Lus Cernuda Birds in the Night Guvernul francez, ori cel englez, a pus o plac pe casa de la nr.

8 Great College Street, Camden Town, Londra unde-ntr-o od i Rimbaud i Verlaine, pereche bizar , tr ir , b ur , lucrar , se dezm ar timp de cteva s pt mni turmentate. La dezvelirea ei au fost prezen i desigur ambasadorul i primarul, to i cei ce i-au du m nit pe Verlaine i Rimbaud cnd tr iau. Casa-i s rac i trist , ca i cartierul, de-acea triste e sordid care-nso e te mizeria, nu triste ea macabr a tot ce e bogat i f r spirit. Cnd seara cade, ca-n vremea lor, pe caldarm, umed i cenu iu e v zduhul, o fla net cnt i chiria ii, ntorcndu-se de la munc , unii danseaz , cei tineri, ceilal i se duc prin crciumi. Scurt fu amici ia stranie a lui Verlaine be ivanul i-a lui Rimbaud vagabondul o lung discordie. Dar ne putem g ndi c poate cteva clipe bune vor fi fost pentru ambii, mai cu seam cnd i vor fi amintit c l seaser -n urm mama insuportabil i plicticoasa so ie. Dar libertatea nu-i din aceast lume, i cei doi liber i, rupnd cu toate, au fost sili i s-o pl teasc scump. Da, locuir aici, o spune placa, nd r tul zidului, prad n mna soartei: amici ia imposibil , am r ciunea desp r irii, scandalul; i pentru unul procesul, doi ani de pu c rie, gra ie deprinderii sale pe care societatea i legea, cel pu in azi, le condamn iar celuilalt

r t cirea de la un cap t la cel lalt al globului, fugind de lumea noastr i de ilustru-i progres. T cerea unuia i locvacitatea banal a celuilalt se compensar , Rimbaud respinse m na ce-i oprima via a, Verlaine o s rut acceptndu- i pedeapsa. Unul poart n pung aurul c tigat; cel lalt l risipi cu absintul i cu muierile. Dar ambii mereu interzi i de autorit i, de to i cei ce cu munca altora se-mbog esc i triumf . Pe-atunci pn i neagra prostituat avea dreptul s -i insulte; ast zi, cu trecerea vremii, cum toate trec pe lume, via a la margine, sodomia, be ia, versurile batjocoritoare nu mai conteaz la ei, i Fran a folose te ambele nume i ambele opere pentru mai marea glorie a Fran ei i a artei sale logice. Fiecare act i fiece pas al lor se studiaz , dndu-i-se publicului Detalii din vie ile lor. Nimeni nu se-nsp imnt , nu protesteaz : Verlaine? Da, dragul meu, un satir, un adev rat satir, ca mine sau ca tine. Rimbaud? Catolic sincer, fapt demonstrat demult. i se recit crmpeie din Corabia beat i din sonetul vocalelor. Dar din Verlaine nu se recit nimic pentru c nu e la mod cum e cel lalt din care texte false snt lansate-n edi ii de lux; n toate rile poe ii tineri vorbesc despre el prin provincie. Aud oare mor ii ceea ce viii spun despre ei? Dea Dumnezeu s nu aud : trebuie s fie o u urare t cerea interminabil , Pentru cei ce ntru cuvnt tr ir i murir ntru cuvnt, ca Rimbaud i Verlaine. Dar acea t cere nu ocole e aici resping toarea fars a elogiului. Odat dorise cineva un singur cap s aib omenirea, ca s i-l taie. Poate exagerase: s fie doar un gndac i s -l poat strivi. (n romne te de A. E. Baconski)

Genrnd Aliken

HiE|.ue|u Lvl
Rimbud i Veriune. perethe lumin izfr de peell. Geniu! crrznd' in umnd-ui (der ce e ge|"H`ui?} fucnd

ah le ca mas de merrnur intr-un hun

Cu fier! de c lun nngndu-ie in berea hfend i iar, in pr. i printre cui i ne.'Jur:i|` fer Lumina S rrefui I:-Eliluiil intre ei pe tebin de ah. Nu-rii Cirrus pe Cer, i un Schei ift de muzc

Su ind dinipre uile clptuite de iu St- Sufpce Discuiind. nfre micri, despre Iembi i spun-dei

Anucuiuie i despre 'rece-|'|:| deschis

i despre Dumnezeu marele puu cu ngerii iui prum' i uii puni mai mici siefeie Hrfucit re: Certindu-se i despre purt uu cum Ci iube Pfi . Sau ppute 5|::JL::-|:ie_ care uru i -:I-tmfrcr.

Sau poate Secrete. cure iubea i suriciee:

Verfine urr un pieri pe D frunz

i ii inchide aci-iii iui lungi, cere sint rres-`r".cer.1. Spunnd, jimbciud. e-un singur Iucru de fcut: Trebuie s lum rererrcn i s-i sueim giluii. . .'
Rimbaud mediieuri grav, i mufi regin :

i apei se mulii i pe ine nsui in Temlmciu. 19"?

._

i Verlaine mart - cu iaclurile i maravurile lui; i Rimbaud mart la Marsilia cu a viriune, Ficiarul amrtutat, aa precum adiniaarr mai nairrie irrlrrra: I tatul relatat de un rincla mai tirziu. A cruia virtute este clear c a intirciat in timp.

Nai r decriem scena aa cum este ea: Stelele dipue pe cer aa cum int ele:
Verlaine i Shalrepaare putrezincl. acela unde pulrezesc ei.

Rimbaud tinut rninte a vreme, i apei prea curind uitat; Drcline in taate lucrurile, lagicr n intuneric: Aranjamente in atam i in cinieie: Timpul in inim i secventele in creier -

Cum au last cele care l-au clitru pe Rimbaud i l~'au nelat pe . 'li'erlalne. i pe urma s-apucam i nai ceitatea de-gitlel i -a tranguirnr. i cu ea dimpreuna, retarlca.

n romnete de Mircea Ivnescu

Nicolae Labi

Arthur Rimbaud
Scuture-i pe bulevarde capitala romneasc Galbeni tei i suie-i slavii inegal, seme contur, Din vuirea mea de tramvaie i din ud pavaj s-i creasc Evocarea mea freasc, incilcit trengar, Arthur! Att de straniu sun astzi imnurile foamei tale, Ct de nefireti soldaii, galonaii, verzi, piu-piu! Dar n ara ta-i mai rie poverile carnale Haita care-ai blestemat-o, ameit de rachiu. Plictisii de butur, rzvrtit numele tu l Pomdeaz flati alcoolici n subsolul monoton, Cnd din cartea ta rsare i nal crunt ilul Cu severii ochi privindu-i int, gravul Forgeron. Dar poporul tu i lumea spulber murdara crim De a-i fi trt faima ntr-al vinurilor fum, Nu absintul, nu boema, numai patima sublim, Neastmprul tu tragic te-a-nviat aici, acum. Cobort-ai de pe soclul statuilor funerare, Ai pornit sub carul mare, fluiernd un cntec viu. Ctre toni rnjete tirb urma smulselor picioare, O sfidare, de pe piatra piedestalului pustiu. Drumurile rii mele stau n faa ta, iraguri Amintirea ta colind-le-n caden, furtunos. Cnd pi-vom mpreun vor iei n negre praguri Toi fierarii, cu bezele fluturate din baros. Uite-n zare asfinitul cu aprinsa lui vpaie, Parc-n zri batalioane dumanoase s-au ucis. Flame mari de foc i snge parc-n zri se ncovoaie Ca n zilele de lupte i de chinuri din Paris. Uite-mi inima i ara: furtuni nnoitoare, De-un balcanic neastmpr, zbuciumate-s inegal, Poate-a visului tu rou o frntur i apare Prin aceste-ntinse cmpuri, prin furnale de metal. S-i privesc obrazul palid, sub vltori de pr rebele, n sfirsit, de bucurie luminat, prea dornic s Cci prea des, ncins la glezne cu-ale timpului inele, i ai turnat nefericirea n cascadele de rs. Scuture-i pe bulevarde capitala romneasc, Galbeni tei i suie-i slvii inegal, seme contur. Din vuirea de tramvaie i din ud pavaj s-i creasc Evocarea mea freasc, nclcit trengar, Arthur.

Corabia beat* beata\ Cerahia

Arthur Rimbaud

( Le bateau (Le bateau ivre) ivre)

-i.

Pe Fluviile calme ealme cum cum lunecarn luneeam ia la vale, vaie, N-am mai simit s,imtit =-s 'a-s dus dusa de edeearii mei :: hi-am de edecarii Fiei P~pi Roii, Ro~ii, intuindu-i, tintuin~'J-i, cu eu trupurile trupurile guale goale De stilpii trseser in stllp;i de pe maluri, l1"'l.luri, trasesera an ei. eL

-f

Purtind flamande grne rurtind flamande grine sau englezesti engleze~ti humhacuri, bumbaeuri, Pluteam Pluteam fr fara s-mi sa-mi pese pese ce ee echipaj eehipaj aveam aveam '_ '. eind edeearii-aeeia amu\it, pe veacuri, veacuri, Cind edecarii-aceia au amuit, .em Am cuburi! eoborit pe Fluvii, Fluvii, pri ori 'incdtrci aneotro vdiarn. voiam.

Eu, ce fusesem, iarna, Eu, ee fusesem, iarna, mai mai surd surda ca ea un un crev'*r erel"r De 3, am am dat dat nval navala prin prin minicisul maniosul val. val. De inc tane 3, Peninsulele Peninsulele smulse smulse din scunn somn de-ai de-a I meu cutreier eutreier, H-au N-au cunuscut eunoscut un iure iure~ atit atlt de de triumfal. triumfal.

J'

~ J"

Furtunile-mi Furtunile-mi sfinir sfin\ira treziile treziile marine. marine. Mai Mai sldhnd sloboda ca ea dc:-pui, dopul, pe pe ape-am ape-am dnuit dan\uit --- i ~i zice~se ziee-se c ca ele dear doar lesuri le~uri duc, due, hainehaine'v'reu Vreo zece zeee nnpi, nopti, i ~i farul farul neghiuh neghiob nu nu rni-a mi-a lipsiti lipsit 1

87 Ei?

T
____ __ .__ _ __________ ___ ____________ _ __ _ __ _ _ __ ___

niiuii-|-|-__...

.-

Curata Curata und unda verde, verde, mai mai dulce dulce decit dedt pare pare Copiilor Copiilor chiar chiar mrul marul cel cel acru, acru, m-a m-a splat spalat De zvirlind in In mare mare De vrsturi varsaturi i ~i pete pete de de vin; vin i zvirlind i ~i ancora ancora i ~i cirma, drma, in In voie voie m-a m-a lsat. lasat.

1!

