Liturghier Vechi

SFINTELE
ŞI DUMNEZEIEŞTILE
LITURGHII
Ale celor întru Sfinţi Părinţilor
noştri, Vasilie cel Mare, Ioan Gură de Aur şi
Preveştina
Carele s-au tipărit într-acest chip
În zilele prea învăţatului domn a toată
Ţara Rumânească
ALEXANDRU DIMITRIE GHICA
Cu blagoslovenia iubitorului de Dumnezeu

Episcopul Sfintei Episcopii Buzău
D.D. Kesarie.
Şi cu toată cheltuiala Sfinţiei Sale Părintelui
Protosinghel Gherasim Vintileanu
În tipografia Sfintei Episcopii
BUZĂU
La anul 1840, Septembrie 10

2
RÎNDUIALA VECERNIEI CELEI MICI
Mai înainte de apusul soarelui sâmbătă seara, merge

paraclisiarhul, adică aprinzătorul de candele, la cel mai mare,
şi face metanie, cunoscându-se prin venirea lui vremea
toacei, care luând blagoslovenie merge de toacă în toaca cea
mică, şi adunându-se fraţii în pridvor, face preotul începere
zicând: Blagoslovit este Dumnezeul nostru, şi Citeţul cel
orânduit zice: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie. Deci
Împărate Ceresc, Sfinte Dumnezeule, şi după Tatăl nostru,
vozglas de la Preot, şi citeţul citeşte ceasul al nouălea după
obicei, şi după sfârşitul acestuia şi Otpustul, intrăm în
Biserică, şi stăm fieştecare la locul său, iar când se citeşte
aceasta în Biserică, atunci otpustul lui nu se face, ci îndată
începe Preotul zicând: Blagoslovit este Dumnezeul nostru, şi
Citeţul zice: Veniţi să ne închinăm de 3 ori, şi Psalmul
Vecerniei, Binecuvintează suflete al meu pre Domnul, lin, şi
cu glas blând, iar după Psalm, Slavă, Şi acum, Aliluia de 3
ori. Iar Ectenia nu o zice Preotul, ci Citeţul zice: Doamne
miluieşte de 3 ori, Slavă, Şi acum, şi îndată, Doamne strigat-
am, şi punem stihiri 4. Şi cântăm stihirile Învierii glasului de
rând , repetând pe cea dintâi. Slavă, Şi acum: Bogorodişna.
Deci, Lumină lină, Prochimenul Domnul a împărăţit, Stih:
Îmbrăcatu-s-a Domnul întru putere şi s-a încins, şi iarăşi
Domnul a împărăţit, apoi Învredniceşte-ne Doamne în seara
aceasta, şi îndată cântăm Stihoavna: Stihira una a Învierii, şi
celelalte ale Născătoarei de Dumnezeu, Podobnicele
glasului, cu stihurile lor, slavă, Şi acum: Bogorodişna lor.
Deci Acum slobozeşte pre robul tău Stăpâne, Sfinte
Dumnezeule, şi după Tatăl nostru: Troparul Învierii, Slavă,
Şi acum, Bogorodişna Glasului, după aceasta zice Preotul
Ectenia cea mică, Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule după
mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte, Strana:
Doamne miluieşte de 3 ori, Încă ne rugăm pentru bine
credinciosul şi iubitorul de Hristos, Domnul nostru (Cutare),
3
Strana, Doamne miluieşte de 3 ori, Încă ne rugăm pentru
Arhiepiscopul nostru (Cutare), Strana Doamne miluieşte de 3
ori, Încă ne rugăm pentru toţi fraţii, şi pentru toţi
pravoslavnicii creştini, Strana Doamne miluieşte de 3 ori.
Vozglas: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Deci Slavă Ţie Hristoase
Dumnezeule, otpustul cel mic, şi Mulţi ani.
4
RÂNDUIALA VECERNIEI
CELEI MARI
când se face în toată noaptea la Utrenia Învierii
După ce apune soarele, trecând puţină vreme, merge

aprinzătorul de candele, şi face metanie celui mai mare, apoi
se duce de loveşte în clopotul cel mare nu cu glas citind
Fericiţi cei fără prihană, sau Psalmul 50 lin de 12 ori, şi după
aceasta merge de găteşte cădelniţa, şi iarăşi se duce de trage
toate clopotele. Şi apoi întorcându-se în Biserică, şi
aprinzând sfeşnicul cel mic, îl pune înaintea uşilor
împărăteşti. Deci Preotul şi Diaconul mergând, iau
blagoslovenie de la cel mai mare de va fi acolo, iar de nu, fac
metanie la locul lui, şi merg de se închină înaintea icoanei lui
Hristos de 3 ori, şi o sărută, aşijderea fac şi înaintea Sfintelor
Uşi celor Împărăteşti, şi la amândouă stranele, şi la icoana
Precistei, apoi se închină înaintea Uşilor celor Împărăteşti o
dată, şi tuturor fraţilor celor ce şed, precum şi spre strane se
pleacă câte o dată, şi intrând în Sfântul Altar, ia Preotul
Epitrahilul pre sine, sărutând crucea cea deasupra lui, şi
luând cădelniţa, şi stând înaintea Sfântului Prestol, pune
tămâie, şi zice rugăciunea acesteia în taină: Tămâie îţi aduc
Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, şi aşa cădeşte Sfântul
Prestol împrejur şi tot Altarul, şi deschizând Sfintele Uşi iese
afară, iar aprinzătorul de făclii, luând sfeşnicul cel ce stă în
mijlocul Bisericii, strigă cu glas mare: Sculaţi-vă, ţinând
sfeşnicul în mâini cu făclia aprinsă, şi sculându-se toţi, iese
Preotul prin Sfintele Uşi, şi cădeşte întâi pre acestea, apoi pe
rând Sfintele Icoane cele dinspre dreapta, şi cele dinspre
stânga, pre cel mai mare, şi pre ceilalţi pre toţi după
rânduiala lor, şi apoi merge înaintea lui paraclisiarhul cu
sfeşnicul, şi Preotul când cădeşte se pleacă puţin spre cel ce
se cădeşte, aşijderea împreună cu Preotul se pleacă şi
Paraclisiarhul, şi apoi ies şi în pridvor de cădeşte pre fraţii
cei ce se vor afla acolo, şi iarăşi întorcându-se în Biserică, şi
stând în mijloc, cădeşte cruciş căutând spre răsărit, apoi când
vine înaintea Uşilor celor mari, strigă cu glas mare: Doamne,
blagosloveşte, şi cădind iarăşi Sfintele Icoane intră pre Uşa
5
cea mare, şi stând înaintea Sfântului Prestol, cădeşte de 3 ori,
după aceea strigă cu glas mare aşa: Slavă Sfintei, şi cei de o
fiinţă, şi făcătoarei de viaţă, şi nedespărţitei Treimi,
totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin.
Iar Eclesiarhul sau cel mai mare zice: Veniţi să ne închinăm
Împăratului nostru Dumnezeu, jos şi cu glas lin, apoi al
doilea puţin mai sus, Veniţi să ne închinăm şi să cădem către
Hristos Împăratul nostru Dumnezeu, iar al treilea cu glas
mare: Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos
Împăratul şi Dumnezeul nostru, şi osebit Veniţi să ne
închinăm şi să cădem înaintea Lui, şi îndată începe cu glas
mai sus cel mai mare, sau Eclesiarhul pe glas 8:
Binecuvintează suflete al meu pre Domnul fără grabă şi cu
dulce cântare, ajutorând cu cântarea şi ceilalţi fraţi, apoi
pripeala Bine eşti cuvântat, Doamne. Deci a doua oară
cântăreţii strănii cei dintâi, Doamne Dumnezeul meu măritu-
Te-ai foarte, pripeala Bine eşti cuvântat, Doamne, cu glas
uşor, împreună cu dânsul cântând şi ceilalţi fraţi, iar Preotul
cu Paraclisiarhul ieşind din Sfântul Altar, fac trei metanii
înaintea Sfintelor Uşi, şi întorcându-se se pleacă şi celui mai
mare, apoi la amândouă stranele câte o dată, şi merg de stau
la locurile lor. Iar la Sobor şi la Biserici cu popor, lucrează
Preotul acestea în felon, şi diaconul în stihar. Şi când încep a
cânta Toate întru înţelepciune le-ai făcut, şi Slavă Ţie,
Doamne, Celui ce ai făcut toate, atunci Preotul merge
înaintea Uşilor celor Împărăteşti cu epitrahilul, şi cu capul
descoperit stând, zice rugăciunile Vecerniei, iar după
sfârşitul Psalmului, zice Ectenia cea mare: Cu pace
Domnului să ne rugăm, şi după Ectenie, Vozglas, Că Ţie se
cade. Deci cântăm Psaltirea pe glas 8, catisma cea dintâi,
Fericit bărbatul, antifonul cel dintâi, al doilea şi al treilea, iar
după toate antifoanele Ectenia cea mică, şi Vozglaşenia, Că a
Ta este stăpânirea, după al doilea antifon, Că Bun şi iubitor
de oameni, iar cântându-se şi al treilea antifon, iese
Diaconul, şi făcând metanie la cel mai mare intră în sfântul
Altar, şi merge cu dânsul şi Preotul cel de săptămână, apoi
Diaconul luând stiharul său şi orarul, ia blagoslovenie de la
Preot, şi sărutându-i mâna se îmbracă în stihar după obicei, şi
zice Ectenia cea mai dupre urmă, şi vozglas de la Preot, Că
6
Tu eşti Dumnezeul nostru, iar după sfârşitul obişnuitei
stihologii, face canonarhul metanie şi spune glasul
Octoihului, sau al Mineiului, şi noi cântăm: Doamne strigat-
am pe glasul Octoihului ce s-ar întâmpla. Iar Preotul stă la
locul său cel obişnuit, şi când începe a cânta Doamne strigat-
am, atunci cădeşte toată Biserica Preotul sau Diaconul,
precum este obiceiul, şi întorcându-se pune cădelniţa la locul
ei, făcând închinăciune celui mai mare. Iar noi punem stihiri
10, începând de la Scoate din temniţă sufletul meu, şi cântăm
stihirile Învierii 3, ale lui Anatolie 4, şi ale Sfântului din
Minei 3, Slavă a Sfântului de are, iar de nu, Slavă, Şi acum:
Bogorodişna glasului de rând. Şi când zicem stihul Că s-a
întărit mila lui peste noi, cântând amândouă stranele
împreună, atunci Preotul face metanie celui mai mare, şi
intrând în Sfântul Altar, se îmbracă în felon, şi după ce se
cântă Slava, se deschid Sfintele Uşi şi la Şi acum, ies de fac
Vohodul, mergând Diaconul înainte cu cădelniţa, şi înaintea
lor doi citeţi cu două sfeşnice, iar Preotul merge cu felonul
slobozit în jos, şi adunându-se la locul cel obişnuit, stă în
mijlocul Bisericii, drept Uşa cea mare, iar Diaconul stând de-
a dreapta Preotului de o parte, şi plecându-se puţinel, ţine
orarul cu trei degete ale mâinii celei drepte, şi zice încet
numai cât să audă Preotul: Domnului să ne rugăm, iar
Preotul în taină zice rugăciunea aceasta: Seara, şi dimineaţa,
şi a miază zi. Şi aşa după rugăciune ridicându-se zice
Diaconul către Preot, Blagosloveşte stăpâne sfânta intrare,
arătând cu Orarul către Răsărit, şi ţiindu-l între degetele
mâinii cei drepte, iară Preotul blagosloveşte spre răsărit
zicând: Blagoslovită este intrarea sfinţilor Tăi Doamne, şi
Diaconul merge de cădeşte sfintele Icoane, şi pre cel mai
mare, şi iarăşi stă la locul, unde au stătut mainainte aşteptând
săvârşirea Stihirii, iar după săvârşirea acesteia, merge în
mijloc, şi cădind cruciş strigă: Înţelepciune dreaptă, şi noi
cântăm, Lumină lină, iar citeţii luând sfeşnicile merg înainte
până la sfintele uşi, şi Diaconul intrând înlăuntru sfântului
Altar, cădeşte sfântul Prestol, iar Preotul închinându-se
înaintea sfintelor Uşi sărută latura cea dreaptă a Uşii, şi
intrând înlăuntru închid Uşa cea mare, şi după sfârşitul lui
Lumină lină zice Diaconul: Să luăm aminte, Preotul, Pace
7
tuturor. Diaconul, Înţelepciune, să luăm aminte, iar
Canonarhul făcând metanie la cel mai mare, spune
Prochimenul, şi Stihirile şi clericii cântă Prochimenul zilei
glas 6: Domnul au împărăţit întru podoabă s-au îmbrăcat.
Stih, Îmbrăcatu-s-au Domnul întru putere, şi s-au încins,
Stih, Că au întărit lumea care nu se va clăti, Stih, Casei tale
se cuvine sfinţenie Doamne întru lungime de zile, Şi iarăşi
Domnul au împărăţit întru podoabă s-au îmbrăcat, iar citeţul
având mâinile sale la piept stă în mijlocul Bisericii aşteptând
sfârşitul Prochimenului, şi făcând închinăciune, se duce la
locul său. După aceasta ieşind Diaconul, şi stând la locul cel
obişnuit zice Ectenia: Să zicem toţi din tot sufletul, şi altele
pre rând, şi Vozglas, de la Preot, Că milostiv, şi iubitor de
oameni Dumnezeu eşti, şi după vozglas, zice cel mai mare,
sau citeţul cel orânduit, Învredniceşte-ne Doamne în seara
aceasta, Diaconul: Să plinim rugăciunile noastre cele de
seară Domnului, şi altele pre rând, şi Vozglas, de la Preot:
Că milostiv, şi iubitor de oameni, Preotul, Pace tuturor,
Diaconul: Capetele noastre Domnului să le plecăm. Preotul
zice molitva în taină, Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai
plecat Cerurile, şi Vozglas, Fie stăpânirea Împărăţiei Tale, şi
după Vozglas, se caută stihirile Litiei, iar Diaconul luând
Cădelniţa cu tămâie, iese dimpreună cu Preotul pre Uşa cea
despre miazănoapte, cea mare stând închisă, şi merg înaintea
lui cu două sfeşnice. Deci se duc în tindă cu toţi fraţii, şi
cântă Litia, iar Diaconul cădeşte sfintele Icoane şi pre toţi
după obicei, şi după sfârşitul Stihirilor, diaconul stând la
locul cel obişnuit înaintea sfeşnicelor de o parte, zice
întrauzul tuturor rugăciunea aceasta: Mântuieşte
Dumnezeule norodul tău până în sfârşit. Strana, Doamne
miluieşte 3, Diaconul, Încă ne rugăm pentru Arhiepiscopul
nostru, sau Episcopul (Cutare) Strana, Doamne miluieşte de
3 ori. Diaconul Încă ne rugăm pentru bine credinciosul, şi
iubitorul de Hristos Domnul nostru (Cutare) Strana, Doamne
miluieşte de 3 ori. Încă ne rugăm pentru ca să se păzească
sfântul lăcaşul acesta, (şi celelalte) Strana, Doamne miluieşte
de 3 ori: Încă ne rugăm ca să auză Domnul Dumnezeu glasul
rugăciunii noastre, Strana Doamne miluieşte de 3 ori. De aici
pomeneşte pre cine va vrea din cei vii, şi din cei morţi în
8
taină, şi după aceasta zice Preotul: auzi-ne pre noi
Dumnezeule Mântuitorul nostru, Strana, Amin, apoi zice:
pace tuturor, Diaconul, Capetele noastre Domnului să le
plecăm. Deci plecându-şi toţi capetele, Preotul se întoarce cu
faţa spre apus, Diaconul stând de-a dreapta lui, şi ţiind
Orarul cu trei degete în mâna dreaptă, şi zice cu glas,
Rugăciunea aceasta: Stăpâne mult milostive, Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru, şi după sfârşitul Rugăciunii
noi zicem, Amin, iar până se lucrează acestea,
Paraeclisiarhul, sau altcineva afară pune Tetrapodul cel mic
în mijlocul Bisericii, şi pre dânsul pune un Discos cu grâu, şi
cu cinci pâini, iar despre Strana cea mică pune un văscior cu
vin, precum şi despre Strana cea mare, un văscior cu
untdelemn, şi după aceasta începem a cânta Stihoavna
Stihirile Învierii, carele sunt după Alfa Vita, cu Stihirile
acestea adică Domnul s-au împărăţit, întâia, a doua. Pentru
că au întărit lumea, a treia, Casei tale se cuvine, Slavă, Şi
acum, Bogorodicina. Şi viind în Biserică merg înaintea lor
cu sfeşnice, şi le pune pre ele de amândouă părţile
Tetrapodului, carele s-au gătit în mijlocul Bisericii, pre
carele pune un Discos cu grâu, şi cu cinci pâini, însă despre
Strana cea mică pun un văscior cu vin, iar despre cea mare,
alt văscior cu untdelemn, şi după sfârşitul Stihoavnei, zice
cel mai mare, Acum slobozeşte pre robul tău Stăpâne, iar
Citeţul, Sfinte Dumnezeule, şi după Tatăl nostru, Vozglas,
Că a ta este Împărăţia. Şi apoi cântă cântăreţii Troparul Glas
întâi. Născătoare de Dumnezeu Fecioară 3, de este
Duminică, iar de este Praznicul al vreunui Sfânt mare, se
zice Troparul acestuia de 2 ori, şi Născătoare de Dumnezeu,
o dată,, iar de este Praznic Domnesc, sau al Precestii, se
cântă Troparul Praznicului 3. Deci cântând troparul cel mai
de pe urmă cu glas mare, şi rar, Diaconul mai nainte luînd
blagoslovenie dela Preot a tămîia cădeşte cruciş Tetrapodul,
pre carele stau cele cinci pîini, şi celelalte ce s-au zis mai
sus, pre cel mai mare la locul său, şi pre Preot, şi iarăşi
Tetrapodul numai pe dinainte, apoi se apropie Preotul,
Diaconul stând de-a dreapta lui, şi ţiind Orarul cu trei degete
în mâna dreaptă, şi Cădelniţa cu mâna stângă, şi după
sfârşitul Troparului, Diaconul arătând cu Orarul pre cele
9
cinci pâini zice: Domnului să ne rugăm, iar cel mai mare, sau
însuşi Preotul, ia o pâine în mână, şi zice rugăciunea aceasta
cu glas mare: Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru
Cel ce ai blagoslovit cele cinci pâini, însemnând cu dânsa pre
celelalte patru, şi când zice: Însuţi blagosloveşte Pâinile
acestea, Grâul, Vinul, şi Untul de lemn, ( Le arată pre
acestea cu dreapta sa.) Şi aşa după sfârşitul Molitvei, şi după
Amin, cântăm: Fie Numele Domnului bine cuvântat de
acum, şi până în veac de 3 ori, pe glas 4. Apoi Psalmul 33,
Bine voiu cuvânta pre Domnul în toată vremea, până la, Nu
se vor lipsi de tot binele, iar Preotul mergând, şi stând
înaintea Uşilor celor Împărăteşti caută spre apus, şi după
sfâşitul Psalmului zice, Blagoslovenia Domnului preste voi,
şi citeţul Amin, şi apoi face început ceteniei, şi Preotul:
Pentru rugăciunile sfinţilor Părinţilor noştri. Şi aşa
dezbrăcându-se amândoi de veşminte, ies, şi şed fieşte
carele la locul său. Iar după cetirea Faptelor sfinţilor
Apostoli, iese Paraeclisiarhul, şi toacă, trăgând toate
Clopotele. Apoi sculându-se cel mai mare, şi toţi fraţii zice:
Amin. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu 3, Doamne
buzele mele vei deschide 2 aşijderea şi cei 6 Psalmi, cu
blândeţe, şi cu glas lin, iar după trei Psalmi, Slavă, şi acum,
Aliluia 3, Doamne miluieşte-ne 3, Slavă, şi acum: Doamne
Dumnezeul mântuirii mele, apoi Preotul cu epitrahilul citeşte
molitvele Utreniei stând înaintea uşilor cu capul descoperit,
iar după sfârşitul celor şase Psalmi, şi după Slavă, şi acum,
zice ectenia cea mare, Cu pace Domnului să ne rugăm, şi
după Vozglas mergând stă la locul său, iar Canonarhul cel
orânduit, carele a spus Prochimenul cel de seară, făcând
metanie celui mai mare, strigă: Dumnezeu este Domnul, cu
stihirile lui, şi cântăm, Troparul glasului de 2 ori. Slava
sfântului zilei, şi acum, Bogorodicina, după glasul
Troparului sfântului, de are,iar de nu, Slavă, şi acum,
Bogorodicina a glasului de rând, şi îndată strana zice:
Doamne miluieşte 3, Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului
Duh, iar citeţul zice, şi acum, şi începe a citi Catisma a doua,
Mărturisi-mă-voi Ţie Doamne cu toată inima mea, iar după
sfârşitul Catismei, mergând Preotul înaintea sfintelor Uşi
zice Ectenia cea mică, şi Vozglas după obicei, şi cântăreţii
10
cântă Sedealna Învierii, şi după aceasta stihul, Scoală-te
Doamne Dumnezeul meu, şi cântă al doilea Tropar al
Sedelnei cei dintâi, apoi Slavă, şi acum, Bogorodicina, şi
facem citire la tâlcul Evangheliei, şi apoi Catisma a treia, şi
după Catismă, Sedealna a doua. Şi stihul, Mărturisi-mă-voi
ţie Doamne cu toată inima mea, şi cântă al doilea Tropar al
Sedelnei a doua, Slavă, şi acum, Bogorodicina şi cetenia, şi
cântăm Fericiţi cei fără prihană pe glas 5 la care cădeşte
Preotul. Deci Troparul, Soborul îngeresc, Ipacoi al glasului,
şi cetirea. Apoi Antifoanele glasului, la carele iese
aprinzătorul de candele, şi loveşte în clopot, iar Preotul, şi
Diaconul intrând în Altar, se îmbracă după obicei, şi zice
Diaconul: Să luăm aminte, Înţelepciune, iar Canonarhul,
spune Prochimenul glasului, iar după săvârşirea
Prochimenului, Diaconul zice: Domnului să ne rugăm:
Preotul, Că sfânt eşti Dumnezeul nostru: Strana, Amin. Şi
Canonarhul, Toată suflarea să laude pre Domnul. Stih,
Lăudaţi pre Dumnezeu întru sfinţii Lui, lăudaţi pre El întru
tăria puterii Lui, iar Diaconul zice: Şi pentru ca să ne
învrednicim noi a asculta sfânta Evanghelie: pre Domnul
Dumnezeu să rugăm: Strana, Doamne miluieşte-ne de 3 ori.
Diaconul: Cu înţelepciune dreaptă să ascultăm sfânta
Evanghelie: Preotul: Pace tuturor: Strana, şi Duhului tău.
După aceasta Preotul numeşte pre Evanghelistul, de la carele
este Evanghelia: Strana, Slavă ţie Doamne, slavă ţie:
Diaconul, Să luăm aminte. Şi citeşte Preotul Evanghelia
Învierii cea de rând, după citire, Strana iară: Slavă Ţie
Doamne, slavă Ţie. După aceasta zicem, Învierea lui Hristos,
şi Psalmul 50, iar zicându-se aceasta, iese Preotul prin
sfintele Uşi cu Evanghelia ţinând-o pre dânsa la pieptul său,
şi ducând de amândouă laturile lui două sfeşnice cu făclii
aprinse, şi având felonul slobozit în jos, stă în mijlocul
Bisericii, ţinând sfânta Evanghelie pre pieptul său, şi
sfeşnicile de amândouă părţile lui, şi merge întâi cel mai
mare, şi face două închinăciuni, apoi sărută Evanghelia, şi
iarăşi face o închinăciune, nu până la pământ ci mică,
plecând capul până când ajunge cu mâna la pământ, pentru
că Duminică, în praznicile cele domneşti, şi în toate cele 50
de zile până la Rusalii, închinăciuni cu genunchile la pământ
11
nu se fac, iar după ce se închină cel mai mare, şi sărută
Evanghelia, făcând chip de închinăciune, spre Strana cea
stângă, şi spre cea dreaptă, merge la locul său. Deci şi toţi
fraţii merg câte doi câte doi după rânduială, făcând şi ei
asemenea, mai nainte făcând două închinăciuni, sărută sfânta
Evanghelie, şi iarăşi o închinăciune, şi către cel mai mare
închinăciune, şi după ce sărută toţi, şi după Psalmul 50,
cântăm: Slavă: Pentru rugăciunile Apostolilor, Şi acum:
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, apoi
Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta, după aceasta
stihira Învierii, glas 6. Înviind Iisus din mormânt , precum a
zis mai înainte, iar după sărutarea sfintei Evanghelii,
însemnând Preotul pre fraţi cu sfânta Evanghelie, intră în
sfântul Altar, iar Diaconul stând la obişnuitul loc zice
Molitva, Mântuieşte Dumnezeule norodul Tău, iar noi,
Doamne miluieşte 12, Preotul, Vozglas, Cu mila, şi cu
îndurările, şi după Amin, începem Irmosul Canonului
Învierii, şi cântăm Canonul Învierii cu Irmosul, pe 4, şi al
Crucii Învierii pe 3, şi al Născătoarei de Dumnezeu pe 3, şi
la Minei pe 4, iar la Troparul cel dintâi zicem Pripeala, Slavă
sfintei Învierii Tale Doamne. Deci cântăm Pesnele Învierii,
precum scrie, şi după plinirea Pesnei 3, Diaconul zice
Ectenia cea mică, şi Vozglas din lăuntrul Altarului, Că tu eşti
Dumnezeul nostru, şi se dezbracă de veşmintele preoţeşti, şi
ieşind stă la locul său după obicei. Deci Condacul, şi
Sedealna sfântului la Minei, şi citire, iar după a şasea Pesnă,
Preotul zice Ectenia cea mică înaintea sfintelor Uşi, şi
Vozglas, Că Tu eşti Împăratul păcii, şi apoi Condacul
Învierii, şi Icosul, şi citim Prologul. În ştiinţă să fie şi
aceasta, totdeauna după sfârşitul Pesnei a opta, când va să se
înceapă Pesna a noua, toţi întocmai facem metanie zicând:
Să lăudăm, bine să cuvântăm. Deci cântăm Pesna a opta, în
loc de Catavasie, iar Preotul, şi Diaconul se îmbracă după
obicei, şi după Pesna a opta, cădind sfântul Prestol strigă
Diaconul: Pre Născătoarea de Dumnezeu, şi Maica Luminii
întru cântări să o mărim, şi noi cântăm în stihuri, Pesna a
noua, cântând cu glas mare: Măreşte suflete al meu pre
Domnul, şi Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii: făcând
şi închinăciuni mici, iar Preotul sau Diaconul, cădeşte sfântul
12
Altar, toată Biserica, şi pre fraţi, şi după Pesna a noua,
întorcându-se, şi dând cădelniţa zice Ectenia cea mică, şi
Preotul Vozglas, Că pre Tine Te laudă toate puterile cereşti.
Deci strigă Diaconul: Sfânt Domnul Dumnezeul nostru pe
glasul ce este, stih întâi. Că sfânt este Domnul, stih al doilea.
Preste tot norodul, Dumnezeul nostru. Şi Preotul stă la locul
cel obişnuit, după aceasta Svetelna Învierii. Apoi Slavă a
sfântului de are, Şi acum: Bogorodicina Învierii. La Hvalitie.
Toată suflarea, pe glasul zilei şi punem stihiri 8, şi cântăm
stihirile Învierii ale Octoihului 4, şi ale lui Anatolie 4, iar
după stihul ce se sfârşeşte, Toată suflarea să laude pre
Domnul, împreunându-se amândouă stranele cântă, şi
stihurile acestea, întâi Scoală-Te Doamne Dumnezeul meu
înalţă-se mâna Ta, nu uita pre săracii Tăi până în sfârşit. Al
doilea Mărturisi-mă-voi Ţie, Doamne, cu toată inima mea,
spune-voi toate minunile Tale, Slavă: Stihira Evangheliei cea
de rând, Şi acum: Bogorodicina glasului 2 Prea blagoslovită
eşti Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Slavoslovia cea
mare. Deci Troparul Învierii, glas 1, Astăzi mântuirea a toată
lumea s-a făcut, sau al lui Glas 8, Înviind din mormânt, iar
Preotul sau Diaconul zice Ectenia, Miluieşte-ne pre noi
Dumnezeule, şi Vozglas, Că milostiv, şi iubitor de oameni.
După aceasta, Să plinim rugăciunile noastre cele de
dimineaţă, Vozglas, Că Dumnezeul milelor, şi al îndurărilor,
Preotul, Pace tuturor, Strana, şi Duhului tău, Diaconul,
Capetele noastre Domnului să le plecăm. Preotul, Molitva în
taină. Deci Vozglas, Că Ţie se cade a ne milui, după aceasta,
Înţelepciune. Strana, Blagosloveşte, Preotul, Cel ce este bine
cuvântat Hristos Dumnezeul nostru, şi strana, Amin,
Întăreşte Dumnezeule, după aceasta Preotul, Prea Sfântă
Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pre noi, strana,
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii, şi celelalte după
obicei, otpustul, Mulţi ani, Ceasul întâi, şi otpustul cel
desăvârşit.
Cade-se a şti şi aceasta, că la Bdenia cântării de toată
noaptea, când se face Polieleu, şi cântă Psalmii, Lăudaţi
Numele Domnului, şi Mărturisiţi-vă Domnului, atunci se
pune analogul în mijlocul Bisericii, şi pe dânsul se pune
icoana Praznicului celui domnesc ce se prăznuieşte într-acea
13
zi, sau al Născătoarei de Dumnezeu, sau al sfântului, sau al
sfintei, şi se îmbracă cel mai mare, şi toţi preoţii în feloane
după obicei, care ieşind din Altar prin Uşile cele mari, stau
câte doi împrejurul analogului, şi se împart lumini întâi celui
mai mare, apoi preoţilor, şi norodului ce stă în sfânta
Biserică, iar după împărţirea făcliilor, cel mai mare ia
cădelniţa, Diaconul mergând înainte cu făclie aprinsă, şi
cădind întâi împrejur Icoana cea de pre analog, merge în
Altar, şi acolo cădeşte sfântul Prestol, tot Altarul, Biserica,
toate sfintele icoane, pre Preoţii cei ce stau împrejur, şi pre
cântăreţii cei din strana cea mare, şi pre cei din cea mică,
după aceasta cădeşte şi pre tot norodul, şi iarăşi pre sfintele
Uşi, numai pre cele două icoane a lui Hristos, şi a
Născătoarei de Dumnezeu, şi Analogul, şi într-acea vreme se
cântă şi Psalmii cei aleşi ai lui David în stihuri, cu Mărimu-
Te pre Tine dătătorule de viaţă Hristoase, iar după cântarea
aceea, se zice de Diacon Ectenia cea mică, şi se cântă
sedelnele, apoi aşa intrând toţi Preoţii în sfântul Altar, se
dezbracă de veşmintele lor, rămâind îmbrăcat numai Preotul
cel de rând pentru citirea Evangheliei.
ÎNVAŢATURĂ PE SCURT
Părţile sfintei Pâini care sunt de-a dreapta, şi care de-
a stânga, întru care am obişnuit să punem sfântul Pahar, şi
părticica a Născătoarei de Dumnezeu, şi celelalte nouă
părticele ale sfinţilor, şi pentru care pricină punem nouă, şi
nu mai multe, sau mai puţine.
Părţile de-a dreapta a sfintei Pâini se numesc întru

care nu se pune sfântul Potir şi fiind la punerea înainte
Preotul jertfind pre pâine, face răstignirea Domnului nostru
Iisus Hristos, carele pentru nemărginita Lui îndelungă
răbdare, şi pogorâre, nu înainte, ci îndărăt, a prea sfântului
Trup avea pre Cruce, care Preotul face cu sfânta Copie
zicând, Răstignindu-te Tu Hristoase, şi aceasta este crucea
lui Hristos carele se înţelege cu adevărat, iar cealaltă care se
vede în faţa prescurei, nu este spre arătarea Răstignirii
Domnului, ci numai spre cinstea şi hotărârea la această Pâine
14
care va să se sfinţească. Pentru aceasta şi de către făcătorul
de pâini se însemnează cu semnul a pecetei de lemn pe pâine
până a nu se coace, care nicidecum nu ajută spre săvârşirea
Tainei. Deci părţile de sus ale Pâinii, carele are pe cruce, şi
se pune de făcătorul de pâine, sunt cele de deasupra a prea
sfântului Trup al lui Hristos, iar cealaltă care are pre Cruce,
care s-a făcut de Preot prin Copie sunt cele dedesubt.
Acestea dar fiind orânduite aşa, este arătat, că în părţile care
nu se pune sfântul Pahar sunt cele de-a dreapta a sfintei
Pâini, iar celălalt întru care stă sfântul Pahar sunt cele de-a
stânga. Şi la partea cea de-a dreapta punem părticica a
Născătoarei de Dumnezeu, întru care şi facem împungerea,
precum zice Proorocul „Împărăteasa a stătut de-a dreapta
Ta” iar de cealaltă parte către sfântul Pahar punem celelalte
părticele ale sfinţilor, care nu sunt mai multe, nici mai
puţine, ci punem nouă după asemănarea cetelor cereşti,
precum acolo după marele întru cuvântări de Dumnezeu
Dionisie Areopagitul, a împărţit toată oastea cerească în nouă
cete, aşa şi aici precum se cuvine lui Dumnezeu că însuşi
Iisus este săvârşitor într-amândouă. Şi la trei cete ca să aibă
toată asemănarea cu bună orânduială, precum acest Dionisie
iarăşi la capul al şaselea, al şaptelea şi al optălea, pentru
Ierarhia cea cerească, desparte toată Ierarhia în trei triadipeşti
împodobiri. Această orânduială care am însemnat aici
obişnuiesc să se facă şi la toate sfintele monastiri ale
sfântului Munte, carele păzesc neschimbat orânduielile
carele au primit de la Sfinţii Părinţi din vechime, precum
încredinţează aceia ce au trăit pre acolo.
15
ORÂNDUIALA
VECERNIEI
Preotul intrând în Sfânta Biserică, şi punând
epitrahilul în grumaz, stă înaintea uşilor
celor împărăteşti, şi zice:
Blagoslovit este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum

şi pururea şi în vecii vecilor.
Iară citeţul cel orânduit zice: Amin.
Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Împărate ceresc, Sfinte Dumnezeule, Prea Sfântă
Treime, Tatăl nostru. Preotul, Vozglaşenia: Că a Ta este
Împărăţia şi Puterea, şi Slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a
Sfântului Duh, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Citeţul:
Amin. Doamne miluieşte de 12 ori. Slavă, Şi acum, Veniţi să
ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu, şi psalmii
Ceasului al nouălea, până în sfârşit cu toată orânduiala lui. Şi
dacă nu se face otpust, preotul începe aşa:
Blagoslovit este Dumnezeul nostru. Citeţul zice:
Veniţi să ne închinăm, şi Psalmul 103:
Binecuvintează suflete al meu pre Domnul.
Şi apoi stă acesta înaintea sfintelor uşi cu capul
descoperit, şi citeşte molitvele Vecerniei.
MOLITVA ÎNTÂI
Doamne, Îndurate şi Milostive, îndelung răbdătorule
şi mult Milostive, ascultă rugăciunea noastră, şi ia aminte
glasul cererii noastre, fă cu noi semn spre bine, povăţuieşte-
ne pre noi în calea Ta, ca să umblăm întru adevărul Tău,
veseleşte inimile noastre, ca să ne temem de numele Tău cel
sfânt, pentru că mare eşti Tu, şi faci lucruri minunate, Tu eşti
Dumnezeu Însuţi, şi nu este asemenea Ţie între dumnezei
Doamne, Puternic întru milă, şi bun întru tărie, a ajuta, şi a
mângâia, şi a mântui pre toţi cei ce nădăjduiesc întru numele
Tău cel sfânt. Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi
închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum, şi
16
pururea, şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A DOUA
Doamne, nu cu mânia Ta să ne mustri pre noi, nici cu
iuţimea Ta să ne cerţi pre noi, ci fă cu noi dupre blândeţele
Tale, Doctore şi tămăduitorule al sufletelor noastre,
povăţuieşte-ne pre noi la limanul voii Tale, luminează ochii
inimilor noastre spre cunoştinţa adevărului Tău, şi dăruieşte-
ne nouă cealaltă vreme a zilei de acum, cu pace şi fără de
păcat, şi toată vremea vieţii noastre, pentru rugăciunile Prea
Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor, că a
Ta este stăpânirea, şi a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a
Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A TREIA
Doamne, Dumnezeul nostru, adu-Ţi aminte de noi
păcătoşii şi netrebnicii robii Tăi, când chemăm noi numele
Tău cel sfânt, şi să nu ne ruşinezi de la aşteptarea milei Tale,
ci ne dăruieşte nouă Doamne, toate cererile cele către
mântuire, şi ne învredniceşte pre noi să Te iubim, să ne
temem de Tine din toată inima noastră, şi să facem întru
toate voia Ta. Că Bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A PATRA
Cel ce cu cântări fără de tăcere şi cu slavoslovii fără
de încetare de către sfintele puteri eşti lăudat, umple gura
noastră de lauda Ta, ca să dăm mărire numelui Tău celui
sfânt, şi ne dă nouă parte şi moştenire cu toţi cei ce se tem de
Tine întru adevăr, şi păzesc poruncile Tale, pentru
rugăciunile Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi ale
tuturor sfinţilor Tăi, că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi
închinăciunea, Tatălui şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
MOLITVA A CINCEA
Doamne, Doamne, Cela ce cu palma Ta cea
17
preacurată cuprinzi toate, carele îndelung rabzi pentru noi
toţi, şi-Ţi pare rău de răutăţile noastre, adu-Ţi aminte de
îndurările Tale, şi de milele Tale, cercetează-ne pre noi întru
bunătatea Ta, şi ne dă nouă cu darul Tău, ca şi în cealaltă
vreme a zilei de acum, să scăpăm de meşteşugirile
vicleanului cele de multe feluri, şi fără de bântuială păzeşte
viaţa noastră, întru darul Duhului Tău celui întru tot Sfânt, cu
mila şi cu iubirea de oameni a Unuia Născut Fiului Tău, cu
Carele împreună bine eşti cuvântat, cu Prea Sfântul şi Bunul
şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor, Amin.
