Oamenii de stiint si credinta n Dumnezeu

Este rmas din perioada comunist, ca o regul general, ideea c, dac esti om de stiint (sau de acord cu "descoperile stiintei"), nu poti crede ce spune Biblia. Cuvntul lui Dumnezeu este atacat n aproape orice scoal, colegiu sau universitate din lume, sub acoperirea stiintei. Dar dac studiem istoria stiintei si citim despre adevratii oameni de stiint care au descoperit sau inventat lucruri valoroase, nu putem dect s ne minunm de faptul c asa de multi dintre ei au crezut n existenta lui Dumnezeu sau au fost crestini dedicati. Iat cteva exemple de mari oameni de stiint care au crezut n Dumnezeu si n Biblie: Johannes Kepler (1571-1630) A fost descris ca "omul ce a nceput procesul prin care superstitia a fost nlocuit cu ratiunea" datorit marii sale opere si descoperiri n domeniul astronomiei. El si-a rezumat crezul afirmnd: "Sunt crestin". L-a recunoscut pe Dumnezeu drept "Creatorul plin de bunvoint care a adus n fiint natura din nimic". Legile sale, ale miscrii planetare, au fost rezultatul credintei ntr-un Dumnezeu al ordinii, si nu al haosului. n cartea sa, Armonia lumilor, publicat n 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al miscrii planetare, Kepler scria: "Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa si ntelepciunea Lui nu are sfrsit." Afirmatiile lui Kepler de mai trziu reflect credinta crestin pe care acest mare om de stiint a avuto: "Cred... numai si numai n slujirea lui Iisus Hristos. ... n El gsim singurul refugiu, singura mngiere! ... Vd acum c, prin strdaniile mele, Dumnezeu este slvit si n astronomie, ntruct cerurile spun slava lui Dumnezeu." Robert Boyle (1627-1691) Pe lng faptul c a fost un pionier al chimiei moderne, el a avut o contributie nsemnat la progresul gndirii stiintifice. Printre multe alte descoperiri renumite, cercetrile sale n domeniul raportului dintre presiunea si volumul gazelor este cunoscut si astzi sub numele de Legea lui Boyle. Boyle nu a considerat c exist vreun conflict ntre stiint si credinta sa crestin. A scris crti religioase, inclusiv o colectie de meditatii crestine pe care le-a descris ca simple observatii din natur avnd drept scop ilustrarea adevrurilor crestine. A avut o credint puternic n Iisus Hristos ca Mntuitor si Domn al su. A scris despre"patimile, moartea, nvierea si nltarea lui Iisus Hristos si toate celelalte minunate lucrri fcute de El n timpul sederii Sale pe pmnt, pentru a ntri convingerea oamenilor c El este att Dumnezeu ct si om".

Sir Isaac Newton (1642-1727) A fost unul dintre cei mai mari oameni de stiint, autorul a foarte multe descoperiri, printre care legile gravitatiei, legile miscrii si calculul matematic. Contributia sa la progresul stiintei acoper domeniile fizicii, matematicii si astronomiei. Newton L-a iubit pe Dumnezeu si a crezut n Cuvntul lui Dumnezeu. A studiat Biblia si a scris crti despre studiul su biblic. El a scris: "Am convingerea fundamental c Biblia este Cuvntul lui Dumnezeu, scris de oameni insuflati de Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia." Punctul su de vedere, ca om de stiint, a fost afirmat clar atunci cnd a spus: "Ateismul nu are sens. Cnd m uit la sistemul solar, vd pmntul aflat la distanta potrivit de soare pentru a primi cantitatea corespunztoare de cldur si lumin. Asa ceva nu s-a produs din ntplare." Investignd miscarea planetelor, Newton a vzut mna lui Dumnezeu la lucru. Iat ce a mrturisit el: "Acest sistem extraordinar al soarelui, planetelor si cometelor poate izvor doar din sfatul si stpnirea unei Fiinte inteligente... Aceast Fiint guverneaz toate lucrurile... ca Domn al tuturor." Michael Faraday (1791-1867) A fost un pionier n domeniul pe atunci nc necunoscut al electricittii. Este inventatorul generatorului electric si al transformatorului electric. De asemenea, a construit unul dintre primele motoare electrice. Contributia sa n acest domeniu a fost recunoscut o dat cu denumirea unittii de capacitate electric dup numele su: faradul. Faraday a fost un crestin care a trit o viat impregnat de puterea lui Dumnezeu. A rmas un om smerit, n ciuda faptului c lua masa de prnz cu regina Victoria si c la prelegerile sale asistau membri ai familiei regale. A fost prezbiter n biserica sa local si a predicat adesea Evanghelia. Cnd a fost ntrebat de un reporter ce speculatii face n legtur cu ceea ce urmeaz dup moarte, el a rspuns: "Speculatii?! Nici una. Am certitudini. Stiu n cine am crezut. Si sunt ncredintat c El are putere s pzeasc ce I-am ncredintat pn n ziua aceea." Samuel Morse (1791-1872) A inventat telegraful si codul Morse ce-i poart numele. Cuvintele primului mesaj telegrafic transmis oficial au fost alese din Biblie: "Ce lucruri mari a fcut Dumnezeu!" (Cartea Numeri 23:23) Morse a fost un crestin care s-a asigurat c i d slava Domnului su. El si-a descris opera de-o viat cu cuvintele: "Este opera Lui... Nu nou, Doamne, nu nou, ci Numelui Tu d slav - Psalmul 115:1." El nu a