\)

Llrmat-am, fa rindul, Urmat-am, luni luni de de-a rlndul, a valurilor valurilor turm-turma ~ Ca Ca nite ni~te vaci vaci zlude zalude izbind izbind in In stinci, stinci, avan-avanFr-a Fara-a visa visa c ca talpa talpa Madorrelor, Madonelor, din din urm urma E-n E-n stare stare s sa imping impinga puhavul puhavul ocean ocean i I'

-lia

Eu Eu n In Poemul Poemul Mrii Marii m ma scaid scald de-atunci--suav de-atunci - suava Licoare Licoare lactescent lactescenta cu cu irizri irizari de de sori, sori, Ce Ce soarbe-azurul soarbe-azurul verde, verde, n In care-pal care - pala navnava'vreun Vreun inecat Inecat 4 coboar, coboara, pe pe ginduri, glnduri, uneori uneori --

Am Am dat dat peste peste Floride Floride fantastice, fantastice, n In care care Erau ~i flori! flori I Erau ochi ochi de de pantere pantere cu cu piei piei de de om, om, i | ~I peste peste curcubee curcubee intinse Intinse pe pe sub sub mare mare Ca urma verzulelor Ca huri haturi pentru pentru t turma verzUlelor viltri vlltori l,

i-n ~i-n care, care, dind dlnd culoare culoare slciilor salc1ilor seninuriseninuriDeliruri Deliruri i ~i cadene cadente ascunse-n ascunse-n strluciri, straluciri, lvlai Mai largi largi decit dedt ni-i ni-i lira, lira, mai mai tari tari ca ca orice arice vinuri, vinuri, Fac Fac s sa dospeasc dospeasca fiere-a fierea roieticei ro~ieticei iubiri iubiri" I'

J
1-F

'-"\_| _ ._.|-_

Vzut-am Vazut-am bli balti dospinde-nvoade dospindenavoade uriae uria~e ln In care care putrezete putreze~te cite-un dte-un Leviatan, Leviatan, Rostogoliri Rostogoliri de de ape ape prin prin panice pa~nice fgae, faga~e, Genuni mplite, al Genuni ce ce sug, sug, cu cumplite, al apelor apelor noian noian It Gheari, Ghetari, boli bolti de de jratec, jaratec, sori sori de de argint argint i ~i aur, aur, i ~i sidefii sidefii talazuri talazuri - epave-n epave-n brune brune mri, mari, ln In care, care, roi ro~i de de pureci, pureci, se se prbuesc prabu~esc balauri balauri Din Din arbori arbori strimbi, strlmbi, cu cu negre negre parfumuri parfumuri n In spinrii spinari I

tiu ~tiu bolile boltile ce ce crap crapa sub sub fulgerele fulgerele dese, dese, tiu ~i seara, seara, i ~i zorii zorii plini plini de-avntde-avlnt~tiu trombele, trombele, i Popor ~i am am vzut vazut adese adese Popor de de porumbieporumbite - i Tot Tot ce ce crezut-a crezut-a Omul Omu! c ca vede vede pe pe pminti' pamlnt"
J

vzut-am cum cum un soare patat ptat de-un Vazut-am un soare de-un mistic mistic snge singe llumineaz lIumineaza cheaguri cheaguri prelungi prelungi i ~i viorii-viarii-Cum Cum draperia draperia mrii, marii, fonind, fo~nind, sub sub zri zari ii i~i stringe strlnge Talazurile Talazurile -~ - ai ai spune spune eroi eroi de. de tragedii tragedii II 'visat-am Visat-am noaptea noaptea verde verde cu-omturi cu-omaturi uluite-uluiteSruturi Saruturi care care urc urea in In ochii ochii mrii, marii, ui ~lIi -Micarea Mi~carea unor un or seve seve n 111 veci veci neauzite, neauzite, i Si veghile veghile din din fosfor, fosfor, albastre albastre i ~i gibuii. galbui 7,
88 EE

I
: -^ va
l

A A~ fi fi dorit dorit s sa vad vada copiii-aceast copiii-aceasta lume lume A A undei--petii-aceia undei - pe~tii-aceia de de aur, aur, cnttori. dntatori. Simeam Simteam c-s ca-s legnat leganata de de inflorita Inflorite spume, spume, M-naripa re de 0 boa boare de tain, taina, uneori. uneori. Ma-naripa o Martir ne i Martir stul satuI de de Zo Zone ~i Poli, Poli, purtam purtam pe pe buze buze Suspinul trunchi SuspinuI mrii, maril, -- balsam balsam pentru-ostenitu-mi pentru-ostenitu-mi trllnchi; Ea Ea mi imi zvirlea zvirlea flori flori negre negre cu cu galbene galbene ventuzeventuzei-nmrmuream, meie czut Si-nmarmuream, fe femeie cazllta in in genunchi... genllnchi...
89 B9

I,
I

.aproape Aproape ca ca un un ostrov ostrov podit podit cu cu ginauri gainaturi De De paseri paseri cirootae, drcota~e, cu cu ochi ochi blai, balai, pluteam pluteam Pin Pina simeam simteam c-ri ca-n plasa piasa de-otgoane de-otgoane i ~i de de Iauri latun Coboar Coboara inecaii, inecatii, de-a-ndoaseleai... de-a-ndoaselea!. .. Eram Eram Corabie pierduta pierdut sub Corabie sub prul parul mrii, mam, mpins Implnsa De vinturi vinturi 'in eterul iipsit de pased paseri;; eu eu De "in eterul lipslt de Nici pinze n-a Nici de-ale de-ale Hansei Hansei pinze n-a~ fi fi putut putut fi fi prins; prinsa; Scheletu-mi beat apa ar mereu ; ;' Scheletu-mi beat de de apa ar fi fi plutit plutit mereu
\.r

Dar Dar prea prea am am plinsl pllns! Ajunge! Ajunge! fiietori Sfi~ietori sint sint zorii. zorii. Amar-i Amara-i orice orice lun, luna, i ~i orice orice soare-i soare-j crunt: crunt: M-a M-a toropit toropit iubirea, iubirea, cci caci lincezi Iincezi i-s i-s florii. fiorii. CJ, 0, sparge-mi-s-ar sparge-mi-s-ar truncliiul! trunchiul! ln Tn mare mare s sa m-afurid m-afund!"!'

De De mai mai Bltoaca Baltoaca Un Un trist trist Plpind Plapinda

I .i

doresc doresc vreo vreo ap apa din din Europa-i Europa-i parc parca neagr, rece, pe care-n neagra, rece, pe care-n asfinit asfintit copil, copil, pe pe vine vine ciucit, ciucit, mpinge-o impinge-o barc barca ca ca un un flutur flutur de de mai. maio abia abia ivit." ivit."

Eu, slobod odrasl a a fumului ceii, Eu, sloboda odrasla fumului i-a ~I-a cetii, Ce sfredeieam chiar cerul, cerul, rocat precum un un zid zid Ce sfredeleam chlar ro~cat precum Ce poarta poart-hran poeii Ce - hrana dulce, dulce, visat visata de de poetii Blajini -- licheni licheni de de soare i muci limpid 'u Blajini soare ~I muci de-azur de-azur limpid

Eu, Eu, scindura sclndura nuca, nauca, smlata smaltata cu cu planete planete Electrice, Electrice,~ii tras trasa de de hipocampi, hlpocampi, pe pe cnd cind St 5'~ prvleau, pravaleau, izbite izbite de de iulie lulie cu cu sete, sete, Ultramarine Ultramarine ceruri ceruri cu cu pilniiie~arznd-- pilniile-arzind _ 11
|.a-u-u

I
_?

-,- I

O, 0, nu nu mai mai pot pot Menite Menite cruii carau~ii Nici Nici s sa infrunt infrunt Nici Nici s sa plutesc plutesc

s sa lunec lunec prin prin vraia vraJll voastr, voastra, valuri valun bumbacului bumbacului s sa fii, fiti, trufia trufia drapelelor, drapelelor, pe pe maluri, maluri, sub sub ochii ochii pontoanelor, pontoanelor, cumpliii cumpliti I

In In romnete romane~te de de Petre Petre Solonzon S%n;on

1)11

-ii

Eu. Eu, ce ce simeam, s.imteam, la la cincizeci cincizeci de de leghe leghe deprtare, departare, lvlaelstroamele ~i i chitii chiii gemlnd gemind In in rut, rut, perechi perechi -Maelstroamele Eu, de albastre-ntinsuri albastre-nlinsuri etern eterna torctoare. torcatoare, Duc f)UI: dorul dorul Europei Europel cu cu parapete parapete vechii vechi I 'v'zut~am Vazut-am siderale siderale arhipelaguri. arhipelaguri, plauri plauri .el AI cror caror cer cer bezmetic bezmetic spre spre nave nave st sta deschis deschis :: -- 0, Cl, Vlag viitoare. 0, o. psret de aur, pasaret de aur, Vlagii viitoare, i-s TI-5 nopile noptile acestea. ace5tea, loc loc de de surghiun 5urghiun i ~i vis? vis?
90 90

-I

J H1
L

._ ..-

!1 51

Arthur Rimbaud

VENUS ANADYGMENE ANADYOMENE VENUS

Ca Ca dintr-O dintr-o racla racla verde, verde, de de tinichea, tiniehea, un un cap cap Qu C.U prul paru1 negru negru dat dat cu eu pomad. pomada, de de muiere, muiere, Raare nasare dintr-0 dintr-o cad. eada, ncet, Ineet, ca ea prins prins cu eu pap Prin Prin prile parti1e pleuve, p1e~uve, destul destul de de la 1a vedere; vedere ; Pe urm, urma, gtul gitu1 puhav puhav i ~i Ornoplaii omop1atii lai, 1ati, i dosu1 dosul seurt scurt ce intr i $i ee intra ~i iese iese i ~i se-ascunde, se-aseunde, i alele $i ~alele ce ee par par c ea i l~i iau avnt, aVlnt, rotunde, rotunde, Cinrchinii Ciorehinii de grsime grasime sub piele adunai; adunati;

: E

"'|F'" | '1" '|

Spinarea-i earn cam rocat. Spinarea-i ro~eata, i ~i Dac te te uiti uii cu Daca eu lupa lupa niel nitel Vezi multe multe amnunte, amanunte, din

- toat toata -- pute pute zdravan zdravan; la la trupul trupul reavn. reavan, cele eele mai bizare... bizare ...

Un nume: nume : CLARA CLARA VENUS pe ale ~ale e e grevat gravat -

i $i trupu-ntreg trupu-ntreg se se mica, mi~ea, vdind vadind fr-ncetare fara-neetare ezutul. $ezutul, de de un un groaznic groaznic buiboi buboi ncununat. Ineununat.