MOLITVA A ŞASEA
Dumnezeule, Cel ce eşti mare, şi minunat, Carele cu
bunătatea Ta cea nespusă şi cu purtarea de grijă cea bogată
chiverniseşti toate, Cel ce ne-ai dăruit nouă bunătăţile cele
lumeşti, şi ne-ai încredinţat nouă Împărăţia cea făgăduită,
prin bunătăţile cele făgăduite cale făcându-ne nouă, dă-ne ca,
precum ne-ai învrednicit în partea zilei ce a trecut a ne abate
de la tot răul, aşa ne dăruieşte nouă şi pre cea rămasă a o
săvârşi fără de prihană înaintea sfintei slavei Tale, ca să Te
lăudăm pre Tine Dumnezeul nostru, Cel ce eşti Unul Bun, şi
Iubitor de oameni, că Tu eşti Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A ŞAPTEA
Dumnezeul Cel mare şi prea înalt, Unule, Carele ai
nemurire, Cel ce locuieşti întru lumina cea neapropiată,
Carele ai făcut toată făptura întru înţelepciune, Cela ce ai
despărţit între lumină şi între întuneric, şi ai pus soarele spre
stăpânirea zilei, şi luna şi stelele spre stăpânirea nopţii,
Carele ne-ai învrednicit pre noi păcătoşii, şi în ceasul de
acum a întâmpina faţa Ta întru mărtursire, şi a-Ţi aduce
laudă de seară, Însuţi Iubitorule de oameni, îndreptează
rugăciunea noastră ca tămâia înaintea Ta, şi o primeşte pre
aceasta ca pre o mireasmă cu bun miros, dă-ne nouă seara de
acum, şi noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne pre noi cu
arma luminii, izbăveşte-ne de frica nopţii şi de tot lucrul ce
18
umblă întru întuneric, dăruieşte-ne nouă somnul carele l-ai
dat spre odihna neputinţei noastre, slobod de toată nălucirea
diavolească. Aşa Stăpâne, Dătătorule al bunătăţilor, ca şi
întru aşternuturile noastre umilindu-ne, să pomenim noaptea
numele Tău, şi cu gândirea poruncilor Tale fiind luminaţi, să
ne sculăm întru bucurie sufletească spre lauda bunătăţii Tale,
rugăciuni şi cereri milostivirii Tale aducând, pentru păcatele
noastre, şi ale tot norodului Tău, pre carele cu rugăciunile
Prea Sfintei Năsăcătoarei de Dumnezeu întru milă îl
cercetează. Că Bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
Iară după ce se săvârşeşte orânduitul Psalm, zice

Preotul Ectenia, sau de este Diacon, ieşind acesta pre uşa
despre amiază noapte, şi stând la locul cel orânduit, zice:
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Strana: Doamne miluieşte.
Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor
noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, şi pentru bunăstarea
sfintelor lui Dumnezeu Biserici, şi pentru unirea tuturor,
Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântă Biserica aceasta, şi pentru cei ce cu
credinţă, cu bună smerenie, şi cu frica lui Dumnezeu intră
într-însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Arhiepiscopul nostru, sau Episcopul (Cutare)
şi pentru cinstita Preoţie şi întru Hristos Diaconie, şi pentru
tot clerul şi norodul, Domnului să ne rugăm.
Pentru binecredinciosul, şi iubitorul de Hristos
domnul nostru (Cutare) şi pentru toată curtea şi ostaşii lui,
Pentru ca să-i ajute şi să-i supuie sub picioarele lui
pre tot vrăjmaşul şi împotrivnicul, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt lăcaşul acesta, şi pentru toate cetăţile şi
satele, şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc întrînsele,
Pentru bună liniştea văzduhului, şi pentru înmulţirea
roadelor pământului, şi pentru vremi cu pace, Domnului să
19
ne rugăm.
Pentru cei ce umblă pre ape, şi călătoresc, şi pentru
cei bolnavi, şi pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne izbăvim noi de tot necazul, mânia şi
nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pre noi
Dumnezeule cu Darul tău.
Pre Prea Sfânta, Curata, prea blagoslovita Slăvita,
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea
Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine şi
unul pre altul, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm.
Strana: Ţie Doamne. Vozglaşenia:
Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
Strana: Amin. Apoi catisma: Fericit bărbatul.
Şi după catismă, ieşind diaconul pre uşa cea despre
amiază noapte, zice Ectenia cea mică:
Iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pre noi,
Dumnezeule cu Darul tău.
Pre Prea Sfânta, Curata, prea blagoslovita, Slăvita,
Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine şi
o dăm.
Strana: Ţie Doamne. Preotul Vozglaşenia:
Că a Ta este Stăpânirea, şi a Ta este Împărăţia, şi
Puterea şi Slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Strana: Amin. Apoi, Doamne strigat-am.
După aceea stihirile, Slavă, Şi acum: Molitva
Vohodului.
Seara, şi dimineaţa, şi amiază zi, lăudăm,
binecuvântăm, mulţumim, şi ne rugăn Ţie Stăpâne al tuturor,
îndreptează rugăciunea noastră ca tămâia înaintea Ta, şi nu
pleca inimile noastre spre cuvinte sau cugete viclene, ci ne
20
izbăveşte pre noi de toţi cei ce vânează sufletele noastre, că
spre Tine sunt Doamne, Doamne, ochii noştri, şi întru Tine
am nădăjduit, să nu ne ruşinezi pre noi Dumnezeul nostru.
Vozglaşenia:
Că Ţie Ţi se cade toată Slava, Cinstea şi
închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
Apoi blagosloveşte vohodul. Şi zice Diaconul:
Înţelepciune dreaptă. Iar cel mai mare zice: Lumină
lină a sfintei Slave, a Tatălui ceresc.
Iară după Vohod, Citeţul cel orânduit, făcând
obişnuita închinăciune, zice Prochimenul zilei:
Duminică seara, glas 8:
Iată acum binecuvântaţi pre Domnul toate slugile
Domnului.
Stih: Care staţi în casa Domnului, în curţile casei
Dumnezeului nostru.
Luni seara, glas 4
Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul.
Stih:Când am strigat, auzitu-m-ai Dumnezeul
dreptăţii mele.
Marţi seara, glas 1
Mila Ta Doamne mă va urma întru toate zilele vieţii
mele.
Stih: Domnul mă va paşte, şi nimic nu-mi va lipsi, în
locul păşunii, acolo m-a sălăşluit.
Miercuri seara, Glas 5.
Dumnezeule întru numele Tău mântuieşte-mă, şi
întru puterea Ta mă judecă. Stih
Dumnezeule ascultă rugăciunea mea, auzi graiurile
gurii mele.
Joi seara, Glas, 6.
Ajutorul meu de la Domnul Cel ce a făcut cerul şi
pământul.
Stih.
Ridicat-am ochii mei la munţi de unde va veni
ajutorul meu.
Vineri seara, Glas 7.
Dumnezeule sprijinitorul meu eşti Tu, şi mila Ta mă
21
va întâmpina. Stih.
Scoate-mă de la vrăjmaşii mei Dumnezeule, şi de cei
ce se scoală asupra mea mântuieşte-mă.
Iar de este Sâmbătă seara, se zice:
Domnul a împărăţit, întru podoabă s-a îmbrăcat Stih,
Îmbrăcatu-s-a Domnul întru putere, şi S-a încins.
Stih.
Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti.
Stih: Casei Tale se cuvine sfinţenie Doamne întru
lungime de zile.
Iar Preotul întorcându-se spre apus, şi ţinând
mîinile strânse la piept, stă aşteptând plinirea
Prochimenului. Deci se închină, şi merge la locul său,
iar după Prochimen acesta stând înaintea sfântului
Prestol zice ectenia, iar de este Diacon, ieşind acela pre
uşa cea despre amiază noapte, zice:
Să zicem toţi din tot sufletul, şi din tot cugetul nostru
să zicem.
Strana, Doamne miluieşte. De 3 ori.
Doamne atot stăpânitorule Dumnezeul Părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne, şi ne miluieşte.
Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule după mare mila Ta,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne, şi ne miluieşte.
Strana, Doamne miluieşte, de 3 ori.

Încă ne rugăm, pentru Arhiepiscopul nostru, sau
Episcopul ( Cutare) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru
Hristos.
Încă ne rugăm pentru binecredinciosul şi iubitorul de
Hristos Domnul nostru (Cutare) pentru stăpânirea, biruinţa,
petrecerea, pacea, sănătatea, mântuirea, şi iertarea păcatelor
lui, şi pentru ca Domnul Dumnezeul nostru mai ales să-i dea
spor, şi să-i ajute lui întru tot, şi să supună sub picioarele lui
pre tot vrăjmaşul şi pizmaşul.
Încă ne rugăm pentru fericiţii, şi pururea pomeniţii
Ctitorii sfântului Lăcaşului acestuia.
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea, şi iertarea păcatelor robilor lui
22
Dumnezeu fraţilor sfântului Lăcaşului acestuia.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, şi fac bine
în sfânta, şi întru tot cinstita Biserica aceasta, şi pentru cei ce
se ostenesc, şi cântă, şi pentru norodul ce stă înainte, şi
aşteaptă dela Tine mare şi multă milă.
Încă ne rugăm pentru toţi fraţii noştri, şi pentru toţi
Pravoslavnicii creştini. Preotul Vozglaşenia.
Că milostiv şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi
Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
Deci, Învredniceşte-ne Doamne: Diaconul.
Să plinim rugăciunile noastre cele de seară
Domnului.
Strana, Doamne miluieşte.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte pre noi
Dumnezeule cu darul Tău.
Seara toată desăvârşit , sfântă, cu pace, şi fără de
păcate, la Domnul să cerem. Strana, Dă Doamne.
Înger de pace, credincios, îndreptător, şi păzitor
sufletelor, şi trupurilor noastre, la Domnul să cerem.
Milă, şi iertare de păcate, şi de greşalele noastre, la
Domnul să cerem.
Cele bune, şi de folos sufletelor noastre , şi de
împăcarea lumii, la Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru
pocăinţă a o săvârşi, la Domnul să cerem.
Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă,
neruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşatul Judeţ al lui
Hristos, să cerem.
Pre preasfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slăvita,
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea
Fecioară Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine, şi
o dăm. Strana, Ţie Doamne.
Iar Preotul, Vozglaşenia.
Că Bun, şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie
Slavă înălţăm Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor,
23
Strana, Amin. Preotul, Pace tuturor.
Strana, Şi Duhului tău. Diaconul,
Capetele noastre Domnului să le plecăm.
Strana, Ţie Doamne.
Iar Preotul citeşte în taină Rugăciunea aceasta a
plecării capului.
Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce ai plecat
Cerurile, şi Te-ai pogorât spre mântuirea neamului omenesc,
caută spre robii Tăi, şi spre moştenirea Ta, că Ţie
Judecătorului celui înfricoşat, şi Iubitor de oameni, robii Tăi
şi-au plecat capetele, şi şi-au smerit grumajii lor, nu de la
oameni nădăjduindu-se a avea ajutor, ci aşteptând mila Ta, şi
cerşind mântuirea Ta, pre care păzeşte-i în toată vremea, şi
întru această seară de acum, şi în noaptea ce vine, de tot
vrăjmaşul, de toată lucrarea diavolului cea protivnică, de
cugete deşarte, şi de rele aduceri aminte. Vozglaşenia.
Fie stăpânirea Împărăţiei Tale bine cuvântată, şi prea
Proslăvită, a Tatălui şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum şi
Strana, Amin.
Deci ieşind în Pridvor cântăm Stihira Hramului, sau a
Praznicului săvârşind Litia. Iar Preotul, şi Diaconul cu
cădelniţa ies împreună pre uşa cea despre miază noapte, şi
merg înaintea lor cu două sfeşnice fiind sfintele uşi închise.
Slava: sfântului, Si acum
Bogorodicina.
Şi după aceasta, Diaconul, sau de nu este Diacon,
zice Preotul, Molitva aceasta.
Mântuieşte Dumnezeule norodul Tău, şi
blagosloveşte moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă şi
cu îndurări, înalţă cornul Hristianilor pravoslavnici, şi trimite
preste noi milele Tale cele bogate, pentru rugăciunile prea
Curatei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu, şi
pururea Fecioarei Maria, cu puterea cinstitei, şi de viaţă
făcătoarei Cruci, cu folosirile cinstitelor Puterilor cereşti
celor fără de trupuri, a cinstitului slăvitului Prooroc, înainte
Mergătorului, şi Botezătorului Ioan, ale sfinţilor slăviţilor, şi
întru tot lăudaţilor Apostoli, ale celor dintru sfinţi Părinţilor
noştri, şi marilor Dascăli ai lumii, şi Ierarhi Vasilie cel mare,
24
Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul, şi a lui Ioan Gură de
aur, ale celui dintru sfinţi Părintelui nostru Nicolae,
Arhiepiscopul Mirelor dela Lichia Făcătorul de minuni, ale
sfinţilor slăviţilor, şi bunilor biruitori Mucenici, ale prea
Cuvioşilor, şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţilor noştri, ale
sfinţilor, şi drepţilor ai lui Dumnezeu părinţi Ioachim, şi
Anei. Şi a sfântului, al căruia este Hramul, Şi ale tuturor
Sfinţilor, rugămu-Te, mult Milostive Doamne, auzi-ne pre
noi păcătoşii, care ne rugăm Ţie, şi ne miluieşte pre noi.
Strana, Doamne miluieşte, de 7 ori. Diaconul.
Încă ne rugăm pentru Arhiepiscopul nostru, sau
Episcopul (Cutare) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos,
şi pentru tot sufletul creştinesc, cel necăjit, şi dosădit, căruia
îi trebuieşte mila, şi ajutorul lui Dumnezeu, pentru
acoperirea sfintei Casei aceştia, şi a celor ce vieţuiesc într-
însa, şi pentru pacea, şi întemeierea a toată lumea, pentru
bună starea sfintelor lui Dumnezeu Biserici, pentru
mântuirea, şi ajutorul celor ce cu nevoinţă şi cu frica lui
Dumnezeu se ostenesc şi slujesc părinţilor şi fraţilor noştri.
Pentru cei trimişi, şi pentru cei ce sunt în călătorii, pentru
tămăduirea celor ce zac în boale, pentru adormirea, uşurarea,
fericita pomenire şi iertarea păcatelor a tuturor celor ce
mainainte s-au mutat întru credinţă, părinţilor şi fraţilor
noştri, care zac aici şi pretutindenea Pravoslavnicilor, pentru
izbăvirea celor robiţi, şi pentru fraţii noştri care sunt în
slujbe, şi pentru toţi cei ce slujesc şi au slujit în sfântul
Lăcaşul acesta, să zicem.
Încă ne rugăm pentru binecredinciosul, şi iubitorul de
Hristos Domnul nostru, (Cutare) pentru stăpânirea, biruinţa,
petrecerea, pacea, sănătatea, şi mântuirea lui, şi pentru ca
Domnul Dumnezeul nostru mai ales să-i dea spor, şi să-i
ajute lui întru tot, şi să supună sub picioarele lui pre tot
vrăjmaşul şi pizmaşul.
Încă ne rugăm pentru ca să se păzească sfânt Lăcaşul
acesta şi toate cetăţile, şi satele, de ciumă, de foamete, de
cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea asupra a altor
neamuri, şi de războiul cel dintre noi, pentru ca Milostiv,
25
Blând şi lesne iertător să fie Bunul, şi Iubitorul de oameni
Dumnezeul nostru, şi să întoarcă toată mânia, care se
porneşte asupra noastră, şi să ne izbăvească pre noi de
îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, şi să ne
miluiască pre noi.
Doamne miluieşte, de 3 ori.
Încă ne rugăm, şi pentru ca să audă Domnul
Dumnezeu, glasul rugăciunii noastre al păcătoşilor şi să ne
miluiască pre noi, Doamne miluieşte, de 40 de ori.
Deci, pomeneşte în taină pre cine va vrea, vii, şi
morţi.
După aceea.
Auzi-ne pre noi Dumnezeule Mântuitorul nostru
Nădejdea tuturor marginilor pământului, şi a celor ce sunt
pre mare departe, şi Milostive Stăpâne, milostiv fii pentru
păcatele noastre, şi ne miluieşte pre noi. Că milostiv, şi
Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie Slavă înălţăm,
Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor,
Strana, Amin. Preotul, Pace tuturor, Diaconul.
Şi toţi plecând capetele, şi în pământ căutând, se
roagă Preotul cu glas mare,
Stăpâne mult Milostive, Doamne Iisuse Hristoase
Dumnezeul nostru! Pentru rugăciunile prea Curatei Stăpânei
noastre Născătoarei de Dumnezeu, şi pururea Fecioarei
Maria, cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, cu
folosirile cinstitelor Puterilor cereşti celor fără de trupuri, a
cinstitului slăvitului Prooroc, Înainte Mergătorului Ioan, ale
sfinţilor slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale sfinţilor
slăviţilor, şi bunilor biruitori Mucenici, ale prea Cuvioşilor şi
purtătorilor de Dumnezeu Părinţilor noştri, ale celor dintru
sfinţi Părinţilor noştri, şi ai lumii marilor Dascăli şi Ierarhi,
Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul, şi
Ioan Gură de Aur, a celui dintru sfinţi Părintelui nostru
Nicolae Arhiepiscopul Mirelor dela Lichia făcătorului de
minuni, ale sfinţilor slăviţilor marilor mucenici Gheorghie
purtătorul de biruinţă, şi Dimitrie izvorâtorul de mir, ale prea
Cuvioşilor, şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţilor noştri
26
Grigorie Decapolitul, şi Nicodim cel sfinţit, şi a sfântului
(Cutare) a căruia şi pomenirea săvârşim, ale sfinţilor, şi
Drepţilor Dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Anei, şi ale
tuturor Sfinţilor Tăi, bine primită fă rugăciunea noastră,
dăruieşte nouă iertare păcatelor noastre, acoperă-ne pre noi
cu acoperământul aripilor Tale, goneşte dela noi pre tot
vrăjmaşul şi pizmaşul, împacă viaţa noastră noastră Doamne,
miluieşte pre noi şi lumea Ta, şi mântuieşte sufletele noastre,
ca un Bun şi Iubitor de oameni.
După aceea începem stihirile stihoavnei, şi cântându-
le intrăm în Biserică.
Slavă: Şi acum: Bogorodicina. Deci Acum
slobozeşte: Sfinte Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: După
Tatăl nostru:
Preotul Vozglaşenia.
Că a Ta este Împărăţia, şi puterea, şi Slava a Tatălui,
şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor, Amin.
Şi noi cântăm Troparul:
Născătoare de Dumnezeu Fecioară: Zicându-l de 3
ori. Iar Eclisiarhul pune mainainte pre Tetrapod cinci pâini
din care mâncăm la masă, şi grâu, împreună şi un vas
cu vin, şi altul cu unt de lemn, iar Diaconul cădeşte împrejur
Tetrapodul, şi numai pre cel mai mare, şi pre Preot, însă
Preotul luând o pâine, însemnează cu dânsa Cruce preste
celelalte patru şi zice Molitva aceasta cu mare glas.
Iar când zice: Însuţi blagosloveşte, atunci cu mâna
cea dreaptă arată spre cele puse înainte, adică spre Pâini, spre
Grâu, spre Vin, şi spre Untul de lemn.
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, Carele
ai Blagoslovit cele cinci Pâini, şi ai săturat cinci mii de
oameni, Însuţi Blagosloveşte şi Pâinile acestea, Grâul, Vinul,
şi Untul de lemn, şi le înmulţeşte pre acestea întru sfântul
Lăcaşul acesta, şi întru toată lumea Ta, şi pre credincioşii
care gustă dintrânsele îi sfinţeşte, că Tu eşti cel ce
Blagosloveşti, şi sfinţeşti toate Hristoase Dumnezeul nostru,
şi Ţie Slavă înălţăm, împreună cu Părintele Tău cel fără de
început, şi cu prea sfântul, şi Bunul, şi de viaţă făcătorul Tău
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
27
Şi după Amin, îndată
Fie Numele Domnului binecuvântat de acum, şi până
în veac. De trei ori, Şi zice: Bine voi cuvânta pre Domnul în
toată vremea, până la Nu se vor lipsi de tot binele.
Iar Preotul venind înaintea sfintelor Uşi stă căutând
spre apus, când, şi după sfârşitul Psalmului zice către norod:
Blagoslovenia Domnului preste voi, cu Darul Lui, şi
cu iubirea de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
Şi de va fi Bdenie îndată cel mai mare zice cei şase
psalmi. Cade-se a şti că Pâinea aceea ce s-a blagoslovit este
izbăvitoare de toate răutăţile, de o va lua cineva pre ea cu
credinţă.
ÎNVĂŢĂTURĂ
Şi aceasta să-ţi fie în ştiinţă, o Preote! Că se cade să
fereşti, şi să păzeşti Untul de Lemn acesta ce s-a Blagoslovit,
şi să nu cumva să-l Blagosloveşti şi a doua oară, precum şi
Vinul, şi Grâul, şi pâinile, când vei mai face Bdenie, ci
măcar cât de puţin altul neblagoslovit vei pune atunci, iar pre
Untul de Lemn acesta Blagoslovitul, de va fi candelă la
Iconostas, punându-l într-aceea miruieşte cu el pre norod,
încă poţi să-l şi mănânci cu bucate, iar Vinul îl vei bea cu
bună smerenie ca pre un Bagoslovit, iar Pâinile tăindu-le le
vei împărţi norodului ca o Anaforă, sau în casă mainainte de
alte bucate cu cinste le vei mânca precum şi Grâul, sau îl vei
semăna, sau cu altul amestecându-l cu mulţămită îl vei
cheltui, neîndrăznind cumva a face Litughie nici cu Pâinile,
nici cu Vinul, că aşa poruncesc sfintele Canoane la
învăţătura cea pentru lucrarea sfintelor Taine.
Iar într-alte zile, când nu este vreun Praznic, sau
vreun sfânt mare, se face Vecernia aşa.
După Ectenia cea mare, Catisma rândului, şi după
Catismă, Ectenia cea mică, la Doamne strigat-am: Stihirile,
Lumină lină: şi Prochimenul zilei, sau Aliluia. Deci
Învredniceşte-ne Doamne în seara aceasta: şi Ectenia, Să
plinim rugăciunile noastre cele de seară, la Stihoavnă
Stihirile, şi Acum slobozeşte: Sfinte Dumnezeule: Şi
Troparele după rânduiala Ustavului, şi după aceea Ectenia,
Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule: Iar după Vozglas Preotul
28
zice, Înţelepciune, iar Strana Blagosloveşte, Preotul, Cel ce
este binecuvântat, Strana, Întăreşte Dumnezeule pre bine
credinciosul Domnul nostru, şi sfânta pravoslavnica Credinţă
a pravoslavnicilor Creştini în vecii vecilor. Preotul, Prea
sfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pre noi,
Strana, Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii: Preotul,
Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră slavă Ţie.
Strana, Slavă: Şi acum:
Apoi iarăşi Preotul întorcându-se din sfintele Uşi spre
Apus către norod zice Otpustul, şi pomeneşte pre Sfântul, al
căruia se cântă slujba.
Şi aşa Strana cântă, Mulţi ani.
Polunoşniţa se săvârşeşte precum este întocmită la
Ceaslov, iar după citirea Molitvei, zice Preotul Otpustul, şi
face obişnuita iertare, Apoi zice:
Să ne rugăm pentru binecredinciosul, şi iubitorul de
Hristos Domnul nostru (Cutare)
Iar noi ades zicem: Doamne miluieşte.
Pentru bun sporul, şi întărirea pravoslavnicilor
ostaşilor lui.
Pentru Arhiepiscopul nostru, sau Episcopul, (Cutare)
şi pentru toţi cei întru Hristos fraţii noştri.
Pentru cei ce ne urăsc, şi pentru cei ce ne iubesc pre
noi.
Pentru cei ce ne miluiesc, şi slujesc nouă.
Pentru cei ce ne-au poruncit nouă nevrednicilor să ne
rugăm pentru dânşii.
Pentru izbăvirea celor robiţi.
Pentru cei ce s-au dus în laturi părinţii şi fraţii noştri.
Pentru cei ce umblă cu corăbiile pre mare.
Pentru cei ce zac întru neputinţe.
Să ne rugăm şi pentru îndestularea rodurilor
pământului.
Şi pentru tot sufletul Pravoslavnicilor creştini.
Să fericim pre Blagocestivii Împăraţi.
Pre Pravoslavnicii Arhierei, pre Ctitorii sfântului
Lăcaşului acestuia.
Pre părinţii noştri şi învăţătorii, şi pre toţi cei
mainainte răposaţi părinţii şi fraţii noştri, care zac aici şi
29
pretutindeni pravoslavnicii.
Să zicem şi pentru aceştia, Doamne miluieşte-i.
Pentru rugăciunile sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne
Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pre noi,
Amin. du
Cade-se a şti, că în sfântul Munte al Atonului, după
Pomeneşte Doamne, zic Troparele Miluieşte-ne pre noi
Doamne: Slavă: Doamne miluieşte-ne pre noi: Şi acum: Uşa
milostivirii: Încă ne rugăm pentru ca să se păzească sfântul
Lăcaşul acesta, şi altele, Doamne miluieşte, de 40 de ori.
Vozglaşenia, Auzi-ne pre noi Dumnezeule, List,...
Cu această orânduială se săvârşeşte şi Pavecerniţa.
ORÂNDUIALA
UTRENIEI
În Postul cel Mare, fiind, după ce zice Preotul,
Blagoslovit este Dumnezeul nostru: începem, Sfinte
Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: Tatăl nostru: şi, Că a Ta
este Împărăţia: Doamne miluieşte de 12 ori. Veniţi să ne
închinăm: de 3 ori, şi Psalmii, Auză-te Domnul în ziua
necazului: şi Doamne întru puterea ta se va veseli Împăratul:
Iar nefiind Post mare, după, Blagoslovit este Dumnezeul
nostru, Veniţi să ne închinăm, de 3 ori. Iarăşi acei doi
Psalmi, Slavă: Şi acum: Sfinte Dumnezeule: şi după Tatăl
nostru: Că a Ta este Împărăţia: Deci Troparele, Mântuieşte
Doamne norodul tău: Slavă: Cel ce te-ai înălţat pre Cruce: Şi
acum: Folositoare înfricoşată: Apoi zice Preotul: Miluieşte-
ne pre noi Dumnezeule după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie,
auzi-ne, şi ne miluieşte,
Încă ne rugăm pentru Arhiepiscopul nostru (Cutare)
pentru sănătatea, şi mântuirea lui.
Încă ne rugăm pentru binecredinciosul, şi iubitorul de
Hristos Domnul nostru (Cutare) pentru sănătatea, şi
mântuirea lui.
Încă ne rugăm pentru toţi fraţii noştri, şi pentru toţi
Pravoslavnicii creştini. Vozglaşenia.
Că milostiv, şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi
Ţie Slavă înălţăm Tatălui, şi Fiului, şi sfântului Duh, acum şi
30
Strana, Amin. Şi îndată zicem.
Întru Numele Domnului blagosloveşte Părinte.
Iar Preotul Vozglaşenia.
Slavă Sfintei, şi Celei deofiinţă, şi făcătoarei de viaţă,
şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor, Strana, Amin.
Şi zicem cei şase Psalmi cu toată umilinţa, şi cu frica
lui Dumnezeu, ca către Însuşi Hristos Dumnezeul nostru
vorbind nevăzut, şi rugându-ne pentru păcatele noastre, iar
după ce se zic cei trei Psalmi, Preotul iese din Altar, şi citeşte
Molitvele Utreniei stând cu capul descoperit înaintea
sfintelor Uşi.
MOLITVA ÎNTÂIA.
Mulţămim Ţie Doamne Dumnezeul nostru, Carele
ne-ai ridicat pre noi din aşternuturile noastre, şi ai băgat în
gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să
chemăm Numele Tău cel sfânt, şi ne rugăm îndurărilor Tale,
cele ce pururea le ai pentru viaţa noastră, şi acum trimite
ajutorul Tău preste cei ce stau înaintea Feţei Slavei Tale celei
sfinte, şi aşteaptă dela Tine multă milă, şi le dă lor cu frică, şi
cu dragoste totdeauna slujind Ţie, să laude bunătatea Ta cea
negrăită. Că Ţie se cuvine toată Slava, Cinstea, şi
Închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
MOLITVA A DOUA.
De noapte mânecă duhul nostru, către Tine
Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt Poruncile Tale pre
pământ, înţelepţeşte-ne pre noi să facem întru frica Ta
dreptate, şi sfinţenie, că pre Tine Te slăvim Dumnezeul
nostru cel adevărat. Pleacă urechea Ta, şi ne auzi pre noi, şi
pomeneşte Doamne pre cei ce sunt aici şi se roagă împreună
cu noi, pre toţi pre nume, şi-i mântuieşte pre dânşii cu
puterea Ta, Blagosloveşte norodul Tău, şi sfinţeşte
moştenirea Ta, pace lumii Tale dăruieşte, Bisericilor Tale,
Preoţilor, Domnului nostru, şi tot norodului Tău. Că s-a
Blagoslovit, şi s-a Proslăvit, prea cinstitul, şi de mare
Cuviinţă Numele Tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
31
MOLITVA A TREIA.
De noapte mânecă duhul nostru către Tine,
Dumnezeule, pentru că lumină sunt Poruncile Tale, învaţă-ne
pre noi Dumnezeule dreptatea Ta, Poruncile Tale, şi
îndreptările Tale, luminează ochii gândurilor noastre, ca nu
cândva să adormim întru păcate spre moarte, risipeşte toată
negura depre inimile noastre, dăruieşte nouă pre Soarele
dreptăţii, şi păzeşte viaţa noastră fără de bântuială cu Pecetea
sfântului Tău Duh, îndreptează paşii noştri pre calea păcii,
dă-ne nouă a vedea dimineaţa, şi ziua întru bucurie, ca să-Ţi
înălţăm rugăciuni de dimineaţă. Că a Ta este stăpânirea, şi a
Ta este Împărăţia, şi puterea, şi Slava, a Tatălui, şi a Fiului,
şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A PATRA.
Stăpâne Dumnezeule, Cela ce eşti sfânt, şi necuprins,
Carele ai zis să strălucească lumină dintru întuneric, Cela ce
ne-ai dat odihnă în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre
lauda, şi rugăciunea bunătăţii Tale, fiind îmblânzit de singură
milostivirea Ta, primeşte şi acum pre noi care ne închinăm
Ţie, şi dupre putere îţi mulţumim, şi dăruieşte nouă toate
cererile cele către mântuire, arată-ne pre noi fii luminii, şi
zilei, şi moşteni bunătăţilor Tale celor veşnice, pomeneşte
Doamne întru mulţimea îndurărilor Tale, şi pre tot norodul
Tău ce este aici, şi se roagă împreună cu noi, şi pre toţi fraţii
noştri, care sunt pre pământ, pre mare, şi în tot locul
stăpânirii Tale, care au trebuinţă de ajutorul, şi iubirea Ta de
oameni, şi tuturor ne dăruieşte mila Ta cea mare, ca fiind
mântuiţi cu sufletul, şi cu trupul pururea aşteptând, cu
îndrăzneală să slăvim Numele Tău cel minunat, şi
binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului , şi al Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A CINCEA.
Vistierul bunătăţilor, Izvorule cel ce pururea
izvorăşti, Părinte sfinte, Făcătorule de minuni, Atotputernice,
şi atotstăpânitorule, toţi Ţie ne închinăm, şi Ţie ne rugăm
chemând milele Tale, şi îndurările Tale spre ajutorul, şi paza
smereniei noastre, pomeneşte Doamne pre robii Tăi,
primeşte rugăciunile cele de dimineaţă ale noastre ale
tuturor, ca tămâia înaintea Ta, şi nu face nici pre unul din noi
32
netrebnic, ci ne păzeşte pre noi pre toţi cu îndurările Tale,
pomeneşte Doamne pre cei ce priveghează şi cântă spre
Slava Ta, şi a Unuia Născut Fiului Tău, şi Dumnezeului
nostru, şi a Sfântului Tău Duh, fii lor ajutor, şi sprijinitor,
primeşte rugăciunile lor întru cel mai presus de Ceruri, şi
înţelegătorul Tău Jertfelnic. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, şi
şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A ŞASEA.
Mulţumim Ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor
noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre,
ca totdeauna să privim la Tine Mântutorul, şi făcătorul de
bine al sufletelor noastre, că ne-ai făcut nouă odihnă în
numărul nopţii ce a trecut, şi ne-ai sculat pre noi din
aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închinăciunea cinstitului
Tău Nume, pentru aceasta ne rugăm Ţie Doamne: Dă-ne
nouă Dar, şi putere, ca să ne învrednicim a-Ţi cânta Ţie cu
înţelegere, şi a Te ruga neîncetat întru frică, şi întru cutremur
lucrând a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului Tău,
pomeneşte Doamne, şi pre cei ce strigă către Tine noaptea,
auzi-i pre dânşii, şi-i miluieşte, şi sfărâmă sub picioarele lor
pre vrăjmaşii cei nevăzuţi, şi asupră năvălitori. Că Tu eşti
Împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi Ţie
Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
MOLITVA A ŞAPTEA.
Dumnezeule, şi Părintele Domnului nostru Iisus
Hristos, Carele ne-ai sculat pre noi din aşternuturile noastre,
şi ne-ai adunat pre noi în ceasul rugăciunii, dă-ne nouă dar
întru deschiderea gurilor noastre, şi primeşte ale noastre
mulţămite după putere, şi ne învaţă dreptăţile Tale, pentru că
a ne ruga precum se cuvine nu ştim, de nu ne vei îndrepta Tu
Doamne cu Duhul Tău cel Sfânt. Pentru aceasta ne rugăm
Ţie, orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau
cu gândul, de voie, sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă, că
de te vei uita la fărădelegi Doamne, Doamne, cine va putea
suferi? Că la Tine este izbăvirea, Tu eşti Unul Sfânt, ajutor
Puternic, păzitor vieţii noastre, şi întru Tine este cântarea
noastră pururea. Fie stăpânirea împărăţiei Tale
33
binecuvântată, şi prea proslăvită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A OPTA.
Doamne Dumnezeul nostru, Carele ai depărtat dela
noi trândăvirea somnului, şi ne-ai chemat cu chemare sfântă,
ca şi noaptea să ridicăm mâinile noastre, şi să ne mărturisim
Ţie întru judecăţile dreptăţii Tale, primeşte rugăciunile
noastre, cererile, mărturisirile, slujbele de noapte, şi ne
dăruieşte nouă Dumnezeule credinţă neruşinată, nădejde tare,
dragoste nefăţarnică. Blagosloveşte intrările noastre, şi
ieşirile, faptele, lucrurile, cuvintele, gândurile, şi ne dă nouă
să ajungem la începutul zilei, lăudând, cântând,
binecuvântând bunătatea milostivirii Tale celei negrăite. Că
s-a Blagoslovit prea sfânt Numele Tău, şi s-a proslăvit
Împărăţia Ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A NOUA.
Luminează în inimile noastre, Iubitorule de oameni
Stăpâne Lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei Dumnezeirii
Tale, şi deschide ochii gândului nostru spre înţelegerea
Evangheliceştilor Tale propovăduiri, pune întru noi şi frica
fericitelor tale Porunci, călcând toate poftele trupului, viaţă
duhovnicească să petrecem, toate cele ce sunt spre bună
plăcerea Ta gândind, şi făcând. Că Tu eşti sfinţirea, şi
luminarea sufletelor, şi a trupurilor noastre, Hristoase
Dumnezeule, şi Ţie Slavă înălţăm, cu Cel fără de început al
Tău Părinte, şi cu Preasfântul, şi Bunul şi de viaţă făcătorul
tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A ZECEA.
Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce prin pocăinţă ai
dăruit iertare oamenilor, şi ai arătat nouă pilda cunoştinţei de
păcate, şi a mărturisirii, pocăinţa Proorocului David spre
iertare, Însuţi Stăpâne, pre noi cei căzuţi în multe şi mari
păcate, ne miluieşte după mare mila Ta, şi după mulţimea
îndurărilor Tale curăţeşte fărădelegile noastre, că Ţie am
greşit, Doamne, Celuia ce ştii cele nearătate, şi ascunse ale
inimii oamenilor, şi Unuia Carele ai putere a ierta păcatele, şi
inimă curată zidind întru noi. Şi cu Duhul Cel stăpânitor
întărindu-ne, şi bucuria mântuirii Tale arătându-ne, nu ne
34
lepăda pre noi de la Faţa Ta, ci bine voieşte ca un Bun, şi
Iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pre
urmă, a aduce Ţie jertfa dreptăţii, şi prinos întru sfintele Tale
Jertfelnice. Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni
a Unuia Născut Fiului tău, cu Carele împreună bine eşti
cuvântat, cu prea Sfântul, şi Bunul, şi de viaţă făcătorul
Duhul Tău, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
MOLITVA A UNSPREZECEA.
Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cela ce cu vrerea
Ta ai înfiinţat Puterile cele de gând, şi cuvântătoare, pre Tine
Te rugăm, şi Ţie ne smerim, primeşte Slavoslovia noastră
cea după putere, împreună cu a tuturor făpturilor Tale, şi ne
răsplăteşte cu Darurile bunătăţii Tale cele multe, că Ţie se
pleacă tot genunchiul al celor Cereşti, şi al celor pământeşti,
şi al celor dedesubt, şi toată suflarea, şi zidirea laudă Slava
Ta cea neajunsă, că Unul eşti Dumnezeu adevărat, şi mult
Milostiv. Că pre tine te laudă toate Puterile Cereşti, şi Ţie
MOLITVA A DOUĂSPREZECEA.
Lăudăm, cântăm, binecuvântăm, şi mulţumim Ţie,
Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-ai trecut umbra nopţii, şi
iarăşi ne-ai arătat lumina zilei, ci rugăm bunătatea Ta,
curăţeşte păcatele noastre, şi primeşte rugăciunea noastră,
întru mare milostivirea Ta, că la Tine scăpăm Dumnezeul cel
Milostiv, şi Atotputernic, străluceşte întru inimile noastre
Soarele cel adevărat al dreptăţii Tale, luminează mintea
noastră, şi simţirile toate le păzeşte, ca umblând în zi cu bună
cuviinţă pre calea Poruncilor Tale, să ajungem la viaţa cea
veşnică, fiind Tu Izvorul vieţii, şi să ne învrednicim a fi întru
desfătarea Luminii Tale celei neapropiate, că Tu eşti
Dumnezeul nostru, şi Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi
După aceea Preotul, sau Diaconul zice Ectenia cea
mare.
Pentru pacea de sus, şi pentru mântuirea sufletelor
35
Pentru pacea a toată lumea, şi pentru bună starea
Pentru sfânta Biserica aceasta, şi pentru cei ce cu
credinţă, cu bună smerenie, şi cu frica lui Dumnezeu intră
întrânsa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Arhiepiscopul nostru (Cutare) şi pentru
cinstita Preoţie, şi întru Hristos Diaconie, şi pentru tot Clerul
şi norodul, Domnului să ne rugăm.
Pentru bine credinciosul, şi iubitorul de Hristos
Domnul nostru (Cutare) şi pentru toată curtea, şi ostaşii lui,
Pentru ca să-i ajute, şi să-i supună sub picioarele lui
pre tot vrăjmaşul, şi împrotivnicul, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt Lăcaşul acesta, şi pentru toate cetăţile, şi
satele, şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc întrânsele,
Pentru bună liniştea văzduhurilor, şi pentru
înmulţirea roadelor pământului, şi pentru vremi cu pace
cei bolnavi, şi pentru ce ce se ostenesc, şi pentru cei robiţi, şi
pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne izbăvim noi de tot necazul, mânia, şi
Dumnezeule cu Darul Tău.
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slavita,
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Năsătoarea, şi pururea
Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine, şi
o dăm.
Vozglaşenia.
Că Ţie se cuvine toată Slava, Cinstea, şi
pururea şi în vecii vecilor, Strana, Amin.
Şi încep a cânta, după Glas Troparul zilei.
Dumnezeu este Domnul, şi S-a arătat nouă, bine este
36
cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului.
Stih, Mărturisiţi-vă Domnului, şi chemaţi Numele cel
sfânt al Lui.
Stih, Înconjurând m-au înconjurat, şi întru Numele
Domnului i-am înfrânt pre ei.
Stih, Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi povesti
lucrurile Domnului.
Stih, Piatra care nu o au socotit ziditorii, aceasta s-a
făcut în capul Unghiului, de la Domnul s-a făcut aceasta, şi
este minunată întru ochii noştri.
Şi se cântă Dumnezeu este Domnul, de patru ori.
Deci se zice Troparul ce se va întâmpla de două ori, şi
Bogorodicina într-acelaşi Glas, şi de se vor întâmpla 2
Tropare, totdeauna Troparul cel dintâi se zice de două ori,
apoi al doilea, şi Bogorodicina, iar cântându-se Dumnezeu
este Domnul, Canonarhul merge, şi stă în mijlocul Bisericii
cu capul descoperit, şi cu glas lin zice Stihurile ce s-au zis
mai sus, şi stă acolo, până când începe a cânta Bogorodicina.
Deci se închină, din locul unde stă, şi întorcându-se se
închină şi spre strane, şi se duce la locul lui. Aşa se face şi
când este Aliluia, iar de este Aliluia, sau în Postul cel mare
după Ectenie cântăm Aliluia, de patru ori, pe glasul ce s-a
întâmplat al Octoihului.
Iar stihurile zicem acestea.
Stih, 1. De noapte mânecă duhul meu către tine
Dumnezeule, pentru că lumină sunt Poruncile Tale pre
pământ.
Stih, 2. Dreptate vă învăţaţi cei ce locuiţi pre pământ.
Stih, 3. Pizmuire va lua pre norodul cel neînvăţat.
Stih, 4. Adaugă lor rele Doamne, adaugă rele celor
slăviţi ai pământului.
Şi Troicinicile Glasului. După acestea obişnuita
Stihologie.
Iar după plinirea Stihologiei, zice Preotul Ectenia cea
mică,
Iară, şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.
Dumnezeule cu darul tău.
37
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slăvita
unul pe altul, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o
dăm.
Strana, Ţie Doamne. Vozglaşenia.
Că a Ta este Stăpânirea, şi a Ta este Împărăţia, şi
puterea, şi Slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin
După a doua stihologie, Iară, şi iară: Vozglaşenia.
Că Bun, şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie
pururea şi în vecii vecilor.
După Fericţi cei fără prihană, şi după
Bine eşti cuvântat Doamne: Vozglaşenia.
Că S-a Blagoslovit Numele Tău, şi s-a Proslăvit
Împărăţia Ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum
Ipacoi, Antifoanele Glasului, Prochimenul Învierii.
Diaconul, Domnului să ne rugăm.
Că sfânt eşti Dumnezeul nostru, şi întru sfinţi
odihneşti, şi Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Strana, Amin.
Diaconul. Toată suflarea să laude pre Domnul. Stih, Lăudaţi
pre Dumnezeu întru sfinţii Lui, lăudaţi pre El întru tăria
puterii Lui. Şi după aceasta zice Diaconul:
Şi pentru ca să ne învrednicim noi a asculta sfânta
Evanghelie, pre Domnul Dumnezeu să rugăm.
Diaconul, Cu înţelepciune dreaptă să ascultăm sfânta
Evanghelie, Preotul, Pace tuturor.
Strana, Şi Duhului tău. Şi îndată zice:
Dela (Cutare) a sfintei Evanghelii citirea.
Strana, Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie.
Diaconul, Să luăm aminte.
Şi zice Evanghelia Utreniei, care se va întâmpla la
rândul Duminicii. După aceea, Învierea lui Hristos:
38
Şi Psalmul 50, Miluieşte-mă Dumnezeule:
Iar după sărutarea Evangheliei, zice Diaconul:
Blagosloveşte moştenirea Ta. Caută la List.15
După aceea zice Preotul Vozglaşenia.
Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a
Unuia Născut Fiului Tău, cu Carele bine eşti cuvântat,
împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă făcătorul Tău
Şi începem Canoanele al Învierii şi al Crucii şi al
Născătoarei de Dumnezeu, şi al Mineiului. După a treia
Pesnă, zice Preotul Ectenia cea mică.
Iară, şi iară: Apără, mântuieşte: Pre prea sfânta
Curata:
Vozglaşenia.
Că Tu eşti Dumnezeul nostru şi Ţie Slavă înălţăm,
După aceea Sedealna Mineiului.
După a şasea Pesnă Ectenia, Iară, şi iară: Apără,
mântuieşte: Pre preasfânta, Curata: Vozglaşenia.
Că Tu eşti Împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor
noastre, şi Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului
Condacul şi Icosul, şi citirea la Sinaxar. După a noua
Pesnă, de nu este Duminică, Cade-se să te fericim:
Iar de este Duminică, după Irmos Ectenia.
Iară, şi iară: Apără, mântuieşte: Pre prea sfânta,
Curata:
Vozglaşenia.
Că pre Tine Te laudă toate Puterile Cereşti, şi Ţie
Strana, Amin. Deci
Sfânt Domnul Dumnezeul nostru. Svetelna, Învierii şi
a sfântului ce se prăznuieşte. La Hvalitie Stihirile Învierii 4
şi ale lui Anatolie 4. Zicem şi Stihuri 2.
Stih 1 Scoală-te Doamne Dumnezeul meu.
39
Stih 2 Mărturisi-mă-voi Ţie Doamne.
Slava: Stihira Evangheliei a rândului, Şi acum:
Prea blagoslovită eşti Născătoare de Dumnezeu:
Slavoslovia cea mare. Şi zicem acest Tropar al lui
Ioan Damaschin, Glas 8
Înviind din mormânt, şi rupând legăturile iadului, ai
stricat osândirea morţii Doamne, şi izbăvind pre toţi din
laţurile vrăjmaşului, Te-ai arătat pre Tine Apostolilor Tăi,
trimiţându-i la propovăduire, şi printr-înşii ai dat pacea Ta
lumii, Unule mult Milostive.
Cade-se a şti, că acest Tropar se zice, când este
Glasul 1, 4 şi 8, iar la celelalte Glasuri se zice acesta,
Glas, 4.
Astăzi mântuire la toată lumea s-a făcut, să cântăm
Celui ce a înviat din mormânt, şi Începătorului vieţii noastre,
că stricând cu moartea pre moarte, biruinţă ne-a dat nouă, şi
mare milă.
Deci, zice Diaconul, sau Preotul, Ectenia.
rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.
Hristos Domnul nostru(Cutare) pentru stăpânirea, biruinţa,
petrecerea, pacea, sănătatea, mântuirea şi iertarea păcatelor
Ctitorii sfântului Lăcaşului acestuia, şi pentru toţi cei mai
dinainte adormiţi părinţii şi fraţii care zac aici şi pretutindeni
Pravoslavnici.
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor, robilor lui
Dumnezeu fraţilor sfântului Lăcaşului acestuia.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, şi fac bine în
sfânta, şi întru tot cinstita Biserica aceasta, şi pentru cei ce se
ostenesc, şi cântă, şi pentru norodul ce stă înainte, şi aşteaptă
40
de la tine mare şi multă milă.
Că milostiv şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi
Strana, Amin.
După aceea, Preotul, sau Diaconul.
Să plinim rugăciunea noastră cea de dimineaţă
Domnului.
Ziua toată, desăvârşit sfântă, cu pace, şi fără de păcat
la Domnul să cerem.
Strana, Dă Doamne.
Înger de pace, credincios, îndreptător şi păzitor
sufletelor şi trupurilor noastre, la Domnul să cerem,
Milă şi iertare de păcate, şi de greşalele noastre, la
Domnul să cerem.
Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi de
Hristos, să cerem.
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slăvita,
o dăm.
Strana, Ţie Doamne. Preotul, Vozglaşenia.
Că Dumnezeul milelor, şi al îndurărilor, şi al iubirii
de oameni eşti, şi Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
Preotul, Pace tuturor.
Strana, Şi Duhului Tău. Diaconul,
41
Şi Preotul zice Molitva aceasta în taină.
Doamne sfinte, Carele întru cele de sus locuieşti şi
spre cei smeriţi cauţi, şi cu ochiul Tău cel atot văzător
priveşti la toată făptura, Ţie am plecat grumajii sufletului, şi
ai trupului, şi ne rugăm Ţie, Sfinte al sfinţilor, tinde mâna Ta
cea nevăzută din sfânt Lăcaşul Tău, şi Blagosloveşte pre noi
pre toţi, şi orice am greşit cu voie, sau fără de voie, ca un
Bun, şi Iubitor de oameni Dumnezeu, iartă, dăruind nouă
bunătăţile Tale cele lumeşti, şi cele mai presus de lume.
Vozglaşenia.
Că Ţie se cuvine a ne milui, şi a ne mântui pre noi
Dumnezeul nostru, şi Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi
Diaconul, Înţelepciune. Strana, Blagosloveşte.
Preotul,
Cel ce este bine cuvântat Hristos Dumnezeul nostru,
totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin. Cel mai mare,
Întăreşte Dumnezeule pre bine credinciosul Domnul
nostru, şi sfânta pravoslavnica Credinţă a pravoslavnicilor
Creştini, în vecii vecilor. Preotul,
Prea sfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne
pre noi,
Strana, Ceea ce eşti mai cinstită: Preotul,
Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule nădejdea noastră,
slavă Ţie!
Strana, Slavă: Şi acum: Doamne miluieşte, de 3 ori.
Blagosloveşte. Preotul, face otpustul Duminicii.
Cel ce a înviat din morţi Hristos adevăratul
Dumnezel nostru, pentru rugăciunea prea Curatei Maicii
Sale, ale sfinţilor slăviţilor, şi întru tot lăudaţilor Apostoli, şi
ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască, şi să ne mântuiască pre
noi ca un Bun şi Iubitor de oameni. Apoi, Mulţi ani.
Iar întralte zile afară de Praznic, şi înaintea
Praznicului, şi după Praznic, şi Sâmbăta, după Catisme
Ectenie nu se face, ci după Catisme, Psalm 50 şi canoanele.
După a treia Pesnă, şi după a şasea, şi după a noua, Ectenia
cea mică. După Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu:
Învredniceşte-ne Doamne în ziua aceasta: Ectenia, Să plinim
42
rugăciunea noastră cea de dimineaţă, şi Stihirile la
Stihoavnă. După Sfinte Dumnezeule: şi după Tropare,
Ectenia, Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule, Iar după
Vozglaşenie, Înţelepciune. Strana, Blagosloveşte. Preotul,
Cel ce este binecuvântat, Strana,
Întăreşte Dumnezeule pre binecredinciosul Domnul
nostru şi Citeţul citeşte Ceasul întâi. Veniţi să ne închinăm:
şi Psalmii, Iar după Molitvă, Hristoase Lumina cea
adevărată. Preotul, Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule
nădejdea noastră slavă Ţie. Strana, Slavă: Şi acum: Şi face
Preotul otpust, după obicei, pomenind întru dânsul şi pre
sfântul zilei, Şi după otpust Strana cântă Mulţi ani,
ORÂNDUIALA
SFINTEI ŞI DUMNEZEIEŞTII LITURGHII
Care se face aşa în Biserica cea mare, şi la Sfântul
Munte.
Preotul, care va fi să săvârşească Dumnezeiasca
Liturghie, dator este mai întâi să fie spovedit, şi cu toţi
împăcat, să nu aibă ceva asupra cuiva, să-şi apere inima de
gânduri rele pre cât se va putea, să ajune puţinel decuseară, şi
să se trezească până la vremea sfintei Liturghii, iar dacă
soseşte vremea, mergând ia Blagoslovenie de la cel mai
mare, făcând obişnuita Metanie, şi intrând în Biserică, de va
fi şi Diacon, fac împreună către Răsărit înaintea sfintelor Uşi
trei închinăciuni.
După aceasta zice Diaconul,
Blagosloveşte stăpâne. Preotul,
Blagoslovit este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi
Şi începe Diaconul a zice: Împărate ceresc: Sfinte
Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: Tatăl nostru:
Preotul, Că a Ta este Împărăţia: Deci zic acestea,
Miluieşte pre noi Doamne, miluieşte pre noi, că
nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune
aducem Ţie ca unui Stăpân noi păcătoşii, miluieşte-ne pre
noi.
Slavă:
Doamne miluieşte pre noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te
43
mânia pre noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci
caută şi acum ca un Milostiv, şi ne izbăveşte pre noi de
vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru, şi noi norodul
Tău, toţi lucrul mâinilor Tale, şi numele Tău chemăm. Şi
acum:
Uşa milostivirii deschide-o nouă Blagoslovită Născătoare de
Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci că
ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea
neamului Creştinesc.
Apoi merg la Icoana lui Hristos zicând:
Prea Curatului Tău Chip ne închinăm Bunule, cerşind iertare
greşalelor noastre Hristoase Dumnezeule, că de voie bine ai
voit cu Trupul a Te sui pre Cruce, ca să izbăveşti din robia
vrăjmaşului pre cei ce i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulţumită
strigăm Ţie, toate le-ai umplut de bucurie Mântuitorul
nostru, Cela ce ai venit să mântuieşti lumea.
Sărută încă şi Icoana Născătoarei de Dumnezeu, zicând
Troparul acesta.
Ceea ce eşti Izvorul milei, învredniceşte-ne pre noi
milostivirii, Născătoare de Dumnezeu! Caută spre norodul
cel păcătos, arată, precum de-a pururea Puterea ta, că întru
tine nădăjduind strigăm ţie, bucură-te, ca şi oarecând Gavriil
al celor fără de trupuri mai marele Voevod.
Apoi plecându-şi capul zice Molitva aceasta.
Doamne trimite Mâna ta dintru înălţimea Lăcaşului Tău, şi
mă întăreşte spre slujba Ta ce-mi este pusă înainte, ca fără de
osândă să stau înaintea înfricoşatului Tău Scaun, şi să
săvârşesc Jertfa cea fără de sânge, că a Ta este puterea în
Deci face şi către strane câte o plecăciune, şi aşa intrând în
Altar zice:
Intra-voi în Casa Ta, închina-mă-voi întru Biserica cea sfântă
a Ta întru frica Ta, Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea
Ta, pentru vrăjmaşii mei îndreptează înaintea Ta calea mea.
Iar intrând în sfântul Altar, fac trei închinăciuni înaintea
sfântului Prestol, şi sărută sfânta Evanghelie, şi sfântul
Prestol, apoi ia în mâinile sale fiecare Stiharul său şi fac trei
închinăciuni către Răsărit, zicând întru sine fieştecarele.
Dumnezeule curăţeşte-mă pre mine păcătosul, şi mă
44
miluieşte.
Deci merge Diaconul către Preot ţinând Stiharul, şi Orarul în
mâna dreaptă, şi plecându-şi capul către dânsul zice:
Blagosloveşte Stăpâne Stiharul dimpreună cu Orarul.
Iar Preotul Blagoslovind zice:
Blagoslovit este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi
Apoi se dă Diaconul întru o latură de Altar, şi se îmbracă în
Stihar rugându-se aşa.
Bucura-se-va sufletul meu întru Domnul, că m-a îmbrăcat în
Veşmântul mântuirii, şi cu Haina veseliei m-a îmbrăcat, ca
unui Mire mi-a pus mie Cunună, şi ca pre o mireasă m-a
împodobit cu podoabă.
Şi sărutând Orarul îl pune pre umărul stâng, iar Rucaviţele
punându-le în mâini la cea dreaptă zice:
Dreapta Ta Doamne S-a proslăvit întru tărie, mâna Ta cea
dreaptă Doamne a sfărâmat pre vrăjmaşi, şi cu mulţimea
Slavei Tale ai zdrobit pre cei protivnici.
Iar la stânga zice:
Mâinile Tale m-au făcut, şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi mă
voi învăţa poruncile Tale.
Apoi mergând la Proscomidie găteşte cele sfinţite, adică
pune sfântul Disc despre partea stângă, iar Potirul de-a
dreapta, apoi pre celelalte împreună cu dânsele.
Iar Preotul se îmbracă întru acest chip.
Luând Stiharul în mâna stângă, şi închinându-se de trei ori
către Răsărit, precum s-a zis, îl blagosloveşte zicând:
Deci se îmbracă cu Stiharul zicând:
Bucura-se-va sufletul meu: Până în sfârşit.
După aceea luând Epitrahilul, şi blagoslovindu-l, îl pune în
grumaji, zicând:
Blagoslovit este Dumnezeul Cela ce varsă Darul Său preste
Preoţii Săi, ca Mirul pe cap, carele se pogoară pre barbă, pre
barba lui Aaron, carele se pogoară pre marginea Veşmintelor
Lui.
Apoi luând Brâul se încinge cu dânsul, zicând:
Blagoslovit este Dumnezeu Cel ce mă încinge cu putere, şi a
45
pus fără prihană calea mea, Cel ce săvârşeşte picioarele mele
ca ale cerbului, şi preste cele înalte mă pune.
Iar la Rucaveţe, tot aşa precum s-a zis mai sus la Diacon.
După aceea luând Bederniţa, însă de este Protosinghel al
Bisericii celei mari, sau alt oarecare mare, din cei ce sunt cu
dregătorie, şi Blagoslovindu-o o sărută şi zice:
Încinge arma Ta preste Coapsa Ta Puternice, cu frumuseţea
Ta, şi cu podoaba Ta, şi încordează, şi bine sporeşte, şi
împărăţeşte, pentru adevărul, şi blândeţea, şi dreptatea, şi te
va povăţui minunat Dreapta Ta, totdeauna, acum şi pururea
şi în vecii vecilor, Amin.
După aceea luând Felonul, şi Blagoslovindu-l, îl sărută, şi
zice aşa:
Preoţii Tăi Doamne se vor îmbrăca întru dreptate, şi
Cuvioşii Tăi cu bucurie se vor bucura totdeauna, acum şi
Apoi mergând la Proscomidie întâi îşi spală mâinile, zicând:
Spăla-voi întru cei nevinovaţi mâinile mele, şi voi înconjura
Altarul Tău Doamne, ca să aud Glasul laudei Tale, şi să spun
toate minunile Tale, Doamne iubit-am bună cuviinţa Casei
Tale, şi locul Sălaşului Slavei Tale, ca să nu pierzi cu cei
necredincioşi sufletul meu, şi cu bărbatul sângiurilor viaţa
mea întru ale cărora mâini sunt fărădelegile, dreapta lor s-a
umplut de Daruri, iar eu întru nerăutatea mea am umblat,
izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte, piciorul meu a stătut
întru dreptate, în Biserici bine Te voi cuvânta Doamne.
Şi aşa merg la Proscomidie.
Deci făcând trei închinăciuni înaintea sfântului Jertfelnic zice
fiecare.
miluieşte.
Răscumpăratu-ne-ai pre noi din blestemul legii cu scump
Sângele Tău, pre Cruce fiind răstignit, şi cu suliţa împuns,
nemurire ai izvorât oamenilor Mântuitorul nostru slavă Ţie.
Deci zice Diaconul.
Blagosloveşte Stăpâne. Şi începe Preotul,
pururea şi în vecii vecilor, Diaconul, Amin.
Apoi Preotul ia cu mâna cea stângă Prescura, iar cu cea
46
dreaptă, sfânta Copie, şi însemnând cu dânsa de trei ori
deasupra Peceţii Prescurii zice:
Întru pomenirea Domnului, şi Dumnezeului, şi Mântuitorului
nostru Iisus Hristos. De trei ori.
Şi îndată înfige Copia în partea cea despre dreapta a Peceţii,
şi zice tăind:
Ca o oaie spre junghiere S-a adus.
Iar despre partea stângă împungând, zice:
Şi ca un Miel nevinovat fără de glas împrotiva celui ce-L
tunde pre Dânsul, aşa nu-şi deschide gura Sa.
Iar în partea de sus a Peceţii împungând zice:
Întru smerenia Lui judecata Lui s-a ridicat.
Iar în partea de jos împungând zice:
Şi neamul Lui cine-l va spune.
Iar Diaconul căutând cu bună smerenie spre aceste Taine, la
fiecare tăietură, zice:
Domnului să ne rugăm, Ţinând şi Orarul în mâini, după
aceasta zice, Ia Stăpâne, iar Preotul înfigând sfânta Copie
deacurmeziş despre partea dreaptă a Prescurii ia sfânta Pâine,
zicând aşa:
Că s-a luat depre pământ viaţa Lui.
Şi punându-o pre dânsa cu faţa în jos pre sfântul Disc zice
Diaconul, Junghie Stăpâne.
Iar Preotul junghiind cruciş zice aşa.
Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu Cela ce ridică păcatul
lumii, pentru viaţa, şi mântuirea lumii.
Şi întoarce cealaltă parte în sus, care are Crucea, şi zice
Diaconul: Împunge Stăpâne.
Iar Preotul împungând despre partea dreaptă cu sfânta Copie
zice:
Unul din ostaşi cu suliţa Coasta Lui a împuns, şi îndată a
ieşit Sânge şi Apă, şi cel ce a văzut a mărturisit, şi adevărată
este mărturisirea lui.
Iar Diaconul ţinând în mâna dreaptă Vasul cel cu Vin, şi în
stânga cel cu Apă zice către preot.
Blagosloveşte Stăpâne sfânta Amestecare.
Şi Blagoslovind Preotul, Diaconul toarnă în sfântul Potir
deodată, şi Vin, şi Apă, cu bună socotinţă.
Apoi Preotul luând în mână a doua Prescură zice:
47
Întru cinstea, şi pomenirea prea Blagoslovitei Slăvitei
Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu, şi pururea
Fecioarei Maria, pentru ale căreia rugăciuni, primeşte
Doamne Jertfa aceasta întru jertfelnicul Tău cel mai pre sus
de Ceruri.
Şi luând părticica o pune de-a dreapta sfântului Agneţ,
aproape de mijlocul lui zicând:
Înainte a stătut Împărăteasa de-a dreapta Ta, în haine aurite
îmbrăcată, prea înfrumuseţată.
Apoi luând a treia Prescură zice:
A cinstitului, slăvitului Prooroc, înainte Mergătorului, şi
Botezătorului Ioan.
1. Şi luând întâia Părticică o pune de-a stânga parte a
sfântului Agneţ făcând început rândului celui dintâi. Deci
zice:
A sfinţilor, slăviţilor Prooroci Moise, şi Aaron, Ilie, şi Elisei,
David, şi Iesei, a sfinţilor trei Coconi, ai lui Daniil Proorocul,
şi ale tuturor celorlalţi sfinţi Prooroci.
2. Şi luând a doua Părticică o pune bine din josul celei dintâi
pre rând. Apoi iarăşi zice:
A sfinţilor, slăviţilor, şi întru tot lăudaţilor doisprezece
Apostoli, a celor şaptezeci, şi a tuturor celorlalţi sfinţi
Apostoli.
3. Şi aşa pune a treia Părticică din josul celei de-a doua
sfârşind rândul cel dintâi. De aici zice:
A celor dintru sfinţi Părinţilor noştri, şi ai lumii mari Dascăli,
şi Arhierei, Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu
Cuvântătorul, şi Ioan Gură de Aur, Atanasie, şi Chiril,
Nicolae cel din Mira Lichiei, şi ale tuturor sfinţilor Arhierei.
1. Şi luând a patra Părticică o pune aproape de Părticica cea
dintâi începând al doilea rând.
Apoi iarăşi zice:
A sfântului Apostol întâiul Mucenic, şi Arhidiaconului
Ştefan, a sfinţilor marilor Mucenici, Dimitrie, Gheorghe,
Teodor Tiron, Teodor Stratilat, şi a tuturor sfinţilor
Mucenici, şi Muceniţe.
2. Şi luând a cincea Părticică o pune din josul celei dintâi,
care este într-al doilea rând. De aici zice:
A Cuvioşilor, şi purtătorilor de Dumnezeu părinţilor noştri,
48
Antonie, Eftimie, Sava, Onufrie, Atanasie celui din Aton, şi
a tuturor prea Cuvioşilor Părinţi.
3. Şi luând a şasea Părticică o pune din josul celei de a doua
întru plinirea rândului al doilea.
Iar după acestea zice:
A sfinţilor, şi făcătorilor de minuni fără de arginţi, Cozma şi
Damian, Chir şi Ioan, Panteleimon, şi Ermolae, şi ale tuturor
sfinţilor fără de arginţi.
1. Şi luând a şaptea Părticică o pune de-asupra începând al
treilea rând după rânduială.
Apoi iarăşi zice:
A sfinţilor, şi drepţilor ai lui Dumnezeu Părinţi Ioachim, şi
Anei. Şi a sfântului (Cutare) a căruia este ziua, şi ale tuturor
sfinţilor, pentru ale cărora rugăciuni cercetează-ne pre noi
Dumnezeule.
2. Şi pune a opta Părticică din josul celei dintâi bine pre
rând, şi încă mai zice după acestea.
A celui dintru sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur
Arhiepiscopul Ţarigradului.
De se cântă Liturghia lui, iar de este a Marelui Vasilie pre
dânsul îl pomeneşte.
3. Şi aşa luând a noua Părticică o pune la sfârşit, întru
plinirea rândului al treilea.
4. De aici luând a patra Prescură zice:
Pomeneşte Stăpâne Iubitorule de oameni toată Episcopia
pravoslavnicilor, şi pre Arhiepiscopul nostru, (Cutare) sau
pre Episcopul, (a căruia este eparhia), Cinstita Preoţie, şi
întru Hristos Diaconie, şi toată ceata Preoţească, şi pre
Egumenul, (Cutare) pre fraţii, şi slujitorii noştri, Preoţii, şi
Diaconii, şi pre toţi fraţii noştri, pre care i-ai chemat la
Împărtăşirea Ta, prin milostivirea Ta întru tot Bunule
Stăpâne.
Şi luând Părticica o pune din jos de sfântul Agneţ; şi după
aceasta pomeneşte pre Domn zicând aşa:
Pomeneşte Doamne pre bine credinciosul, şi de Hristos
iubitorul Domnul nostru (Cutare) şi pre toţi bunii credincioşii
Domni.
Apoi pomeneşte şi pre cine va vrea din cei vii pre nume, şi la
fiecare nume ia o Părticică mică, zicând: Pomeneşte Doamne
49
pre (Cutare). Şi aşa luând Părticelele le pune din jos de
sfântul Agneţ.
5. După aceea luând a cincea Prescură, zice:
Pentru pomenirea, şi iertarea păcatelor fericiţilor Ctitori ai
sfântului Lăcaşului acesta.
Şi apoi pomeneşte pre Arhiereul, care l-a hirotonit, şi pre alţi
morţi, pre care va vrea, pre nume, şi la fiecare nume ia o
Părticică mică, zicând: Pomeneşte Doamne pre (Cutare). Şi
sfârşind zice aşa.
Şi pre toţi care întru nădejdea Învierii a vieţii celei veşnice, şi
a Împărtăşirii Tale, au adormit pravoslavnicii Părinţii, şi
fraţii noştri, Iubitorule de oameni Doamne. Şi ia o Părticică,
după aceasta zice:
Pomeneşte Doamne şi pre a mea nevrednicie, şi-mi iartă mie
toată greşala cea de voie, şi cea fără de voie.
Şi ia o Părticică.
Deci luând buretele strânge pre Disc Părticelele din jos de
sfântul Agneţ, cu purtare de grijă, ca să nu cadă jos dintr-
însele ceva, apoi Diaconul luând Cădelniţa, şi punând într-
însa Tămâie, zice către Preot:
Blagosloveşte Stăpâne tămâia.
Şi îndată însuşi zice, Domnului să ne rugăm.
Şi Preotul zice Molitva tămâiei.
Tămâie îţi aducem Ţie Hristoase Dumnezeul nostru, întru
miros de bună mireasmă duhovnicească, pre care primindu-o
întru Jertfelnicul Tău cel mai pre sus de ceruri, trimite-ne
nouă Darul prea Sfântului Tău Duh. Diaconul, Domnului să
ne rugăm. Preotul cădind Steaua o pune deasupra sfântului
Agneţ zicând:
Şi venind Steaua, a stat deasupra, unde era Pruncul.
Preotul cădind Procoveţul cel dintâi, acoperă sfântul Agneţ
cu Discul, zicând:
Domnul S-a împărăţit întru podoabă S-a îmbrăcat,
îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere, şi S-a încins, pentru că a
întărit lumea , care nu se va clăti, gata este Scaunul Tău de
atunci, din veac Tu eşti. Ridicat-au râurile Doamne, ridicat-
au râurile glasurile lor, ridicat-vor râurile valurile sale, de
glasuri de ape multe. Minunate sunt înălţările mării, minunat
50
este întru cele înalte Domnul. Mărturiile Tale s-au încredinţat
foarte, Casei Tale se cuvine sfinţenie Doamne, întru lungime
de zile.
Diaconul, Domnului să ne rugăm, Acoperă Stăpâne.
Iar Preotul cădind al doilea Procovăţ, acoperă sfântul Potir
zicând:
Acoperit-a cerurile bunătatea Ta Hristoase, şi de lauda Ta
este plin pământul.
Diaconul, Domnului să ne rugăm, Acoperă Stăpâne.
Iar Preotul cădind al treilea Procovăţ adică văzduhul acoperă
cu dânsul şi pre cele două zicând:
Acoperă-ne pre noi cu acoperământul aripilor Tale, şi
goneşte de la noi pre tot vrăjmaşul şi pizmaşul, împacă viaţa
noastră Doamne, miluieşte-ne pre noi şi lumea Ta, şi
mântuieşte sufletele noastre, ca un bun şi Iubitor de oameni.
După aceea luând Preotul cădelniţa, cădeşte Proscomidia
zicând de trei ori.
Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, Carele bine a voit aşa,
Slavă Ţie.
Iar Diaconul la fiecare zice:
Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin. Şi se
închină amândoi cu bună smerenie de trei ori.
Deci luând Diaconul cădelniţa zice:
Pentru cinstitele Daruri ce sunt puse înainte: Domnului să ne
rugăm:
Iar Preotul zice
MOLITVA PUNERII ÎNAINTE.
Dumnezeule Dumnezeul nostru, Cela ce Pâinea cea cerească
hrana a toată lumea, pre Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus
Hristos L-ai trimis Mântuitor şi izbăvitor, şi de bine făcător,
Carele ne blagosloveşte, şi ne sfinţeşte pre noi, însuţi
blagosloveşte această punere înainte, şi o primeşte pre dânsa
întru Jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, pomeneşte ca
un Bun şi Iubitor de oameni pre cei ce o au adus, şi pre cei
pentru care o au adus, şi pre noi ne păzeşte fără de osândă,
întru jertfirea Dumnezeieştilor Tale Taine, că s-a sfinţit, şi s-
a proslăvit prea cinstit şi de mare cuviinţă numele Tău, al
Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
51
Şi după aceasta face otpust acolo, zicând aşa.
Slavă ţie Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie.
Diaconul, Slavă: Şi acum: Doamne miluieşte de trei ori,
Blagosloveşte. Preotul, zice otpustul.
Şi de este Duminică, zice:
Cel ce a înviat din morţi: Iar de nu
Hristos adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile
prea Curatei Maicii Sale, ale celui dintru sfinţi Părintelui
nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Ţarigradului.
Iar de se săvârşeşte Liturghia marelui Vasilie, zice:
Ale lui Vasilie celui mare Arhiepiscopul Chesariei
Capadociei, şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască, şi să ne
mântuiască pre noi, ca un Bun şi Iubitor de oameni.
Diaconul, Amin.
Şi aşa după otpust, cădind Diaconul sfânta Proscomidie,
merge de cădeşte şi sfântul Prestol împrejur cruciş, zicând
întru sine:
În groapă cu trupul, şi în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, iar
în Rai cu tâlharul, şi pre Scaun ai fost Hristoase împreună cu
Tatăl, şi cu Duhul, toate umplându-le, cela ce eşti nescris
împrejur.
Şi psalmul 50 pre care citindu-l, cădeşte Altarul şi toată
Biserica, şi apoi iarăşi intră în sfântul Altar, şi cădind iarăşi
sfântul Prestol, şi pre Preot, merge de pune cădelniţa la locul
ei, iar el însuşi venind la Preot stau amândoi înaintea
sfântului Prestol, şi se închină de trei ori, rugându-se întru
sine, şi zicând:
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care
pretutndenea eşti, şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor, şi
dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi
curăţeşte pre noi de toată spurcăciunea, şi mântuieşte Bunule
sufletele noastre.
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pre pământ pace,
între oameni bună voire. De 2 ori
Doamne buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda
ta. O dată.
Deci Preotul sărută sfânta Evanghelie, iar Diaconul sfântul
Prestol, şi după aceasta plecându-şi Diaconul capul său către
Preot ţinând şi Orarul cu trei degete ale mâinii drepte, zice:
52
Vremea este a face Domnului, Stăpâne Blagosloveşte.
Şi Preotul Blagoslovindu-l pre dânsul, zice:
pururea şi în vecii vecilor. Apoi Diaconul zice:
Roagă-te pentru mine Stăpâne, Preotul. Să îndrepteze
Domnul paşii tăi. Şi iarăşi Diaconul:
Pomeneşte-mă Stăpâne sfinte. Preotul.