considerat c exist vreun conflict ntre stiint si credint. Matthew Maury (1806-1873) A fost o figur de frunte n domeniul oceanografiei si hidrografiei. A scris si crti renumite, dintre care unele au devenit cele mai populare manuale n domeniu. A sustinut cu vigoare proiectul Cablului Transatlantic - prima realizare fantastic n materie de comunicatii mondiale - si a contribuit la el n calitate de consilier. Maury a fost un crestin devotat care accepta autoritatea lui Dumnezeu asupra vietii sale. si-a folosit realizrile deosebite pentru a-I da slav Dumnezeului pe care-L recunostea drept Domnul ntregii creatii, "fie c e vorba de uscat sau de mare". A aprat cu mult zel folosirea Scripturii n cercetrile si scrierile sale: "Am fost acuzat de oamenii de stiint... c citez Biblia drept confirmare a principiilor geografiei fizice. Biblia, spun acestia, nu a fost scris n scopuri stiintifice si de aceea ea nu reprezint o autoritate n probleme stiintifice. S avem iertare! Biblia este o autoritate n orice domeniu de care se atinge. ...Biblia este adevrat si stiinta este adevrat, si de aceea, fiecare, citite corect, nu fac dect s o dovedeasc pe cealalt ca fiind adevrat." James Joule (1818-1889) Este renumit datorit contributiei sale n domeniul fizicii, realiznd legtura dintre cldur si miscarea mecanic; de aceea numele su a fost dat unittii de msur a energiei, Joule-ul. Este, de asemenea, autorul Legii lui Joule, ct si unul dintre ntemeietorii stiintei termodinamicii, pe atunci o stiint nou, oferind bazele experimentale ale renumitei Prime Legi a Termodinamicii ( a crei consecint trdeaz faptul c universul nu s-a putut crea singur). Joule a fost un crestin a crui credint era binecunoscut. El a simtit o armonie puternic ntre munca sa si adevrul descoperit n Biblie. Multi colegi de-ai si, oameni de stiint, i-au mprtsit punctele de vedere si nu au mbrtisat darwinismul, care, la acea dat, fcea ravagii n Anglia. n consecint, n 1864, la Londra, 717 oameni de stiint au semnat un manifest remarcabil intitulat "Declaratia studentilor n stiintele naturale si fizice" n care si mrturiseau ncrederea ce o aveau n integritatea stiintific a Sfintelor Scripturi. Joule credea cu trie c Dumnezeu este Creatorul si a afirmat c are urmtoarele prioritti: "Dup cunoasterea si mplinirea voii Lui Dumnezeu, urmtorul meu tel este s cunosc cte ceva despre atributele Sale - despre ntelepciunea, puterea si buntatea Sa - asa cum sunt ele artate de lucrarea minilor Sale." Louis Pasteur (1822-1895)