1'r|I l'|Ir |'Il |'I; '|1 I|1If|

-E

49 -19

Deliruri Deliruri

Arthur Rimbaud

|
Fecioara nebun neb una Fecioara

Mirele Mire/e infernal infernal1 1

F S-ascultm I Sa-ascultam spovedania ~povedania unui unui tovar tovara~ de de infern: infern : ,,O, respinge spovedania ,,0, dumnezeiesc dumnezeiesc Mire, Mire, Stpnul Staplnul meu, meu, nu respinge spovedania celei celei mai mihmihnite I ` nite dintre dintre slujitoareie slujitoareie tale. tale. Pierdut Pierduta sint si'nt i ~i beat. beata. Snt Si'nt prihnit. prihanita. Ce Ce via viata ! Iertare, Stapine Stpne ceresc ceresc!1 lertare! Iertare! lertare! le-rtarel Cite Cite lacrimi lacrimi!1 ~i i cite cte lacrimi lacrimi mai mai lertare, trziu, nadajduiesc ndjduiesclI tirziu, Mai tirziu, tirziu, vei vei cunoa~te cunoatedumnezeiescul Mire I'm-am I* m-am nascut nscut sa s fiu fiu 3upusa supus Lui. Lui. Mai dumnezeiescul Mire Cellalt poate poate sa s ma m bata bat acum. acum. Celalalt n c1ipele clipele astea, astea, snt n adincurile adncurile lumii lumii!! 0, O, prietenele nu pripriIn sint in prietenele melei... mele !... nu, nu, nu etene... delir, asemenea asemenea chin... prostie l... !... etene ... Nicicnd Niclcind asemenea asemenea delir, chin ... Ct CHa prostie Ah! sufr, urlu urlu... adevrat. Totul Totul insa ns mi-i ingaduit, ngduit, lmpovarata mpovrat de de Ah 1 sufar, ... Sufr Sufar cu adevarat. dispretul inimilor inimilor celor celor mai mai vrednice vrednice de de dispre. dispretul dispret. in aceast marturisire, mrturisire, chiar Tn sfrit, sf1r~it, s sa facem facem aceasta chiar de-a de-a~ rosti-0 rosti-o nc Inca de de douzeci douazeci de lip ori, la fel de mohort, moho rita, la fel de de neinsemnat! neinsemnata! Sint Sint sclava sclava Mirelui Mirelui diavolesc, diavolesc, cel cel care~a care-a mpins i'mpins spre spre pierzanie pierzanie fecioarele fecioarelc nebune' nebunc. E E chiar chiar diavolul diavolul acela. acela. Nu-i artare, aratare, nu-i strigoi. strigoL ns Tnsa eu, eu, care-am care-am pierdut plerdut urlrre snt blestemata blestemat i orin! intelepciune, lnlelepciune, sint ~i moart moarta fa fata de de lume, lume, dar dar nu nu voi voi fi fi omortl omorita I
"147 14?

Cum sa s va v povestesc? povestesc? Nici Nici nu nu mai mai ~tiu tiu sa s vorbesc vorbesc!I Sint Snt cernita, cernit, ma m vael. vaet mi-i mi-i Cum fric. Putina Puin racoare, rco-are, Doamne, Doamne, daca dac voie~ti, voieti, daca dac binevoie~ti binevoietiiI Iriea. lat, sjnt sint viiduva... vduv... Eram Eram- vaduva vduv... sigur ca c da;' daf am am fost fost foarte foarte serioa~a serioas odiodilata, ... sigur moar, ~i i nu nu. m-am m~am nscut in schelet schelet !... nloara, nascut pentru pentru a a m ma preschimba preschimba in 1... Dnsu. DJnsu. era era aproape aproape un un copil... copil ... Tainicile Tainicile sale sale gingii ginga~ii m ma vrjiser. vrajisera. Am Am uitat uitat de de toate toate indatoJndatoririle Adevrata via Nu ne ne mai mai viata este este absent. absenta. Nu rmle omeneti omene~ti pentru pentru a-l a-I urma. urma. Ce Ce via! viata Adevarata aflm pe pe lume. lume. M allam Ma duc duc ncotro lncotro merge merge dinsul, dJnsul, nu nu se se poate poate altfel! altlell i ~i adesea adesea se se minie-mpotriva Diavolul!1 E E un un dlavol, diavol, sa s ~titl, tii, nu mlnie-lmpotriva mea, mea, a a mea, mea, un un biet biet suflet! suflet Diavolul IlU
J J

este om.' om. .,I I ,I J ,-..J..-_; u.......... J Dnsul spune spune:: ,,Nu iubesc lemeile: femeile: iubirea iubirea trebuie trebuie redescopenta, rledeslcoperitl, asIa-; asta-i ~tJut. tiut. Dinsul "Nu iubesc Femeile nu nu pot pot rivni rvni dec1t dect la la 0 o situatie situaie sigura. sigur. Situatla Situaia asta asta 0 o dat femeile data ctigat, c1~tigata, inima inima i frumusetea frumuseea slnt snt puse puse deoparte; deoparte; nu nu ramine rmne dec1t dect dispretul dispreul rece, rece, dm din care care se se ~i hrnete cstoria, n ziua de-. azi. Sau vd femei, purtind semnul fericirii ; dintre hrane~te casatoria, in ziua de azL Sau vad femei, purtind semnul lericirii ; dintre acestea bune camarade, mai 'nti de brute simitoare, ca aces tea a a~ fi putut putut face face bune camarade, mistuite mistuitemaiintiidebrutesimtitoare.ca nite ni~te ruguri..."' ruguri..." l fI ascult ascult cum cum i i~i face face din ticloie ticalo~ie o 0 glorie, glorie, din cruzime cruzime o 0 vraj. vraja. M "Ma trag trag dintr-un strmoii dmtr-un ne-am neam ndeprtat: indepartat: stramo~ii mei erau erau scandinavi scandinavi;' ; i i~i strpungeau strapungeau coascoas" tele, voi face face crestaturi crestturi pe-ntregul pe-ntregul trup, trup, m ma voi tatua, tatua, teie, i i~i sorbeau sorbeau singele. slngele. mi Imi voi vreau fac la lei fel de hid hi`d ca un mongol: mongol: vei vedea, vedea, am sa s urlu pe pe strazi. strzi. vreau s sa m ma lac Vreau sa-ajung s~ajung de-a de-a bineiea binelea nebun nebun de de turbare. turbare. Nu-mi Nu~mi arata arta vreodata vreodat giuvaeruri, giuvaeruri, Vreau m-a tiri pe pe jos, jos, m-a~ m-a suci ~i i m-a~ m-a rasuci rsuci pe pe covoare. covoare. Mi-a~ Mi-a don don avutul avutul mlnjit mnjit de de m-a~ snge peste peste tot. tot. Nicidnd Nicicind nu nu voi voi munci munci...^' Mai multe multe nopti nopi de-a de-a rlndul, rindul, in~facata nfcat singe ..." Mai de diavolul diavolul sau, su, ne-am ne-am tavalit tvlit pe pe jos, jo-s, m-am m-am luptat luptat cu dinsul! de dlnsull Noaptea, Noaptea, adesea, adesea, but, st proap baut, sta protap pe pe strzi strazi ori prin prin case, case, pentru pentru a m~nspimi`nta ma-nspaimlnta cumplit. cumplit. ,,Or "Or s~mi sa-mi taie adevrat; va fi fi dezgustator." dezgusttorf' Vai, zilele zilele acelea acelea in n care care vrea vrea sa s tale beregata beregata cu adevarat; umble purtlnd purtind pe pe chip chip nelegiuirea nelegiuireal' 17 umble Uneori vorbe~te vorbete lntr-un intr-un fel de de -grai stesc regional, regional, plin de de induio~are, nduioare, dedeUneori grai satesc spre moarte, moarte, care care face face sa s te te poeaie~ti, pocieti, des despre nite neferieiti nefericiti care, care, fara fr putintii putin de de spre pre ni~te tgad, exista; exist; despre despre munei munci istovitoare, istovitoare, despre despre anume anume despartiri despriri ee ce fring frng inimile. inimile. tagada, n din preajma preajma noastra; noastr; eirecireTn crmele erl~mele unde unde ne~mbtam, ne-mbatam, plngea pllngea privind privind pe pe cei eei din zile mizeriei. mizeriei. Ridiea Ridica de de jos jos betivii beivii in n bezna bezna de de pe pe uliti. ulii. Era Era milos milos precum precum o mam zile 0 mama rea fata fa de de ni~te nite copila~i. copilai. l~i i vedea vedea de de drum drum cu cu dragala~eniile drglenile unei unei fetite fetien timpul rea in timpul
` I . _I ',) ll' f ...v-ual..-..A....'--aiiinrhriln--_

148
-.,

catehismului' Se Se preHicea prefcea ca-i c-i priceput priceput la la orice orice:: comert, comer, arta, art, medicina, medicin. ll urmam, catehismului. 11 urmam, aa se se cuvenea cuvenea! a~a Vedeam intreg 'intregdecorul cu care, care, in n imaginatia imaginaia sa, senconjura; veminte. Vedeam decoru! cu sa, se inconjura; ve~minte, aternuturi, mobile; mobile; Ii i imprumutam imprumutam arme, arme, un un altfet altfel de de chip. chip. Vedeam Vedeam tot tot ce-l a~ternuturi, ce-t mica, a$a aa cum cum ar ar fi fi dorit dorit e! el sa s plasmuiasca. plsmuiasc. Tn in dipe!e clipele n mi in care care cugetul cugetul lui lui imi mi$ca, prea fncremenit, ncremenit, II il urmam urmam eu, eu, pfna pn departe, departe, fnfaptuind nfptuind lucruri lucruri stranii stranii i compli~i compliparea cate, rele niciodat in in lumea lumea sa. sa. cate, rele ori ori bune; bune; eramf erarn ncredinat incredintata c ca nu nu voi voi ptrunde patrunde niciodata Alturi de de scumpul scumpul sau su trup trup adormit, adormit, cite cite ceasuri ceasuri de de noapte Alaturi noapte n-am n-am stat stat de de veghe, veghe, cercind ce se se zbate, zbate, vrind vrnd s scape- de de viata viaa reala. real' Nicicind Nicicnd un un om om cercind s sa pricep pricep de de ce sa scape n-'a avut avut asemenea asemenea nazuinti. nzuini. Tmi imi dadeam ddeam seam seama, n-a a, -- fr fara s-mi sa-mi fie fie team teama pentru pentru dinsul --, ca c putea putea fi fi o primejdie pentru pentru societate. societate. Poate Poate ca-i c-i 'stpin 0 adevrat adevarata primejdie stapin dinsul -, pe taina ce poate schimba viaa. Nu, o caut doar, mi-am rspuns mie_nsmi. pe taina ce poate schimba viata. Nu, 0 cauta doar, mi-am raspuns mie fnsami." in i sint sint roaba. roab. Nici Nici un un alt alt suflet n-ar Tn sfrit sfif$it milostenia milostenia lui lui e e vrjit, vrajita, de de aceea aceea ii suflet n-ar avea 'destul putere --' aceasta aceast putere putere a a deznadejdii dezndejdii !! -a o-ndura, o-ndura, pentru pentru - pentru pentru a avea destula putere mi-l inchipuiam inchpuam cu un alt suflet; suflet; a fi fi ocrotit ocrotita i ~i iubit iubita de de dinsul. c1fnsul. De altminteri, altminteri, nu mi-I