Să te pomenească Domnul Dumnezeu, întru Împărăţia Sa,
totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Şi Diaconul zicând, Amin.
Şi închinându-se iese afară, şi stând la locul cel obişnuit,
împrotiva sfintelor Uşi se închină cu bună smerenie de trei
ori, zicând întru sine.
Doamne buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda
Ta. Şi după aceasta începe a zice.
Blagosloveşte Stăpâne. Şi Preotul începe a zice:
Blagoslovită este Împărăţia Tatălui, şi celelalte.
Se cade a se şti că de va sluji Preotul fără Diacon, cuvintele
ce le zice acela la Proscomidie, la Liturghie, înaintea
Evangheliei, şi la răspunsurile lui adică Blagosloveşte
Stăpâne, împunge Stăpâne, vremea este a face, şi altele, nu le
zice, ci numai Ecteniile, şi cele obişnuite ale Preoţiei,
precum şi de vor sluji Preoţi mai mulţi cu Sobor, toată
lucrarea Proscomidiei numai un Preot o face, iar toţi ceilalţi
care slujesc împreună, nimic de-ale Proscomidiei deosebit
nici fac, nici zic.
53
DUMNEZEIASCA LITURGHIE
A CELUI DINTRU SFINŢI PĂRINTELUI NOSTRU
IOAN GURĂ DE AUR
Care se începe aşa.
Diaconul zicând, Binecuvintează Stăpâne.
Preotul cu glas mare zice:
Bine este cuvântată Împărăţia a Tatălui, şi a Fiului şi a
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Strana,
Amin.
Diaconul,
Pentru pacea de sus, şi pentru mântuirea sufletelor noastre,
Pentru pacea a toată lumea, şi pentru bună starea sfintelor lui
Dumnezeu Biserici, şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne
rugăm.
Pentru sfânta Biserica aceasta, şi pentru cei ce cu credinţă, şi
cu bună smerenie, şi cu frica lui Dumnezeu intră într-însa,
Pentru Arhiepiscopul nostru sau Episcopul (Cutare) şi pentru
cinstita Preoţie, şi întru Hristos Diaconie, şi pentru tot Clerul
şi norodul, Domnului să ne rugăm.
Pentru binecredinciosul şi iubitorul de Hristos Domnul
nostru (Cutare) şi pentru toată curtea, şi ostaşii lui, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca să-i ajute, şi să-i supună sub picioarele lui pre tot
vrăjmaşul şi împotrivnicul, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântul Lăcaşul acesta, şi pentru toate cetăţile şi
satele, şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
Pentru bună liniştea văzduhurilor, şi pentru înmulţirea
roadelor pământului, şi pentru vremi cu pace, Domnului să
ne rugăm.
54
Pentru cei ce umblă pe ape, şi călătoresc, şi pentru cei
bolnavi, şi pentru cei ce se ostenesc, şi pentru cei robiţi, şi
Pentru ca să ne izbăvim noi de tot necazul, mânia, şi nevoia,
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slăvita, Stăpâna
noastră, de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara
Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine, şi unul pre
altul, şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Vozglaşenia.
Că Ţie se cuvine toată Slava, Cinstea şi Închinăciunea,
vecii vecilor, Strana, Amin.
Şi se cântă întâiul Antifon de cântăreţi, iar Preotul citeşte
Molitva Antifonului, Diaconul însă închinându-se trece din
locul său, şi mergând stă înaintea Icoanei Stăpânului Hristos,
ţinând şi Orarul cu trei degete ale mâinii celei drepte.
Molitva întâiului Antifon,
Doamne Dumnezeul nostru, a Căruia stăpânirea este
neasemănată, şi Slava neajunsă, a Căruia mila este
nemăsurată,şi iubirea de oameni negrăită, Însuţi Stăpâne
după bună îndurarea Ta caută spre noi, şi spre sfântă Biserica
aceasta, şi fă cu noi, şi cu cei ce dimpreună cu noi se roagă,
milele Tale cele bogate, şi îndurările Tale. Iar după sfârşitul
Antifonului Diaconul mergând, şi stând la locul cel obişnuit,
se închină şi zice: Iară, şi iară cu pace Domnului să ne
rugăm. Strana, Doamne miluieşte.
Apără, mântuieşte, miluieşte,şi ne păzeşte pre noi
Strana, Ţie Doamne, Vozglaşenia:
Că a Ta este Stăpânirea, şi a Ta este Împărăţia, şi puterea, şi
Slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum şi
55
pururea şi în vecii vecilor .
Strana, Amin.
Şi iarăşi se cântă de cântăreţi al doilea Antifon, iar Diaconul
face asemenea, ca şi la Molitva cea dintâi.
Molitva Antifonului al doilea.
Doamne Dumnezeul nostru, mântuieşte norodul Tău, şi
Blagosloveşte moştenirea Ta, plinirea Bisericii Tale păzeşte-
o, sfinţeşte pre cei ce iubesc podoaba Casei Tale. Tu pre
aceia îi proslăveşte cu Dumnezeiască puterea Ta, şi nu ne
lăsa pre noi cei ce nădăjduim întru Tine. Diaconul.
Iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.
Strana, Doamne milueşte.
Că Bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie Slavă
înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea
şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
Molitva Antifonului al treilea
Cela ce ai dăruit nouă aceste rugăciuni de obşte, şi de
împreună glăsuire, Carele la doi şi la trei ce se unesc întru
Numele Tău te-ai făgăduit să le dai cererile, însuţi şi acum
cererile robilor Tăi cele de folos le plineşte dându-ne nouă
întru acest veac de acum cunoştinţa adevărului Tău, şi în cel
ce va să fie viaţa cea veşnică dăruind.
Aici se deschid Uşile cele Împărăteşti la Vohodul cel mic.
(Vezi) Iar după ce se cântă de cântăreţi al treilea Antifon, sau
Fericirile, de va fi Duminică, când vin la Slavă, Preotul, şi
Diaconul stând înaintea sfântului Prestol, fac trei
închinăciuni, după aceasta luând Preotul sfânta Evanghelie o
dă Diaconului, şi merg despre dreapta parte a sfântului
Prestol. Şi aşa ieşind pre Uşa cea despre miazănoapte,
mergând înainte cu două sfeşnice, fac Vohodul cel mic, şi
stând la locul cel obişnuit, îşi pleacă amândoi capetele, şi
56
Diaconul zicând încetişor.
Domnului să ne rugăm. Preotul zice Molitva Vohodului în
taină.
Molitva Vohodului.
Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce ai aşezat în
Ceruri cetele şi oştile Îngerilor şi ale Arhanghelilor, spre
slujba Slavei Tale, fă împreună cu intrarea noastră să fie
intrarea sfinţilor Îngeri, care slujesc împreună cu noi, şi
împreună măresc bunătatea Ta. Că Ţie se cuvine toată Slava,
cinstea şi închinăciunea , Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh,
Iar după săvârşirea Molitvei, Diaconul arătând către Răsărit
cu mâna dreaptă, ţinând împreună şi Orarul cu trei degete
zice către Preot.
Blagosloveşte Stăpâne sfânta Intrare.
Blagoslovită este intrarea sfinţilor Tăi, totdeauna, acum şi
După aceasta mergând Diaconul către Arhiereu, sau către
Igumen, îi dă de sărută Evanghelia, iar de nu este acolo
vreunul din aceştia, o sărută numai Preotul care slujeşte, şi
după sfârşitul Troparului celui mai după urmă, mergând
Diaconul în mijloc, şi stând înaintea Preotului înalţă puţin
mâinile, şi arătând sfânta Evanghelie, zice cu glas mare.
Înţelepciune dreaptă. Deci închinându-se intră în sfântul
Altar, şi intră şi Preotul pre urma lui, şi Diaconul adică pune
sfânta Evanghelie pre sfântul Prestol, iar cântăreţii cântă.
Veniţi să ne închinăm, şi să cădem către Hristos, mântuieşte-
ne pre noi Fiul lui Dumnezeu, Cela ce eşti minunat întru
sfinţi, pre cei ce cântăm Ţie, Aliluia. O dată,
Iar de este Duminică, Cel ce ai înviat din morţi, pre cei ce
cântăm Ţie, Aliluia. O dată.
Apoi cântă obişnuitele Tropare, şi când vin la Troparul cel
mai de pre urmă, Diaconul plecându-şi capul către Preot,
ţinând şi Orarul cu trei degete, zice:
Blagosloveşte Stăpâne vremea cântării celei întreit sfinte. Iar
Preotul blagoslovindu-l pre dânsul zice:
Că sfânt eşti Dumnezeul nostru, şi Ţie Slavă înălţăm,
Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea:
57
Iar sfârşindu-se Troparele, vine Diaconul aproape de
sfintele Uşi, şi arătând cu Orarul întâi către Icoana lui Hristos
zice:
Doamne mântuieşte pre bine credincioşii, şi ne auzi pre noi.
Apoi întorcându-se către cei ce stau afară zice cu glas mare.
Şi în vecii vecilor, Strana, Amin.
Şi aşa cântăreţii cântând Sfinte Dumnezeule: Preotul citeşte
în taină Molitva aceasta a cântării celei întreit sfinte.
Dumnezeule Cel Sfânt, Care întru sfinţi odihneşti, Cela ce cu
glas întreit sfânt eşti lăudat de Serafimi, şi slăvit de
Heruvimi, şi de toată puterea Cerească închinat, Cela ce
dintru nefiinţă întru fiinţă ai adus toate, Care ai zidit pre om
după chipul, şi după asemănarea Ta, şi cu tot Darul Tău l-ai
împodobit, Cela ce dai înţelepciune, şi pricepere celui ce
cere, şi nu treci cu vederea pre cel ce greşeşte, ci pui
pocăinţă spre mântuire, Care ne-ai învrednicit pre noi
smeriţii şi nevrednicii robii Tăi şi în ceasul acesta a sta
înaintea Slavei Sfântului Tău Jertfelnic, şi a-Ţi aduce Ţie
datornică închinăciune şi Slavoslovie, Însuţi Stăpâne!
Primeşte şi din gurile noastre celor păcătoşi întreita sfântă
cântare, şi ne cercetează pre noi cu bunătatea Ta, iartă-ne
nouă toată greşala cea de voie şi cea fără de voie, sfinţeşte
sufletele şi trupurile noastre, şi ne dă nouă să slujim Ţie întru
cuviinţă în toate zilele vieţii noastre, pentru rugăciunile prea
sfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor sfinţilor, care
din veac bine Ţi-au plăcut, Că sfânt eşti Dumnezeul nostru,
şi Ţie Slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh,
Iar sfârşind Molitva aceasta, zic şi ei înşişi Preotul şi
Diaconul Sfinte Dumnezeule făcând împreună şi
închinăciuni trei înaintea sfântului Prestol, după aceasta zice
Diaconul către Preot.
Porunceşte Stăpâne.
Şi merg la locul cel de sus, şi Preotul mergând zice:
Blagoslovit este Cel ce vine întru Numele Domnului.
Diaconul.
Blagosloveşte Stăpâne Scaunul cel de sus.
Iar Preotul zice:
Blagoslovit eşti pre scaunul Slavei Împărăţiei Tale, Cela ce
58
şezi pre Heruvimi, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
Vezi. Ştiinţă să fie că Preotului nu i se cade să se suie la
locul cel de sus, nici şade într-însul, ci şade în partea de sus a
Prestolului despre amiază zi şi după plinirea cântării celei
întreit sfinte, Diaconul viind înaintea sfintelor Uşi zice: Să
luăm aminte.
Iar Preotul zice: Pace tuturor. Citeţul, Şi Duhului tău.
Diaconul iarăşi, Înţelepciune, Şi citeţul, Prochimenul, apoi
Psalmii lui David, după aceasta Diaconul, Înţelepciune, Şi
citeţul titlul Apostolului. Către Râmleni, sau Către Corinteni,
sau Către Galateni a Cărţii sfântului Apostol Pavel cetire.
Şi iarăşi Diaconul. Să luăm aminte. Iar sfârşindu-se
Apostolul zice Preotul, Pace ţie, Citeţul, Şi Duhului tău.
Diaconul, Înţelepciune, Şi citeţul, Aliluia. Şi cântând Aliluia,
Diaconul ia Cădelniţa cu tămâie, şi venind către Preot, şi
luând Blagoslovenie de la dânsul, cădeşte sfântul Prestol
împrejur, Altarul, şi pre Preot, iar Preotul citeşte Molitva
aceasta.
MOLITVA MAINAINTE DE EVANGHELIE.
Străluceşte în inimile noastre Iubitorule de oameni Stăpâne
lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei Dumnezeirii Tale, şi
deschide ochii gândului nostru spre înţelegerea
Evangheliceştilor Tale Propovăduiri, pune întru noi şi frica
fericitelor Tale Porunci, ca toate poftele trupului călcându-le
viaţă Duhovnicească să petrecem, toate cele ce sunt spre
bună plăcerea Ta, şi gândind, şi făcând, că Tu eşti luminarea
sufletelor, şi a trupurilor noastre Hristoase Dumnezeule, şi
Ţie Slavă înălţăm, împreună cu cel fără de început al Tău
Părinte, şi cu prea Sfântul şi Bunul, şi de viaţă făcătorul Tău
Iar Diaconul punând cădelniţa vine către Preot, şi plecându-
şi capul său, ţinând cu degetele şi Orarul împreună şi de
marginea sfintei Evanghelii zice:
Blagosloveşte Stăpâne pre bine vestitorul sfântului Apostol,
şi Evanghelistul (Cutare),
Iar Preotul Blagoslovindu-l pre dânsul zice:
Dumnezeu pentru rugăciunile sfântului slăvitului întru tot
lăudatului Apostol, şi Evanghelistul (Cutare) să-ţi dea ţie
59
cuvânt celui ce bine vesteşte cu putere multă, spre plinirea
Evangheliei iubitului său Fiu, Domnului nostru Iisus Hristos.
Iar Diaconul zicând Amin, şi închinându-se cu evlavie sfintei
Evanghelii, o ia pre dânsa, şi ieşind pre sfintele Uşi, mergând
înaintea lor cu două sfeşnice, merge şi stă pre Amvon, sau la
locul cel rânduit, iar Preotul stând înaintea sfântului Prestol,
şi căutând spre Apus zice cu glas mare:
Cu înţelepciune dreaptă să ascultăm sfânta Evanghelie:
Preotul, Pace tuturor. Strana, Şi Duhului tău.
Diaconul. Dela (Cutare) a sfintei Evanghelii cetire.
Strana, Slavă ţie Doamne, slavă ţie.
Preotul, Să luăm aminte.
Iar de vor fi şi doi Diaconi, numai unul zice:
Cu înţelepciune dreaptă, precum şi, Să luăm aminte.
Şi aşa sfârşindu-se Evanghelia, zice Preotul.
Pace ţie celui ce binevesteşti, Strana, Slavă Ţie Doamne,
slavă Ţie. Şi mergând Diaconul până la sfintele Uşi dă sfânta
Evanghelie în mânile Preotului, şi stând la locul cel obişnuit
începe aşa:
Să zicem toţi din tot sufletul, şi din tot cugetul nostru, să
zicem. Strana, Doamne miluieşte.
Doamne atot stăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri,
MOLITVA RUGĂCIUNII CELEI CU OSÂRDIE.
Doamne Dumnezeul nostru, primeşte această rugăciune cu
osârdie de la robii Tăi, şi ne miluieşte pre noi după mulţimea
milei Tale, şi trimite îndurările Tale preste noi, şi preste tot
norodul Tău, care aşteaptă de la Tine multă milă.
Încă ne rugăm pentru Arhiepiscopul nostru sau Episcopul
(Cutare) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.
Încă ne rugăm pentru bine credinciosul şi iubitorul de
petrecerea, pacea, sănătatea, mântuirea, şi iertarea păcatelor
Încă ne rugăm pentru fraţii, Preoţii, Ieromonahii,
60
Ierodiaconii, şi Monahii, şi pentru toţi cei întru Hristos fraţii
noştri.
mântuirea, cercetarea, lăsarea, şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu fraţilor sfântului lăcaşului acestuia.
Ctitorii sfântului Lăcaşului acestuia, şi pentru toţi cei mai
dinainte adormiţi părinţii, şi fraţii noştri, care zac aici şi
pretutindeni Pravoslavnicii,
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, şi fac bine în
sfânta, şi întru tot cinstita Biserica aceasta, şi pentru ce ce se
ostenesc şi cântă, şi pentru norodul ce stă înainte, şi aşteaptă
de la Tine mare şi bogată milă. Vozglaşenia.
Că milostiv, şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti. Şi
Strana, Amin,
Iar când se face pomenire pentru cei morţi, Diaconul,
sau Preotul zice Ectenia aceasta.
Încă ne rugăm pentru odihna sufletelor răposaţilor
robilor lui Dumnezeu (Cutare) şi pentru ca să se ierte lor
toată greşeala cea de voie, şi cea fără de voie.
Ca Domnul Dumnezeu să aşeze sufletele lor, unde
drepţii se odihnesc. Strana, Doamne miluieşte, de 3 ori,
Mila lui Dumnezeu, Împărăţia cerului, şi iertarea
păcatelor lor, la Hristos Împăratul cel fără de moarte, şi
Dumnezeul nostru, să cerem. Strana, Dă Doamne.
Preotul.
Dumnezeul Duhurilor, şi a tot trupul, Carele ai călcat
moartea, şi pre diavolul ai surpat, şi ai dăruit viaţă lumii
Tale, Însuţi Doamne odihneşte sufletele răposaţior robilor
Tăi (Cutare) în loc luminat, în loc de verdeaţă, în loc de
odihnă, de unde a fugit durerea, întristarea, şi suspinul, toată
greşeala ce au greşit ei, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu
61
gândul, ca un Bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu iartă, că
nu este om, care să fie viu, şi să nu greşească, că numai Tu
Însuţi eşti fără de păcat, dreptatea Ta este dreptate în veac, şi
cuvîntul Tău adevărul. Vozglaşenia.
Că Tu eşti Învierea, şi viaţa, şi odihna răposaţilor
robilor Tăi (Cutare) Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie
Slavă înălţăm, cu Cel fără de început al Tău Părinte, şi cu
prea Sfântul, şi Bunul, şi de viaţă făcătorul Duhul Tău, acum
Strana, Amin. Diaconul,
Rugaţi-vă cei chemaţi Domnului.
Cei credincioşi pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca
Domnul să-i miluiască pre dânşii. Strana, Doamne miluieşte.
Să-i cheme pre dânşii cu cuvântul adevărului.
Să le descopere lor Evanghelia dreptăţii.
Să-i împreune pre dânşii cu sfânta sa sobornicească şi
apostolească Biserică. Strana, Doamne miluieşte
Mântuieşte, miluieşte, apără, şi-i păzeşte pre dânşii
Dumnezeule cu Darul Tău. Strana, Doamne miluieşte.
Cei chemaţi capetele voastre Domnului să le plecaţi.
MOLITVA PENTRU OGLAŞENICI MAINAINTE
DE SFÂNTA ÎNĂLŢARE.
Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce întru cele înalte
locuieşti, şi spre cele smerite priveşti, Carele ai trimis
mântuire neamului omenesc pre Unul născut Fiul Tău, şi
Dumnezeu, pre Domnul nostru Iisus Hristos, caută spre robii
Tăi aceştia chemaţi, care şi-au plecat către Tine grumajii lor,
şi învredniceşte pre dânşii în vreme cuvioasă Băii Naşterii
celei de a doua a iertării păcatelor, şi veşmântului
nestricăciunii, împreună-i pre dânşii cu sfânta Ta
sobornicească şi apostolească Biserică, şi-i numără pre dânşii
cu turma Ta cea aleasă.
Vozglaşenia.
Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească
preacinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui, şi al
62
Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
Şi Preotul întinde Antimisul. Diaconul zice:
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi:
Iar de este şi al doilea Diacon zice şi acesta:
Cei chemaţi ieşiţi.
Şi iarăşi cel dintâi.
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi,
Ca nimeni din cei chemaţi, câţi sunteţi credincioşi,
iară, şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.
Iar de este numai Preotul, atunci zice aşa.
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi, Cei chemaţi ieşiţi, Câţi
sunteţi chemaţi ieşiţi, Ca nimeni din cei chemaţi, Câţi sunteţi
credincioşi, Iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm.
Rugăciunea credincioşilor cea dintâi, după ce se
întinde Antimisul.
Mulţumim Ţie Doamne Dumnezeul puterilor, Carele
ne-ai învrednicit pre noi a sta şi acum înaintea sfântului Tău
Jertfelnic, şi a căuta la îndurările Tale pentru păcatele
noastre, şi pentru necunoştinţele norodului, primeşte
Dumnezeule rugăciunea noastră, fă-ne pre noi a fi vrednici
să-Ţi aducem Ţie rugăciuni, cereri, şi Jertfe fără de sânge
pentru tot norodul Tău, şi ne îndestulează pre noi, care ne-ai
pus la slujba Ta aceasta, cu puterea Duhului Tău celui Sfânt,
fără de osândă, şi fără de sminteală, întru mărturie curată a
ştiinţei noastre, a Te chema pre Tine în toată vremea, şi
locul, ca auzindu-ne pre noi, să fii milostiv nouă întru
mulţimea bunătăţii Tale.
Şi când slujeşte Liturghie numai Preotul fără Diacon,
nu zice acestea de mai jos, ci numai:
Apără, mântuieşte: Şi Vozglaşenia.
Iar de este şi Diacon zice acesta:
noastre, Domnului să ne rugăm. Strana, Doamne miluieşte.
63
credinţă, şi cu bună smerenie, şi cu frica lui Dumnezeu intră
Diaconul, Înţelepciune. Vozglaşenia.
Că Ţie se cuvine toată Slava, Cinstea, şi
Şi de nu este Diacon îndată zice Preotul.
ŞI CITEŞTE RUGĂCIUNEA CREDINCIOŞILOR
CEA A DOUA.
Iarăşi şi de multe ori cădem la Tine, şi Ţie ne rugăm
Bunule, şi Iubitorule de oameni, ca uitându-te la rugăciunea
noastră, să curăţeşti sufletele şi trupurile noastre de toată
spurcăciunea trupului, şi a duhului, şi să dai nouă stare
nevinovată, şi fără de osândă înaintea sfântului Tău
Jertfelnic, şi dăruieşte Dumnezeule şi celor ce se roagă
dimpreună cu noi, sporire vieţii, şi credinţei, şi înţelegerii
celei Duhovniceşti, dă lor totdeauna cu frică, şi cu dragoste
slujind Ţie, cu nevinovăţie, şi fără osândă să se
împărtăşească cu sfintele Tale Taine, şi să se învrednicească
Împărăţiei Tale celei Cereşti.
Iar de va fi Diacon, până citeşte Preotul Rugăciunea
aceasta, acela zice Ecteniile acestea.
Pentru sfântul Lăcaşul acesta, şi pentru toate cetăţile,
şi satele, şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
înmulţirea roadelor pământului, şi pentru vremi, cu pace,
cei bolnavi, şi pentru cei ce se ostenesc, şi pentrucei robiţi, şi
64
Diaconul, Înţelepciune.
Şi aşa intră acesta pre Uşa cea despre miazănoapte în
Altar, iar de nu este Diacon, zice numai Preotul.
Apără, mântuieşte, miluieşte: Şi celelalte,
Şi Vozglaşenia.
Ca sub stăpânirea Ta fiind păziţi pururea, Ţie Slavă
să înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
Strana, Amin.
Rugăciune, pre care o citeşte Preotul întru sine
cântându-se Heruvicul.
Nimeni din cei ce se leagă cu poftele, şi cu desfătările
trupeşti, nu este vrednic să vină, sau să se apropie, sau să
slujească Ţie Împărate al Slavei! Că a sluji Ţie lucru mare şi
înfricoşat este însuşi şi Puterilor celor Cereşti. Dar însă
pentru iubirea Ta de oameni cea negrăită, şi nemăsurată,
nemutat, şi neschimbat Te-ai făcut om, şi Arhiereu Te-ai
numit nouă, dându-ne lucrarea de sfinţenie a slujbei acesteia,
şi a Jertfei celei fără de sânge, ca un Stăpân al tuturor, că Tu
însuţi Doamne Dumnezeul nostru! Stăpâneşti cele Cereşti, şi
cele pământeşti, Carele Te porţi pre scaunul Heruvimilor,
Domnul Serafimilor, şi Împăratul lui Israel, Cel ce eşti Unul
Sfânt, şi întru sfinţi Te odihneşti. Deci pre Tine Te rog, Cel
ce eşti Unul Bun, şi bine ascultător, caută spre mine
păcătosul, şi netrebnicul robul Tău, şi îmi curăţeşte sufletul,
şi inima de cugete viclene, îndestulează-mă cu puterea
sfântului Tău Duh, ca îmbrăcat fiind cu Darul Preoţiei să
stau înaintea sfintei Mesei Tale acesteia, şi să jertfesc sfântul,
şi prea Curatul Tău Trup, şi cinstitul Sânge, că la Tine
venind îmi plec grumajii mei, şi Ţie mă rog, să nu întorci
Faţa Ta de la mine, nici să mă lepezi din slugile Tale, ci mă
învredniceşte să-Ţi aduc Ţie eu păcătosul şi nevrednicul
robul Tău, darurile acestea, că Tu eşti Cel ce aduci, şi Cel ce
Te aduci, şi Cel ce primeşti, şi Cel ce Te împarţi, Hristoase
Dumnezeul nostru! Şi Ţie Slavă înălţăm, împreună cu Cel
fără de început al Tău Părinte, şi cu prea Sfântul, şi Bunul, şi
de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
65
vecilor, Amin.
Iar după săvârşirea Molitvei zic şi ei cântarea
Heruvimicească de trei ori în taină, şi după fiecare sfârşit se
închină o dată.
Care pre Heruvimi cu Taină închipuim, şi Celei de
viaţă făcătoare Treime întreit sfântă cântare aducem, Toată
grija cea lumească acum să o lepădăm, Ca pre Împăratul
tuturor primind, nevăzut închinându-se de Cetele Îngereşti,
Aliluia. De trei ori.
Şi apoi se deschid sfintele Uşi. Deci luând diaconul
cădelniţa, şi punând Tămâie, vine către Preot, şi luând
Blagoslovenie de la dânsul cădeşte sfântul Prestol împrejur,
şi Altarul tot, şi pre Preot, şi zice şi Psalm 50 şi alte Tropare
de umilinţă, câte vor vrea împreună cu Preotul, şi merg la
Proscomidie, mainainte mergând Diaconul, care şi cădeşte
sfintele rugându-se întru sine şi zicând.
Dumnezeule curăţeşte-mă pre mine păcătosul. De 3
ori.
Apoi zice către Preot, Ridică Stăpâne.
Iar Preotul luând Văzduhul îl pune pre umărul cel
stâng al Diaconului zicând:
Ridicaţi mâinile voastre la cele sfinte, şi
binecuvântaţi pre Domnul.
Deci luând sfântul Disc îl pune pre capul Diaconului
cu toată socotinţa, şi cu bună smerenie, având Diaconul
împreună şi cădelniţa, într-unul din degete, iar Preotul însuşi
luând sfântul Potir în mâini, şi ieşind pre Uşa cea despre
miazănoapte, merg înaintea lor cu două sfeşnice, şi înconjură
prin mijocul Bisericii, rugându-se Diaconul, şi zicând cu glas
mare aşa.
Pre voi pre toţi, Pravoslavnici creştini! Să vă
pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăţia Sa,
totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Preotul,
Pre Arhiepiscopul nostru (Cutare) să-l pomenească
Domnul Dumnezeu întru Împărăţia Sa, totdeauna, acum şi
Pre bine credinciosul, şi iubitorul de Hristos Domnul
nostru (Cutare) să-l pomenească Domnul Dumnezeu întru
Împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
66
Şi aşa Diaconul intrând înlăuntru prin sfintele Uşi stă
de-a dreapta, şi vrând Preotul să intre zice Diaconul către
dânsul:
Să pomenească Domnul Dumnezeu Preoţia ta întru
Împărăţia Sa. Iar Preotul zice către Diacon, Să pomenească
Domnul Dumnezeu Ierodiaconia ta întru Împărăţia Sa,
Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Şi pune sfântul Potir pre sfântul Prestol, aşijderea şi
sfântul Disc luându-l de pre capul Diaconului îl pune şi pre
acela pre sfântul Prestol zicând:
Iosif cel cu bun Chip de pre lemn luând prea curat
Trupul Tău, cu Giulgi curat înfăşurându-l, şi cu Miresme în
Mormânt nou îngropându-l, L-au pus.
În mormânt cu Trupul, şi în iad cu sufletul ca un
Dumnezeu, în Rai cu Tâlharul, şi pre Scaun ai fost Hristoase,
cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le Cel ce eşti
necuprins.
Ca un purtător de viaţă, ca un mai înfrumuseţat decât
Raiul cu adevărat, şi decât toată Cămara împărătească mai
luminat s-a arătat, Hristoase! Mormântul Tău Izvorul învierii
noastre.
Deci Preotul luând Procoveţul de pre Disc, şi de pre
sfântul Potir, le pune deoparte pre sfântul Prestol, iar
Văzduhul luându-l de pre umărul Diaconului, şi tămâindu-l
acoperă cu dânsul sfintele zicând:
Iosif cel cu bun Chip: Şi celelalte.
Şi aşa luând cădelniţa din mâinile Diaconului cădeşte
sfintele de 3 ori zicând:
Fă bine Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului, şi să
se zidească zidurile Ierusalimului, Atunci bine vei voi Jertfa
dreptăţii, Prinosul şi arderile de tot, atunci vor pune pre
Altarul Tău viţei.
Şi dând cădelniţa sloboade Felonul, şi plecându-şi
capul zice către Diacon.
Pomeneşte-mă frate, şi împreună slujitorule.
Iar Diaconul zice către dânsul.
Să pomenească Domnul Dumnezeu Preoţia ta întru
Împărăţia Sa. Deci şi Diaconul plecându-şi capul său, ţinând
şi Orarul cu trei degete ale mâinii celei drepte zice către
67
Preot,
Roagă-te pentru mine Stăpâne sfinte. Iar Preotul.
Duhul sfânt să vină preste tine, şi puterea Celui înalt
să te umbrească. Diaconul.
Acelaşi Duh să lucreze împreună cu noi, întru toate
zilele vieţii noastre. Şi iarăşi Diaconul.
Pomeneşte-mă Stăpâne sfinte. Preotul.
Să te pomenească pre tine Domnul Dumnezeu întru
Împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Diaconul zice, Amin.
Şi aşa sărutând dreapta Preotului iese pre Uşa cea
despre miazănoapte, şi stând la locul cel obişnuit zice:
Să plinim rugăciunile noastre Domnului.
Pentru cinstitele Daruri ce sunt puse înainte,
credinţă, şi cu bună smerenie, şi cu frica lui Dumnezeu intră
MOLITVA PROSCOMIDIEI DUPĂ PUNEREA

DUMNEZEIEŞTILOR DARURI
PRE SFÂNTUL PRESTOL.
Doamne Dumnezeule Atotţiitorule, Cela ce eşti Unul
sfânt, Carele primeşti jertfă de laudă de la cei ce Te chiamă
pre Tine cu toată inima, primeşte şi rugăciunea noastră a
păcătoşilor, şi o du către sfântul Tău Jertfelnic, îndestulează-
ne pre noi a-Ţi aduce Ţie daruri, şi jertfe Duhovniceşti
pentru păcatele noastre, şi pentru neştiinţele norodului,
învredniceşte-ne să aflăm har înaintea Ta, ca să-Ţi fie Ţie
bine primită jertfa noastră, şi să se sălăşluiască Duhul cel
bun al Darului Tău preste noi, şi preste aceste Daruri puse
înainte, şi preste tot norodul Tău.
Diaconul.
Ziua toată desăvârşit sfântă, cu pace, şi fără de
68
păcate, la Domnul să cerem.
Strana, Dă Doamne.
Înger de pace, credincios, îndreptător, şi păzitor
sufletelor şi trupurilor noastre, la Domnul să cerem.
Domnul să cerem.
Cele bune, şi de folos sufletelor noastre, şi de
Hristos, să cerem.
o dăm.
Cu îndurările a Unuia născut Fiului Tău, cu Care
împreună bine eşti cuvântat, cu prea Sfântul, şi Bunul şi de
viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin. Preotul.
Pace tuturor. Strana, Şi Duhului tău. Diaconul.
Să iubim unul pre altul, ca întru un gând să
mărturisim. Strana, Pre Tatăl, pre Fiul, şi pre Sfântul Duh,
Treimea cea de o fiinţă, şi nedespărţită.
Preotul aici închinându-se de trei ori zice în taină:
Iubi-Te-voi Doamne tăria mea, Domnul întărirea
mea, şi scăparea mea. De trei ori.
Şi sărută sfintele aşa după cum sunt acoperite, întâi
deasupra sfântului Disc, apoi deasupra sfântului Potir, şi
marginea sfântului Prestol dinaintea sa, iar de vor fi Preoţi
doi, sau mai mulţi, sărută şi ei sfintele toţi, şi unul pre altul
pre umeri.
Iar cel mai mare zice:
Hristos în mijlocul nostru.
Iar cel ce sărută zice:
Este şi va fi.
69
Aşijderea şi Diaconii de vor fi doi, sau trei sărută
fiecare Orarul său, unde este semnul Crucii, şi unul pre altul
pre umere aşişderea zicând, ca şi Preoţii, asemenea şi
Diaconul se închină la locul unde stă, şi sărută Orarul său,
unde este semnul Crucii, şi
Aşa zice cu glas.
Uşule, Uşile, cu înţelepciune să luăm aminte.
Iar Preotul ridică Văzduhul, şi-l ţine deasupra
sfintelor Daruri, însă de vor fi şi alţi Preoţi slujind, aşijderea
şi ei ridică sfântul Văzduh, şi ţin preste sfintele Daruri,
scuturând, şi zicând întru sineşi, precum şi norodul,
mărturisirea credinţei:
Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul,
făcătorul Cerului şi al pământului, văzutelor tuturor, şi
nevăzutelor. Şi întru unul Domnul Iisus Hristos Fiul lui
Dumnezeu, Unul născut, Carele din Tatăl S-a născut
mainainte de toţi vecii. Lumină din lumină, Dumnezeu
adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel ce
este de o fiinţă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut. Care
pentru noi oamenii, şi pentru a noastră mântuire, s-a pogorât
din Ceruri, şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria
Fecioara, şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi pre
vremea lui Pilat din Pont, şi a pătimit, şi S-a îngropat, şi a
înviat a treia zi după Scripturi. Şi S-a suit la Ceruri, şi şade
de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vie cu Slavă, să judece
viii şi morţii, a Căruia Împărăţie nu va fi sfârşit. Şi întru
Duhul sfânt, Domnul de Carele a grăit prin Proroci. Întru
Una sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor. Aştept
învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Diaconul:
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte, sfânta
Jertfă cu pace a o aduce. Strana, Mila păcii, Jertfa laudei. Iar
Preotul luând Văzduhul de pre sfinte, şi sărutându-l pre
dânsul îl pune la un loc, zicând: Darul Domnului,
Iar Diaconul închinându-se intră în sfântul Altar, şi
luând Ripida apără sfintele cu bună smerenie.
Vozglaşenia.
Darul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui
70
Dumnezeu, şi Tatăl, şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu
voi cu toţi.
Strana. Şi Duhului tău.
Preotul. Sus să avem inimile.
Strana. Avem către Domnul:
Preotul. Să mulţumim Domnului: Strana.
Cu vrednicie şi cu dreptate este să ne închinăm
Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, Treimei Celei de o fiinţă
şi nedespărţită.
Iar Preotul se roagă în taină.
Cu vrednicie, şi cu dreptate este a-Ţi cânta ţie, pre
Tine bine a Te cuvânta, pre Tine a Te lăuda, Ţie a mulţumi,
Ţie a ne închina în tot locul stăpânirii Tale, că Tu eşti
Dumnezeu negrăit, şi necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns,
pururea fiind, şi acelaşi fiind, Tu şi Unul Născut Fiul Tău, şi
Duhul Tău cel Sfânt, Tu din nefiinţă întru fiinţă ne-ai adus
pre noi, şi căzând noi iarăşi ne-ai ridicat, şi nu Te-ai depărtat
toate făcându-le, până ce ne-ai suit pre noi la Cer, şi ne-ai
dăruit Împărăţia Ta ceea ce va să fie. Pentru toate acestea
mulţumim Ţie, şi Unuia Născut Fiului Tău, şi Duhului Tău
Celui Sfânt, pentru toate care le ştim, şi care nu le ştim,
pentru facerile Tale de bine cele arătate, şi cele nearătate ce
s-au făcut spre noi. Mulţumim Ţie şi pentru slujba aceasta,
pre care ai voit din mâinile noastre a primi, măcar de şi stau
înaintea Ta mii de Arhangheli, şi zeci de mii de Îngeri,
Heruvimii cei cu ochi mulţi, şi Serafimii cei cu câte şase
aripi, care se înalţă zburând.
Vozglaşenia.
Cântare de biruinţă cântând, strigând, glas înălţând, şi
grăind:
Strana.
Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot, plin este Cerul şi
pământul de Slava Ta, Osana întru cei din înălţime, bine este
cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Osana Celui
dintru înălţime.
