apari(ia ui $naintea ?ariei ?a,da ena. 5l patrulea $erset . =uca *>)& *n ace"t pa"a+ "e &ai adau, ceva% -oarte pu(in de a t-e % cu e1cep(ia -aptu ui c e1p ic o!iectivu vi#itei ucenici or a &or&nt% ca " un, trupu ui I"u". Evident c ei "e a'teapt "3L ,"ea"c &ortA. 5l cincilea $errset . Ioan *?)& Ace"t ver"et de"crie% de a"e&enea% vi#ita ?ariei a &or&nt 'i de"coperirea ei c &or&ntu era de"c.i". Evident% ace"te pri&e cinci ver"ete nu ne re(in pe noi prea &u t din cercetarea noa"tr $n Nou 5e"ta&ent cu privire a "-in(irea du&inicii. E e $n &od "i&p u $nre,i"trea# -aptu c I"u" a $nviat din &or(i $n pri&a #i a "pt&nii% 'i ace &or&nt ,o a -o"t vi#itate "e c(iva ucenici $n #orii ace ei #i e. 5otu'i% ace"te pa"a+e nu $nre,i"trea# nici un e1e&p u divin de "r!torire a pri&ei #i e. E e nu con(in nici o porunc divin pentru o a"t-e de "r!toare. E e nu pre#int nici un tit u "-nt pentru pri&a #i nici nu o-er vreun &otiv pentru a -i "r!torit. Pe de a t parte% e e arat -aptu c ucenicii ui Kri"to" au tratat pri&a #i ca -iind o #i o!i'nuit de ucru% pentru care ei erau pre,ti(i " $&! "&e#e trupu Su $n pri&a #i% o ucrare pe care ei n3au rea i#at3 o $n #iua Sa!atu uiA 5l aselea $erset . Ioan *?)&< *n vre&e ce ace"t pa"a+ $nre,i"trea# o adunare a ucenici or ui Kri"to" $n "eara #i ei $nvierii% "e e1p ic de a"e&enea% &otivu pentru care ei erau aduna(i $n "pate e u'i or $nc.i"e C /De tea&a evrei or0. ?otive e or erau necredin(a 'i tea&a% nu credin(a 'i con"acrare. Unii au "u,erat c ucenicii erau aduna(i $&preun pentru a "r!tori $nvierea ui I"u"% dar ?arcu 67%64 'i Luca <4%46 a artat -aptu c cei &ai &u (i dintre ucenici au r&a" $ntr3o "tare de necredin( $ntunLecoa" $n inviere c.iar pn $n "eara ace ei #i eA 5l aptelea te7t . @apte *?)A Ace"t ver"et $nre,i"trea# o "in,ur $nt nire i#o at $ntr3!i"eric de cre'tini dintr3un or'e &icu( $n pri&a #i a "pt&nii. 5otu'i% conte1tu ne arat c era o $nt nire "pecia % nu&it pentru "copu de a3'i ua r&a" !un de a Pave . Era de a"e&enea o oca#ie unic pentru c% acea"t $nt nire a continuat toat noaptea din pricina &or(ii accidenta e a unui tn$r din Bi"eric 'i $nvierea "a &iracu oa" din &or(i. (v.>36<). Nu e1i"t nici o dovad aici c acea"ta "au orice a t Bi"eric cre'tin "3a $nt nit $n &od re,u at pentru $nc.inare $n pri&a #i a "pt&nii. Nu e1i"t nici o dovad c ace'tia "au orice a (i cre'tini au devotat -iecare pri& #i% $n $ntre,i&e% e1erci(ii or re i,ioa"e. 5e1tu arat &ai de,ra! c acea $nt nire pe toat durata nop(ii% de !un r&a"% a -or ur&at% nu de o #i de odi.n 'i de $nc.inare% ci de activit(i #i nice% o!i'nuite% cu& ar -i c toria. Nu e"te dat nici un tit u "-nt pri&ei #i e% 'i nu e1i"t nici o pro! c acei cre'tini a 5roa "au oriunde $n a t parte% o!i'nuiau " "er!e#e Cina Do&nu ui $n -iecare pri& #i. De -apt% e"te i&po"i!i de dovedit din ace"t ver"et c "erviciu de co&uniune era "r!torit $n acea"t oca#ie% de aceea nu

e"te &en(ionat vinu % 'i ter&enu /-rn,erea pinii0 e"te ap icat -recvent $n Nou 5e"ta&ent $n"e&nnd o &a" o!i'nuit (Luca <4%8@.89= Lapte <%4<.47= <;%89). A"t-e % ca " ,"i& $n ace"te ver"ete o dovad pentru "-in(irea du&inicii% noi tre!uie " citi& $n e e ceva ce nu e1i"t aco o. Pe n, ace"tea% $nt nirea de"cri" $ncepe undeva $naintea &ie#u ui nop(ii cu& nu&i& noi acu& -ie S&!t "eara% -ie du&inic "eara. Dac era S&!t "eara% $nt nirea a $nceput cu &u te ore $naintea du&inicii noa"tre &oderne. Dac era du&inic noaptea% $nt nirea continua ti&p de &ai &u te ore dup du&inica noa"tr &odern% pn cnd aprea di&inea(a de uni. Nicieri nu "u,erea# Bi! ia c (inerea unei $nt niri re i,ioa"e i#o ate $ntr3o anu&it #i% $n a-ara oricrui act divin de "-in(ire% tran"-or& acea #i $n Sa!at "au $ntr3o #i re,u at "pt&na de $nc.inare. Dac atunci cnd -ace& o $nt nire re i,ioa" $n"ea&n auto&at c "e "-in(e'te acea #i% atunci -iecare #i din "pt&n ar tre!uie " -ie ca i-icat ca #iua de Sa!atA 5l optulea te7t . & 2or.&;)* . Strn,erea de a+utoare $n #iua dinti a "pt&nii. /n concluzie) nu gsim nici-o referin biblic pentru sfin irea i pzirea duminicii ca zi de odi n