poi vedea -- socot socot eu. eu. Ma M aflam aflam poti vedea pe pe ingerul lngerul tu, tau, niciodat niciodata pe pe ingerul Tngerul altuia altuia nuntrulsufletului su ca ca fntr-un intr-un palat palat care care a a fast fost golit, go-lit, pentru pentru a a nu nu fi fi vazuta vzut inauntrul sufletului sau o fiinta fiin de de rind, rind, la la fel fel cu cu mine minei asta-i depindeam prea prea mult mult de de el. el. Dar asta-i tot. tot. Vai! Vai ! depindeam Dar o ce ce dorea dorea s sa fac faca cu cu viaa viata .mea mea atit atit de de tears, $tearsa, att atit de de bicisnic? bicisnidi? Nu Nu putea putea face face din mine mine o0 fptur faptura mai vrednic, vrednica, dac daca nu cumva cumva voia voia s sa m ma duc duca la pieire. pieire. Cu eu mhnire ,,Te mfhnire i ~i ciud, ciuda, i Ii spuneam spuneam cteodat: citeodata: "Te pricep." pricep." Dinsul Dinsul ridica ridica din din umeri. umeri. ' Astfel, Astfel, fiind fiind cuprins cuprinsa de de mhnire mihnire din din nou, nou, mereu' mereu i ~i socotindu-m socotindu-ma rtcit-n ratacita-n C ochii priochii mei mei -- precum precum $i-fn ochii tuturor tuturor acelora acelora care care ar ar fi fi binevoit binevoit ua sa ma ma pri~ tn ~ --> 3 ochii mc > veasc, in ce mai veasca, de de n-a n-a~ fi fi fost fost osndit osinclita s sa fiu de-a de-a pururi pururi uitat! uitata I -- eram eram din ce in nfometat infometata de de buntatea bunatatea sa. Srutrile Sarutarile sale, sale, mbririle imbrati~arile prieteniei prieteniei sale inchipuiau inchipuiau cerul; cerul; un cer cer intunecat, intunecat, in care care puteam puteam ptrunde patrunde i ~i n in care care a a$ fi dorit dorit s sa fiu fill lsat, I~sata, srman, sarmana, surd, surda, mut, muta, oarb. oarba. incepusem Tncepusem chiar chiar s sa m ma obinuiesc. obi~nuiesc. Ne i-ntre~i-intrevedeam vedeam n fn chip chip de de copii copii cumini, cuminti, slobozi slobozi s sa se plimbe plimbe in Paradisul Paradisul tristetii." tristetii. 11 Ne potriveam. potriveam. Foarte Foarte emoionai, emotionati, lucram lucram mpreun. impreuna. ins, Tnsa, dup dupa mingiieri mingiieri ce ce m ma in in liorau, fiorau, dinsul dfnsu! spunea: spunea: ,,Cit "Ot de de ciudate ciudate i ti se vor vor prea parea toate toate prin cte dte ai trecut, trecut, cind cind nu nu voi voi mai mai fi fi lng Ifnga tine. tine. Cnd Ond nu nu vei vei mai mai simi simti braele bratele mele mele n in jurul jurul grumagrumazului tu, nici nici inima inima mea mea ca s ea, nici nici buzele buzele acestea acestea pe pe pleoapleoall."lIi tau, sa te odihneti odihne~ti pe ea,

'149 149

pele tale. tale. Cad Cci va va trebui trebui sa s plec, plec, foarte foarte departe, pele departe, intr-o intr-o bun buna zi. zi. Trebuie Trebuie s sa le Ie dau dau i altora altora ajutor; ajutor; e e data datoria mea. 1' Cu Cu toate ~i ria mea. toate c ca nu e prea prea desfttor, desfatator, sufletul sufletul me-u... meu ... n
10

Presimeam ne-ntirziat ne~ntrziat ca c plecarea plecarea lui lui va-nsemna Presimteam va-insemna pentru pentru mine mine o a cumplit cumplita ameameeal, prabu~ireain prbuirea in bezna bezna cea cea mai mai ingrozitoare ngrozitoare:: pieirea teala, pieirea mea. mea. li Ii ceream ceream lgduiaia fagaduiala c nu nu ma m va va parasi. prsi. l-am L-am auzit auzit spunindu-mi-o spunindu-mi-o de ca de douzeci douazedde 'de ori; ad; fgduina fagacluinta de ibovnic, ibovnic, la la fel fel de de u~uratica uuratic precum precum suna 'de suna i ~i vorba yorba mea mea: : ,,Te nTe pricep. pricep". Ah! n-am n-am fost fost niciodata niciodat geloasa geloas pe All! pe el. el. Nu Nu m ma va va prsi, paras;, socot. socot. Ce Ce va va ajunge? N-a N-a invatat nvat nimic; nimic; nu nu va va munci ajunge? munci niciodat. niciodata. Vrea Vrea s sa duc duca traiul traiul unui unui lunatic. Bunatatea Buntatea ~i i indurarea ndurarea sa sa ii i pot pot 0-are lunatic. oare deschide, deschide, singure, singure, porile poftile ctre catre lumea lumea cea adevarata? adevrat? Tn ln unele unele dipe, clipe, uit uit de de starea cea starea vrednic vrednica de de mil mila n in care-am care-am czut: cazut: el ma m va va intari, intri, yom vom calatori, cltori, yom vom vina er vina n in desert, de~ert, vom yom dormi dormi pe pe caldarmul caldarimul oraoraelor necunoscute, necunoscute, fara fr griji, griji, fara fr necazuri. necazuri. Sau ~i ~eror Sau m ma voi voi trezi, trezi, dar dar atunci atunci legile legile i moravurile se se vor vor fi fi schimbat schimbat -- datorita datorit puterilor moravurile puterilor sale sale magice; magice; sau sau lumea, lumea, dei de~i rmas aceea~i, aceeai, ma m va va lasa lsa cu cu nazuintele nzuinele mele, ramasa mere, cu cu bucuriile bucuriile mele; mele; cu eu nepsarea nepasarea mea. 0, O, viata via plina plin de de aventuri aventuri din din crile mea. cartile copiilor! copiilor ! Mi-o Mi-o vei vei da-o da-o tu tu oare, oare, pentru pentru a ma m raspli'iti? rsplti? Am Am suferit suferit atita! atita! Nu-i l\lu~i este a este cu cu putin. putinta. Nu Nu cunosc cunosc idealurile idealurile sale. sale. Mi-a spus spus ca-i c~i pare pare rau, ru, ca c nadajduie~te; ndjduiete ; asta Mi-a asta nu-i nu-j treaba treaba mea. mea. St Sta de de vorb yorba cu cu Dumnezeu? Poate ea c trebuie trebuie sa s ma m indrept Dumnezeu ? Poate indrept ctre catre Dumnezeu. Dumnezeu. M Ma aflu~n aflu-n strfundul strafundul prpastiei, $i i nu nu mai mai ~tiu tiu' sa s ma-nchin. m-nchin. prapastiei, Dac mi-ar mi-ar deslu$i deslui amaraciunile,le-a$ amrciunile,_le-a nelege Dadi inte1ege oare oare mai degrab degraba dect decit vor vorbele sale sale de de batjocura? batjocur? Atacindu-ma, Ataci`nc!u~m, i bele i~i petrece petrece ceasuri ceasuri de-a de-a rndul rindul fcindu-m facindu-ma s ma m ru~inez ruinez de de tot tot ceea ceea ce m-a mi$cat micat mai mult sa mutt pe pe lume, lume, i $i se mnie minie dac dadi pling. pIing. C -- Vezi Vezi pe pe tinarul tnrul aeela acela elegant elegant care care intr-n intra-n casa casa aceea aeeea frumoas frumoasa i $i linilini$tit: il l cllf~ama cheam Duval, Duval, Dufour, Dufour, Armand, Armand, Maurice, tita: Maurice, mai tiu ~tiu eu cum? cum? O 0 femeie femeie jertfit, indragostita indrgostit de de aeest acest nerod nerod ticlos: P. s-a jertfit, ticalos: a murit, murit, i-acum, $i-aeum, neindoios, neindoios, e sfnt, in n ceruri. ceruri. Tu ma-mpingi m~mpingi catre ctre moarte, sfinta, moarte, cum cum a-mpins a-mpins dinsul dinsul spre spre mo-arte moarte aceasta celor cu inima inima milostiv... milostiva ... Vai, n in anuanuaceast femeie." femeie." Asta e soarta soarta noastra, noastr, a celor mite zile zile toti toi oamenii oamenii prin~i prini de de vreo vreo treab mite treaba i ii preau pareau nite ni$te jucrii jucarii prad prada unor unor 'deliruri groteti; ridea ridea lndelung ndelung intr-un intr-un chip deliruri grote~ti; chip nspiminttor. inspaimintator. Apoi recpta redipata purtpurtaunei tinere tinere mame mame ori ale ale unei unei surori surori iubite. rile unei iubite. Dac Dadi ar fi fost fost mai puini putin' slbatic, salbatie, am fi fi fast fost mintuiti mintuii!I Qar Dar insa$i nsi ginga$ia gingia lui am l~,i era ~ril ucigtoare. ucigatoare. ii Ti snt ~lnt robit. robitiJ,. Ah! Ah I mi-am pierdut pierdut mintile minile!I mi-am
1SP 150

_..
1

_ ,_

__

__:_____________ __

Poate Poate ca-Intr-o c-intr-o buna bun zi se va facenevazut, face -nevzut, ca ca prin prin minune, minune, dar dar eu eu trebuie trebuie

s ~tiu, tiu, daca dac UfmeaZa urmeaz sa s se-nalte se--nale intr-un intr-un anume anume cer: cer: sa s privesc privesc ~i i eu eu putin puin Inalnlsa area la la cer ce-r a a micului micului meu meu. prieten." prieten. tarea Stranie Stranie casnicie csnicie!I

151

_ ..._!

ii

Arthur Rimbaud

ii

li l

ij i

UN RsT|MP n INFERN* UN RASTIMP TN INFERN (UNE sA1soN EN (UNE SA/SON EN ENFER) ENFER)

li li
l_

X. i.

l
Fi
r

l l

Odinioara, daca-min amintesc bine, vinurile viata mea inchipuia inimile se- deschideau, care curgeau toate. inimile se deschideau, in care curgeau vinurile toate.
$1

Odinioar, dac-mi amintesc bine, viaa mea nchipuia un osp in care toate
un ospat in care toate a~ezat pe genunchii mei Frumusetea '.A $i _ mi s-a parut amara. A

Tntr-o seara,A am i am A am ocm-0. odirlt-o.

intro sear, am aezat pe genunchii mei Frumuseea. i mi s-a prut amar.

ll! |
l

i 1

i il

, .

il
i | f. 1

l l. il. . ilii

.l_
i"

1
,

l'

l- I
1...