Aici iarăşi Diaconul luând sfânta Zveazdă de pre
sfântul Disc face semnul Crucii deasupra lui, şi sărutând-o
pre dânsa o pune alături. Deci vine şi stă de-a dreapta parte,
şi luând Ripida în mână apără încetinel cu toată socotinţa, şi
71
cu frică pe deasupra sfintelor Daruri, ca să nu cadă vreo
muscă, sau altceva asemenea, iar de nu este Ripidă face
aceasta cu un Procoveţ.
Cu aceste fericite Puteri şi noi, Iubitorule de oameni
Stăpâne! Strigăm şi grăim: Sfânt eşti, şi prea Sfânt, Tu, şi
Unul Născut Fiul Tău, şi Duhul Tău cel sfânt, Sfânt eşti şi
prea Sfânt, şi de mare cuviinţă Slava Ta, Carele lumea Ta aşa
o ai iubit, încât pre Unul Născut Fiul Tău L-ai dat, ca tot cel
ce crede într-însul să nu piară, ci să aibă viaţa cea veşnică,
Carele venind, şi toată orânduiala cea pentru noi plinind, în
noaptea întru care S-a vândut, şi mai vârtos Însuşi pre Sine
S-a dat pentru viaţa lumii, luând Pâine cu sfintele şi
preacuratele, şi fără prihană Mâinile Sale, mulţumind, şi
Blagoslovind, sfinţind, şi frângând, a dat sfinţilor Săi
Ucenici şi Apostoli, zicând:
Vozglaşenia. Luaţi, mâncaţi, Acesta este Trupul Meu,
Carele Se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor.
Strana, Amin.
Iar aceasta zicându-se, Diaconul arată Preotului
sfântul Disc, ţinând şi Orarul cu trei degete ale mâinii celei
drepte, aşijderea şi când zice Preotul:
Beţi dintru acesta toţi. Arată şi însuşi sfântul Potir.
Apoi în taină zice Preotul:
Aşijderea şi Paharul după cină zicând:
Vozglaşenia.
Beţi dintru Acesta toţi, Acesta este Sângele Meu al
legii celei noi, Care pentru voi şi pentru mulţi Se varsă spre
iertarea păcatelor, Strana, Amin.
Preotul se roagă în taină.
Aducându-ne aminte dar de această Poruncă
mântuitoare, şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi, de
Cruce, de Groapă, de Învierea cea de a treia zi, de suirea la
Ceruri, de şederea de-a dreapta, de a doua şi slăvita iarăşi
venire. Vozglaşenia.
Ale Tale dintru ale Tale Ţie aducând de toate, şi
pentru toate.
Iar când zice Preotul aceasta, Diaconul pune Ripida,
şi punând mâinile în chipul Crucii apucă sfântul Disc, şi
72
sfântul Potir, plecându-se cu multă smerenie.
Strana.
Pre Tine Te lăudăm, pre Tine bine Te cuvântăm, Ţie
mulţumim Doamne! Şi ne rugăm Ţie Dumnezeul nostru.
Deci venind Diaconul aproape de Preot, şi
închinându-se amândoi de trei ori înaintea sfântului Prestol
se roagă întru sine şi zic acestea.
Doamne Cela ce ai trimis pre prea Sfântul Tău Duh
în ceasul al treilea Apostolilor Tăi, pre Acela Bunule nu-L
lua de la noi, ci ni-L înoieşte nouă, care ne rugăm Ţie.
Stih.
Inimă curată zideşte întru mine Dumnezeule, şi Duh
drept înoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
Doamne Cela ce pre prea Sfântul Tău Duh.
Stih. Nu mă lepăda pre mine de la faţa Ta, şi Duhul
Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Şi iarăşi.
Doamne Cela ce pre prea Sfântul Tău Duh:
Apoi Preotul se roagă în taină.
Încă aducem Ţie această slujbă cuvântătoare, şi fără
de sânge, şi cerem, şi ne rugăm, şi ne cucerim, trimite Duhul
Tău cel Sfânt preste noi, şi preste aceste Daruri ce sunt puse
înainte.
Deci Diaconul plecându-şi capul, şi arătând cu Orarul
sfântul Agneţ zice în taină:
Blagosloveşte Stăpâne sfânta Pâine.
Iar Preotul stând drept Blagosloveşte sfintele Daruri
de trei ori zicând.
Şi fă adică Pâinea aceasta, cinstit trupul Hristosului
Tău.
Diaconul, Amin.
Şi iarăşi zice Diaconul:
Blagosloveşte Stăpâne sfântul Pahar.
Preotul Blagoslovind zice:
Iar ce este în Paharul acesta, cinstit sângele
Hristosului Tău, Diaconul, Amin.
Şi iarăşiDiaconul arătând şi spre amândouă sfintele
zice. Blagosloveşte Stăpâne amândouă sfintele.
Preotul Blagoslovind amândouă sfintele zice:
Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt.
73
Diaconul, Amin, Amin, Amin.
Şi plecându-şi Diaconul capul către Preot zice:
Pomeneşte-mă pre mine Stăpâne sfinte.
Iar Preotul zice:
Să te pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăţia
Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Iar Diaconul zicând Amin.
Vine la locul, unde era stând întâi, şi luând Ripida
apără Sfintele ca şi mai înainte.
Pentru ca să fie celor ce se vor cumineca spre
trezvirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre împărtăşirea
cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea Împărăţiei Cerurilor, spre
îndrăznirea cea către Tine, nu spre judecată, sau spre osândă.
Încă aducem Ţie această slujbă cuvântătoare pentru cei
răposaţi întru credinţă, Strămoşii, Părinţii, Patriarhii,
Proorocii, Apostolii, Propovăduitorii, Evangheliştii,
Mucenicii, Mărturisitorii, Postnicii, şi pentru tot sufletul
drept, care s-a săvârşit întru buna credinţă.
Apoi zice cu Glas mare cădind sfintele Taine:
Mai ales pentru prea sfânta, Curata, prea
Blagoslovita, Slăvita, Stăpâna noastră de Dumnezeu
Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria. Strana cântă,
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pre tine
Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită, şi prea
nevinovată, şi Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii, şi mai
slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără
stricăciune pre Dumnezeu Cuvântul ai născut, pre tine cea cu
adevărat Născătoare de Dumnezeu te slăvim.
După Aceasta Diaconul cădeşte împrejur sfântul
Prestol, şi pomeneşte din cei vii, şi morţi, pre cine va vrea, şi
Diptuha adică Pomelnicul celor adormiţi.
Pentru sfântul Ioan Proorocul, înainte mergătorul şi
Botezătorul, pentru sfinţii slăviţii şi întru tot lăudaţii
Apostoli, pentru Sfântul (Cutare) căruia şi pomenirea
săvârşim, şi pentru toţi Sfinţii Tăi, cu ale cărora rugăciuni
cercetează-ne pre noi Dumnezeule, şi pomeneşte pre toţi cei
74
adormiţi întru nădejdea învierii vieţii cei de veci, şi-i
odihneşte pre dânşii, unde străluceşte lumina feţei Tale. Încă
Te rugăm, pomeneşte Doamne toată Episcopia
Pravoslavnicilor a celor ce drept învaţă Cuvântul adevărului
Tău, toată Preoţia, întru Hristos Diaconia, şi toată ceata
Preoţească. Încă aducem Ţie această slujbă cuvântătoare
pentru lume, pentrusfânta Soborniceasca şi Apostoleasca
Biserică, pentru cei ce întru curăţie, şi întru viaţă cinstită
petrec, pentru binecredinciosul, şi iubitorul de Hristos
Domnul nostru (Cutare) pentru toată curtea, şi ostaşii lui. Dă
lor Doamne paşnică Domnie, ca şi noi întru liniştea lor, viaţă
lină, şi fără de gâlceavă să vieţuim, întru toată buna credinţă,
şi curăţie.
Şi după cântarea Axionului, Preotul zice:
Întâi pomeneşte Doamne pre Arhiepiscopul nostru
(Cutare) pre care îl dăruieşte sfintelor Tale Biserici, în pace,
întreg, cinstit, sănătos, întru zile îndelungate, şi drept
îndreptând Cuvântul adevărului Tău.
Strana cântă.
Pentru toţi, şi pentru toate.
Diaconul pomeneşte Pomelnicul viilor
Iar Preotul se roagă,
Adu-Ţi aminte Doamne de Cetatea aceasta, întru care
vieţuim, şi de toate Oraşele şi satele, şi de cei ce cu credinţă
vieţuiesc într-însele. Adu-Ţi aminte Doamne de cei ce umblă
pre ape, şi călătoresc, de cei neputincioşi, şi de cei ce se
ostenesc, de cei robiţi şi de mântuirea lor. Adu-Ţi aminte
Doamne de cei ce aduc daruri şi fac bine întru sfintele Tale
Biserici, şi îşi aduc aminte de cei săraci, şi preste noi toţi
trimite milele Tale.
Vozglaşenia,
Şi ne dă nouă cu o gură şi cu o inimă a slăvi şi a
cânta preacinstit şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui,
şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
Deci Preotul se întoarce către norod şi Blagoslovind
zice: Vozglaşenia.
Şi să fie mila marelui Dumnezeu şi Mântuitorului
nostru Iisus Hristos, cu voi cu toţi.
75
Strana, Şi cu Duhul tău.
Iar Diaconul ieşind stă la obişnuitul loc şi zice:
Pre toţi sfinţii pomenindu-i, iară şi iară cu pace
Domnului să ne rugăm. Strana, Doamne miluieşte.
Pentru cinstitele Daruri ce s-au adus şi s-au sfinţit,
Ca Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, Cel ce le-
a primit pre dânsele în sfântul cel mai presus de Ceruri şi
înţelegătorul Său Jertfelnic întru miros cu bună Mireasmă
Duhovnicească. Să ne trimită nouă Dumnezeiasca milă, şi
Darul Sfântului Duh să ne rugăm.
Iar Preotul se roagă în taină,
Înaintea Ta punem toată viaţa noastră şi nădejdea,
Stăpâne Iubitorule de oameni! Şi cerem, şi ne rugăm, şi ne
cucerim, învredniceşte-ne pre noi să ne împărtăşim cu
cereştile Tale şi Înfricoşatele Taine ale acestei sfinte şi
Duhovniceşti Mese cu curată ştiinţă, spre lăsarea păcatelor,
spre iertarea greşalelor, spre Împărtăşirea cu Sfântul Duh,
spre moştenirea Împărăţiei cei Cereşti, spre îndrăznirea cea
către Tine, nu spre judecată, sau spre osândă.
Diaconul.
Ziua toată desăvârşit, sfântă, cu pace, şi fără de păcat,
la Domnul să cerem. Strana, Dă Doamne.
Înger de pace, credincios, îndreptător, păzitor
sufletelor şi trupurilor noastre, la Domnul să cerem
Milă şi iertare de păcate şi de greşalele noastre, la
Domnul să cerem.
Hristos să cerem.
Unirea credinţei şi Împărtăşirea Sfântului Duh
76
cerşind, pre noi înşine, şi unul pre altul, şi toată viaţa noastră
lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Preotul, Vozglaşenia.
Şi ne învredniceşte pre noi Stăpâne! Cu îndrăznire,
fără de osândă, a cuteza a Te chema pre Tine Dumnezeul cel
Ceresc Tată, şi a zice.
Strana,
Tatăl nostru, Carele eşti în Ceruri, sfinţească-se
Numele Tău, vie Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în Cer şi
pre pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea dă-ne-o nouă
astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi
iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pre noi în ispită, ci ne
izbăveşte pre noi de cel viclean,
Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi Slava a Tatălui, şi
a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Strana, Amin.
Strana, Şi Duhului tău.
Diaconul,
Capetele voastre Domnului să le plecaţi.
Iar Preotul se roagă.
Mulţumim Ţie Împărate nevăzutule! Care cu puterea
Ta cea nemăsurată toate le-ai făcut, şi cu mulţimea milei
Tale din nefiinţă întru fiinţă toate le-ai adus, Însuţi Stăpâne!
Caută din Cer spre cei ce şi-au plecat Ţie capetele sale, că nu
le-au plecat trupului şi sângelui, ci Ţie înfricoşatului
Dumnezeu. Tu dar Stăpâne cele puse înaintea tuturor nouă,
spre bine le întocmeşte, după a fiecăruia osebită trebuinţă, cu
cei ce călătoresc împreună călătoreşte, pre cei bolnavi îi
tămăduieşte, Cela ce eşti Doctorul sufletelor şi al trupurilor.
Vozglaşenia.
Cu Darul şi cu îndurările şi iubirea de oameni, a
Unuia Născut Fiului tău cu Carele împreună bine eşti
cuvântat cu prea Sfântul şi Bunul şi de viaţă făcătorul Tău
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
77
Şi se roagă Preotul.
Ia aminte Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul
nostru din sfânt Lăcaşul Tău, şi din Scaunul Slavei
Împărăţiei Tale, şi vino ca să ne sfinţeşti pre noi Cela ce sus
şezi împreună cu Tatăl, şi aici împreună cu noi nevăzut
petreci, şi ne învredniceşte prin mâna Ta cea puternică a ni
se da nouă prea curat Trupul Tău, şi cinstitul Sânge, şi prin
noi la tot norodul.
Iar când citeşte acesta rugăciunea aceasta, Diaconul
stând înaintea Uşii se încinge cu Orarul cruciş. Apoi însuşi
acesta împreună cu Diaconul se închină acolo unde stau
zicând în taină de trei ori.
miluieşte.
Şi aşa când vede Diaconul pre Preot tinzându-şi
mâinile, şi atingându-se de sfântul Agneţ ca să facă sfânta
înălţare zice cu glas:
Să luăm aminte.
Iar Preotul înălţând sfântul Agneţ zice:
Sfintele Sfinţilor.
Strana,
Unul sfânt, Unul Domnul Iisus Hristos, întru Slava
lui Dumnezeu Tatăl, Amin.
Şi cântăreţii cântă Priceasna zilei, sau a sfântului, iar
Diaconul intră în sfântul Altar, şi stând de-a dreapta
Preotului, care ţine sfântul Agneţ, zice:
Sfărâmă Stăpâne sfânta Pâine.
Iar Preotul sfărâmându-l în patru părţi cu luare
aminte, şi cu bună smerenie zice:
Sfărâmă-Se, şi Se împarte Mielul lui Dumnezeu Cel
ce Se sfărâmă, şi nu Se desparte, Cel ce Se mănâncă pururea,
şi niciodată nu Se sfârşeşte, ci pre cei ce se împărtăşesc îi
sfinţeşte.
PENTRU SFĂRÂMAREA SFÂNTULUI AGNEŢ.
Cade-se ţie a şti, o Preote! Că sfărâmând sfântul
Agneţ, pune părţile în chipul Crucii jos pre sfântul Disc cu
miezul în sus, precum şi mainainte când s-a sfărâmat, IIS
adică pune-l în partea din sus a sfântului Disc, care este
despre răsărit, iar HS din jos, care este despre apus.
78
Iar NI, despre partea miazănoapte.
Iar KA, în partea despre miazăzi.
Şi de nu va fi nimeni ca să se cuminece, după aceste
învăţături ce sunt aşezate mai în jos, îndată treci înainte la
List RAI. Unde este semnul acesta, ( )
Iar de va fi trebuie mai din vreme să ştii această
învăţătură, şi această însemnare, care s-a pus aici în faţă.
ÎNSEMNARE
Pentru sfărâmarea sfântului Agneţ, şi pentru cum
trebuie a cumineca pre norod, şi cu care părţi ale sfântului
Agneţ. Precum s-a închipuit aici,
Această IIS parte
Pune-o în Potir
NI cu aceste două KA
Cuminecă norodul
Cu aceasta HS cuminecă-te
Pre tine şi pre cei ce slujesc cu tine
Deci luând partea IIS umple sfântul Potir, iar partea

HS o împarte Preoţilor şi Diaconilor, care slujesc împreună.
Iar celelalte două sfinte părţi, adică NI şi KA, sfărâmându-le
în mici părticele cât să fie de ajuns celor ce vor să se
cuminece, iar din partea prea sfintei Născătoarei de
Dumnezeu, sau a celor nouă Cete, sau dintr-altele câte sunt
pre sfântul Disc, pentru vii şi pentru morţi, să nu îndrăzneşti
a cumineca pre nimeni nicidecum, nici care cumva să le
ştergi de pre sfântul Disc în sfântul Potir, până nu vei
cumineca pre toţi, câţi vor fi rânduiţi, ci numai din cele două
părţi ce au rămas din sfântul Agneţ adică din NI şi KA să-i
cumineci.
Aşijderea se cade ţie, o Preote! Să ştii şi aceasta, că
de vor fi oameni mulţi ca să se cuminece, trebuie în vremea
Proscomidiei, când torni soedinenia adică Vinul, şi apa în
sfântul Potir, să te socoteşti ca să torni Vin mai mult, încât să
ajungă la toţi acei care vor fi să se cuminece, iar apă să pui
puţină după obicei, căci după ce se săvârşesc sfintele n-ai
voie şi nici să îndrăzneşti ca să mai pui Vin în sfântul Potir,
79
aşijderea şi când torni din sfântul Încropadică din Teplotă, să
nu pui multă, ci atât numai după obicei, ca şi întâi la
soedinenie, şi aşa când va sosi vremea să zici:
Cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă, şi cu dragoste să
vă apropiaţi, atunci doi Preoţi, sau doi Diaconi, sau nefiind
vreunul dintr-aceştia, măcar doi Grămătici ai Bisericii stând
înaintea Uşilor Împărăteşti ţin Aerul adică Procoveţul cel
mare întins, ca nu cumva din vreo întâmplare să pice jos, şi
Preotul care slujeşte ţine sfântul Potir cu alt Procoveţ
deasupra Aerului celui întins, şi venind, după orânduială, cei
ce vor să se cuminece, se apropie cu frică, şi cu cucernicie,
făccând înaintea sfântului Potir cîte o închinăciune, şi aşa
Preotul luând cu bună socoteală din sfântul Potir îi cuminecă
zicând la fiecare: Cuminecă-se robul lui Dumnezeu (Cutare).
Iar de va fi muiere, roaba lui Dumnezeu (Cutare) cu cinstitul,
şi sfântul Trup şi Sânge al Domnului şi Dumnezeului, şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor lui,
şi spre viaţa de veci.
Iar până a se cumineca toţi, Strana cântă neîncetat.
Cinei tale celei de Taină: până în sfârşit.
Şi după ce se cuminecă îşi şterge fiecare buzele cu
Procoveţul cu care ţine Preotul sfântul Potir, şi întorcându-se
spre Uşa cea despre miază noapte îi dă Preotul cel orânduit
Anafora în gură, şi aşa se duce la locul său şi îşi citeşte de va
şti carte, rămăşiţa rugăciunii, şi mulţumeşte lui Dumnezeu.
Apoi isprăvind Preotul toate, Blagosloveşte norodul
zicând: Mântuieşte Dumnezeule norodul Tău, şi
Blagosloveşte moştenirea Ta. Şi celelalte după orânduiala lor
toate cum urmează înainte. ( )
Iar Diaconul srătând cu Orarul sfântul Potir zice:
Plineşte Stăpâne sfântul Potir.
Iar Preotul luând părticica, care este din sus adică pre
IIS face cu dânsa Cruce deasupra sfântului Potir şi zice:
Plinirea credinţei Sfântului Duh.
Şi aşa o pune în sfântul Potir, zicând Diaconul
Amin.
Şi luând iarăşi Diaconul Căldura zice către Preot:
Blagosloveşte Stăpâne Căldura.
Iar Preotul Blagoslovind zice.
80
Blagoslovită este Căldura sfinţilor Tăi, totdeauna,
Şi Diaconul toarnă cât trebuieşte în chipul Crucii
înlăuntrul sfântului Potir zicând.
Căldura credinţei plină de Duhul sfânt, Amin.
Şi lăsând Teplota stă puţin de-o parte, iar Preotul
zice: Diacone apropie-te.
Şi apropiindu-se Diaconul face închinăciune cu bună
smerenie cerând iertare. Iar Preotul ţinând sfânta Pâine o dă
Diaconului, şi acesta sărutând mâna Preotului ia sfânta Pâine
zicând:
Dă-mi mie, Stăpâne! Cinstitul şi sfântulTrup al
Domnului, şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus
Hristos. Iar Preotul zice.
(Cutăruia) Ierodiaconul se dă cinstitul şi sfântul şi
prea curatul Trup al Domnului şi Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos spre iertarea păcatelor lui,
şi spre viaţa de veci.
Şi acela stând din dosul sfântului Prestol, şi
plecându-şi capul se roagă, ca şi Preotul, aşijderea şi Preotul
luând o Părticică din sfânta Pâine zice:
Cinstitul şi pre sfântul Trup al Domnului şi
Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos se dă mie
(Cutăruia) Preotul spre iertarea păcatelor mele, şi spre viaţa
de veci.
Şi plecându-şi capul se roagă zicând.
Cred Doamne, şi mărturisesc, că Tu eşti cu adevărat
Hristos Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Carele ai venit în lume
să mântuieşti pre cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu,
încă cred că Acesta este însuşi prea curat Trupul Tău, şi
Acesta este însuşi cinstit Sângele Tău. Deci mă rog Ţie,
miluieşte-mă, şi-mi iartă mie greşalele mele cele de voie, şi
cele fără de voie, cele cu cuvântul, şi cele cu lucrul, cele cu
ştiinţa, şi cele cu neştiinţa, şi mă învredniceşte fără de osândă
să mă împărtăşesc cu prea curatele Tale Taine spre iertarea
păcatelor, şi spre viaţa de veci.
Apoi zice:
Cinei Tale celei de Taină astăzi Fiul lui Dumnezeu
părtaş mă primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi taina Ta,
81
nici sărutare Îţi voi da ca Iuda, ci ca Tâlharul mă mărturisesc
Ţie, pomeneşte-mă Doamne întru Împărăţia Ta.
Nu spre judecată, sau spre osândă să-mi fie
Împărtăşirea sfintelor Tale Taine Doamne, ci spre
tămăduirea sufletului şi a trupului.
Şi aşa se cuminecă cu părticelele care le ţin în mâini,
cu frică şi cu toată cucernicia, apoi ridicându-se, apucă cu
amândouă mâinile şi cu Procovăţul Sfântul Potir, şi se
cuminecă de trei ori dintr-însul zicând:
Cuminecu-mă eu, robul lui Dumnezeu, Preotul
(Cutare), cu cinstitul şi Sfântul Sânge al Domnului
Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre
iertarea păcatelor mele şi spre viaţa de veci, Amin.
Şi aşa îşi şterge Preotul buzele sale şi Sfântul Potir cu
Procovăţul, carele ţine în mâini, şi zice:
Iată s-au atins de buzele mele, şi va merge
fărădelegile mele şi păcatele mele va curăţi.
Şi chiamă pe Diacon zicând: Diacone, apropie-te.
Şi acela venind, se închină odată zicând:
Iată, viu la nemuritorul Împărat.
Şi Cred Doamne şi mărturisesc. Tot List...
Şi zice Preotul:
Cuminecă-se robul lui Dumnezeu Ierodiaconul
(Cutare) cu cinstitul şi Sfântul Sânge al Domnului şi
iertarea păcatelor sale şi spre viaţa de veci.
Şi cuminecându-se diaconul, zice Preotul:
Iată s-au atins de buzele tale, şi va merge fărădelegile
tale, şi păcatele tale va curăţi.
Şi când zice Diaconul:
Cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să
vă apropiaţi.
Atunci se apropie cei ce vor să se cuminece, care vin
unul după altul, şi se închină cu toată umilinţa şi frica, având
mâinile strânse la piept. Deci primesc dumnezeieştile Taine.
Iar preotul precestuind pre fieştecarele, zice:
Cuminecă-se robul lui Dumnezeu (Cutare) cu
cinstitul şi Sfântul Trup şi Sânge al Domnului şi
82
iertarea păcatelor sale şi spre viaţa de veci.
Şi Strana cântă:
Cinei Tale cei de taină... Aşadar cel ce s-a cuminecat
îşi şterge buzele cu sfântul Procovăţ şi sărutând Sfântul Potir
se închină şi se duce.
Atunci Diaconul luând Sfântul Disc îl ridică deasupra
Sfântului Potir, şi ştergându-l vine cu sfântul Burete întru
multă luare aminte şi bună cucernicie, zice cuvintele acestea:
Spală Doamne păcatele celor ce s-au pomenit aici cu
cinstit Sângele Tău pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi.
Şi apoi zice acestea dintre ale Învierii:
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului
Domnului Iisus, Unuia fără de păcat. Crucii Tale ne
închinăm Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta lăudăm şi slăvim,
că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pre altul nu ştim,
numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm
sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin cruce bucurie
la toată lumea, totdeauna binecuvântând pre Domnul, lăudăm
Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pre
moarte a stricat.
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime! Că
slava Domnului preste tine a strălucit, saltă acum şi te bucură
Sioane, iară tu curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te
întru învierea Naşterii tale.
O Paştile cele mari şi prea sfinţite Hristoase! O
Înţelepciunea şi Puterea şi Cuvântul lui Dumnezeu, dă-ne
nouă să ne împărtăşim cu Tine mai adevărat în ziua cea
neînserată a Împărăţiei Tale.
Şi aşa acoperă Sfântul Potir cu Procovăţul, punând şi
deasupra Sfântului Disc zveazda şi procoveţele. Deci Preotul
citeşte molitfa aceasta a mulţumirii.
Mulţumim Ţie Stăpâne, Iubitorule de oameni!
Dătătorule de bine al sufletelor noastre, că şi în ziua de acum
ne-ai învrednicit pre noi cereştilor Tale şi celor fără de
moarte Taine, îndreptează calea noastră, întăreşte-ne pre noi
pre toţi întru frica Ta, păzeşte viaţa noastră, întăreşte paşii
noştri pentru rugăciunile şi îmblânzirile slăvitei Născătoarei
de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria şi ale tuturor
Sfinţilor Tăi.
83
Şi aşa deschid uşa Sfântului Altar, iar Diaconul
închinându-se odată, ia Potirul cu bună cucernicie şi venind
la uşă înalţă Sfântul Potir şi îl arată pre dânsul norodului
zicând:
Cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să
vă apropiaţi.
Strana: Blagoslovit este Cel ce vine în numele
Domnului.
Dumnezeu este Domnului şi S-a arătat nouă.
Iar Preotul blagoslovind norodul, zice cu glas:
Mântuieşte Dumnezeule norodul Tău şi blagosloveşte
moştenirea Ta.
Şi se întoarce Diaconul şi Preotul către sfântul
Prestol, şi cădeşte Preotul de trei ori zicând întru sine:
Înalţă-te preste ceruri Dumnezeule, şi preste tot
pământul slava Ta.
Iar strana cântă: Văzut-am lumina cea adevărată,
luat-am Duhul cel ceresc, aflat-am credinţa cea adevărată,
nedespărţitei Treimi închinându-ne, că Aceea ne-a mântuit
pre noi.
După aceasta Preotul luând Sfântul Disc, îl pune pe
capul diaconului, iar acela luând Discul cu bună cucernicie,
caută afară către uşi şi nu zice nimic, şi se duce la
Proscomidie, şi îl pune acolo, iar Preotul, închinându-se şi
luând Sfântul Potir, se întoarce către uşi, şi căutând spre
norod, zice în taină:
Blagoslovit este Dumnezeul nostru. Şi cu glas:
Strana: Amin.
Să se umple gurile noastre de lauda Ta Doamne, ca
să lăudăm slava Ta, că ne-ai învrednicit pre noi a ne
împărtăşi cu Sfintele, Dumnezeieştile, cele fără de moarte şi
de viaţă făcătoarele Tale Taine, întăreşte-ne pre noi întru
sfinţenia Ta, toată ziua să ne învăţăm dreptatea Ta.
Aliluia, aliluia, aliluia.
Şi aşa iese Diaconul pre uşa despre miazănoapte şi
stând la obişnuitul loc, zice:
Drepţi primind dumnezeieştile, sfintele, prea curatele,
cele fără de moarte, cereştile, şi de viaţă făcătoarele,
84
înfricoşatele ale lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulţumim
Domnului.
Apară, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pre noi
Ziua toată desăvârşit, sfântă, cu pace, şi fără de
păcate cerşind, pre noi înşine şi unul pre altul şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Strana: Ţie Doamne.
Iar Preotul strângând Antimisul, face preste dânsul cu
Evanghelia cruce zicând: Vozglaşenia: Că Tu eşti sfinţirea
noastră, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin.
Preotul: Cu pace să ieşim.
Strana: Întru numele Domnului.
Diaconul: Domnului să ne rugăm.
Deci Preotul ieşind citeşte molitva cea după amvon
cu glas.
Cel ce blagosloveşti pre cei ce bine Te cuvintează
Doamne, şi sfinţeşti pre cei ce nădăjduiesc întru Tine,
mântuieşte norodul Tău şi blagosloveşte moştenirea Ta,
plinirea Bisericii Tale păzeşte-o, sfinţeşte pre cei ce iubesc
podoaba Casei Tale, Tu pre aceia îi proslăveşte cu
dumnezeiască puterea Ta, şi nu ne lăsa pre noi cei ce
nădăjduim întru Tine, pace lumii Tale dăruieşte, Bisericilor
Tale, Preoţilor şi bine credinciosului Domnului nostru
(Cutare), ostaşilor lui şi tot norodului Tău, că toată darea cea
bună şi tot darul cel desăvârşit de sus este, pogorând de la
Tine Părintele luminilor, şi Ţie slavă şi mulţumită şi
închinăciune înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin.
Deci: Fie numele Domnului. De trei ori.
Şi Psalmul 33: Bine voi cuvânta pre Domnul.
Iar până citeşte Preotul molitva, Diaconul stă de-a
dreapta parte înaintea icoanei Stăpânului Hristos, ţinând
orarul în mâini şi capul plecat până la sfârşitul molitvei, iar
după aceea Preotul intră pre sfintele uşi, şi mergând către
Proscomidie, zice molitva aceasta:
85
Molitva ce se zice când potriveşte Sfintele.
Plinirea Legii şi a Proorocilor Însuţi fiind Hristoase
Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit toată orânduiala
părintească, umple de bucurie şi de veselie inimile noastre,
totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Aşijderea şi Diaconul, intrând şi el pre uşa cea despre
miazănoapte, potriveşte Sfintele cu frică şi cu toată grija. Iar
Preotul ieşind afară, dă norodului Anaforă. Şi după sfârşitul
Psalmului şi împărţirea anaforei, zice:
Blagoslovnia Domnului preste voi, cu darul şi cu
iubirea Lui de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Strana: Amin. Preotul:
Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră,
slavă Ţie.
Strana: Slavă, Şi acum, Doamne miluieşte de 3 ori.
Blagosloveşte.
Preotul, de va fi Duminică, zice:
Cel ce a înviat din morţi. Iar de nu,
Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru
rugăciunile Prea Curatei Maicii Sale. Şi celelalte.
Şi ale celui întru sfinţi părintelui nostru,
Arhiepiscopul Ţarigradului, Ioan Gură de Aur.
Şi ale Sfântului a căruia este ziua.
Şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne
mântuiască pre noi, ca un bun şi iubitor de oameni.
Iar strana cântă: Mulţi ani.
Deci Preotul intrând în Sfântul Altar se dezbracă de
sfintele odăjdii şi zice:
Acum slobozeşte, Prea Sfântă Treime, Tatăl nostru.
Troparul lui Zlatoust, Glas 8
Din gura ta ca o lumină de foc strălucind Darul lumea
a luminat, vistieriile neiubirii de argint lumii ai câştigat,
înălţimea gândului smerit nouă ne-a arătat, ci cu cuvintele
tale învăţându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pre
Cuvântul Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Slavă, Condac glas 6: Din ceruri ai luat Darul cel
dumnezeiesc şi prin buzele tale pre toţi îi înveţi a se închina
Unui Dumnezeu în Treime, Ioane Gură de Aur, prea fericite
cuvioase. După vrednicie te lăudăm pre tine, că eşti
86
învăţător, ca cel ce arăţi cele dumnezeieşti.
Şi acum, Bogorodicina: Ceea ce eşti păzitoare
creştinilor neruşinată şi rugătoare neîncetată către Făcătorul,
nu trece glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci
sârguieşte ca o bună spre ajutorul nostru, care cu credinţă
strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte
spre îmblânzire, apărând pururea pre cei ce te cinstesc pre
tine Născătoare de Dumnezeu.
Şi de vei vrea, zi şi troparul zilei, Doamne miluieşte
de 12 ori, Ceea ce eşti mai cinstită, Slavă, Şi acum,
Şi face otpustul.
Iar Diaconul potrivind Sfintele cu toată paza, încât să
nu cadă, nici să rămână vreo sfărâmătură măcar cât de mică,
toarnă în Sfântul Potir din vin şi din apă, şi potrivind şterge
cu buretele toată umezeala. Deci strângând Sfintele Vase
împreună, şi legându-le pre dânsele, le pune la obişnuitul loc,
zicând: Acum slobozeşte şi celelalte, aşijderea făcând şi
Preotul. Şi aşa spălându-şi mâinile la locul cel cuviincios şi
închinându-se împreună cu Preotul, face otpust şi mulţumind
lui Dumnezeu pentru toate, ies afară şi se duc la ale sale.
Sfârşitul Dumnezeieştii Liturghii

A Sfântului Ioan Gură de Aur.
A CELUI ÎNTRU SFINŢI PĂRINTELUI NOSTRU
VASILIE CEL MARE
ARHIEPISCOPUL CHESARIEI CAPADOCIEI
Cade-se a şti, că această Dumnezeiască Liturghie a

marelui Vasilie nu se cântă totdeauna, ci numai în zile
orânduite, adică în toate duminicile marelui Post, afară
numai de a Floriilor, în Sfânta şi Marea Joi, în Sâmbăta cea
Mare, în ajunul Crăciunului, al Bobotezei, şi în ziua
praznicului Sfântului Vasilie. Iar învăţătura şi orânduiala
aceştii Proscomidii este aceeaşi cu a Sfântului Ioan Gură de
Aur.
Diaconul stând la obişnuitul loc zice cu glas:
Binecuvintează Stăpâne. Preotul:
Binecuvântată este Împărăţia a Tatălui, şi a Fiului, şi
a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana:
Amin.
Diaconul zice Ectenia, iar de nu este Diacon, însuşi
Preotul zice.
Cu pace Domnului să ne rugăm. Strana: Doamne
miluieşte.
Pentru sfântă Biserica aceasta, şi pentru cei ce cu
credinţă şi cu bună cucernicie şi cu frica lui Dumnezeu intră
întrânsa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Arhiepiscopul nostru, sau Episcopul
(Cutare)şi pentru cinstita Preoţie şi întru Hristos diaconie, şi
pentru tot clerul, şi norodul, Domnului să ne rugăm.
Pentru binecredinciosul şi iubitorul de Hristos
Domnul nostru (Cutare) şi pentru toată curtea şi ostaşii lui,
2
Pentru ca să-i ajute şi să supună sub picioarele lui pre
tot vrăjmaşul şi protivnicul, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântul Lăcaşul acesta şi oraşul, şi pentru toate
cetăţile şi satele, şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc
întrânsele, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce umblă pre ape şi călătoresc, şi pentru
cei bolnavi, ş pentru cei ce se ostenesc, şi pentru cei robiţi, şi
Pentru ca să izbăvim noi de tot necazul, mânia şi
Pre prea Sfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slăvita,
Fecioara Maria, cu toţi Sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine şi
o dăm. Strana: Ţie Doamne.
Molitva întâiului Antifon ce se zice de Preot în taină
Doamne Dumnezeul nostru, a Căruia Stăpânirea este
neasemănată, şi Slava neajunsă , a Căruia mila este
nemăsurată şi iubirea de oameni negrăită, Însuţi Stăpâne!
După bună îndurarea Ta caută spre noi şi spre sfântă Biserica
aceasta, şi fă cu noi şi cu cei ce dimpreună cu noi se roagă,
milele Tale cele bogate şi îndurările Tale. Vozglaşenia:
Că Ţie se cuvine toată Slava, cinstea şi
închinăciunea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor, Strana, Amin.
După ectenie strana cântă întâiul Antifon
Bine cuvintează suflete al meu pre Domnul.
Şi altele pre rând, iar Preotul citeşte Molitva în taină
în Altar, când într-acea vreme Diaconul zice afară de Altar
ectenia, precum şi de nu este Diacon, Preotul însuşi după
Molitvă şi după Vozglas zice ectenia:
3
o dăm. Strana, Ţie Doamne.
Preotul citeşte Molitva Antifonului al doilea.
Doamne Dumnezeul nostru, mântuieşte norodul Tău,
şi Blagosloveşte moştenirea Ta, plinirea Bisericii Tale
păzeşte-o, sfinţeşte pre cei ce iubesc podoaba Casei Tale, Tu
pre aceia îi proslăveşte cu Dumnezeiască puterea Ta, şi nu ne
lăsa pre noi cei ce nădăjduim întru Tine.
Vozglaşenia
Că a Ta este Stăpânirea, şi a Ta este Împărăţia şi
puterea şi Slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh,
Strana, Amin. După a doua Ectenie cântă Strana al
doilea Antifon. Apoi Diaconul zice:
o dăm.