A pus bazele noii stiinte a microbiologiei si bacteriologiei. A inventat vaccinarea, imunizarea si pasteurizarea, datorit crora au fost salvate vietile attor oameni. Este autorul Legii biogenezei ce afirm c viata nu poate proveni dect din viat, contrazicnd ideea, pe atunci la mod, a evolutiei prin generare spontan. Pentru Pasteur, nu exista nici o contradictie ntre stiint si crestinism. El a afirmat cu trie c "stiinta i apropie pe oameni de Dumnezeu". Ca om de stiint remarcabil, el a ajuns la concluzia c pretutindeni exist dovezi ale unui "proiect divin" si a refuzat insinurile haosului. A afirmat: "Cu ct studiez mai mult natura, cu att sunt mai uimit de lucrarea Creatorului." William Thomson (Lord Kelvin) (1824-1907) Este binecunoscut pentru forma riguroas pe care a dat-o stiintei termodinamicii si pentru formularea primei legi a acesteia (propus initial de Joule) si a celei de-a doua legi, folosind o terminologie precis. Ambele legi confer ns evolutiei un cadraj nestiintific. A descoperit scara temperaturii absolute, ale crei unitti au primit numele de grade Kelvin, n cinstea sa. A patentat n timpul vietii sale 70 de inventii. Kelvin avea o credint puternic n Dumnezeu. El a zis: "Pretutindeni n jurul nostru se afl dovezi coplesitoare ale unui proiect divin inteligent si binevoitor... Conceptia ateist mi se pare att de lipsit de sens nct nici nu o pot exprima n cuvinte." Nu a vzut nici un conflict ntre stiint si Biblie si era convins c "n ce priveste originea vietii, stiinta... sustine n mod cert o putere creativ". James Clerk Maxwell (1831-1879) Teoria electromagnetic, al crei autor este, precum si ecuatiile cmpului magnetic, asociate ei, au pavat drumul spre fizica secolului XX. Maxwell a fost un crestin devotat ce a studiat Biblia si a activat ca prezbiter n biserica sa, avnd o credint si un zel binecunoscute prietenilor si colegilor si din cercurile stiintifice. O rugciune descoperit ntre notitele sale, spune: "Dumnezeule Atotputernic, care l-ai creat pe om dup chipul Tu si l-ai fcut un suflet viu ca s Te poat cuta pe Tine si i-ai dat stpnire peste creaturile Tale, nvat-ne s studiem lucrarea minilor Tale pentru a supune pmntul spre folosinta noastr si ntreste-ne ratiunea pentru slujirea Ta; ca astfel, s primim binecuvntatul Tu Cuvnt, pentru a crede n Cel pe care Tu L-ai trimis, s ne dea cunostinta mntuirii si a iertrii pcatelor noastre. Toate acestea ti le cerem n Numele aceluiasi Iisus Hristos, Domnul nostru." Acestia sunt doar ctiva dintre marii oameni de stiint cu descoperiri sau inventii remarcabile care nu au socotit c exist absolut nici o contradinctie ntre credinta lor

n Biblie, drept Cuvnt desvrsit al lui Dumnezeu, si geniul lor stiintific. Mai pot fi enumerati multi altii, precum Fleming, pionierul electronicii, care a scris: "Exist dovezi abundente c Biblia, desi scris de oameni, nu este produsul mintii omenesti. Ea a fost ntotdeauna venerat de nenumrati oameni ca fiind cuvintele transmise nou de ctre Creatorul universului." Lister, care a inventat chirurgia antiseptic, a declarat: "Sunt un om care crede doctrinele fundamentale ale crestinismului." Simpson, care a inventat anestezicele, cnd a fost ntrebat care este cea mai mare descoperire a vietii sale, a rspuns: "Faptul c L-am gsit pe Mntuitorul." Tot el a spus: "Am o ncredere nezdruncinat ntr-o singur persoan: Iisus Hristos." Dalton, care a pus bazele teoriei atomice, a fost un crestin devotat. Fratii Wright, care au inventat avionul cu motor, L-au primit amndoi pe Iisus Hristos ca Mntuitor personal n tinerete si au refuzat s lucreze n Ziua Domnului chiar si n perioada n care se aflau ntr-un punct foarte critic n cursa pentru nregistrarea inventiei lor. Nu trebuie s-i uitm nici pe marii oameni de stiint care au fost Babbage (stiinta computerelor), von Braun (rachete spatiale), Euler (calcul matematic), Mendel (genetic), Pascal (probabilitate), Ramsay (chimie)... si multi altii care au mrturisit lumii ntregi, cu ndrzneal, credinta lor neezitant, fr compromisuri.