Ai l J w

lia

l
i
i ~., . -,. -. :1

1.

i1

: _i <

M-lam nu A i M~am inarmat inarmat mpotriva impotriva justiiei. justitiei. Am luat-o la fug. O, vrjitoare 3, o, npast, 0, ur, vou v-a fost ncredinAm luat-o Ja fuga. 0, vrajitoare " 0, napasW., 0, ura, voua v-a fost incredinat A tata comoara comoara meai mea I Am izbutit s sting orice ndejde omeneasc din cugetul meu. Am init Am izbutit sa sting oricreia, orice nadeJde omeneasca cugetul meu. Am t1~nit asupra bucuriilor, asupra intr-un salt surd din de fiar nprasnic, cercnd asupra bucuriilor, asupra oricareia, intr-un salt surd de fiara naprasnica, cerdnd 5-0 5'0 gtui. gitui. A Pe. cli i-am chemat, pentru ca, n clipa pierzaniei, s le pot musca patul dilai i-am p-lgile chemat,pentru pentru ca, putea in c1ipa pierzaniei, sa n Ie singe. pot mu~ca patul pustii. Pe Am chemat _a m inbui n nisip, Ne-norocul pu~tii. Am chemat plagile pentru a ma putea lnabu~i in nisip, in singe. Nenorocul mi-a fost-zeu. in noroi-m-am.ntins.A M-am uscat sub vzduhul frdelegii.. lar ne mi-a fost zeu. Tn noroi m-am intins. M-am uscat sub vazduhul . faradelegii. Iar buniei = i nebuniei i-am i-am jucat jucat renghiurirenghiuri grozave' grozave. 3 A Primvara -mi-a druit hohotul hidos al nerozilor.. i A Primavara mi-a daruit hohotul hidos al nerozilor '. F ns, iat c mai deunzi, tocmai n clipa n care eram pe cale s scot uitimul Tnsa, iata ca mai deunazi, tocmai in c1ipa in care eram pe cale sa scot uitimul ,horcit., mi-a venit-gndul s caut din nou cheia praznicului de odinioar; mi-a ,horcait " poate mi-a venit gindul sa caut din nou cheia praznicului de mi-a~ recpta A " A A odinioara; A recapata poate pofta pofta de de mincare. mincare. Milostiv-irea inchipuie aceast cheie. Asemenea inspiraie vdete c-am visat. i Milostivirea inchipuie aceasta cheie. Asemenea inspiratie vade~te c-am visat. 7 I ,,Hien vei rmne etc..."", strig cit poate diavolul, dei m-ncununase cu "Hiena vei ramine etc ...", striga dt poate diavolul, de~i ma-ncununase cu nite maci ncinttori. Cu toate poftele tale s~i ctigi moartea, cu egoismul tu, ni~te mad indntatori. "eu toate poftele tale sa-ti d~tigi moartea, cu egoismul tau, cu toate. A eu cele cele mai mai grele grele pcate, pacate, cu cu toate". Ah l Mi-am nsuit prea multe: Aadar, scumpe Scaraochi, rogu-te din toat Ah I Mi-am insu~it prea multe ; A~adar, scumpe Searaotehi, rogu-te din toatt! inima,privete-m cu mai puin furie! i apoi, tot ateptnd mruntele laiti ce-n~
inima, prive~te-ma eu mai put.ina furie I $i apoi, tot a~teptlnd maruntele la~ita~i ce-n-

l liIf i

i l

138. 138

l
| ll

li

r i

trzie, domnia-ta care care pretuie~te pre-uiete pe pe scriitorul scriitorul -lipsit de nsuiri descriptive .ori intirzie, domnia-ta lipsit de insu~iri descriptive ori instructive, iat, desprind. pentru pentru domnia domnia ta ta citeva cteva pagini structive, iata, desprind pagini din caietul caietul meu meu de de fiin fiinta blestemata. ' blestemat. '~ -

139

xv XV

Arthur Rimbaud

(Dra Ora~
Snt cetateanul ceteanul efemer i nu prea prea nemultumit nemulumit al unei Sint efemer $i unei metropole metropole socotite socotite momo-

derne; derne; orice orice gust gust tiut $tiut a fost fost ocolit ocolit n In mobilarea mobilarea i ~i nfiarea Infati~area caselor; easel or ; de aseasemeni, meni, n In planul planul oraului. ora~ului. Aici n-ai n-ati putea putea semnala semnala urmele urmele vreunui vreunui monument monument al superstiieif superstitiei. Morala Morala i $i limbajul limbajul snt slnt reduse reduse la la cea cea mai mai simpl simpla expresie expresie', , n In sfrit! sflr$it I Aceste milioane milioane de de oameni oameni care care n-au n-au nevoie nevoie s i mlna-in mn~n chip chip- atit att Aceste sa se cunoasc cunoasca I$i de asemanator asemntor educatia, educaia, me$te~ugul meteugul $i i batrinetea, btrneea, inot nct durata durata unei unei astfel astfel de de vieti vie-ti de trebuie sa s fie de de dteva cteva ori mai scurta scurt dedt dect ceea ceea ce 0 o statistica statistic nebuneasca nebuneasc gase~te gsete trebuie la popoarele popoarele de de pe pe continent. la continent. intocmai fntocmai cum, cum, de de la la fereastra fereastra mea, mea, zresc zaresc vedenii vedenii noi prin umbra r:oi rostogolindu-se rostogolindu-se prin fumul fumul des des i $i nesfrit nesflr$it de de crbune carbune -umbra pdurilor padurilor noastre, noaptea noastra noastr de de vara! var! -- noi Erinii Erini in n fata faa micii mele mele vile care-mi care-mi noastre, noaptea
inchipuie pat patria i mima-intreaga, inima-ntreag, deoarece deoarece aid aici totul totul seamana seamn cu aceasta,' ace-asta, -inchipuie ria $i Moartea fara fr vaiet, vaiet, harnica harnica noastra noastr fata fat $i i sluga slug -- o iubire fara fr nadejde ndejde ~i i o0 iubire 0 Crim Crima Moartea frumoasa schelalaind frumoas schellind in n noroiul noroiul strazii. strzii.
E

XVII XVII

Arthur Rimbaud i

Orae 1 1 Ora~e
Sint ora~e orae ! ! Un Un popor Sint popor pentru pentru care care s-au s-au ridicat ridicat aceti ace~ti Alegani Alegani i ~i aceste aceste Libanuri Libanuri de vile de de cristal cristal ~i i de de lemn lemn care care se se mi~di mic pe pe !iine ine ~i i pe pe scripeti scripeti nevazuti. nevzuti. de vis I' \' Mici vile Vechile cratere cratere incinse incinse cu cu colo~i coloi !ii i cu cu palmieri palmieri de de arama aram mugesc mugesc melodios melodios printre printre Vechile focuri.' Sarbatorile Srbtorile dragostei dragostei rasuna rsun de-a de-a lungul lungul canalelor canalelor agatate agate Indaratu\ indrtul vilelor. vilelor. focuri.' \/intoarea dangatelor dangtelor tipa-in ip~in gitlejuri. gitlejuri. Bres\e Bresle de de cintareti cintrei uria!ii uriai se-aduna-in se-adun-n fuga, fug, Vlnatoarea n In straie straie i !ii flamuri flamuri strlucitoare stralucitoare precum precum lumina lumina de de pe pe culmi.' culmi. Pe platformele platformele din din mijlocul mijlocul abisurilor, abisurilor, Rolanzi Rolanzii ii l!ii bucium buciuma vitejia. vitejfa. Pe Pe trectorile trecatorile prpastiei prapastiei i !ii 'pe pe acoperiurile acoperi~urile hanurilor hanurilor aria ar~ita cerului cerului impodobete impodobe!ite stilpii. stllpii. Nruirea Naruirea apoteozelor apoteozelor rereintlnete Intlln~te cimpiile dmpiile pe-nlimi pe-inaltimi unde unde centaure centaure serafice serafice se se perind perinda printre printre avalaner avalan!ie. Deasupra de na!iterea naterea etern-a 0 mare; mare; tulburat tulburata de eterna-a Venerei, Venerei, Deasupra celor celor mai nalte Inalte creste, creste, oncrcat flore orfeonice orfeonice !ii i de de larma larma perle perlelor i a a scoicilor scoicilor pretioase preioase -- marea marea incarcata de de flore lor !ii se-ntunec uneori uneori cu cu' luciri luciri ucigatoare. ucigtoare. Pe Pe povlrni~uri, povirniuri, snopi snopi de de flori, flori, precum precum se-intuneca armele !ii i cupele cupele noastre, noastre, rag.' rag.' Alaiuri Alaiuri de de regine regine Mab Mab in in rochii rochii ro!icovane, rocovane, opaline, opa-line, armele urc-in puhoi. Acolo sus, cu picioarele-in cascade i mrcini, cerbii sug laptele urea'ln puhoi. Acolo sus, cu picioarele-in cascade !ii maracini, cerbii sug laptele Dianei. Bacantele periferiilor pling in hohote iar luna e-in flcri i url. Venus Dianei. Bacantele periferiilor pIing In hohote iar luna e-In flacari !ii urla. Venus `mtr~invgunile faurilor i ale schivnicilorf Convoaie de clopotnita cnt ginduintra-In vagaunile faurilor !ii ale sehivnicilor. Convoaie de c1opotnite cinta gindurile popoarelor. popoarelor. Din Din castele castele durate durate din din os os izvora~te izvorte o Toate rile 0 muzic muzica necunoscut. necunoscuta. Toate li' i .f`~' er1rJelese desfoar i avinturile se npustesc asupra tirgurilor. Paradisul furkgendele se desfa~oara !ii aVlnturile se napustese asupra tlrgurilor. Paradisul fur177

dnuiesc-f-tncetare n dantuiescfara-incetare in srbtoareasarbatoarea nopii. noptii. i ~i vreme vreme forfota unui bulevard din Bagdad, unde companii forfota unui bulevard din Bagdad, unde companii au au n adierea adierea apstoare, in apasatoare, cutreiernd cutreierind fr-A-s fara sa poat poata ocoli oeoli fantomele legendare legendare ale ale muntilor munilor unde=-am A fantomele undecam fost fost nevoii nevoiti s sa ne ne rentilnim. reintilnim. braebinevoitoare, ce bra r mndr Ce brate binevoitoare, ee mindra mi, imi vor vor drui darui din din nou nou acest aeest trm, tarim, de de unde somnul somnul meu meu ~i i fieeare fiecare mi~eare, micare, orict A unde oridt de de mic, mica, purcede? pureede?'

tunilor se se naruie. nruie. Salbaticii SlbaAticii tunilor de-un ceas am coborit in de-un ceas am coborit in cntat bueuria bucuria muncii muncii noi, noi, dntat

178

Arthur Rimbaud

Vocale Vocale 1 1

(Voyelles) (Voyelles)

A negru, negru, E E alb, alb, I l ro~u, rou, U U verde, verde,O A 0 de-azur, de-azur, Latentele oblr~ii obirii vi Ie le voi spune-odata: spune-odat: Latentele A, golf golf de de umbra, umbr, chinga ching proas-ntunecat A, paroasa-ntunecata mutelor Iipite lipite de-un de-un hoit, hoit, jur-mprejur; A mu~telor Jur-lmpreJur;

E, plnza, pnz, abur abur candid, candid, umbela-nfiorata, umbel-nfiorat, E, Lanci de de ghetari ghetari hieratici, hieratici, ~i i spie Lanci spite de-un de-un alb alb pur; pur; I, purpuri, purpuri, singe, snge, rlsul rsul unei unei frumoase I, frumoase guri guri Cuprins de de mlnief. mnie, sau sau de de cainta cin beat; Cuprinsa beata ; "'.
I'

U, cicluri, cicluri, framlntare frmntare a verzilor verzilor talazuri, V, talazuri, Aclnc pace-a turmei ce pate pe Adinea pace-a turmei ce pa~te pe islazuri, islazuri, i-a urmelor spate pe fruni, de alchimie; $i-a urmelor sap ate pe frunti, de alchimie ;

O, trlmbita trimbi suprema suprem cu cu tipatul iptul ciudat, 0, ciudat, Tceri pe pe care care Tngeri ingeri ~i i A~tri Atri le Taceri Ie strbat strabat --- Omega, Omega, Iiear licr vinat vint ce-n ce-n ochii ochii Ei Ei nviel invie t
11,, Us. \

in romane~te romnete de rn de Petre Petre Solomon Solomon

92

_7

_ .......-.....-...

_ _

_ ----------- __-.-._-.-._..-.-..--..-._.-_-_-

..._ _ ..

_..___ ___._____g.