Molitva Antifonului al treilea
Cela ce ai dăruit nouă aceste rugăciuni de obşte, şi de
unire, care şi la doi sau trei ce se unesc întru Numele Tău,
Te-ai făgăduit să le dai cererile, Însuţi şi acum plineşte
cererile cele spre folos ale robilor Tăi, dându-ne nouă întru
acest veac de acum adică cunoştinţa adevărului Tău, iar într-
acel ce va să fie viaţa cea veşnică dăruindu-ne.
Vozglaşenia:
Că Bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie
Strana, Amin.
Şi aici precum la Liturghia lui Ioan Gură de Aur
Strana aceleaşi cântă, dar şi Preotul şi Diaconul aceleaşi şi
4
zic , şi fac.
Molitva Vohodului sfintei Evanghelii în taină:
Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru, Cela ce ai pus în
Ceruri Cetele şi Oştile Îngeilor şi ale Arhanghelilor spre
slujba Slavei Tale, fă împreună cu intrarea noastră să fie
intrarea sfinţilor Îngeri, care slujesc împreună cu noi, şi
împreună măresc bunătatea Ta.
pururea şi în vecii vecilor. Strana, Amin.
După aceasta fac Vohod Diaconul zicând:
Înţelepciune dreaptă, Şi apoi intră în sfântul Altar, iar
când zic cântăreţii Troparele, Preotul citeşte
Molitva cântării cei întreit sfinte
Dumnezeul Cel sfânt, Care întru sfinţi Te odihneşti,
Cel ce cu glas întreit sfânt eşti lăudat de Serafimi, şi slăvit de
Heruvimi, şi de toată puterea Cerească închinat, Cel ce din
nefiinţă întru fiinţă ai adus toate, Care ai zidit pre om după
Chipul şi după asemănarea Ta, şi cu tot Darul Tău l-ai
împodobit, Cel ce dai înţelepciune şi pricepere celui ce cere,
şi nu treci cu vederea pre cel ce greşeşte, ci pui pocăinţă spre
mântuire, Care ne-ai învredninicit pre noi smeriţii şi
nevrednicii robii Tăi, şi în ceasul acesta a sta înaintea Slavei
sfântului Tău Jertfelnic, şi a-Ţi aduce Ţie datornică
închinăciune şi Slavoslovie, Însuţi Stăpâne primeşte şi din
gurile noastre ale păcătoşilor întreit sfânta cântare, şi ne
cercetează pre noi cu bunătatea Ta, iartă nouă toată greşala
cea de voie şi cea fără de voie, sfinţeşte sufletele şi trupurile
noastre, dă-ne nouă să slujim Ţie întru cuviinţă în toate zilele
vieţii noastre, pentru rugăciunile sfintei Născătoarei de
Dumnezeu, şi ale tuturor sfinţilor, care din veac bine Ţi-au
plăcut Ţie.
Vozglaşenia
Că sfânt eşti Dumnezeul nostru şi Ţie Slavă înălţăm,
Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea,
Diaconul, Şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
Şi cântând Stranele, Sfinte Dumnezeule: şi Slavă: Şi
acum:
5
Preotul şi Diaconul zic şi ei, Sfinte Dumnezeule:
asemenea şi altele fac precum la Liturghia lui Ioan Gură de
Aur.
Molitva înaintea sfintei Evanghelii.
Străluceşte în inimile noastre Iubitorule de oameni
Stăpâne! Lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei
Dumnezeirii Tale, şi deschide ochii gândului nostru spre
înţelegerea evangheliceştilor Tale Propovăduiri, pune întru
noi şi frica fericitelor Tale Porunci, ca toate poftele trupului
călcându-le, viaţă Duhovnicească să petrecem, toate cele ce
sunt spre bună plăcerea Ta şi gândind, şi făcând, că Tu eşti
luminarea sufletelor şi a trupurilor noastre Hristoase
Dumnezeule, şi Ţie Slavă înălţăm, împreună cu Cel fără de
început al Tău Părinte, şi cu prea Sfântul şi Bunul, şi de viaţă
făcătorul Duhul Tău, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Amin
Iar după sfârşitul sfintei Evanghelii, Diaconul zice
Ectenia.
să zicem. Strana, Doamne miluieşte.
Doamne atot stăpânitorule Dumnezeul Părinţilor
noştri rugămu-ne Ţie, auzi-ne, şi ne miluieşte.
Strana, Doamne miluieşte, de trei ori.
Molitva rugăciunii celei cu osârdie.
Doamne Dumnezeul nostru, primeşte această
rugăciune cu osârdie de la robii Tăi, şi ne miluieşte pre noi
după mulţimea milei Tale, trimite îndurările Tale preste noi,
şi preste tot norodul Tău, care aşteaptă de la Tine multă milă.
Încă ne rugăm pentru bine credinciosul şi iubitorul de
petrecerea, pacea, sănătatea şi iertarea păcatelor lui, şi pentru
ca Domnul Dumnezeul nostru mai ales să-i dea spor şi să-i
ajute lui întru tot, şi să supună sub picioarele lui pre tot
vrăjmaşul şi pizmaşul.
Încă ne rugăm pentru fraţii noştri, preoţii,
6
Ieromonahii, Ierodiaconii, şi Monahii, şi pentru toţi cei întru
Hristos fraţii noştri.
Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
Ctitorii Lăcaşului acestuia, şi pentru toţi cei mai dinainte
adormiţi Părinţii şi fraţii noştri, care zac aici şi pretutindenea
Pravoslavnici.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstita Biserica aceasta, pentru cei ce se
ostenesc şi cântă, şi pentru norodul ce stă înainte şi aşteaptă
de la Tine mare şi bogată milă.
Vozglaşenia
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum
Strana, Amin.
Diaconul, Rugaţi-vă cei chemaţi Domnului.
Cei credincioşi pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca
Domnul să-i miluiască pre dânşii.
Să-i cheme pre dânşii cu Cuvântul adevărului.
Să-i împreune pre dânşii cu sfânta Sa Sobornicească
şi Apostolească Biserică.
Mântuieşte, miluieşte, apără şi-i păzeşte pre dânşii
Cei chemaţi capetele voastre Domnului să le plecaţi.
Molitva pentru Oglaşenici mainainte de a se aduce
sfintele pre Prestol.
Doamne Dumnezeul nostru, care în Ceruri locuieşti şi
cauţi spre toate lucrurile Tale, caută spre robii Tăi aceştia
chemaţi, care şi-au plecat înaintea Ta grumajii lor, şi le dă lor
jugul cel uşor, fă-i pre dânşii mădulare cinstite sfintei Tale
Biserici, şi-i învredniceşte pre dânşii băii naşterii cei de a
doua a iertării păcatelor, şi veşmântului nestricăciunii, spre
cunoştinţa Ta a adevăratului Dumnezeului nostru.
Vozglaşenia
Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească prea
cinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui, şi al
7
vecilor,
Strana, Amin.
Iar după Vozglaşenie Preotul întinde Antimisul după
obicei, şi Diaconul zice:
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi:
Iar de mai este şi alt Diacon zice şi acela,
Cei chemaţi ieşiţi.
Deci iarăşi cel dintâi Diacon zice:
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi, ca nimeni din cei chemaţi,
câţi sunteţi credincioşi, iară, şi iară cu pace Domnului să ne
rugăm.
Molitva credincioşilor cea dintâi, după ce întinde
Antimisul, pre care o citeşte
Preotul în taină.
Tu Doamne ai arătat nouă această mare Taină a
mântuirii, Tu ne-ai învrednicit pre noi smeriţii şi nevrednicii
robii Tăi a fi slujitori sfântului Tău Jertfelnic, Tu ne
îndestulează pre noi cu puterea Sfântului Duh întru slujba
aceasta, ca fără de osândă stând înaintea sfintei Slavei Tale
să aducem Ţie Jertfă de laudă, că Tu eşti Cel ce lucrezi toate
întru toţi, dă Doamne şi pentru ale noastre păcate, şi pentru
neştiinţele norodului, să fie primită Jertfa noastră, şi bine
primită înaintea Ta.
Când slujeşte numai Preotul Liturghia fără de Diacon
nu zice aceste de mai jos, ci numai,
Apără, mântuieşte: Şi Vozglaşenia,
Iar de este şi Diacon zice acesta:
Pentru pacea a toată lumea, şi pentru bună starea
credinţă, şi cu bună vrednicie, şi cu frica lui Dumnezeu intră
8
Diaconul, Înţelepciune, Preotul, Vozglaşenia.
Şi de nu este Diacon, îndată zice Preotul:
Rugăciunea credincioşilor a doua, pre care o citeşte
Preotul în taină:
Dumnezeule Care ai cercetat întru milă, şi întru
îndurări smerenia noastră, Cel ce ne-ai pus pre noi smeriţii şi
păcătoşii, şi nevrednicii robii Tăi înaintea sfintei Slavei Tale,
ca să slujim sfântului Tău Jertfelnic, Tu ne întăreşte pre noi
cu puterea Sfântului Duh, spre slujba aceasta, şi ne dă nouă
cuvânt întru deschiderea gurii noastre, ca să chemăm Darul
Sfântului Duh, preste Darurile care vor să se pună înainte.
Iar de va fi Diacon, până citeşte Preotul rugăciunea,
el zice ecteniile acestea:
Pentru sfântul Lăcaşul acesta, şi pentru toate cetăţile
şi satele, şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
înmulţirea roadelor pământului, şi pentru vremi, cu pace
Pentru cei ce umblă pre ape şi călătoresc , şi pentru
cei bolnavi, şi pentru ce ce se ostenesc, şi pentru cei robiţi, şi
Apără, mântuieşte şi ne păzeşte pre noi Dumnezeule
cu Darul Tău.
Diaconul, Înţelepciune,
Ca sub stăpânirea Ta fiind păziţi pururea, Ţie slavă să
înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea
şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
9
Aceleaşi şi aici fac şi zic, şi Preotul şi Diaconul,
precum şi la Liturghia lui Ioan Gură de Aur.
Molitva pre care o citeşte Preotul în taină,
Cântându-se Heruvicul.
Nimeni din cei ce se leagă cu poftele şi cu desfătările
trupeşti, nu este vrednic să vină sau să se apropie, sau să
slujească Ţie, Împărate al slavei! Că a sluji Ţie, lucru mare şi
înfricoşat însuşi şi puterilor celor cereşti. Dar însă pentru
iubirea Ta de oameni negrăită şi nemăsurată, nemutat şi
neschimbat Te-ai făcut om şi Arhiereu Te-ai numit nouă,
dându-ne nouă lucrarea de sfinţenie a slujbei acesteia, şi a
Jertfei cei fără de sânge, ca un Stăpân al tuturor, că Tu însuţi
Doamne Dumnezeul nostru stăpâneşti cele cereşti şi cele
pământeşti, Carele Te porţi pre Scaunul Heruvimilor,
Domnul Serafimilor şi Împăratul lui Israel, Cel ce eşti Unul
sfânt şi întru sfinţi Te odihneşti. Deci pre Tine Te rog Cel ce
eşti Unul bun, şi bine ascultător, caută spre mine păcătosul şi
netrebnicul robul Tău, şi îmi curăţeşte sufletul şi inima de
cugete viclene, îndestulează-mă cu puterea Sfântului Tău
Duh, ca fiind îmbrăcat cu Darul Preoţiei, să stau înaintea
sfintei Mesei Tale acesteia, şi să jertfesc sfântul şi prea
curatul Tău Trup, şi cinstitul Sânge, că la Tine venind îmi
plec grumajii mei, şi mă rog Ţie, să nu întorci faţa Ta dela
mine, nici să mă lepezi din slugile Tale, ci mă învredniceşte
a-Ţi aduce Ţie, eu păcătosul şi nevrednicul robul Tău
Darurile acestea, că Tu eşti Cel ce aduci, şi Cel ce Te aduci,
şi Cel ce primeşti, şi Cel ce Te împarţi, Hristoase Dumnezeul
nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună cu Cel fără de început
al Tău Părinte, şi cu prea Sfântul şi Bunul, şi de viaţă
făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Iar după săvârşirea Molitvei zic şi ei cântarea
Heruvimicească de trei ori.
Care pre Heruvimi cu Taină închipuim, şi făcătoarei
de viaţă Treimi întreit sfântă cântare aducem toată grija cea
lumească acum să o lepădăm, Ca pre Împăratul tuturor
primind, pre Cel nevăzut înconjurat de cetele îngereşti.
Aliluia, Aliluia, Aliluia.
Iar în locul acesteia în Joia cea mare se cântă acesta.
Cinei Tale celei de Taină, astăzi Fiul lui Dumnezeu
10
părtaş mă primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi Taina
Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mă
mărturisesc Ţie, pomeneşte-mă Doamne întru Împărăţia Ta,
Aşijderea şi în Sâmbăta cea mare se cântă acesta.
Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu
cutremur, şi nimic pământesc întru sine să nu gândească, că
Împăratul Împăraţilor şi Domnul Domnilor, vine să Se
junghie, şi să se dea întru mâncare Credincioşilor, şi merg
înaintea Acestuia cetele îngereşti cu toată începătoria, şi
Stăpânirea, Heruvimii cei cu ochi mulţi şi Serafimii cei cu
câte şase aripi, feţele acoperindu-şi, şi cântând cântare:
Şi aici Preotul şi Diaconul aceleaşi fac şi zic, precum
la Liturghia lui Ioan Gură de Aur, iar după sfârşitul Molitvei
a marelui Vohod, Diaconul venind la obişnuitul loc zice.
Să plinim rugăciunile noastre Domnului.
Pentru cinstitele Daruri ce sunt puse înainte,
credinţă, şi cu bună cucernicie, şi cu frica lui Dumnezeu intră
Molitva pre care o citeşte Preotul în taină, după
punerea Dumnezeieştilor Daruri pre sfântul Prestol.
Doamne Dumnezeul nostru, Carele ne-ai zidit pre noi
şi ne-ai adus întru această viaţă, Cel ce ne-ai arătat nouă căile
spre mântuire, Carele ne-ai dăruit nouă descoperirea Tainelor
cereşti, Tu eşti Cela ce ne-ai pus pre noi spre slujba aceasta,
cu puterea Duhului Tău Celui sfânt. Bine voieşte dar
Doamne! Să fim noi slugi Legii Tale celei noi, şi slujitori
sfintelor Tale Taine, primeşte-ne pre noi care ne apropiem de
sfântul Tău Jertfelnic după mulţimea milei Tale, ca fim
vrednici a aduce Ţie această cuvântătoare şi fără de sânge
Jertfă pentru păcatele noastre, şi pentru neştiinţele norodului,
pre care primindu-o în sfântul şi cel mai presus de ceruri, şi
înţelegătorul Tău Jertfelnic întru miros cu bună Mireasmă,
11
trimite nouă Darul Sfântului Tău Duh, căutând spre noi
Dumnezeule! Priveşte spre slujba noastră aceasta, şi o
primeşte pre dânsa, precum ai primit Darurile lui Abel,
jertfele lui Noe, arderile cele întregi ale lui Avraam, Preoţia
lui Moise, şi a lui Aaron, cele de pace ale lui Samuil, şi
precum ai primit dela sfinţii Tăi Apostoli această slujbă
adevărată, aşa şi din mâinile noastre ale păcătoşilor, primeşte
aceste Daruri întru bunătatea Ta Doamne! Ca învrednicindu-
ne a sluji fără prihană sfântului Tău Jertfelnic, ca să aflăm
plata credincioşilor şi a ispravnicilor celor înţelepţi, în ziua
cea înfricoşată a răsplătirii Tale celei drepte.
Diaconul.
Ziua toată desăvârşit, sfântă, cu pace şi fără de
Strana, Dă Doamne.
Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre, în pace, şi întru
Hristos, să cerem.
o dăm.
Cu îndurările a Unuia Născut Fiului Tău, cu Carele
împreună bine eşti cuvântat, şi cu prea Sfântul, şi Bunul, şi
de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor,
12
Strana, Amin.
Strana, Şi Duhului tău, Diaconul,
Să iubim unul pre altul, ca întru un gând să
mărturisim,
Strana,
Pre Tatăl, pre Fiul, şi pre Sfântul Duh, Treimea cea
de o fiinţă, şi nedespărţită.
Preotul atunci închinându-se de trei ori zice în taină:
Iubi-Te-voi Doamne! Vârtutea mea, Domnul întărirea
mea, şi scăparea mea. De trei ori.
Iar Diaconul închinându-se de trei ori sărută Orarul
său şi zice cu glas:
Uşile, Uşile, cu înţelepciune să luăm aminte.
Iar cel mai mare zice:Cred întru Unul Dumnezeu:
Şi după sfârşitul sfântului Simbol zice Diaconul cu
mare glas.
Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte, sfânta
Jertfă cu pace a o aduce.
Strana,
Mila păcii, Jertfa laudei. Preotul Vozglas.
Darul Domnului nostru Iisus Hristos, şi dragostea lui
Dumnezeu, şi Tatăl, şi împărtăşirea Sfântului Duh, să fie cu
voi cu toţi.
Strana, Şi cu Duhul tău. Preotul.
Sus să avem inimile.
Strana,
Avem către Domnul.
Preotul.
Să mulţumim Domnului.
Strana,
Cu vrednicie şi cu dreptate este a ne închina Tatălui,
şi Fiului, şi Sfântului Duh, Treimii cei deofiinţă şi
nedespărţită.
Preotul plecându-se se roagă în taină
Cel ce eşti Stăpâne Doamne Dumnezeule! Părinte
Atotţiitorule! Închinatule! Vrednic cu adevărat, drept şi
cuvios lucru este marei cuviinţei sfinţeniei Tale, pre Tine a
Te lăuda, pre Tine a Te cânta, pre Tine bine a Te cuvânta,
13
Ţie a ne închina, Ţie a mulţumi, pre Tine a Te slăvi Cel ce
singur eşti Dumnezeu cu adevărat, şi Ţie a-Ţi aduce această
slujbă a noastră cuvântătoare, cu inimă umilită, şi cu suflet
smerit, că Tu eşti Cel ce ne-ai dăruit nouă cunoştinţa
adevărului Tău. Şi oare cine este îndestulat să grăiască
puterile Tale, auzite să facă toate laudele Tale, sau să
povestească toate minunile Tale în toată vreme; Stăpâne al
tuturor! Doamne al cerului şi al pământului, şi a toată zidirea
cea văzută şi cea nevăzută, Cel ce şezi pre scaunul Slavei, şi
priveşti adâncurile, Cel ce eşti fără de început, nevăzut,
neajuns, nescris împrejur, neschimbat, Tatăl Domnului
nostru Iisus Hristos, al marelui Dumnezeu şi Mântuitorului
nădejdii noastre, Carele este chipul bunătăţii Tale, Pecete
întocmai închipuită, Carele Te arată întru sineşi pre Tine
Tatăl, Cuvânt viu, Dumnezeu adevărat, înţelepciune
mainainte de veci, viaţă, sfinţire, putere, lumina cea
adevărată, prin Carele s-au arătat Sfântul Duh, Duhul
adevărului, Darul primirii de fii, Logodirea moştenirii celei
ce va să fie, începătura bunătăţilor celor veşnice, puterea cea
făcătoare de viaţă, Izvorul sfinţeniei, dela Carele toată
făptura cea cuvântătoare şi cea de gând fiind întărită Ţie
slujeşte, şi Ţie Îţi înalţă cea de-a pururea slavoslovie, că toate
împreună slujesc Ţie, că pre Tine Te laudă Îngerii,
Arhanghelii, Scaunile, Domniile, Începătoriile, Stăpâniile,
Puterile şi Heruvimii cei cu ochi mulţi, Ţie înainte stau
împrejur Serafimii, şase aripi la unul şi şase aripi la altul, şi
cu două îşi acoperă feţele sale, şi cu două picioarele, iar cu
două zburând strigă unul către altul, cu guri neîncetate, cu
laude netăcute.
Cântare de biruinţă, cântând, strigând, glas înălţând,
şi grăind.
Strana.
Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot, plin este Cerul şi
pământul de Slava Ta, Osana întru cei dintru înălţime, bine
este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului, Osana
întru cei dintru înălţime.
Şi aici Diaconul aceleaşi face, ca şi la Liturghia
lui Ioan Gură de Aur.
14
Preotul se roagă în taină.
Cu aceste fericite puteri şi noi păcătoşii Stăpâne
Iubitorule de oameni! Strigăm şi grăim, Sfânt eşti cu
adevărat şi prea Sfânt, şi nu este măsură marii cuviinţei
sfinţeniei Tale, şi prea cuvios eşti întru toate lucrurile Tale,
că cu dreptate şi cu judecată adevărată ai adus toate asupra
noastră, că zidind pre om, ţărână luând din pământ, şi cu
chipul Tău, Dumnezeule! Cinstindu-l, l-ai pus în Raiul
desfătării, viaţa cea fără de moarte, şi moştenirea veşnicilor
bunătăţi întru paza poruncilor Tale făgăduindu-i lui.Ci
neascultându-Te pre Tine adevăratul Dumnezeu, Carele l-ai
zidit pre dânsul, şi amăgirii şarpelui supunându-se, şi omorât
fiind de păcatele sale, l-ai gonit pre dânsul cu judecata Ta
cea dreaptă, Dumnezeule din Rai în lumea aceasta, şi l-ai
întors în pământ, dintru carele s-au luat, orânduindu-i lui
mântuirea cea din a doua naştere care este întru Însuşi
Hristosul Tău, că nu Te-ai întors până în sfârşit de către
zidirea Ta, care o ai făcut Bunule! Nici ai uitat lucrurile
mâinilor Tale, ci le-ai cercetat în multe chipuri pentru
îndurările milei Tale. Prooroci ai trimis, făcut-ai puteri prin
sfinţii Tăi, care bine Ţi-au plăcut Ţie din fiecare neam,
grăitu-ne-ai nouă prin gura slugilor Tale Proorocilor,
mainainte vestindu-ne nouă mântuirea care va să fie, Lege
ne-ai dat spre ajutor, îngeri ai pus păzitori. Iar când a venit
plinirea vremilor, ne-ai grăit nouă prin Însuşi Fiul Tău, prin
Carele şi vecii ai făcut, Carele fiind strălucirea Slavei Tale, şi
chipul Ipostasului Tău, şi purtând toate cu cuvântul puterii
Sale, nu răpire a socotit pre a fi asemenea Ţie lui Dumnezeu,
şi Tatălui, ci Dumnezeu fiind mainainte de veci, pre pământ
S-a arătat şi cu oamenii a petrecut, şi întrupându-Se din
sfânta Fecioară, S-a smerit pre Sine chip de rob luând,
făcându-Se în chipul trupului smereniei noastre, ca să ne facă
pre noi închipuiţi chipului Slavei Sale, că de vreme ce prin
om a arătat păcatul în lume, şi prin păcat moartea, bine a voit
Unul Născut Fiul Tău, Carele este în sânurile Tale ale lui
Dumnezeu Tatăl, făcându-Se din muiere din sfânta
Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria,
făcându-Se sub lege, ca să osândească păcatul în trupul Său,
ca cei morţi întru Adam, să învieze întru Însuşi Hristosul
15
Tău, şi vieţuind în lumea aceasta, dându-ne porunci de
mântuire, scoţându-ne pre noi din rătăcirea idolilor, ne-a
adus la cunoştinţa Ta a adevăratului Dumnezeu, şi Tatăl,
agonisindu-ne pre noi Luişi norod ales, Preoţie împărătească,
neam sfânt, şi curăţindu-ne prin apă şi sfinţindu-ne cu
Sfântul Duh, S-a dat pre Sine schimb morţii, întru care eram
ţinuţi, fiind vânduţi sub păcat, şi pogorându-Se prin Cruce în
iad, ca să plinească toate ale Sale, a dezlegat durerile morţii,
şi înviind a treia zi, şi cale făcând tot trupului la învierea cea
din morţi, că nu era cu putinţă a se ţine sub stricăciune
Începătura vieţii, făcutu-S-a începătura celor adormiţi, întâi
născut din morţi, ca să fie Însuşi toate întru toate începător,
şi suindu-Se în Ceruri, a şezut de-a dreapta slavei Tale întru
înălţime, Carele va să şi vie să răsplătească fiecăruia după
lucrurile lui, şi ne-a lăsat nouă încă aducere aminte de patima
Sa cea mântuitoare, acestea pre care am pus înainte după
poruncile Lui, că vrând să meargă la cea de voie şi pururea
pomenită, şi de viaţă făcătoare moarteea Sa, în noaptea întru
care S-a dat pre Sine pentru viaţa lumii, luând Pâine întru
sfintele şi prea curatele Sale mâini, arătându-o Ţie lui
Dumnezeu, şi Tatăl, mulţumind, Blagoslovind, sfinţind,
frângând.
Şi aceasta o zice cu glas:
Dat-au sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli zicând: Luaţi,
mâncaţi, Acesta este Trupul Meu, Carele pentru voi Se
frânge spre iertarea păcatelor.
Strana cântă, Amin.
Iar Preotul şi Diaconul şi aici fac aceleaşi precum şi
la Liturghia
lui Ioan Gură de Aur. Şi zice iarăşi acesta în taină:
Aşijderea şi paharul din roada Viţei luând,
amestecând, mulţumind, Blagoslovind, sfinţind.
Şi apoi cu glas zice:
Dat-au sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli, zicând: Beţi
dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu al Legii celei noi,
Carele pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea
păcatelor.
Strana cântă, Amin.
Preotul aici plecându-şi capul se roagă în taină.
16
Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea, că de câte ori
veţi mânca Pâinea aceasta, şi veţi bea Paharul acesta,
moartea Mea veţi vesti, Învierea Mea veţi mărturisi. Deci
pomenind şi noi Stăpâne! Patimile Lui cele mântuitoare,
Crucea cea făcătoare de viaţă, Îngroparea de trei zile,
Învierea cea din morţi, suirea la Ceruri, a lui Dumnezeu şi
Tatăl, şi slăvita şi înfricoşata Lui a doua venire.
Şi zice Vozglaşenia.
Ale Tale dintru ale Tale, Ţie aducând, de toate şi
pentru toate.
Strana.
Pre Tine Te lăudăm, pre Tine bine Te cuvântăm, Ţie
mulţumim Doamne! Şi ne rugăm Ţie Dumnezeul nostru.
Şi plecându-şi capul se roagă iarăşi în taină.
Pentru aceasta, Stăpâne prea sfinte! Şi noi păcătoşii şi
nevrednicii robii Tăi, care ne-am învrednicit a sluji sfântului
Tău Jertfelnic, nu pentru dreptăţile noastre, că nu am făcut
ceva bun pre pământ, ci pentru mila Ta şi îndurările Tale, pre
carele ai vărsat de prisosit preste noi, îndrăznind ne apropiem
către sfântul Tău Jertfelnic, şi punând înainte cele în locul
chipului sfântului Trup, şi Sângelui Hristosului Tău, Ţie ne
rugăm şi dela Tine cerem, Sfinte al sfinţilor! Cu bună voinţa
bunătăţii Tale, să vie Duhul Tău cel Sfânt preste noi, şi
preste Darurile acestea ce sunt puse înainte, şi să le
Blagoslovească pre dânsele, şi să le sfinţească şi să le arate.
Diaconul aici pune Ripida care ţine, sau Procoveţul la
locul său, şi venind aproape de Preot se închină amândoi de
trei ori înaintea sfântului Prestol, rugându-se întru sineşi:
Dumnezeule, curăţeşte-mă pre mine păcătosul, şi mă
miluieşte. Şi zic aceasta în taină de trei ori.
Doamne Cela ce pre prea Sfântul Tău Duh în ceasul
al treilea L-ai trimis Apostolilor Tăi, pre Acela Bunule nu-L
lua dela noi, ci ni-L înoieşte nouă, care ne rugăm Ţie.
Stih, Inimă curată zideşte întru mine Dumnezeule, şi
Duh drept înoieşşte întru cele din lăuntru ale mele.
Şi iarăşi zice:
Doamne Cela ce pre prea Sfântul Tău Duh: Stih,
Nu mă lepăda pre mine dela faţa Ta, şi Duhul Tău cel
Sfânt nu-L lua dela mine. Şi iarăşi,
17
Doamne Cela ce pre prea Sfântul Tău Duh:
Iar Preotul Blagoslovind de trei ori sfintele Daruri
zice lin:
Deci Diaconul plecându-şi capul arată cu Orarul
sfântul Agneţ, şi zice încetinel:
Blagosloveşte Stăpâne sfânta Pâine.
Iar Preotul Blagoslovind de trei ori sfintele Daruri
zice lin:
Adică Pâinea aceasta, Însuşi cinstit Trupul Domnului,
şi Dumnezeului, şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Diaconul, Amin.
Şi iarăşi zice Diaconul:
Blagosloveşte Stăpâne sfântul Pahar.
Iar Paharul acesta, însuşi cinstit Sângele Domnului, şi
Dumnezeului, şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, carele s-
a vărsat pentru viaţa lumii,
Diaconul, Amin.
Şi iarăşi acesta arătând cu Orarul Sfintele amândouă
zice:
Blagosloveşte Stăpâne amândouă Sfintele.
Iar Preotul Blagoslovind cu mâna amândouă Sfintele
zice:
Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt.
Diaconul, Amin, Amin, Amin,
Şi apoi plecându-şi capul către Preot zice:
Pomeneşte-mă Stăpâne sfinte pre mine păcătosul.
Şi mergând la locul unde era stând mainainte, ia
Ripida şi arată Sfintele.
Iar pre noi pre toţi care ne cuminecăm dintru o Pâine,
şi dintru un Pahar, să ne uneşti unul cu altul întru
împărtăşirea Unuia Sfântului Duh, şi nici pre unul din noi să
ne faci întru judecată, sau întru osândă a ne cumineca cu
Sfintul Trup şi Sângele Hristosului Tău, ci să aflăm milă şi
dar împreună cu toţi sfinţii, care din veac Ţi-au plăcut Ţie, cu
Strămoşii, cu Părinţii, cu Patriarhii, cu Proorocii, cu
Apostolii, cu Propovăduitorii, cu Evangheliştii, cu
Mucenicii, cu Mărturisitorii, cu Dascălii, şi cu tot sufletul
18
drept ce s-a săvârşit întru credinţă.
Şi apoi luând Cădelniţa, cădeşte sfântul Prestol, şi
zice cu glas:
Mai ales pentru prea sfânta, curata, prea Blagoslovita,
slăvita, stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea şi pururea
Fecioara Maria.
După aceasta Diaconul cădeşte sfântul Prestol
împrejur.
Iar Strana cântă.
De tine se bucură toată făptura ceea ce eşti plină de
Dar, soborul îngeresc şi neamul omenesc, ceea ce eşti
biserică sfinţită şi rai cuvântător, lauda fecioriei din care
Dumnezeu S-a întrupat, şi Prunc S-a făcut, Cel ce este
mainainte de veci, Dumnezeul nostru, că Mitrasul tău Scaun
l-a făcut, şi pântecele tău mai desfătat decât Cerurile l-a
lucrat, de tine se bucură toată făptura ceea ce eşti plină de
Dar, slavă ţie.
Iar Preotul plecându-se se roagă:
Cu sfântul Ioan Proorocul, Înainte Mergătorul şi
Botezătorul, cu sfinţii şi întru tot lăudaţii Apostoli, cu sfântul
(Cutare) a căruia şi pomenirea săvârşim, şi cu toţi sfinţii,
pentru ale cărora rugăciuni cercetează-ne pre noi
Dumnezeule, şi pomeneşte pre toţi cei mai dinainte adormiţi
întru nădejdea Învierii vieţii de veci.
Aici Preotul pomeneşte pre cine va vrea, sau vii sau
morţi, şi pentru cei vii adică zice:
Pentru mântuirea, cercetarea, iertarea păcatelor robul
lui Dumnezeu, (Cutare). Iar pentru cei morţi zice aşa:
Pentru odihna şi iertarea sufletului robului Tău
(Cutare) în loc luminat, de unde a fugit întristarea şi
suspinul, odihneşte-l Dumnezeul nostru, şi-l sălăşluieşte pre
dânsul unde străluceşte lumina Feţei Tale.
După aceasta zice:
Încă ne rugăm Ţie, pomeneşte Doamne sfânta Ta
sobornicească şi apostolească Biserică, cea dela margini
până la marginile pământului, şi o împacă pre dânsa, pre care
o ai câştigat cu scump sângele Hristosului Tău, şi sfânta
Casa aceasta o întăreşte până la sfârşitul veacului. Pomeneşte
Doamne pre cei ce Ţi-au adus Ţie aceste Daruri, şi dela care
19
şi prin care, şi pentru care au adus acestea. Pomeneşte
Doamne pre cei ce aduc roduri, şi fac bine întru sfintele Tale
Biserici, şi-şi aduc aminte de cei săraci. Răsplăteşte-le lor cu
bogatele Tale şi cereştile Daruri. Dăruieşte-le lor în locul
cestor pământeşti, cele cereşti, în locul celor vremelnice cele
veşnice, în locul cestor stricăcioase, cele nestricăcioase.
Adu-Ţi aminte Doamne! De cei din pustii şi din munţi, şi din
peşteri, şi din crăpăturile pământului. Adu-Ţi aminte
Doamne! De cei ce întru feciorie, întru bună smerenie, întru
postnicie, şi întru cinstită viaţă petrec. Pomeneşte Doamne!
Pre bine credincioşii şi iubitorii de Hristos Împăraţii şi
Domnii noştri, pre care i-ai îndreptat să stăpânească pre
pământ. Cu arma adevărului, cu arma bunei voinţe
încununează-i pre dânşii, umbreşte deasupra capului lor în
ziua de război, întăreşte braţul lor, înalţă dreapta lor, ţine
stăpânirea lor, supune lor toate neamurile păgâne, carele
voiesc războaie, dăruieşte-le lor adâncă şi stătătoare pace.
Grăieşte în inimile lor cele bune pentru biserica Ta, şi pentru
tot norodul Tău, ca întru liniştea lor lină, şi fără de gâlceavă
viaţă să petrecem, întru toată buna creştinătate şi curăţie.
Pomeneşte Doamne toată Domnia şi Stăpânia, şi pre cei din
palaturi fraţii noştri, şi pre toată oastea. Pre cei buni întru
bunătate îi păzeşte, pre cei răi buni îi fă cu bunătatea Ta.
Pomeneşte Doamne pre norodul ce stă înainte, şi pre cei ce
pentru cuvioase pricini nu s-au întâmplat aici, şi-i miluieşte
pre dânşii, şi pre noi după mulţimea milei Tale. Cămările lor
le umple de tot binele, căsătoriile lor în pace şi întru unire le
păzeşte, pre prunci îi creşte, tinereţile le îndreptează,
bătrâneţile le întăreşte, pre cei puţini la suflet îi mângâie, pre
cei risipiţi îi adună, pre cei rătăciţi îi întoarce şi-i împreună
cu sfânta Ta sobornicească şi apostolească Biserică, pre cei
bântuiţi de duhuri necurate îi slobozeşte, cu cei ce umblă pre
ape, umblă împreună, cu cei ce călătoresc împreună
călătoreşte, văduvelor le ajută, pre săraci îi apără, pre cei
robiţi îi izbăveşte, pre cei bolnavi îi tămăduieşte. Adu-Ţi
aminte Doamne! Şi de cei ce sunt în judecăţi, în închisori, în
izgoniri, în amară robie, şi în toată slujba, nevoian şi
îmbulzeala. Adu-Ţi aminte Dumnezeule! Şi de toţi cei ce se
roagă marii milostivirii Tale, şi de cei ce ne iubesc pre noi, şi
20
de cei ce ne urăsc, şi de cei ce ne-au poruncit nouă
nevrednicilor să ne rugăm pentru dânşii. Adu-Ţi aminte
Doamne Dumnezeul nostru şi de tot norodul Tău, şi preste
toţi varsă mila Ta cea bogată, dând tuturor cererile cele către
mântuire, şi pre cei ce nu i-am pomenit noi pentru neştiinţă,
sau uitare, sau pentru mulţimea numelor, Însuţi îi pomeneşte
Dumnezeule Cel ce ştii vârsta fiecăruia, şi numirea, Cel ce
ştii pre fiecarele din pântecele maicii lui, că Tu eşti Doamne!
Ajutorul celor fără de ajutor, nădejdea celor fără de nădejde,
celor înviforaţi mântuitor, celor ce umblă pre ape adăpostire,
celor bolnavi doctor, Însuţi tuturor toate le fii, Cel ce ştii pre
fiecarele şi cererea lui, casa, şi trebuinţa lui, izbăveşte
Doamne oraşul acesta şi toate cetăţile şi oraşele, de foamete,
de ciumă, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea
asupra a altor neamuri, şi războiul cel dintre noi.
Şi zice Preotul cu glas:
Întâi pomeneşte Doamne pre Arhiepiscopul nostru
(Cutare) pre carele îl dăruieşte sfintelor Tale biserici, în pace,
întreg, cinstit, sănătos, întru zile îndelungate, drept
îndreptând Cuvântul adevărului Tău.
Strana cântă: Şi pre toţi, şi pre toate.
Diaconul pomeneşte Pomelnicul viilor
Iar Preotul se roagă în taină:
Pomeneşte Doamne toată Episcopia pravoslavnicilor
a celor ce drept învaţă Cuvântul adevărului Tău.