II

Ii Iii

IF

Arthur Rimbaud

Cu-e Cu-ci vnt galea buit aernriirici, boit sernruilld, Cu-,o triutii viniita gareaii garoafa botita semanind, Re-apir, Reepr, prins -n spume uz mai rri.-ai 1'nust.ete prins -in tin apuirria spuma ee oe aie ~11!ca mai rnust.ete muste~te Res:pira, prin-s A dragoste, dregute, i pzi u=rInre;_-te ~i piiia pina la muche u=rIure;_-ate urmare~te A 'ies-elor 'fes-el-ur eaeead, att lu ieurgnd. feselor cae-cad, 'Cascada, atit atlt de liu liD icurgiaid. icurgiind.
-1 1. ..i -. -1

EI

-: :I ._ .,
...-

-1.P

Un fel de fire, leerirni Uu laerirn mie lapte de 1.2.-pe rfe eur-nd, l.ac1'imide lapte rriai mai curi-uri, cur:md, Au cura Cure sub ap1"'=g, -:are 1'2risipe;;;te le risip-ete rsip-ete curs .suie sub Viintul e.pri=g, aprig, care Prntr-un IprunJdi;;; Printr-un lp m d- d iprturd- de fmarn; s'e fmarri; ee pi,el'd p'e1*~:: .ap-oi, pier~i:i .ap-ui, firete rete Print1'''-un e marna; .aJpoi,fire~te, Pe panta -ctre care eoboar, oare eubear, lunecn-:L lunecin-ti. Fe panta ctre 'Catre care iC'obDa1'a, lun!cinc1. Adesea pe verituea ventuea `.1"ie1.1-1 =m-.am lip, ventuza lui Vieu-1 Vi'Sul mi-.ar-ri mi-am lipit, Lar Ier eu etu-mi, gelos geles eeit, la1' eufletu-mi, suf1.etu-mi, gelos pe-al .pe-al mat-ernului maternului -eeit, 'ooit, n ~eI'im1ar 'cuib sllspne l preface. fil In ~lrter'in11ar 'lauimar i I;>i cuib de de euepiue >sus,pinerl prefac'e. Me-lin Mae-lin leiriat -flaut nzdrven, Maslina leinat l'e$inata i I;>i flaut uedrveri, nazdravan,

.-. .-. -. -_. .-

Fl -.1 -'I rI A. dl. I-| n -1|.. i.. -|_

iE--

1| J

lf"FFI-'IlTI'.|I. Il

'I'1I I"l.fI.1'
.. .:I-

Prea feI1'1eee=:':, care-1 pzese umeri tena!ce bene-ce I! Prea femeieee, femeiesc, pe oare-1 ,C3re-l qglzeae lPa-zescumori

Sau tub pen-*tru divina fpraln, Canaan fpralin, Canean tub perrtru ipentru clivizna divL'1apralina,

'| i '_-'lI |'lrHlaHIl+t|lI q

Alhimia verbului'
P-scuitai! Pevestea uneia dintre nelauniile melei ilie multa vreme ma flearn ca teate peisajele cu putinta sint avutul meu, i
spcpteam vreclriice de ris cele mai faimpase picturi i pcieaii r'ncif;'1erne. `lrni plceau picturile neghipahe: chenare deasupra usilcir, decpruri, pinaele

salrimlsancilpr, firme, miniaturi pnpulare aurite; beletristica demedata, latina bisericeasc, crile eretice cu greeli prtpgra ce, rpmanele de pe vremea strahunicii, ppvetile cu aine, crile pentru cppii, vechile cipere, refrenurile nerade, ritf murile riaive.

visam cruciade, clatprii indepartate, descpperiri despre care aveam mr-

turii, republici fara isterie, raalaeaie religipase 'inabusite-n iasa, raavratirea plaiceiurilpr, strmutri de semintii i de ccrntinerite: credeam in tpate vrjile.

Am naeecit culdarea veealelur A negnr, E alb, I reu, CJ albastru, LI verde.

r"~.tr1 rncluit 'ferma i mitare fe rei 1:-na ane i, cu ajutrul tmr r`tl;tT:L1ri inatnctve, m meam :Ttgu|t de gndu c nstitieat: verbul petit: accesibil

- daca nu astzi, mine - tuturor airrrurler. Traducerea era dreptui rr|eu.'

Vechiturile puetice ineau pentru mine un lcic cle seam in alhirnia verllluluii

Ma deprinseseni cu halucinaia simpl: '-.fedearn fearte clar ci rncschee n lncul unci ialiirici, ci ccial de telncieri alctuit din ngeri, caleti pe cile belii
ceresti, un salen in fundul unui lac; mcrnstri i taine; intr-un titlu cle vuclevil

se iveau n faa rnea lucruri de spai|"n.'

.apei desluseam scifisrnele magice prin helucinaia cuvinteleri'

ln cele din urn"i`a, neurinduiala cugetului meu imi prea sfint.. Huauream,

n prada uncr friguri apsateare, piarnuind fericirea ddhiteacelcir _ eniiai, ce-infa

'i-I I 'I' ll 'II

|-

tiseaa nevincwia arilur rnijind fr chip, cirtiele, scimnul fecirieil

XI
Lui Georges Georges lzambard' Lui Izalnbard 1
27, rue rue de de I'Abbaye-des-Champs, l'Abbaye-des-Champs, 27, Doua (Nord) (Nord) Douai

Arthur Rimbaud

Charleville, Char/eville, [13] [13J mai mai 1871 187-1 Scumpe domn domn tl Scumpe lat-v din din nou nou profesor. profesor. Omul Omul e e dator dator Societii, lata-va Societatii, mi imi spuneai; spuneati ; facei faceti parte parte din corpul corpul didactic; didactic; pa~iti pii pe pe faga~ul fgaul cel cel bun. din bun. Ct Cit despre despre mine, mine, urmez urmez principiul: principiul : m las las intretinut ntreinut cu cu cinism cinsm ; ; descopar descopr fo~ti foti colegi colegi de de coal ~coala imbecili imbecili i ~i le Ie ofer ofer tot tot ma ce pot pot nascoci nscoci mai mai stupid, stupid, mai mai murdar, murdar, mai urt, ce urlt, n in vorbe vorbe i ~i fapte: fapte: iar ei m ma pltesc in tapi api de de bere bere ~i i in nc cani cni cu vin. Stat .filius- Slat mater mater doloroSa,dum dolorosa, dum pendet pendetfilius_' platesc li srnt snt dator dator Societatii, Societii, e: e: adevarat; adevrat; dar dar ~i i eu Ii eu am am dreptate. dreptate. Dup Dupa cum cum i ~i dumneadumneavoastr aveti avei dreptate, dreptate, astazi. astzi. Tn ln fond, fond, nu nu vedei voastra vedeti n in principiul principiul dumneavoastr dumneavoastra dect dedt poezie subiectiva subiectiv---dovad, ncpnarea dumneavoastr de poezie - dovada, incapatinarea dumneavoastra de a a reintra reintra n in ieslea ieslea universitar--pardon expresie! Oar Dar yeti vei sfri universitara - pardon de de expresie! sfir~i ca un om satisfcut, satisfacut, care care n-a fcut nimic, nimic, pentru pentru ca c n-a n-a vrut vrut sa s faca fac nimic. nimic. Fr facut Fara a a mai mai vorbi vorbi de de faptul faptul c ca poezia poezia dumneavoastr subiectiva subiectiv va va ramine rmne totdeauna totdeauna ngrozitor dumneavoastra ingrozitor de de searbd. searbada. intr-0 Tntr-o zi, zi, sper --- ~i i altii alii spera sper acela~i acelai lucru lucru --- voi voi vedea vedea n sper in principiul principiul dumneavoastr dumneavoastra poezia poezia obiectiv; vazind-o, vznd-o, voi voi fi fi mai mai sincer sincer dedt dect vei obiectiva; yeti fi fi dumneavoastr dumneavoastra fcnd-o faclnd-o l ! 8 Voi Voi deveni muncitor: muncitor: iata iat ideea ideea care care ma m tine-n ine-n fru, deveni frlu, n In clipa c1ipa cnd cind of 0 mne mlnie dement dementa m impinge mpinge spre spre batalia btlia din din Paris Paris --- uncle unde atia ma atitia muncitori muncitori mor mor totui, totu~i, chiar chiar acum, acum, n timp timp ce ce va v scriu scriu " !" Sa S muncesc muncesc acum acum ? ? Nici Nici prin in prin gnd gind nu-mi nu-mi trece! trece t Snt Sint n in grev. greva. 207

Acum, m Acum, ma fiu poet, poet, i fiu ~i m ma

destrblez mai mult cu putinta. putin. destrab51ez ct dt mai mult cu strduiesc sa s devin vizionari: straduiesc devin vizionar 5: nu nu

Pentru ce? ce? Pentru Pentru ca c vreau vreau sa s Pentru vei nelege ce-nseamna ce-nseamn asta, asta, yeti I'ntelege

i nici nici eu eu n-a~ n-a putea putea sa s va v explic. explic. E E yorba vorba de de a a ajunge ajunge la la necunoscut necunoscut prin ~i prin deredereglarea tuturor simturilor. Suferinele snt uriae, dar trebuie s fii tare, s te fi glarea tuturor simturilor. Suferintele slnt uria~e, dar trebuie sa tare, sa te nscut poet, iar eu m-am poet. Nu-i de loc loc vina vina mea. mea. E E gre~it greit sa s 3e' se nascut poet, iar eu m-am recunoscut recunoscut poet. Nu-i de spun: Gndesc. Snt gfndit. gindit. lertati-mi lertai-mi jocul jocul de spuna: Gl'ndesc. Ar Ar trebui trebui s sa se se spun: spuna: Sfnt de cuvinte. cuvinte. EU este altcineva Cu att mai ru pentru lemnul care se pomeneste EU altcineva.6 eu atit rau pentru lemnul pomene~te vioar, vioara, i vai de incontienii care discut despre ceea ce ignor cu desvrire! ~i vai de incon~tientii care discuta despre ceea ce ignora cu desavlr~ire I Nu avei ce ce sa s ma m fnvatati. nvai. Va V trimit trimit ceva ceva -o satira? satir? (a~a (aa vet veiI - este, este, oare, oare, 0 Nu aveti spune !) Sau poezie? poezie? E, E, ca ca spune !I) Sau liniai nici nici cu cu creionul, creionul, nici nici /iniati de-obicei, un un rod rod al al fanteziei. fanteziei. Oar, Dar, va v implor, implor, nu nu subsubde-obicei, cu glndul gndul:: eu

Ininla torturata Inima torturat Inima-mi trist bale~te blete la la pupa pup Inima-mi trist5 - Toate Toate astea astea nu nu vor spun nimic.' i VOl' s sa spuna nimic 7 . <RSPUl\lDETl-MI Deverrire, pentru pentru A. RASPUNDETI-MI la la domnul domnul Oeverriere, A. R. R.
` P Salut, din toat inima, din toata inima,
P

ARTH. RIMBUD RIMBAUD RTH.

Arthur Rimbaud

XII Xll
_ i

Lui PaulOemeny Paul Demeny`1 Lui

` si La Doua Doua 'Ea fi , i

_ , .

, '

. .

Charleville, 15 mai mai 1871 1871 charlevme,

_ _ '

"M-am de literatur Iiteratura nou. noua. Voi ncepe fncepe cu cu un tln 'WM-am hotarit hotrt sii-:-ti s=-i predau predau 0 os lectie lecie de psalmi inspirati din din actualitate: actualitate': E " ` psalminspirat 208

Cintec rzboi Cintec parizian parizian de razboi

C-i Cii-i primvar-i primavara-i foarte foarte clar... c1ar...

A. RIMBAUD RIMBAUD lat, despre viitorul viitorul poezlel: poezie . lata, acum, acum, 0 proz prozii despre Intreaga f1e Tntreaga poezie poezie antic antidi duce duce la la poezia poezia greac, greacii, imn imn al al vieii vietii armonioase. armonioase. De la versificatori. De De la greci greci pn pina la la poezia poezia romantic romanticii --- evul evul mediu mediu -- exist exista literai, literati, versificatori. Ennius' la Theroldus Theroldus, la Ennius! 8, de de la la Theroldus Theroldus la Casimir Casimir Delavigne', Delavig;ne', totul totul e prozriproza rimat, i triumf triumf a a nenumarate nenumrate generat1i generaii idioate mata, joc, joe, ndobitocire indobitocire $i idioate :: Racine Racine este este poetul poetul pur, mare, mare, puternic. puternic. Dadi' Dac ar ar fi fi suflat suflat cineva cineva. peste peste rimele rimele lui, pur, lul, dac daca i-ar i-ar fi fi ncurcat incurcat hemistihurile, ar fi fi astzi astazi la la fel fel de de ignorat ignorat ca ca primul-venit primul-venit autor autor hemistihurile, Divinul Divinul Neghiob Neghiob II ar de Origini. Dup Racine, jocul ncepe s prind mucegai. A durat dou de Origin; 8. Dupa Racine, jocul incepe sa prinda mueegai. A durat doua mii mii de ani' de ani l
I .

Nu-i Nu-i glum, gluma, nici nici paradox. paradox. Raiunea Ratiunea mi imi inspir inspira n In legtur legatura cu cu acest acest subiect subiect mai mai multe multe certitudini eertitudini dect decit mniile miniile care care au au ncput incaput vreodat vreodata n in sufletul sufletul unui unui tnr tinar patriot snt liberi pe stramo$i strmoi:: sint snt la patriot francez franeez '. 7. De De altfel, altfel, cei cei noi no; sint liberi s-i sa-i deteste deteste pe la ei ei acas, $i i au au tot lor. acasa, tot timpul timpul naintea inaintea lor. Romantismul nu nu a a fost fost niciodata niciodat judeeat judecat cum cum se se cuvine. cuvine. Cine Cine sa-I s-l fi fi judecat? judecat? Romantismul Criticii ? ? Romanticii ? --- care care au dovedit dovedit eu cu prisosinta prisosin ea c un dntec cntec e atit att de de rareori rareori Romanticii ? oper, adica adic gindul gndul dntat cntat $i i inteles neles al al eelui celui care care dnta. cnt. i opera, Cci EU EU este este artcineva. altcineva. Nu-i vina vina aramei aramei daea dac se treze$te trezete trimbita' trmbi! Mi-e eit ct. Cki se poate poate de de Iimpede: limpede: asist asist la la inflorirea inflorirea propriei propriei mele mele gindiri gndiri : : o se 0 privesc, privesc, 0 ascult: aseult ; o ncepe sa s raseoleasca rscoleasc adincurile, adncurile, sau sau irumpe irumpe dindino lovitur lovitura de de arcu, areU$, i $i simfonia simfonia ineepe tr-un salt salt pe pe scena. scen. 8 ` tr-un Dac imbecili ar ar fi fi gasit gsit alteeva altceva dedt dect semnificatia semnificaia falsa fals a a EU-Iui EU--lui n-am n-am Daca btrnii batrinii imbecili mai fi fi nevoiti nevoii acum acum sa s maturam mturm aceste aceste milioane milioane de de schelete schelete care, care, de de o mai 0 infinitate infinitate de acumuleaz produsele produsele inteligentei inteligenei lor lor chioare, de ani ani ncoace, ineoace, acumuleaza chioare, i $i se se mai mai i $i laud laud5 cu eu paternitatea paternitatea lor lor! l
D

209

ln Grecia, Grecia, spuneam, versul i lira ritmeaz spuneam, versul ~i lira ritmeaza Fapta. Fapta. Dup Dupa inele dcvin devin jocuri, Studiul acestui acestui trecut mele jocuri, distracii." distractil. Studiul trecut i ii incint incinta bucur s --- treaba treaba lor! bucura sa nnoiasc innoiasca aceste aceste antichiti antichitati lor! Inteligena Intcligcnta
Tn
110

aceea, i (1ri accca, muzica muzica ~I pe se pc curiosi curio~i :: muli multi 58 universal ~I-a i~a risipit risipit univcrsala

totdeauna ideile ideile in n chip chip firesc; firesc; oamenii oamenii culegeau culegeau 0 o parte parte din din aceste totdeauna aecstc roade roade ale ale

creierului: aconau potrivit lor, scriau cri: aa era era piesa, piesa, Ql11ul Qrriul nu nu 5C se ereierului: aet:onau potrivit lor, sau sau seriau carti: a~a canonea de loc, nefiind nefiind inca nc treaz, treaz, sau sau nefiind nefiind inca nc in n plinatatea plintatea marelui marelui vis. vis. canonea de loc, 11 Fiincionari, literati: literai: autor, creator, poet poet -- omul omul acesta acesta n-a n-a existat existat niciodat! Functionari, autor, creator, niciodata I ,Primul vrea poet poet este propria lui cunoa$tere, cunoatere, nPrimul studiu studiu al omului omului care care se vrea este propria intreag; il treaga ; el el i i$i caut cauta sufletul, sufletul, l if cerceteaz, cerceteaza, il ispitete, ispite$te, l it nva. invata. De De ndat indaUi ce ce ajunge ajunge

s-l Pare ceva simplu simplu : : in n orice orice creier creier se se desfasoara desfoar sa-I cunoasc, cunoasca, trebuie trebuie s-l sa-I cultive! cultive! Pare' ceva un proces proces natural natural de atia se proclama proclam autori autori;; atia un de dezvoltare; dezvoltare; atitia egoiti egoi~ti n se atitia alii altii i iSi atribuie 1' E E yorba, vorba, insa, ns, de de a-ti a-i face face monstruos monstruos susu a tribuie un un aa-zis a$a-zis progres progres intelectual intelectua I l! 13 fletul:: dup un f1etul dupa pilda pilda faimoilor faimo$ilor comprachicos comprach;cos I II imagineaz-i Imagineaza-ti un om 0111 care~i care-~i implanimplanteaz si-si i-i cultiv teaza cultiva nite ni$te negi negi pe pe obraz. obraz. Afirm Afirm c ca trebuie trebuie s sa fii vizionar, v;z;onar, s sa te te faci fad vizionar. v;z;onar. Poetul devine vizionar printr-of ndelung, imens Poetul devine v;z;onar printr-o indelunga, imensa i si lucid lucida dereglare dereglare a a tuturor tuturor simurilor. de de el s;mfurilor. Toate Toate formele formele de de dragoste, dragoste, de suferin, suferinta, de nebunie; nebunie; el caut cauta n in sine sin(~ nsui, ntr-nsul toate pentru insusi, epuizeaz epuizeaza intr-insul toate otrvurile, otravurile, pentru a a nu nu pstra pastra dect dedt chintesena chinlesenta

lor. credin, de for lor. lnefabil Inefabila tortur, tortura, n in care care are are nevoie nevoie de de ntreaga intreaga credinta, de ntreaga--i intreaga-i forta

supraomeneasc, i supraomeneasdi, Si n in care care devine devine temat, i supremul supremul Savant' Savant! Pentru temat, $i Pentru tivat sufletul, bogat bogat si i inainte, nainte, mai mai tivat sufletul, noscut, si i dliar chiar daca, dac, innebunit, nnebunit, ar ar noseut,

marele marele bles-marele bolnav, bolnav, marele marele criminal, criminal, marele blesc Pentru culca ajunge ajunge la la necunoscut! neeunoscut! Pentru c ea i-a $i-a culmult dedt dect oricare oricare altul! altul! Dar Dar ajunge ajunge la la necunecumult sfri prin prin a-$I a-i pierde pierde puterea puterea de de intelegere nelegere a a sfJrsi

propriilor sale sale viziuni, viziuni, esentialul esentialul este este ca c Ie-a le-a intrezarit ntrezrit!! Nu-i Nu-i nimic nimic daca-o dac-o sa s crape crape propriilor

n saltul saltul lui lui printre printre lucrurile lucrurile neauzite neauzite ~i i indicibile: indicibile: vor vor veni veni dupa dup el el alti alti lucratori lucrtori in oribili, si i vor vor incepe ncepe la la orizonturile orizonturile IInga lng care care eelalalt cellalt s-a s-a prabusit prbuit!t oribili,
-- Urmarea Urmarea peste peste ase ~ase minute minute ---~ lntercalez aici afara textului un al doilea psalm psalm:: te-a~ te--a ruga ruga sa-ti s-i pled pleci 0 Interealez aid n In afara textulu; un al doilea

ureche binevoitoare binevoitoare ---~ i toat lumea ncntat. Aadar ncepe, cu ureche ~i toata lumea va va fi fi incintata. Asadar Incepe, cu arcuul arcu~ul in mlna: --->U 3 --ai:D SUC
210

fv

'few

ff" 7

l
l

Micile rnele Micile mele Jrnante amante

hidrolat lacrimal spal... Un hidrolat spala...
IP I I U I

ik
.ill

A. R. R. Poftim. ~i i te rog s sa iei aminte c, ca/ dac daca nu m-a m-a~ teme c-ar trebui s sa plteti plate~tl of tax de peste aizeci de centime --i-o spune asta un srntoc buimcit, o taxa de peste ~aizeci de centime - ti-o spune asta un sarantoc buimacit, care, care, apte luni ncoace, n-a mai inut n palm nici un bnu de aram 1 --~ de ~;apte Tncoace, n-a tinut Tn palma banut arama 115 - i-a ti-a,? mai trimite i poezia mea Amanii Parisului, o sut de liexametri, domnule, precum mea Amantii Parisului, 0 suta hexametri, domnule, trimite ~i i Moartea Parisului, de dou sute de hexametril ~i Moartca Parisului, doua hexametri I Reiau:: Reiau

fi

Aadar, A$adar, poetul este este ntr-adevr Intr-adevar un tilhar t1lhar care care fur fura focul.'' focul. '18 El umanitii, ba El poart poarta rspunderea raspunderea umanitatii, ba chiar chiar a a animalelor, anima/e/or, i ~i va va trebui trebui s-i sa-~i fac faca simite, ceea ce aduce de-acolo ~i ascultate ascullate inveniile; inventiile; dac daca. ceea de-~colo are are o 0 form forma simtite, palpate i el form; daca dac e e inform, inform, inform inform II l va va transmite. transmite. A A gasi gsi un el i Ii va va da da forma; un limbaj." limbaj.17 De De altfel, altfel, orice orice cuvnt cuvlnt fiind fiind idee, idee, veni-va veni-va i ~i vremea vremea unui unui limbaj Iimbaj universal! universal I Trebuie Trebuit! s 0 fosil fosila --- pentru pentru a a alctui alcatui un un dicionar, diqionar, sa fii fii academician academician -- adic adica mai mai mort mort dect dedt o indiferent indiferent al al crei dhei limbi. Iimbi. Oamenii Oamenii slabi slabi de de nger Inger i-ar ~i-ar putea putea pierde pierde grabnic grabnic minile, mintile,