Pomeneşte Doamne după mulţimea îndurărilor Tale,
şi a mea nevrednicie, iartă-mi mie toată greşala, cea de voie
şi cea fără de voie, şi să nu opreşti pentru păcatele mele
Darul Sfântului Tău Duh, despre Darurile ce sânt puse
înainte.
Pomeneşte Doamne Preoţia, cea întru Hristos
Diaconie, şi pre tot cinul preoţesc, şi să nu ne ruşinezi nici
pre unul din noi, care am înconjurat sfântul Tău Jertfelnic,
cercetează-ne pre noi cu bunătatea Ta Doamne! Arată-Te
nouă cu bogatele Tale îndurări, văzduhuri bine întocmite, şi
de folos dăruieşte nouă, ploi pământului spre aducerea de
roadă îi dăruieşte, Blagosloveşte cununa anului bunătăţii
Tale, încetează împerecherea bisericilor, stinge întărâtările
păgânilor, sculările eresurilor degrab le strică cu puterea
21
Sfântului Tău Duh, pre noi pre toţi ne primeşte întru
Împărăţia Ta, fii luminii, şi fii zilei arătându-ne, pacea Ta şi
dragostea Ta dăruieşte-o nouă Doamne Dumnezeul nostru că
toate ne-ai dat nouă.
Şi ne dă nouă cu o gură, şi cu o inimă a slăvi, şi a
cânta prea cinstit şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui,
şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor,
Strana, Amin.
Preotul întorcându-se către Uşă, şi Blagoslovind zice:
Şi să fie mila marelui Dumnezeu şi Mântuitorului
nostru Iisus Hristos cu voi cu toţi.
Strana, Şi cu Duhul tău.
Deci Diaconul ieşind stă la obişnitul loc, şi zice
Ecteniile,
Iar de nu este Diacon, zice Preotul:
Pre toţi sfinţii pomenindu-i, iară, şi iară cu pace
Pentru cinstitele Daruri ce s-au adus, şi s-au sfinţit,
Ca iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, Cel ce le-
a primit pre dânsele în sfântul cel mai presus de ceruri, şi
înţelegătorul Său Jertfelnic întru miros de bună Mireasmă
duhovnicească, să ne trimită nouă dumnzeiasca milă şi Darul
Sfântului Duh, să ne rugăm.
Preotul se roagă în taină:
Dumnezeul nostru, Dumnezeul Carele mântuieşti, Tu
ne învaţă pre noi a-Ţi mulţumi cu vrednicie pentru facerile
Tale de bine, carele ai făcut, şi faci cu noi, Tu Dumnezeul
nostru, Carele ai primit Darurile acestea, curăţeşte-ne pre noi
de toată spurcăciunea trupului şi a sufletului, şi ne învaţă a
săvârşi sfinţenie întru frica Ta, ca întru curată mărturisirea
cunoştinţei noastre, primind partea sfinţeniilor Tale, să ne
împreunăm cu sfântul Trup şi Sângele Hristosului Tău, şi
primindu-le pre acestea cu vrednicie, să avem pre Hristos
22
vieţuind în inimile noastre, şi să fim casă Sfântului Tău Duh.
Aşa Dumnezeul nostru! Şi nici pre unul din noi să nu-l faci
vinovat înfricoşatelor Tale şi cereştilor Tainelor acestora,
nici să fie neputincios cu sufletul, şi cu trupul, căci se
împărtăşeşte întru nevrednicie cu acestea, ci dă nouă până la
suflarea cea mai de pe urmă a noastră, cu vrednicie a primi
partea sfinţeniilor Tale, spre calea vieţii celei veşnice, spre
răspuns bine primit la înfricoşata judecata Hristosului Tău,
ca şi noi împreună cu toţi sfinţii, care din veac bine au plăcut
Ţie, să ne facem părtaşi veşnicilor Tale bunătăţi, carele ai
gătit celor ce Te iubesc pre Tine Doamne.
Diaconul,
Strana, Dă Doamne.
Milă şi iertare de păcate şi de greşalele noastre la
Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru
pocăinţăa o săvârşi, la Domnul să cerem.
Hristos, să cerem.
Unirea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh
cerşind, pre noi înşine, şi unul pre altul, şi toată viaţa noastră
lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Şi ne învredniceşte pre noi Stăpâne cu îndrăznire,
fără de osândă, a cuteza a Te chema pre Tine Dumnezeul cel
ceresc Tată, şi a zice.
Iar cel mai mare zice:
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri:
23
Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui, şi
a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
Diaconul, Capetele voastre Domnului să le plecaţi. Strana,
Ţie Doamne.
Preotul se roagă.
Stăpâne Doamne Părintele îndurărilor, şi
Dumnezeule a toată mângâierea, pre cei ce şi-au plecat Ţie
capetele sale, blagosloveşte-i, sfinţeşte-i, păzeşte-i, întăreşte-
i, îmbărbătează-i, dela tot lucrul rău depărtează-i, şi spre tot
lucrul bun îi aşază, şi-i învredniceşte fără de osândă a se
împărtăşi prea Curatelor acestora, şi de viaţă făcătoarelor
Tale Taine, spre iertarea păcatelor, şi împreunarea cu Sfântul
Duh.
Vozglaşenia.
Cu Darul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a
Unuia Născut Fiului Tău, cu Carele împreună bine eşti
cuvântat, cu prea Sfântul, şi Bunul şi de viaţă făcătorul Tău
Preotul se roagă.
nostru din sfânt Lăcaşul Tău, şi din Scaunul slavei Împărăţiei
Tale, şi vino ca să ne sfinţeşti pre noi Cel ce sus şezi
împreună cu Tatăl, şi aici împreună cu noi nevăzut petreci, şi
ne învredniceşte prin Mâna Ta cea puternică, să ne dai nouă
preacurat Trupul Tău şi cinstitul Sânge, şi prin noi la tot
norodul.
Iar când citeşte Preotul rugăciunea aceasta, Diaconul
stând înaintea Uşii se încinge cu Orarul cruciş, şi aşa Preotul
în Altar, iar Diaconul în locul unde stă, se închină, şi în taină
zic de trei ori:
Dumnezeule, curăţeşte-mă pre mine păcătosul. Şi
celelalte. Apoi când vede Diaconul pre Preot tinzând
mâinile, şi atingându-se de sfântul Agneţ, ca să facă sfânta
Înălţare, zice cu glas:
Să luăm aminte. Iar Preotul înălţând sfântul Agneţ
zice: Sfintele sfinţilor. Strana zice:
24
Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos întru slava lui
Dumnezeu Tatăl, Amin.
Şi cântă Cântăreţii Priceasna zilei, sau a sfântului, iar
Diaconul intră în sfântul Altar, şi stând de-a dreapta
Preotului, carele ţine sfântul Agneţ zice:
Sfarâmă Stăpâne, sfânta Pâine.
Iar Preotul sfărâmând sfântul Agneţ în patru părţi, cu
cucerie şi cu smerenie, zice:
Sfărâmă-Se, şi Se împarte Mielul lui Dumnezeu, Cel
ce Se sfărâmă şi nu Se desparte, Cel ce Se mănâncă pururea,
şi niciodată nu Se sfârşeşte.
De aici caută toată orânduiala Precestaniei, şi fă
precum s-au arătat la Liturghia lui Ioan Gură de Aur, List...
Apoi după ce te vei pricestui şi tu, şi Diaconul, vino iară aici,
de isprăveşte cum arată mai jos. După aceasta Diaconul
luând Discul îl ridică deasupra sfântului Potir, şi ştergându-l
cu sfântul Burete foarte cu bună socotinţă, şi cu cucerie,
acoperă pre acela cu Procovăţul, aşijderea şi deasupra
sfântului Disc pune Zveazda şi Procoveţul, apoi tu Preote
citeşte rugăciunea aceasta în taină.
Mulţumim Ţie Doamne Dumnezeul nostru, pentru
Împărtăşirea sfintelor, prea cinstitelor, nemuritoarelor şi
cereştilor Tale Taine, pre Carele ne-ai dat nouă spre facerea
de bine, şi sfinţirea şi tămăduirea sufletelor, şi a trupurilor
noastre, Însuţi Stăpâne a toate! Dă să fie nouă Împărtăşirea
Sfântului Trup şi a Sângelui Hristosului Tău, spre credinţă
neruşinată, spre dragoste nefăţarnică, spre plinirea
înţelepciunii, spre tămăduirea sufletului şi a trupului, spre
gonirea a toată împotrivirea, spre paza poruncilor Tale, spre
răspuns bine primit la înfricoşata Judecată a Hristosului Tău.
Deci după rugăciunea aceasta deschide Uşa sfântului
Altar, şi închinându-se Diaconul odată ia Potirul, cu
smerenie, şi cu grijă, şi venind în Uşă îl înalţă pre el şi-l arată
norodului zicând:
Cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, să
vă apropiaţi.
Strana zice:
Blagoslovit este cel ce vine întru Numele Domnului,
Dumnezeu este Domnul, şi S-a arătat nouă.
25
Iar Preotul blagosloveşte norodul zicând cu glas:
blagosloveşte moştenirea Ta.
Şi apoi se întoarce acesta şi Diaconul spre sfântul
Prestol şi-l cădeşte pre el de trei ori zicând în taină:
Înalţă-Te în ceruri Dumnezeule, şi preste tot
pământul slava Ta.
Şi Strana cântă.
Văzut-am Lumina cea adevărată, luat-am Duhul cel
ceresc, aflat-am credinţa cea adevărată, nedespărţitei Sfintei
Treimi închinându-ne, că Aceea ne-a mântuit pre noi.
După aceasta luând sfântul Disc îl pune pre capul
Diaconului, iar acesta luându-l cu bună smerenie, şi căutând
afară către Uşi, nu zice nimic, decât numai se duce la
Proscomidie, şi-l pune acolo, iar Preotul închinându-se, şi
luând sfântul Potir se întoarce căutând către norod, şi zice în
taină:
Blagoslovit este Dumnezeul nostru. Iar cu glas
Totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin.
Să se umple gurile noastre de lauda Ta Doamne.
Caută înapoi List 158
Deci Diaconul ieşind pre Uşa cea despre
amiazănoapte şi stând la locul cel obişnuit zice:
Drepţi primind dumnezeieştile, sfintele, prea curatele,
cele fără de moarte, cereştile şi de viaţă făcătoarele,
înfricoşatele ale lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulţumim
Domnului.
păcate cerşind pre noi înşine, şi unul pre altul, şi toată viaţa
Iar Preotul strângând Antimisul face cu Evanghelia
preste dânsul Cruce, şi zice Vozglaşenia.
Că Tu eşti sfinţirea noastră, şi Ţie slavă înălţăm,
26
vecii vecilor,
Strana, Amin.
Preotul, Cu pace să ieşim.
Strana, Întru Numele Domnului.
Apoi Preotul ieşind citeşte Molitva cea după Amvon
cu glas.
Cel ce blagosloveşti pre cei ce bine Te cuvintează
Doamne, şi sfinţeşti pre cei ce nădăjduiescc întru Tine,
mântuieşte norodul Tău, şi blagosloveşte moştenirea Ta,
plinirea Bisericii Tale păzeşte-o, sfinţeşte pre cei ce iubesc
podoaba Casei Tale, Tu pre aceia îi proslăveşte cu
dumnezeiască puterea Ta, şi nu ne lăsa pre noi cei ce
nădăjduim întru Tine, pace lumii Tale dăruieşte, bisericilor
Tale, Preoţilor şi binecredinciosului Domnului nostru
(Cutare), ostaşilor lui şi tot norodului Tău, că toată darea cea
bună şi tot Darul cel desăvârşit de sus este pogorând dela
Tine Părintele Luminilor, şi Ţie slavă, mulţumită şi
închinăciune înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh,
Molitva când potriveşte Sfintele.
Plinitu-s-a şi s-a săvârşit, cât este după a noastră
putere, Hristoase Dumnezeul nostru! Taina orânduielii Tale,
că avem pomenirea morţii Tale, văzut-am chipul Învierii
Tale, umplutu-ne-am de a Ta nesfârşită viaţă, îndulcitu-ne-
am cu hrana Ta cea neîmpuţinată, căreia şi în veacul ce va să
fie pre noi pre toţi a ne învrednici bine voieşte, cu Darul
Celui fără de început al Tău Părinte, şi al Sfântului, şi
Bunului, şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor, Amin.
Iar Diaconul intrând şi el pre Uşa cea despre
amiazănoapte potriveşte sfintele Taine cu frică, şi cu toată
grija, atât încât nu cumva să cadă ceva jos sau să rămână
vreo sfărâmătură, carele şi spălându-şi mâinile la locul cel
obişnuit citeşte şi el Troparul, iar Preotul ieşind afară împarte
Anafora, şi strana citeşte Psalmul 33 Bine voi cuvânta pre
Domnul în toată vremea: Tot. Iar după sfârşitul psalmului, şi
împărţirea Anaforei zice Preotul.
27
Blagoslovenia Domnului preste voi, cu Darul şi cu
iubirea Lui de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Strana, Amin. Slavă: Şi acum: Doamne miluieşte, de
trei ori. Blagosloveşte.
Preotul zice, de va fi Duminică.
Cel ce au înviat din morţi:
Iar de va fi alt Praznic, în carele se slujeşte
dumnezeiasca Liturghie a Marelui Vasilie, zice otpustul
Praznicului ce va fi, precum este scris la orânduiala
otpusturilor, Apoi
Hristos adevăratul Dumnezeul nostru, Pentru
rugăciunile prea Curatei Maicii Sale, şi a celui întru sfinţi
Părintelui nostru Vasilie celui Mare Arhiepiscopul Chesariei
Capadociei, şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască, şi să ne
mântuiască pre noi, ca un Bun şi de oameni Iubitor.
Şi Strana cântă, Mulţi ani. Pentru Domn şi pentru
Arhiereu, iar Preotul intrând în sfântul Altar se dezbracă de
sfintele Odăjdii zicând: Acum slobozeşte: Sfinte
Dumnezeule: de trei ori, iar după Tatăl nostru: zice Troparul
şi Condacul zilei.
Apoi Troparul sfântului Vasilie.
În tot pământul a ieşit vestea ta, ca cel ce a primit
cuvântul tău, prin carele cu cuviinţă dumnezeiască ai învăţat,
firea celor ce sunt ai arătat, obiceiurile omeneşti ai
înfrumuseţat, Preoţie împărătească, Părinte Cuvioase
Vasilie! Roagă pre Hristos Dumnezeu să mântuiască
sufletele noastre.
Aşijderea şi Condacul lui.
Arătatu-te-ai temelie nemişcată Bisericii, împărţind
tuturor pământenilor stăpânia cea nestricăcioasă,
pecetluindu-o cu învăţăturile tale, cel ce ai arătat cele cereşti,
Vasilie cuvioase!
Apoi, Doamne miluieşte de 12 ori. Slavă: Şi acum:
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii:
Şi face otpust, apoi închinându-se amândoi, şi
mulţumind lui Dumnezeu pentru toate ies afară.
Sfârşitul dumnezeieştii Liturghii.
A celui întru sfinţi Părintelui nostru Vasilie cel Mare.
28
ÎNVĂŢĂTURĂ
PENTRU DUMNEZEIASCA LITURGHIE
A PREVEŞTINEI.
În sfântul şi marele Post, când va să facă Preotul
Preveştina, Duminică la Proscomidie, face după obicei, şi
după ce taie Agneţul cel dintâi, îl junghie, şi-l împunge, taie
şi alte două, punându-le de rând lângă cel dintâi, zicând la
fiecare dintr-însele, ca şi la cel dintâi, Întru pomenirea
Domnului: Ca o oaie: Junghie-Se: Şi unul din ostaşi: Apoi
toarnă în sfântul Pahar vin şi apă zicând cele obişnuite, şi le
acoperă pre dânsele cu sfintele Procoveţe, cădindu-le, şi
zicând Molitva Predlojeniei. Şi apoi aşa începe
dumnezeiasca Liturghie, şi o săvârşeşte după obicei. Iar când
va să blagoslovească Agneţele după chemarea Sfântului Duh
zice: Fă adică Pâinea aceasta, cu număr de Unul, căci Unul
este Hristos, iar să nu zică pâinile acestea, cu număr de
mulţi. Şi când va vrea să le înalţe la Sfânta Sfintelor, le înalţă
pre toate împreună. După aceea sfărâmă un Agneţ dintr-
însele, şi punând o Părticică în sfântul Potir, toarnă şi apă
caldă după obicei. Apoi luând sfânta Linguriţă cu mâna
dreaptă o adapă pre ea în sfântul Sânge. Iar cu mâna stângă
luând pre fiecare Agneţ, îl udă cu sfânta Linguriţă din
Sfântul Sânge pre partea dincotro s-a junghiat adică pre
miez, şi-l pune în cutie foarte cu bună socotinţă, încât să nu
se atingă de udătura lui cutia, şi aşa făcând la fiecare Agneţ,
le pune pre toate în cutie, precum s-a zis mai sus.
După aceea Preotul se roagă după obicei, şi se
cuminecă, isprăvind dumnezeiasca Liturghie după orânduiala
ei. Iar când va să slujească Preveştina, intrând în sfântul
Altar se îmbracă în Odăjdii numai blagoslovindu-le, şi
sărutându-le, iar alt nimic zicând când se îmbracă, fără
numai Domnului să ne rugăm, la fiecarele Veşmânt. Şi aşa
Diaconul luând vreme iese, şi stând la obişnuitul loc zice cu
glas:
Binecuvintează Stăpâne.
Iar Preotul zice cu glas:
Binecuvântată este Împărăţia Tatălui, şi a Fiului, şi a
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Şi îndată Eclesiarhul zice:
29
Veniţi să ne închinăm, de trei ori.
Şi Psalmul 103, Binecuvintează suflete al meu pre
Domnul.
Iar Preotul citeşte Molitvele Vecerniei, şi după
sfârşitul psalmului zice Diaconul Ectenia. Şi după
Vozglaşenie citesc afară Catisma, Către Domnul când m-am
necăjit, făcând şi norodul închinăciuni la Aliluia: Şi după
fiecare Slavă, Diaconul zice Ectenia cea mică şi Vozglaşenia
dela Preot.
Şi aşa începându-se Catisma Preotul se duce la sfânta
Proscomidie, şi luând sfântul Agneţ din cutie îl pune pre
dânsul cu bună socotinţă în sfântul Disc, şi punând în sfântul
Potir vin şi apă după obicei, nu zice nimic, ci tace. Şi luând
cădelniţa tămâiază Zveazda şi Procoveţele şi acoperă Discul
şi Potirul, nimic zicând nici Molitva punerii înainte, ci
tăcând şi numai zicând: Pentru rugăciunile sfinţilor Părinţilor
noştri, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru,
miluieşte-ne pre noi. Căci este sfinţită mai nainte, şi săvârşită
această Jertfă. Iar după Catismă, Doamne strigat-am, pe
Glasul ce se va întâmpla al zilei. Facem stihiri 10, poftorind
Samoglasnica. Deci Mucenicina, şi trei Podobnice ale
Triodului, şi trei ale Mineiului poftorind pe cea dintâi.
Slavă, Şi acum: Bogorodicina. Vohod fără de
Evanghelie. Iar când se citeşte Evanghlie, cum este la aflarea
cinstitului cap al înainte Mergătorului, la patruzeci de
Mucenici, sau la Blagoveştenii, atunci fac Vohod cu
Evanghelia.
Diaconul zice, Să luăm aminte. Preotul, Pace tuturor.
Diaconul, Înţelepciune, Citeţul, Prochimen, şi Paremia, apoi
al doilea, Prochimen.
Şi după aceasta zice Diaconul cu glas: Porunceşte.
Iar Preotul luând cu amândouă mâinile Sfeşnicul cu
cădelniţa stă înaintea sfântului Prestol şi căutând către
Răsărit, însemnează cruciş, şi zice: Înţelepciune dreaptă.
Apoi întorcându-se spre Apus către norod zice:
Lumina lui Hristos luminează tuturor.
Citeţul, Dela Pilde citire. Diaconul, Să luăm aminte.
Şi Paremia. Iar după sfârşit, zice Preotul: Pace ţie. Diaconul,
Înţelepciune, Citeţul cântă, Să se îndrepteze rugăciunea mea
30
ca tămâia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele jertfă de seară.
Şi după cântarea Citeţului Strana cântă tot aceasta,
apoi Citeţul zice stihul întâi.
Doamne strigat-am către Tine, auzi-mă, ia aminte
glasul rugăciunii mele, când strig către Tine.
Şi cântă Strana.
Să se îndrepteze rugăciunea mea.
Citeţul, stihul al doilea.
Pune Doamne pază gurii mele, şi uşă de îngrădire
împrejurul buzelor mele.
Strana cântă:
Să se îndrepteze rugăciunea mea:
Citeţul, stihul al treilea.
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să
tăgăduiesc răspunsurile cele din păcate.
Strana cântă:
De aici iarăşi cântă, Citeţul.
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta,
Iar Strana a doua isprăveşte cîntarea, zicând:
Ridicarea mîinilor mele, jertfă de seară.
Şi după aceea, când este Praznicul Hramului, ori alt
Praznic în carele se citeşte Apostolul şi Evanghelia, atunci
deschizând sfânta Uşă zice Diaconul sau Preotul: Să luăm
aminte: Citeţul zice Prochimenul Apostolului, şi citeşte
Apostolul, şi se cântă Aliluia. Apoi Evanghelia. Şi după
Evanghelie, îndată Ectenia: Să zicem toţi din tot sufletul:
Şi celelalte.
Cade-se a şti că cântând Citeţul: Să se îndrepteze
rugăciunea mea, tot norodul carele este în Biserică şi în Altar
stă în genunchi rugându-se, iar când încep, Ridicarea
mâinilor mele, se scoală. Iar la celelalte stihuri, Strana care
cântă, Să se îndrepteze rugăciunea mea: Stă şi îngenunche
cealaltă strană cu tot norodul.
Iar Preotul stă în Altar înaintea sfântului Prestol, şi
având cădelniţa cu tămâie cădeşte, iar la cea mai de pre
urmă, Să se îndrepteze: dând cădelniţa, şi însuşi cade în
genunchi rugându-se, şi după săvârşirea cântării facem trei
31
metanii, iar Diaconul zice Ectenia: şi celelalte. La Vohodul
cel mare în loc de Care pre Heruvimi, se cântă, Acum
puterile cereşti, iar Molitva Heruvicească, nu se zice: ci
cădind Preotul zice Psalmul 50. Şi după aducerea sfintelor
Daruri, şi săvârşirea a Acum puterile cereşti, facem trei
metanii cu capetele descoperite, şi ia Preotul Procoveţele
dupre Daruri, şi acoperă numai cu Aerul. Iar la vremea când
trebuie să înalţe sfânta Pâine, nu descoperă Sfintele, ci încă
acoperite fiind dumnezeieştile Daruri, vâră Preotul mâna sa
cu multă frică, şi se atinge de dumnezeiasca Pâine cu
evlavie, şi cu frică, şi zicând Diaconul: Să luăm aminte,
Preotul zice cu glas: Cele mai înainte sfinţite Sfintele
Sfinţilor. Şi aşa celelalte după orânduială făcând, săvârşeşte
sfânta Liturghie, după cum la rând s-a arătat.
ÎNVĂŢĂTURĂ
PENTRU SFĂRÂMAREA SFÂNTULUI AGNEŢ
Cade-se ţie Preote, a şti şi aceasta, că sfărâmând
sfântul Agneţ, să pui părţile cu chipul Crucii în jos spre
sfântul Disc, iar cu junghietura, adică cu tăietura în sus, ca şi
mainainte când se junghia. IS, adică să-l pui în partea din sus
a sfântului Disc, care este despre răsărit. Iar HS, din jos care
este despre apus, iar, NI despre miazănoapte, iar CA, despre
miazăzi.
32
A PREVEŞTINEI
Diaconul stând la obişnuitul loc zice:
Binecuvintează Stăpâne.
Iar Preotul stând în Altar înaintea sfântului Prestol
zice cu glas:
Bine este cuvântată Împărăţia a Tatălui, şi a Fiului, şi
a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Strana,
Amin.
Veniţi să ne închinăm: de trei ori. Şi Psalmul 103
Binecuvintează suflete al meu pre Domnul:
Şi după Psalm zice Diaconul Ectenia.
Pentru pacea de sus, şi pentru mântuirea:
Pentru pacea a toată lumea:
Pentru sfânta Biserica aceasta:
Pentru Arhiepiscopul nostru sau Episcopul (Cutare)
Pentru bine credinciosul şi iubitorul de Hristos
Domnul
Pentru ca să-i ajute, şi să supună sub picioarele lui:
Pentru sfântul Lăcaşul acesta, şi pentru:
Pentru bună liniştea văzduhurilor:
Pentru cei ce umblă pre ape şi călătoresc:
Pentru ca să ne izbăvim noi:
Apără, mântuieşte, miluieşte:
Pre prea sfânta Curata:
Vozglaşenia
Molitva Antifonului dintâi.
Doamne îndurate şi Milostive, îndelung răbdătorule
şi mult milostive, ascultă rugăciunea noastră, şi ia aminte
glasul cererii noastre, fă cu noi semn spre bine, îndreptează-
ne pre noi la calea Ta, ca să umblăm întru adevărul Tău,
33
veseleşte inimile noastre, ca să ne temem de Numele Tău cel
sfânt, pentru că mare eşti, şi faci minuni, Tu eşti Dumnezeu
Unul, şi nu este asemenea Ţie întru dumnezei Doamne,
puternic întru milă, şi Bun întru tărie, a ajuta şi a mângâia, şi
a mântui pre toţi cei ce se nădăjduiesc întru sfânt Numele
Tău. Diaconul.
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita:
Vozglaşenia,
Că a Ta este stăpânirea, şi a Ta este Împărăţia, şi
puterea şi slava a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh,
Strana, Amin.
Molitva Antifonului al doilea.
Doamne! Nu ne mustra pre noi cu mânia Ta, nici cu
urgia Ta ne certa pre noi, ci fă cu noi după blândeţile Tale,
vindecătorule şi tămăduitorule al sufletelor noastre,
povăţuindu-ne pre noi la limanul voii Tale, luminează ochii
inimilor noastre spre cunoştinţa adevărului Tău, şi ne
dăruieşte nouă cealaltă vreme a zilei de acum, cu pace, şi
fără de păcat, şi toată vremea vieţii noastre, pentru
rugăciunile prea sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi ale
tuturor sfinţilor Tăi.
Diaconul,
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita.
Vozglaşenia,
Că Bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie
slavă înăţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
Strana, Amin.
Molitva Antifonului al treilea.
Doamne Dumnezeul nostru, adu-Ţi aminte de noi
păcătoşii şi netrebnicii robii Tăi, când chemăm Numele Tău
cel sfânt, şi închinat şi să nu ne ruşinezi pre noi de către
aşteptarea milei Tale, ci dăruieşte nouă Doamne, toate
cererile cele către mântuire, şi ne învredniceşte să Te iubim,
34
să ne temem de Tine din toată inima noastră, şi să facem
întru toate voia Ta.
Diaconul,
Pre prea sfânta, Curata, prea Blagoslovita:
Vozglaşenia.
Că Tu eşti Dumnezeul nostru, Dumnezeu Carele
miluieşti şi mântuieşti, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului,
şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Strana,
Amin.
Şi se cântă, Doamne strigat-am către Tine.
Şi stihirile la rând, iar Diaconul cădeşte după
orânduială, şi fac Vohod cu cădelniţa
Molitva Vohodului
Seara şi dimineaţa şi amiază zi, lăudăm,
binecuvântăm, mulţumim, şi ne rugăm Ţie Stăpâne al
tuturor, iubitorule de oameni Doamne! Îndreptează
rugăciunea noastră ca tămâia înaintea Ta, şi nu pleca inima
noastră spre cuvinte, sau cugete viclene, ci ne izbăveşte pre
noi de toţi cei ce vânează sufletele noastre, că spre Tine sunt,
Doamne, Doamne! Ochii noştri, şi spre Tine am nădăjduit, să
nu ne ruşinezi pre noi Dumnezeul nostru, că Ţie se cuvine
toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi
Şi după sfârşitul Slavei: Şi acum: zice Diaconul sau
Preotul, de nu va fi Diaconul cu glas.
Înţelepciune dreaptă, Cel mai mare,
Lumină lină. Diaconul, Să luăm aminte,
Preotul, Pace tuturor. Diaconul, Înţelepciune.
Citeţul, Prochimen Paremia, şi al doilea Prochimen.
După aceasta zice Diaconul cu glas: Porunceşte. Iar
Preotul având gătit sfeşnicul cu luminare aprinsă, şi cu
cădelniţa în Uşa cea mare le ia împreună cu amândouă
mâinile, şi căutând către Răsărit zice cu glas:
Înţelepciune dreaptă.
Deci întorcându-se spre Apus către norod zice:
Lumina lui Hristos luminează tuturor. Şi Citeţul zice
Paremia, iară de se va întâmpla să fie Praznic sau să aibă
35
Polieleu, se citesc şi Paremiile Praznicului, sau ale sfântului
ce se va întâmpla, şi după sfârşit începe Preotul în Altar de
cântă.
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea
Ta, ridicarea mâinilor mele jertfă de seară.
Şi iară însuşi Preotul Stih
Doamne strigat-am către Tine, auzi-mă, ia aminte
glasul rugăciunii mele când strig către Tine.
Şi strana cea dintâi cântă iarăşi,
Şi iarăşi Preotul în Altar stih.
Pune Doamne pază gurii mele şi uşă de îngrădire
împrejurul buzelor mele,
Şi strana a doua cântă iarăşi.
Să se îndrepteze rugăciunea mea. Apoi iarăşi Preotul.
Stih,
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să
tăgăduiesc răspunsurile cele de păcate.
Şi iarăşi strana cea dintâi.
Deci iarăşi zice Preotul în taină Slavă: Şi acum: Şi
îndată începe iarăşi însuşi a cânta.
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea
Ta.
Iar strana afară săvârşeşte cântarea zicând:
Ridicarea mâinilor mele jertfă de seară.
Făcând toţi câte trei metanii. Şi îndată şi zice
Diaconul Ectenia, iară de se prăznuieşte vreun sfânt carele
are Polieleu, sau este Hramul Bisericii în zilele Postului,
atunci Preotul după, Să se îndrepteze rugăciunea mea, nu
zice ectenia Să zicem toţi.
Ci îndată, Să luăm aminte, Iar Citeţul Prochimenul
Apostolului, şi-l citeşte pre acesta, apoi se cântă Aliluia, şi se
citeşte Evanghelia. Deci ectenia aceasta,
să zicem. Strana, Doamne miluieşte.
Doamne atotstăpânitorule Dumnezeul Părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
36
Strana, Doamne miluieşte. De 3 ori
Rugăciunea cea cu osârdie.
Doamne Dumnezeul nostru, primeşte această
rugăciune cu osârdie dela robii Tăi, şi ne miluieşte pre noi
după mulţimea milei Tale. Îndurările Tale trimite-le preste
noi şi preste tot norodul Tău, carele aşteaptă dela Tine multă
milă.
Hristtos Domnul nostru (Cutare) pentru stăpânirea, biruinţa,
petrecerea, pacea, sănătatea, mântuirea şi iertarea păcatelor
spor şi să-i ajute lui întru tot, şi să supună sub picioarele lui
Încă ne rugăm pentru fraţii noştri, Preoţii,
Ieromonahii, Ierodiaconii şi monahii şi pentru toţi cei întru
Hristos fraţii noştri.
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea,
sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea, şi iertarea
păcatelor robilor lui Dumnezeu fraţilor sfântului
Lăcaşului acestuia.
Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea
pomeniţii Ctitorii sfântului Lăcaşului acestuia, şi pentru
toţi cei mai dinainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri, care
zac aici şi pretutindeni pravoslavnicii.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, şi fac
bine în sfânta şi întru tot cinstita Biserica aceasta, şi
pentru cei ce se ostenesc şi cântă, şi pentru norodul ce
stă înainte şi aşteaptă dela Tine mare şi bogată milă.
Vozglaşenia.
Că milostiv şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti,
şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh,
Strana, Amin. Iar Diaconul zice ectenia.
Rugaţi-vă cei chemaţi Domnului.
37
Cei credincioşi pentru cei chemaţi să ne rugăm,
ca Domnul să-i miluiască pre dînşii.
Să-i cheme pre dânşii cu cuvântul adevărului.
Să-i împreune pre dânşii cu sfânta Sa
sobornicească şi apostolească Biserică.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi-i păzeşte pre
dânşii Dumnezeule cu Darul Tău.
Cei chemaţi capetele voastre Domnului să le
plecaţi.
Rugăciunea pentru Oglaşenici mainainte de
sfânta
Înălţare
Dumnezeule Dumnezeul nostru, Ziditorule şi
Făcătorule a toate, Cel ce voieşti toţi să se mântuiască şi
la cunoştinţa adevărului să vină, caută spre robii Tăi cei
chemaţi, şi-i izbăveşte pre dânşii de înşelăciunea cea
veche, şi de vicleşugul protivnicului, chiamă-i pre dânşii
la viaţa cea veşnică, luminează sufletele şi trupurile lor,
numără-i pre dânşii împreună cu turma Ta cea
cuvântătoare, întru care Numele Tău cel sfânt se
numeşte.
Vozglaşenia.
Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească prea
cinstit şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui, şi al
vecilor,
Strana, Amin.
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi, cei chemaţi ieşiţi, câţi
sunteţi chemaţi ieşiţi, ca nimeni din cei chemaţi, câţi
sunteţi credincioşi, iară, şi iară cu pace Domnului să ne
rugăm.
Strana, Doamne miluieşte
Vezi acestea se zic, aşa numai până la Miercurea
38
din mijlocul Postului, iar de atunci înainte măcar de va
fi un sfânt mare, după ce zice Preotul:
Ca şi aceştia dimpreună cu noi.
Zice Diaconul acestea (afară de Sâmbătă, şi de
Duminică)
Câţi sunteţi chemaţi ieşiţi, cei chemaţi ieşiţi, câţi
sunteţi către luminare ieşiţi, rugaţi-vă cei către luminare.
Credincioşilor, pentru fraţii care către sfânta
Luminare se gătesc, şi pentru mântuirea lor, Domnului
să ne rugăm.
Ca Domnul Dumnezeul nostru să-i întărească pre
dânşii, şi să le dea putere.
Să-i lumineze pre dânşii cu lumina cunoştinţei, şi
a bunei credinţe.
Să-i învrednicească pre dânşii în vreme cuvioasă
Băii naşterii celei de-a doua, a iertării păcatelor, şi a
Veşmântului nestricăciunii.
Să-i nască pre dânşii prin apă, şi prin Duh.
Să le dăruiască lor plinirea credinţei.
Să-i numere pre dânşii împreună cu sfânta Sa şi
aleasă turmă.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi-i păzeşte pre
dânşii Dumnezeule cu Darul Tău.
Cei către luminare capetele voastre Domnului să
le plecaţi.
Rugăciunea pentru cei ce se gătesc către
Sfânta Luminare.
Arată, Stăpâne, faţa Ta preste cei ce se gătesc
către sfânta Luminare, şi doresc să se scuture din
întinăciunea păcatului, luminează gândul lor,
adeverează-i pre dânşii întru credinţă, întăreşte-i întru
nădejde, fă-i desăvârşit întru dragoste, arată-i mădulare
cinstite Hristosului Tău, Carele S-au dat pre Sine
izbăvire pentru sufletele noastre.
39
Vozglaşenia.
Că Tu eşti luminarea noastră, şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi
Diaconul,
Câţi sunteţi către luminare ieşiţi, cei către
luminare ieşiţi, câţi sunteţi chemaţi ieşiţi, ca să nu fie
cineva din cei chemaţi, câţi sunteţi credincioşi iară, şi
iară cu pace Domnului să ne rugăm.
Până aici sunt acelea ce încep din Miercurea cea
din
mijlocul Postului.
Rugăciunea credincioşilor cea dintâi
În taină.
Dumnezeul Cel mare şi lăudat, Carele prin
moartea cea de viaţă făcătoare a Hristosului Tău din
stricăciune întru nestricăciune ne-ai mutat, Tu toate
simţirile noastre le slobozeşti de omorârea cea pătimaşă,
punându-le lor povăţuitor bun gândul cel dinlăuntru, şi
ochiul adică să fie neîmpărtăşit de toată vederea cea
vicleană, iar auzul nestrăbătut de cuvinte deşarte, şi
limba să se curăţească de vorbe necuvioase, curăţeşte
buzele noastre cu carele Te lăudăm pre Tine Doamne!
Mâinile noastre le fă să se ferească de fapte rele, şi să
lucreze numai cele bine plăcute Ţie, toate mădularele şi
gândurile noastre întărindu-le cu Darul Tău.