dac 1 cugete la la prima prima liter litera a a alfabetului alfabetului 118 daca s-ar s-ar apuca apuca s sa cugete
Limbajul 11mbajul acesta acesta va va fi un limbaj limbaJ de la suflet suilet la suflet, rezumnd rezumlnd totul totul resme, sunete, culori -4 va fi gndire ce se aga de alt gndire i trage reSOle, sunete, culori -' va fi glndire ce se agata de alta glndire ~i trage de de Poetul Poetul ar ar defini c1efini atunci atunci cantitatea cantitatea de de necunoscut necunoscut ce ce se se trezete treze~te la la vremea vremea lui lui n In miea. ea. su~ su-

i i i
-'L .f_ _i -_ _

fletul fletuJ universal: universal: el el ar ar da da mai mai mult mult dect dedt formula formula propriului propriului su sau cuget cuget sau sau dect dedI un .indiciu al marului su spre progres! Enormitate devenit norm, i absorbit ,indlciu al mar~ului sau spre progres! devenita norma, ~i absorbita
de toi, al Progresului toti, ar deveni cu-adevrat cu-adevarat un multiplicator multiplicator Progresulw! I 19 Viitorul intemeiate pe pe Numr Viitorul va va fi fi materalist, materialist, precum precum vezi. vezi. Intemeiate Numar i ~i pe pe Armonie, Armonie, aceste ntr~o aceste poeme vor VOl' fi menite s sa dinuie. dainuie. n Tn fond, ar fi din nou Poezia Poezia greac greaca Intr-o oarecare masura. msur. Arta eterna etern ~i-ar i-ar avea avea rostul rostul ei, ei, tot tot a~a aa cum cum poetii poeii slnt snt cetaJeni. ceteni. Poezia Poezia nu nu va va Arta aciunea --- ea ea va va merge merge nainte. Inainle. mai ritma aqiunea Aceti Ace$ti poei poeti vor VOl' exista! exista! Cnd Gnd va fi sfrmat sfarimata infinita infinita sclavie sclavie a a femeii, femeii, cnd cind aceasta aceasta va va tri trai pentru pentru ea ea i $i prin prill ea, ea, dup dupa ce ce brbatul barbatul --- abominabil abominabil pn-n plna-n prezent prezent 211

"l'

L_~__
_

_ _l_

____77__

_. __

7 ~

~~f

-ffff ff

--- Ii i va va fi fi daruit druit Iibertatea, libertatea, va va fi fi la la r1ndu-i rndu~i poetl poeta I Femeia Femeia va va descoperi descoperi necunosnecunoscutul l Lumea Lumea ei de idei se se va deosebi, oare, de a noastr? cutull noastra? Ea Ea va descoperi lucruri lucruri stranii, insondabile, respingtoare sau ncnttoare, iar noi le vom percepe, le stranii, insondabile, respingatoare sau IndntiHoare, lar noi Ie Yom percepe, Ie vom yom pricepe. 2 pricepe.20 Dar plna pn atunci, atunci, sa-i s-i cerem cerem poetului poetului ceva Oar ceva nou nou ---- idei idei i ~i forme. forme. Toi Toti mecherii ~mechefli curnd sa-~i s-i 'i"nchpuie nchpuie ca c au au ndeplinit ar ajunge curlnd indeplinit aceast aceasta cerin cerinta --- dar nu despre asta e yorba asta vorbalI .
_
~, `__.

romantici au au fost vizionari vizionari far Primii romantici fara s-i sa-~i dea prea bine seama: seama : cultura lor sufleteasc s-a s-a infiripat nfiripat ia-nceput la-nceput gratie graie unor accidente: sufleteasca accidente: locomotive locomotive prsite, parasite, ncinse, care care merg cllva ctva timp timp pe ~ine. ine. Lamartine e uneori vizionar, dar 'incinse, vizionar, dar vechea vechea

\J

form 11 l inabu~a. inbu. Hugo, prea prea incapafinat, ncpnat, are mai mult forma mult vizionarism vizionarism n in ultimele-i ultimele-J volume: Mizerabilii Mizerabilii sint snt un adevarat adevrat poem. Am sub ochi Osindele; Osinde/e i Stella * ~l ne d dJ volume: aproximativ masura msura viziunii viziunii lui Hugo, Hugo. Prea Prea mult ~i din Lamennais", Lamennais ',a, aproximativ mult din dm Belmontet Belmontet 22 i muli lehova Iehova ~i i prea multe coloane, vechi enormiti . prea multi enormitati rsuflate. rasuflate. paisprezece ori adios odios pentru rioi, Musset e de paisprezece noi, fiii fiii unor generaii generat1i ndurerate indurerate i ~i stpnite de viziuni viziuni --- pe care care lenea lui de nger stapinite Inger le-a insultat! insultat I O, 0, povetile pove~tile i ~I proverbele lui lui sarbede sarbedelI 0, O, Noptile Nopile lui! proverbele lui I O, 0, Rolla, Rolla, Namouna, Namouna, Cupali Cupa 124 Totul Totul e e francez, adica adic scirbos scrbos In n ultimul ultimul grad grad; i francez, nu parizian! parizian I nc Inca o 0 oper opera a a ace aceluiai geniu geniu odios, odios, care care i-a i-a inspirat inspirat pe pe Rabelais, luia~i Rabelais, Voltaire, Voltaire, jean Jean de La La Fontaine, Fontaine, comentat spiritul lui Musset! Musset I lncnttoare, Incintatoare, dragostea dragosted comentat de dl. Taine 12;; Iii Primavaratec; Primvratec, spiritul luilI Ce Ce mai, 0 o poezie solida, solid, a smalturilor smalurilor pictate. Poezia tranceza va fi mult multa lui Poezia francez gustat, insa ns numai In in Franta. Frana. Grice Orice biat vreme gustata, baiat de prvlie pravalie e n In stare stare s sa debiteze debitel.e o invocate a a la Rolla Rollai, 26, orice seminarist ascunde ascunde n In sufletul su sau cinci sute de rime copiate In n taina tain intr-un ntr-un carnetel. carneel. La La cincisprezece cincisprezece ani, aceste copiate aceste elanuri ptimae patima~e i Ii pun pe pe tmeri tineri In n stare stare de de rut rut;i la: la: ~aisprezece aisprezece- ani, ani, ei ei se se mulumesc multumesc s sa le Ie recite. recite cu cu pun suflet: la optsprezece, ba chiar la ~aptesprezece aptesprezece ani, orice elev de colegiu nzestrat suflet: Inzestrat sau triete cu oarecari mijloace, scrie un Rolla, sau traie~te n In pielea lui Rolla! Rolla! Unii Unil ajung, poate, sa s ~i i moara moar din din cauza cauza lui. lui. Musset ivlusset nu poate, nu s-a s-a priceput priceput s sa fac faea. nimic: nimic: ndrtul indaratul perdelelor stravezii strvezii naluceau nluceau viziuni, viziuni, dar el a perdelelor a nchis inch is ochii. ochii. Francez, Francez, mnctor minditor de papar, Hrll trt din din cafenele cafenele pe pe bancile bncile unui unui colegiu, papara, colegiu, mortul mortul e e mort, mort, orict oridt ar ar fi fi de de
212 212

frumos, de-aci nainte nici nu ne ne mai mai dam dm macar mcar osteneala osteneala sa-I s-l trezim trezim cu cu grogrofrumos, iar iar de-aci de-ad inainte nid nu zaviile zviile noastre! noastre! Romanticii din din a a doua doua generatie generaie sint snt foarte foarte vizionari: vizionari: Theophile Thophile Gautier, Gautier, Romanticii Leconte de de lisle, Lisle, Theodore Theodore de de Banville. Banville.. Oar Banvlle. Dar cum cum a sonda sonda invizibilul nvizibilul $i invizibilul i a asculta asculta Leconte neauztul reprezinta reprezint altceva altceva decit dect a a rncerca ncerca sa s reconstitui reconstitui spiritul spiritul lucrurilor lucrurilor moarte moarte !1. "_ neauzitul Baudelaire r~lmine rmne cel cel dintll dinti vizionar, vizionar, regele regele poetilor, poeilor, un un adevaral adevrat Dumnezeu. Dumnezeu. Oar Dar Fjaudelaire chiar $i i el el a a trait a, trit intr-un intr-un rncdiu ritr-un mediu prea' prea* artistic; artistic; iar iar forma, forma, atit att de de mult mult laudata ludat la la el, el, chiar e meschina. meschin. Tnventiile lnveniile noi noi cer cer forme forme noi. noi." e
ZM

Dintre cei care cultiv formele vechi, A. Renaud unul Dintre cei care cultiva formele vechi, A. Renaud -lInul dintre dintre cei cei mai mai inoceni G. LaLainocenti --- a a dat dat un un Rolla; Rolla; L. l. Grandet Grandet la la fel; fel; poeii poetii galici galici i $i mussetieni mussetieni G. fenestre, Coran, Coran, CI. Cl. Popelin, Popelin, Soulary, Soulary, l. L. Salles; Salles; poetii poeii $colare$ti colreti Marc, Marc, Aicard, Aicard, fenestre, Theuriet; mortii morii $i i imbecilii imbecilii Autran, Autran, Barbier, Barbier, l. L. Pichat, Pichat, lemoyne, Lemoyne, Deschamps Deschamps $i i Theuriet; Des Essarts; Essarts; gazetarii gazetarii l. L. C1adel, Cladel, Robert Robert Luzarches, Luzarches, X. fanteziti, Des X. de de Ricard Ricard; ;iprintre printre fantezi$ti, C. Mendes; Mendes; boemii boemii $i i femeile; femeile; talentatii talentaii Leon Lon Dierx, Dierx, Sully-Prudhomme, Sully-Prudhomme, Coppee; Coppe; C coala noua, nou, nUlllita numit parnasiana, parnasian, are are doi doi vizionari, vizionari, pe pe Albert Albert Merat Mrat ~i i Paul Paul Verlaine, Verlaine, $coala un poet Poftim. P'oftim. poet adevrat." adevarat. tD Poftim. Aadar, ma m straduiesc strduiesc sa s devin devin vizionar. vizionar. ~i-acum, i-acum, inchei inchei printr-un printr-un cintec cntec A~adar, pios. pIOS.

ncovrigri lncovrigari
Trziu, dnd cnd stomacelul stomcelul $i-I i-l simte-ndurerat, simte-ndurerat, T1rziu,
Q Q Q Q O Q O O O O

odios dad dac n-ai n-ai raspunde: rspunde: repede, repede, dici cci peste peste opt opt zile zile voi fi, poate, poate, Ar fi odios la Paris. aD 3 La revedere, La revedere,
A. A. RIMBAUD RIMBAUD

213

*__

411|;-r

i..-i_i_4ii 1..-|_._4v

-- -- -

`````"