Diaconul
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte:
Strana, Doamne miluieşte. Diaconul,
Înţelepciune:
Că Ţie se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea,
Diaconul,
40
Rugăciunea credincioşilor a doua
Stăpâne sfinte prea Bunule, rugămu-Te pre Tine,
Cel bogat întru milă, milostiv fii nouă păcătoşilor, şi ne
fă pre noi vrednici ridicării a Unuia Născut Fiului Tău,
şi Dumnezeului nostru Împăratului slavei, că iată prea
curatul lui Trup şi de viaţă făcătorul Sânge întru acest
ceas mergând va să Se pună înainte pre această masă de
Taină, de mulţimea oştilor îngereşti nevăzut fiind
înconjurat, a cărora împărtăşire fără de osândă ne
dăruieşte nouă, ca printr-însele luminându-ne la ochiul
gândului nostru, fii luminii şi zilei să ne facem.
Diaconul, iar de nu este Diacon zice Preotul:
Diaconul. Înţelepciune. Preotul, Vozglaşenia.
După Darul Hristosului Tău, cu Carele împreună
bine eşti cuvântat, cu prea Sfântul şi Bunul şi de viaţă
Strana, Amin. Şi strana cântă.
Acum puterile cereşti împreună cu noi nevăzut
slujesc, că iată intră Împăratul slavei, iată jertfa cea de
Taină săvârşită se înconjură, cu credinţă, şi cu dragoste
să ne apropiem, ca părtaşi vieţii de veci să ne facem,
Iar cântându-se aceasta Diaconul intră pre Uşa
cea despre amiază noapte în sfântul Altar, şi cădind
sfântul Prestol, sfânta Proscomidie, şi pre Preot stau
împreună şi zic:
Acum Puterile cereşti. De 3 ori.
Şi închinându-se de trei ori, merg şi aduc sfintele
Daruri după obicei, şi mergând nu zic nimic, ci intrând
le pune Preotul, după obicei, pre sfântul Prestol, şi le
acoperă cu Văzduhul nimic zicând preste dânsele, ci
numai cădindu-le. Deci Diaconul luând vreme iese la
41
obişnuitul loc, şi zice ecteniile.
Să plinim rugăciunile noastre cele de seară
Domnului.
Pentru cinstitele, şi mainainte sfinţitele Daruri ce
sunt puse înainte, Domnului să ne rugăm.
Ca iubitorul de oameni Dumnezeul nostru să le
primească pre dânsele în sfântul şi cel mai presus de
ceruri, şi înţelegătorul Său Jertfelnic întru miros cu bună
mireasmă duhovnicească, să ne trimită nouă
dumnezeiasca milă şi Darul Sfântului Duh, să ne rugăm.
Pentru ca să ne izbăvim noi de tot necazul, mânia
şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
Iar Preotul se roagă.
Dumnezeul Tainelor celor negrăite şi nevăzute, la
Carele sunt ascunse vistieriile înţelepciunii şi ale
cunoştinţei, Carele ne-ai descoperit nouă slujirea slujbei
acesteia, şi ne-ai pus pre noi păcătoşii pentru multa
iubirea Ta de oameni, ca să-Ţi aducem Ţie Daruri, şi
Jertfe pentru păcatele noastre, şi pentru neştiinţele
norodului, Însuţi nevăzutule Împărate! Cel ce faci
lucruri mari şi neurmate, slăvite şi minunate, cărora nu
este număr, caută spre noi nevrednicii robii Tăi, care
stăm înaintea sfântului Tău Jertfelnic, ca înaintea
Scaunului Tău celui de Heruvim, pre carele Unul
Născut Fiul Tău şi Dumnezeul nostru prin aceste înainte
puse înfricoşate Taine odihneşte, şi pre noi şi pre
credinciosul Tău norod slobozindu-ne din toată
necurăţia, sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre ale
tuturor cu sfinţire neluată, ca întru cunoştinţă curată, cu
faţă neruşinată, cu inimă luminată cuminecându-ne cu
aceste dumnezeieşti sfinţenii, şi de dânsele fiind înviaţi,
să ne împărtăşim cu Însuşi Hristosul Tău adevăratul
Dumnezeul nostru, Carele a zis: Cel ce mănâncă Trupul
Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine petrece, şi Eu întru
el, ca sălăşluindu-Se întru noi, şi plinind cuvântul Tău
42
Doamne! Să ne facem Biserică Sfântului şi închinatului
Tău Duh, izbăvindu-ne de tot vicleşugul diavolesc,
carele se lucrează cu fapta sau cu cuvântul, sau cu
gândul, şi să dobândim bunătăţile cele făgăduite nouă
dimpreună cu toţi sfinţii Tăi, care din veac Ţi-au plăcut
Ţie.
Diaconul,
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte pre
noi, Dumnezeule cu Darul Tău.
Seara toată desăvârşit, sfântă, cu pace, şi fără de
Strana, Dă Doamne.
Milă şi iertare de păcate şi de greşalele noastre, la
Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre, în pace şi întru
neruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşatul Judeţ al
lui Hristos, să cerem.
Unirea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh
cerşind, pre noi înşine, şi unul pre altul, şi toată viaţa
Şi ne învredniceşte pre noi Stăpâne cu îndrăznire,
fără de osândă, a cuteza a Te chema pre Tine
Dumnezeul cel ceresc Tată, şi a zice.
Cel mai mare zice.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri:
Preotul Vozglas.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a
Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh, acum şi pururea
43
şi în vecii vecilor, Strana, Amin.
Diaconul, Capetele noastre Domnului să le
plecăm.
Preotul plecându-se se roagă în taină.
Dumnezeule Cel singur Bun, şi îndurat, Carele
întru cele dintru înălţime locuieşti, şi spre cele smerite
priveşti, caută cu ochiul cel îndurat spre tot norodul
Tău, şi-l păzeşti pre dânsul, învredniceşte-ne şi pre noi
pre toţi fără de osândă a ne împărtăşi cu făcătoarele de
viaţă Tainele Tale, că Ţie am plecat capetele noastre, şi
dela Tine aşteptăm mila Ta cea bogată.
Vozglas
Cu darul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni
a Unuia Născut Fiului Tău, cu Carele dimpreună bine
eşti cuvântat, cu prea Sfântul şi Bunul şi de viaţă
Strana, Amin.
Preotul se roagă
nostru din sfânt Lăcaşul Tău, şi din Scaunul slavei
împărăţiei Tale, şi vino ca să ne sfinţeşti pre noi, Cel ce
sus şezi împreună cu Tatăl, şi aici împreună cu noi
nevăzut petreci, şi ne învredniceşte prin Mâna Ta cea
puternică, să ne dai nouă prea curat Trupul Tău, şi
cinstitul Sânge, şi prin noi la tot norodul.
Iar după Molitvă, Preotul şi Diaconul se închină
de trei ori zicând fiecare:
Dumnezeule, curăţeşte-mă pre mine păcătosul, şi
mă miluieşte.
Iar Preotul, după cum sunt acoperite
dumnezeieştile Daruri cu Văzduhul, vârând mâna se
atinge de sfântul Agneţ cu bună cucernicie, şi cu frică
multă, şi zice Diaconul:
Să luăm aminte, Iar Preotul cu glas zice:
44
Cele mainainte sfinţite Sfintele sfinţilor.
Strana, Unul sfânt.
Deci Preotul ia sfântul Văzduh şi se cuminecă,
după obicei, iar strana cântă Priceasna.
Gustaţi, şi vedeţi că Bun este Domnul. Aliluia,
Aliluia Aliluia.
Iar după ce se cuminecă, Preotul se roagă în
taină.
Mulţumim Ţie Mântuitorului Dumnezeului
tuturor, pentru toate bunătăţile carele ne-ai dat nouă şi
pentru împărtăşirea Sfântului Trup şi Sângelui
Hristosului Tău, şi ne rugăm Ţie Stăpâne iubitorule de
oameni! Păzeşte-ne pre noi sub acoperământul aripulor
Tale, şi dă nouă până la suflarea noastră cea mai de pre
urmă cu vrednicie să ne împărtăşim sfinţeniilor Tale,
spre luminarea sufletului şi a trupului, şi spre
moştenirea împărăţiei cerurilor.
Iar Diaconul strângând sfintele după obicei, şi
luând sfântul Potir zice:
Cu frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste
să vă apropiaţi. Iar strana cântă.
Bine voi cuvânta pre Domnul în toată vremea,
pururea lauda Lui în gura mea, Pâinea cea cerească şi
Paharul vieţii, gustaţi şi vedeţi că Bun este Domnul,
După aceasta Preotul zice:
Mântuieşte Dumnezeule norodul Tău şi blagosloveşte
moştenirea Ta.
Şi după ce cădeşte Sfintele dă cădelniţa, şi luând sfântul
Disc îl pune pre capul Diaconului, iar acesta luându-l
pre dânsul cu bună cucernicie, şi căutând afară către Uşi
nu zice nimic, ci se duce la Proscomidie, şi-l pune
acolo, iar Preotul închinându-se, şi luând sfântul Potir se
întoarce către Uşi, şi căutând spre norod zice în taină:
Blagoslovit este Dumnezeul nostru. Şi cu glas.
45
Şi aşa pune Sfintele la Proscomidie, şi strana zice:
Amin.
Să se umple gurile noastre de lauda Ta Doamne, ca să
lăudăm slava Ta, că ne-ai învrednicit pre noi a ne
împărtăşi cu Sfintele dumnezeieştile cele fără de moarte,
şi de viaţă făcătoarele Tale Taine, întăreşte-ne pre noi
întru sfinţenia Ta, toată ziua să ne învăţăm dreptatea Ta,
Diaconul stând la locul cel obişnuit zice:
Drepţi primind dumnezeieştile, Sfintele, prea Curatele,
cele fără de moarte, cereştile, şi de viaţă făcătoarele,
înfricoşatele lui Hristos Taine, cu vrednicie să
mulţumim Domnului. Strana, Doamne miluieşte.
Seara toată desăvârşit, sfântă, cu pace, şi fără de păcate,
cerşind, pre noi înşine, şi unul pre altul, şi toată viaţa
Că Tu eşti sfinţirea noastră, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui,
şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
Preotul, Cu pace să ieşim. Strana,
Întru Numele Domnului. Diaconul,
Deci Preotul ieşind citeşte Molitva cea după Amvon.
Stăpâne Atotţiitorule, Cela ce ai zidit toată făptura cu
înţelepciune, şi pentru nespusa purtare de grijă, şi multă
bunătatea Ta, ne-ai adus pre noi întru prea curatele
zilele acestea, spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor,
spre înfrânarea poftelor, spre nădejdea Învierii, Carele
prin patruzeci de zile, ai dat în mâna plăcutului Tău
Moise pre Lespezi, slovele cele însemnate de
Dumnezeu, dă-ne şi nouă Bunule, cu bună nevoinţă să
ne nevoim, curgerea Postului a o săvârşi, credinţa
nedespărţită a o păzi, capetele nevăzuţilor balauri a le
46
sfărâma, şi biruitori păcatului a ne arăta, şi fără de
osândă a ajunge să ne închinăm şi sfintei Învieri, că s-a
blagoslovit, şi s-a proslăvit prea cinstitul , şi de mare
cuviinţă Numele Tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Strana, Amin. Fie Numele Domnului binecuvântat. De
trei ori. Slavă: Şi acum: Psalmul 33
Bine voi cuvânta pre Domnul în toată vremea:
Rugăciunea ce se zice când potriveşte sfintele.
Doamne Dumnezeul nostru, Carele ne-ai adus pre noi
întru prea cinstite zilele acestea, şi ne-ai făcut pre noi
părtaşi înfricoşatelor Tale Taine, împreunează-ne pre
noi cu turma Ta cea cuvântătoare, şi ne arată moşteni
împărăţiei Tale, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Amin.
Iar Preotul ieşind, şi stând la locul cel obişnuit împarte
Anafora, şi după aceasta face otpust.
Hristos adevăratul Dumnezeul nostru, pentru
rugăciunile prea Curatei Maicii Sale.
Şi altele după zi, şi a sfântului, a căruia este ziua
Şi a celui întru sfinţi Părintelui nostru Grigorie
Dialogul, şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască, şi să ne
mântuiască pre noi, ca un Bun şi de oameni iubitor.
Şi acest otpust se face până în săptămâna Patimilor, căci
într-aceasta se zice otpustul său.
Iar după otpust Rugăciunile de mulţumire.
Acum slobozeşte pre robul Tău, Stăpâne:
Sfinte Dumnezeule: de 3 ori. Şi după Tatăl nostru:
Troparul sfântului Grigorie. Glas 4
Cela ce de sus de la Dumnezeu ai luat dumnezeiescul
Dar slăvite Grigorie! Şi cu a Aceluia putere întărindu-te,
de bună voie ai urmat sfintei Evangheliei lui Hristos,
dela Carele ai luat plata ostenelilor tale, întru tot
fericite! Şi pre Carele roagă-L, să mântuiască sufletele
noastre.
Condacul sfântului Grigorie, Glas 3
47
Asemenea începător te-ai arătat lui Hristos Începătorului
păstorilor, şi părtaş călugărilor, părinte Grigorie!
Povăţuindu-i către cetatea cea cerească, de unde ai
învăţat turma lui Hristos poruncile Lui, şi acum cu
dânşii te bucuri, şi dănţuieşti în corturile cereşti.
Apoi Doamne miluieşte, de 12 ori. Slavă: Şi acum:
Ceea ce eşti mai cinstită.
Şi face Preotul otpustul, întru carele pomeneşte şi pre
sfântul Grigorie Dialogul.
Sfârşitul Dumnezeieştii Liturghii
A Preveştinei.
48
ÎNDREPTĂRI OARECARELE
LA SĂVÂRŞIREA SFINTEI LITURGHII
A PREVEŞTINEI.
Se cade a şti că la Liturghia Preveştinei în loc de
Heruvic, cântându-se, Acum Puterile cereşti: Preotul şi
Diaconul merg la Proscomidie, şi unul adică Preotul
luând Văzduhul îl pune pre umărul Diaconului, iar
sfântul Disc, cu dumnezeieştile Taine luându-le cu
dreapta le pune pre capul său, precum şi sfântul Potir cu
Vinul luându-l în stânga sa îl duce lângă piept, iar
Diaconul mergând înainte numai cu Cădelniţa tămâiază
adeseori, şi nu zice nimic.
Apoi la vremea Precistaniei după ce zice:
Cele mainainte sfinţite sfintele sfinţilor.
Preotul ridică sfântul Văzduh, iar Diaconul intrând în
sfântul Altar stă aproape de Preot, şi zice:Sfărâmă
Stăpâne sfântul Agneţ. Şi acela sfărâmându-l pre el cu
multă luare aminte în patru părţi zice:
Sfărâmă-Se, şi Se împarte Mielul lui Dumnezeu.
Şi pune părticica în sfântul Potir nimic zicând, iar
Diaconul turnând căldura în sfântul Potir iarăşi nimic nu
zice ci numai stă puţin mai deoparte, şi Preotul zice:
Diacone apropie-te: iar el venind face închinăciune cu
bună smerenie, şi-şi cere iertăciune, zicând:
Iată vin la nemuritorul Împărat, şi, Dă-mi mie Stăpâne,
Iar Preotul luând o părticică din sfintele Taine, dă
Diaconului şi-i zice: (Cutăruia) Ierodiaconului se dă
cinstitul şi sfântul Trup şi Sânge.
Şi acela sărutând mâna Preotului merge, şi stând din
dosul sfântului Prestol, îşi pleacă capul şi se roagă,
asemenea şi Preotul luând o părticică din sfintele Taine
zice:
Cinstitul şi sfântul Trup şi Sânge.
Şi plecându-şi capul se roagă zicând:
49
Cred Doamne şi mărturisesc, şi, Cinei Tale celei de
Taină, şi, Nu spre judecată sau spre osândă, tot până la
sfârşit. Şi aşa se pricestuieşte cu Sfintele Taine cu frică,
şi cu toată smerenia, apoi luând Buretele şterge cu mâna
zicând:
Slavă Ţie Dumnezeule, de 3 ori, şi sărutându-l pre el îl
pune la loc. Deci luând sfântul Potir cu Procoveţul cu
amândouă mâinile bea dintr-însul, nimic zicând, apoi
ştergându-şi buzele şi sfântul Potir cu acela aflându-se
în mâini, îl pune pre dânsul pre sfântul Prestol, apoi
luând şi Anaforă îşi spală mâinile şi buzele, şi stă puţin
mai deoparte, şi zice Rugăciunea mulţumirii toată, adică
pre,
Mulţumim Ţie Mântuitorului Dumnezeului tuturor.
Iar Diaconul atunci din Pahar nu bea, ci mai pre urmă
după Rugăciunea cea după Amvon, şi după potrivirea
părticelelor Sfintelor Taine ce au rămas, iar de slujeşte
Preotul singur fără de Diacon, şi el după împărtăşirea
Sfintelor Taine nu bea din Pahar, ci după săvârşirea
sfintei Liturghii, şi după potrivirea Sfintelor Taine, căci
măcar deşi este sfinţit Vinul prin părticelele ce s-au pus
în sfântul Potir, dar nu chiar întru dumnezeiescul Sânge
s-au prefăcut, de vreme ce nu s-au zis cuvintele
sfinţeniei preste dânsul, precum se face la Liturghia
Marelui Vasilie, şi a lui Ioan Gură de Aur.
Iar Diaconul luând sfântul Disc îl ridică pre el deasupra
sfântului Potir, şi şterge sfintele cu Buretele nimic
zicând, ci numai închinându-se de trei ori, şi deschizând
Uşile împărăteşti iese afară, şi se duce la ale sale.
ORÂNDUIALA
Blagosloveniei Colivei
Adică a Cutiei sau a grâului fiert amestecat cu miere şi
cu alte feluri de poame dulci, care se aduc în Biserică
întru cinstea şi pomenirea Praznicelor domneşti, sau a
sfinţilor lui Dumnezeu. Deci adusă fiind coliva în
50
biserică, de este seara la vecernie, după Acum
slobozeşte pre robul Tău Stăpâne: Sfinte Dumnezeule:
Prea Sfântă Treime: şi după Tatăl nostru: Troparele,
Slavă: Şi acum: Bogorodicina, după Glasul Troparului
sfântului, iar de este la Liturghie, după Molitva cea după
Amvon, se cântă Troparul şi Condacul sfântului.
Apoi Diaconul cădind zice:
Iar Preotul stând lângă colivă
zice Molitva aceasta.
Doamne Cel ce ai plinit toate cu cuvântul Tău, şi ai
poruncit pământului să scoată multe feluri de roduri spre
îndulcirea şi hrana noastră, Carele pre cei trei coconi, şi
pre Daniil care era în Babilon fiind hrăniţi cu seminţe, i-
ai arătat mai frumoşi decât pre cei ce erau hrăniţi cu
multe desfătări, Însuţi întru tot Bunule Împărate! Şi
aceste seminţe cu multe feluri de roduri le
blagosloveşte, şi sfinţeşte pre cei ce vor gusta dintr-
însele, căci acestea spre slava Ta şi spre cinstea
sfântului (Cutare) le-au pus înaintea Ta robii Tăi, încă şi
spre pomenirea acelora ce s-au săvârşit întru buna
credinţă. Şi dăruieşte Bunule celor ce au înfrumuseţat
acestea şi săvârşesc pomenirea, toate cererile cele către
mântuire, şi desfătarea bunătăţilor Tale celor veşnice.
Pentru rugăciunile prea Curatei Stăpânei noastre
Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria, şi
ale sfântului (Cutare) a căruia pomenire săvârşim şi ale
tuturor sfinţilor Tăi, că Tu eşti Cel ce blagosloveşti şi
sfinţeşti toate Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm
Părintelui Celui fără de început, împreună cu Unul
Născut Fiul Tău, şi cu prea Sfântul şi Bunul, şi de viaţă
Strana, Amin.
Şi de este Vecernie Diaconul zice: Înţelepciune,
Strana, Blagosloveşte. Preotul, Cel ce este binecuvântat,
Şi celelalte până la otpust.
51
Iar de este la Liturghie strana cântă.
Fie Numele Domnului, de 3 ori. Şi Psalm 33
Bine voi cuvânta pre Domnul în toată vremea, pururea
lauda Lui în gura mea. Şi aşa împărţind anafora, face
obişnuitul otpust al Liturghiei şi iese afară.
MOLITVĂ
La Blagoslovenia Salciei în Dumineca Floriilor
Diaconul zicând Domnului să ne rugăm.
Şi strana Doamne miluieşte,
Preotul citeşte Moliva aceasta.
Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce şezi pre Heruvimi,
Carele ai ridicat puterea Ta, şi ai trimis pre Unul Născut
Fiul Tău Domnul nostru Iisus Hristos ca să mântuiască
lumea prin Cruce, prin îngropare, şi prin Învierea Sa,
Carele venind în Ierusalim spre patima cea de bună
voie, norodul cel ce şedea întru întuneric şi în umbra
morţii, luând semnele biruinţei ramuri de copaci, şi
stâlpări de finice, mainainte au însemnat Învierea, Însuţi
Stăpâne! Şi pre noi care după urmarea acelora întru
această zi mainainte de Praznic ţinem în mâini stâlpări
şi ramuri de copaci, ne păzeşte, şi precum noroadele
acelea şi pruncii, Osana Ţie au strigat, păzeşte-ne pre
noi, ca cu laude şi cu cântări duhovniceşti să ne
învrednicim făcătoarei de viaţă şi Învierii celei de a treia
zi, în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Carele împreună
bine eşti cuvântat, cu prea Sfântul şi Bunul şi de viaţă
Amin.
MOLITVĂ
La Blagoslovenia Cărnurilor, în sfânta şi luminata
Duminică a Paştilor
Preotul zice: Blagoslovit este Dumnezeul nostru.
Strana cântă Hristos a înviat: de 3 ori.
Preotul zice Molitva aceasta,
Caută Doamne Iisuse Hristoase! Spre mâncările
52
cărnurilor, şi le sfinţeşte pre ele, precum ai sfinţit
berbecele ceŢi l-a adus Ţie credinciosul Avraam, mielul
ce Ţi-a adus Abel jertfă, şi viţelul cel gras, pre carele ai
poruncit de l-a junghiat fiului Tău celui rătăcit, şi iarăşi
întors către Tine, şi precum acela s-a învrednicit a se
îndulci de darul Tău, aşa şi noi cele sfinţite şi
blagoslovite de Tine ne învredniceşte să le luăm spre
hrana noastră a tuturor. Că Tu eşti hrana cea adevărată şi
Dătătorul bunătăţilor, şi Ţie slavă înălţăm, împreună cu
Părintele Tău Cel fără de început, şi cu prea Sfântul
ALTĂ RUGĂCIUNE
La blagoslovenia brânzei şi a ouălor.
Preotul
Stăpâne Doamne Dumnezeul nostru, Ziditorule şi
făcătorule a toate, blagosloveşte brânza aceasta, şi
ouăle, şi pre noi ne păzeşte întru bunătatea Ta, ca cei ce
vor gusta dintr-însele, să se umple de darurile Tale cele
date de prisosit, şi de bunătatea Ta cea negrăită. Că a Ta
este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi
a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Amin.
RUGĂCIUNE
La gustarea strugurilor în şase zile ale
Lui August.
Blagosloveşte Doamne această roadă nouă a viţei, pre
care prin bună tocmirea văzduhului, prin picături de
ploaie, şi prin liniştea vremilor, la acest ceas al coacerii
a ajunge bine ai voit, ca să ne fie şi nouă celor ce vom
gusta din această roadă a viţei spre veselie, care şi ţi-l
aducem Ţie dar spre curăţirea păcatelor prin sfinţitul şi
sfântul Trup al Hristosului Tău, cu Carele împreună
bine eşti cuvântat, şi cu prea Sfântul şi Bunul şi de viaţă
53
Amin.
ORÂNDUIALA CUTIEI
Adică a colivei ce se face la Liturghie pentru pomenirea
celor adormiţi.
După rugăciunea cea după Amvon, se zice, Sfinte
Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: Tatăl nostru:
Că a Ta este împărăţia: Deci Troparele,
Cu sufletele drepţilor. Apoi Ectenia
Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule: Şi celelalte:
Şi Molitva.
Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul.
Şi Vozglasul.
Că Tu eşti Învierea, Pre acestea caută-le la Liturghia lui
Ioan Gură de Aur List 80 Deci strana,
Fie Numele Domnului, Şi celelalte.
Şi otpustul Liturghiei
Aceiaşi orânduială tot pentru răposaţi seara.
După otpustul vecerniei mainainte de pavecerniţă,
făcând Preotul început, se zice:
Sfinte Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: Şi după Tatăl
nostru: Preotul, Vozglas, iar Strana:
Troparele Glas 4 Cu duhurile drepţilor
Deci Ectenia, Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule, şi
celelalte. Şi Molitva, Dumnezeul duhurilor, Şi Vozglas,
Că Tu eşti Învierea: Strana, Amin.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii:
Doamne miluieşte de 3 ori, Blagosloveşte, Şi otpust.
Ştiinţă să fie că în zilele săptămânii după otpustul
Vecerniei şi a Utreniei, facem litia aşa:
Luând Preotul cădelniţa, iese în pridvor, mergând
înaintea lui cu sfeşnic, iar noi urmăm, cântând stihira
samoglasna sfântului, a căruia este hramul, mergând în
pridvorul bisericii, şi după stihiră, Preotul punând
epitrahilul pre sine zice.
54
pururea şi în vecii vecilor, Iar noi, Amin.
Sfinte Dumnezeule. Şi după Tatăl nostru: Vozglas,
Că a Ta este împărăţia, şi troparele acestea, Glas 4
Cu duhurile drepţilor celor ce s-au săvârşit, odihneşte
sufletele robilor Tăi Mântuitorule, păzindu-i pre dânşii
întru viaţa cea fericită care este întru Tine Iubitorule de
oameni.
Întru odihna Ta Doamne, unde toţi sfinţii Tăi se
odihnesc, odihneşte şi sufletele robilor Tăi, că Însuţi eşti
Iubitor de oameni. Slavă:
Tu eşti Dumnezeu, Carele Te-ai pogorât în iad, şi ai
dezlegat legăturile celor ferecaţi, Însuţi şi sufletele
robilor Tăi odihneşte-le. Şi acum:
Una curată şi prea nevinovată Fecioară, ceea ce ai
născut pre Dumnezeu fără de sămânţă, roagă să se
mântuiască sufletele robilor Tăi.
După aceasta Preotul zice ectenia:
Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule, şi celelalte, şi
Molitva, Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul.
Şi Vozglas, Că Tu eşti Învierea şi viaţa, şi celelalte
Pre acestea toate caută-le la Liturghia lui Ioan Gură de
Aur la List 79
După Vozglaşenie Preotul zice:
Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră,
slavă Ţie.
Şi noi, Slavă: Şi acum: Doamne miluieşte de 3 ori
Blagosloveşte. Preotul otpustul.
Cel ce a înviat din morţi Hristos adevăratul Dumnezeul
nostru, pentru rugăciunile prea Curatei Maicii Sale, ale
sfinţilor slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale
prea cuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţilor
noştri, şi ale tututror sfinţilor, sufletele robilor Săi celor
mutaţi de la noi, în corturile drepţilor să-i aşeze, în
sânurile lui Avraam să le odihnească şi cu drepţii să-i
numere, şi pre noi să ne miluiască, ca un Bun şi de
55
oameni iubitor.
După otpust toţi fraţii zic cu glas:
Veşnica voastră pomenire vrednicilor de fericire şi
pururea pomeniţilor, părinţilor şi fraţii noştri de trei ori.
Deci zic puţin mai linişor.
Dumnezeu să-i fericească şi să-i odihnească pre dânşii,
şi pre noi să ne miluiască, ca un bun şi iubitor de
oameni.
ÎNVĂŢĂTURĂ
Cum se cade a se zice otpusturile la praznicile domneşti,
la ale Maicii lui Dumnezeu, şi preste tot anul.
Ştiinţă să-ţi fie o Preote! Şi pentru aceasta când vei să
zici otpustul zilei, sau al praznicului Născătoarei de
Dumnezeu, să nu zici într-însul, Hristos adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile prea Curatei
Maicii Sale, a cinstitei slăvitei Naşterii ei, sau a
Adormirii ei, sau al naşterii sfântului Ioan Botezătorul,
sau al Tăierii sfântului lui cap, sau a altor pomeniri, şi
mutări ale sfinţilor, sau al aflării, şi al aducerii
moaştelor lor, ci să zici aşa: de este praznicul
Născătoarei de Dumnezeu, a Naşterii ei sau al adormirii,
şi celelalte.
rugăciunile prea Curatei Maicii Sale, şi ale tuturor
sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pre noi, ca
un Bun şi de oameni iubitor.
Iar la sfânt.
rugăciunile prea Curatei Maicii Sale şi ale sfântului
Apostol, sau ale Arhiereului, sau ale mucenicului,
(Cutăruia) şi pentru ale tuturor sfinţilor. Şi celelalte.
De vreme ce nici pre Naşterea Născătoarei de
Dumnezeu, nici pre Vovidenia, nici pre Adormirea ei nu
ridicăm spre rugăciune către Dumnezeu, ci pre însăşi
prea sfânta Născătoare de Dumnezeu, precum nici pre
pomenirea sau mutarea sfinţilor nu aducem spre
56
rugăciune către Dumnezeu, ci pre înşişi aceştia.
Otpusturile praznicelor celor domneşti, carele se zic la
Vecernie, la Utrenie, şi la
Liturghie, după orânduiala aceasta adică la Naşterea lui
Hristos.
Cel ce în peşteră S-a născut, şi în iesle S-a culcat pentru
mântuirea noastră, Hristos adevăratul Dumnezeul
nostru, pentru rugăciunile prea Curatei Maicii Sale, şi
ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască
pre noi, ca un Bun şi iubitor de oameni.
La Tăierea împrejur
Cel ce a opta zi la Trup a voit a Se tăia împrejur pentru
nostru, şi celelalte precum se arată mai sus.
La Bobotează.
Cel ce în Iordan a voit a Se boteza de la Ioan pentru
nostru.
La Întîmpinare.
Cel ce în braţele Dreptului Simeon a voit a Se purta
pentru mântuirea noastră, Hristos adevăratul Dumnezeul
nostru.
La Schimbarea la Faţă a Domnului.
Cel ce în Multele Taborului S-a schimbat la faţă întru
slavă înaintea sfinţilor Săi ucenici şi apostoli, Hristos
adevăratul Dumnezeul nostru.
La Dumineca Floriilor.
Cel ce pre mânzul asinei a voit a şedea, pentru
nostru.
În Dumineca Floriilor seara.
Cel ce a venit spre patima cea de voie pentru mântuirea
noastră, Hristos adevăratul Dumnezeul nostru.
În Joia cea mare.
Cel ce pentru multa bunătate calea cea mai bună a
smereniei ne-a arătat, când a spălat picioarele ucenicilor,
57
şi până şi la Cruce şi îngropare, S-a smerit pentru noi,
Hristos adevăratul Dumnezeul nostru.
La otpustul sfintelor Patimi.
Cel ce scuipări, şi bătăi, şi lovituri, şi Cruce, şi moarte a
răbdat pentru mântuirea lumii, Hristos adevăratul
Dumnezeul nostru.
În sfânta şi marea Vineri.
Cel ce pentru noi oamenii, şi pentru a noastră mântuire
patimi înfricoşate, şi de viaţă făcătoarea Cruce, şi
îngroparea cea de bună voie cu Trupul a luat, Hristos
În Dumineca Paştilor, şi în toată săptămâna
cea luminată.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte
călcând, şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le,
adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile prea
Curatei Maicii Sale, şi ale tuturor sfinţilor, să ne
miluiască, şi să ne mântuiască pre noi ca un Bun şi
iubitor de oameni.
La Dumineca Tomei.
Cel ce prin uşile încuiate a intrat la sfinţii Săi ucenici şi
apostoli, şi pre Toma l-a încredinţat pentru mântuirea
noastră, Hristos adevăratul Dumnezeul nostru.
La Înălţare.
Cel ce întru slavă S-a înălţat de la noi la cer şi a şezut
de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatăl, Hristos adevăratul
Dumnezeul nostru.
La Pogorârea Duhului Sfânt.
Cel ce în chipul limbilor de foc din cer a trimis pre
Duhul Sfânt preste sfinţii Săi ucenici şi apostoli, Hristos
Întru aceiaşi Duminică la Vecernie.
Cel ce din sânul cel părintesc şi dumnezeiesc S-a
deşertat pre Sine, şi din cer pre pământ S-a pogorât, şi a
luat toată firea noastră, şi o a îndumnezeit, şi după aceea
iarăşi S-a suit la ceruri, şi a şezut de-a dreapta lui
58
Dumnezeu şi Tatăl, şi pre dumnezeiescul şi Sfântul, şi
Cel de o fiinţă, şi întocmai puternic, şi întocmai slăvit, şi
împreună de-a pururea fiitorul Duh, L-a trimis preste
sfinţii Săi ucenici şi apostoli, şi printr-Însul i-a luminat
pre dânşii, şi printr-înşii toată lumea, Hristos adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile prea Curatei, şi
cu totul fără prihană sfintei Maicii Sale, ale sfinţilor
slăviţilor, întru tot lăudaţilor, de Dumnezeu
propovăduitorilor şi purtătorilor de Duh apostoli, şi
pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască, şi să ne
mântuiască pre noi, ca un bun şi iubitor de oameni.
Otpusturile zilei pe toată săptămâna după obiceiul
Sfintei Biserici a Răsăritului
Sâmbătă seara.
Hristos adevăratul Dumnezeul nostru pentru rugăciunile
prea Curatei Maicii sale, ale sfinţilor slăviţilor şi întru
tot lăudaţilor Apostoli, (Şi a sfântului a căruia este
hramul, şi a sfântului a căruia este ziua), ale sfinţilor
drepţilor dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana, şi ale
tuturor sfinţilor să ne miluiască şi să ne mântuiască pre
noi, ca un bun şi iubitor de oameni.
Duminică după Utrenie
Cel ce a înviat din morţi Hristos adevăratul Dumnezeul
nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale
sfinţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli.
Şi altele, precum s-a arătat mai sus. La sfânta Liturghie
otpust iarăşi acela, precum şi la Utrenie. Pomenind şi
pre sfântul a căruia Liturghia se face adică pre Ioan
Gură de Aur, sau pre Marele Vasilie.
Duminică seara şi Luni la Utrenie
rugăciunile Preacuratei Maicii sale, cu folosinţele
cinstitelor cereştilor celor fără de trupuri puteri (a
sfântului carele va fi hramul, şi al zilei), a sfinţilor
drepţilor dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana, şi ale
tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pre
59
noi, ca un bun şi iubitor de oameni.
Luni seara, şi Marţi dimineaţa
rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, a cinstitului,
slăvitului Prooroc Înainte Mergătorului Ioan. Şi
celelalte.
Marţi seara şi Miercuri dimineaţa
rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea cinstitei
şi de viaţă făcătoarei Cruci. Şi celelalte.
Miercuri seara şi Joi dimineaţa.
rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, a sfinţilor slăviţilor
şi întru tot lăudaţilor Apostoli, a celui întru sfinţi
părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul Mirei de la
Lichia făcătorului de minuni. Şi celelalte.
Joi seara şi Vineri dimineaţa
Zi otpustul cel de Miercuri dimineaţa
Vineri seara şi Sâmbătă dimineaţa
rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale sfinţilor
slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale sfinţilor
slăviţilor şi bunilor biruitori mucenici, ale prea
cuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri,
(Şi a sfântului al căruia este hramul, şi al zilei)
A sfinţilor drepţilor dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi
Ana, şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne
mântuiască pre noi ca un bun şi iubitor de oameni.
Iar pe toată săptămâna la sfânta Liturghie se face otpust,
precum mai sus s-a scris la vecernie şi la utrenie, după
zile, numai că adaugă şi numele sfântului al căruia este
Liturghia, întru acest chip.
A celui întru sfinţi Părintelui nostru Arhiepiscopul
Ţarigradului Ioan Gură de Aur.
Sau a Marelui Vasilie, sau a lui Grigorie Dialogul. Iar la
Pavecerniţă şi la Polunoşniţă şi la ceasuri, se face
60
otpustul cel mic în toată săptămâna, aşa:
rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, a prea cuvioşilor şi
de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri, şi ale tuturor
sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pre noi ca
un bun şi iubitor de oameni.
Numai Duminică la Polunoşniţă, şi la ceasuri, se adaugă
la începutul otpustului
Cel ce a înviat din morţi:
Vineri seara şi Sâmbătă la Utrenie şi la Liturghie, nu se
cade a se zice la otpust, Cu puterea cinstitei şi de viaţă
făcătoarei Cruci, de vreme ce într-acea zi slujba Crucii
nicidecum nu este, căci în care zi se face pomenirea şi
slujba cinstitei Cruci, atunci şi post este, precum
miercurea şi vinerea, şi la Înălţarea cinstitei Cruci,
asemenea şi Duminică la otpust, a Crucii nu se
pomeneşte, de vreme ce nu este zi de post. Aşa se ţine
orânduiala şi otpustul sfintei Biserici a Răsăritului la
toate Patriarhiile, şi sfintele mănăstiri de pretutindenea,
Ştiinţă să fie şi pentru aceasta, că unde este hramul
Mântuitorului Hristos, Naşterea, sau Boboteaza, sau
Înălţarea, şi celelalte, în otpusturile de preste săptămână
nu se zice nici odinioară otpustul praznicului, ci numai
întru însăşi ziua praznicului se zice şi până la odovanie,
iar în tot anul numai, Hristos adevăratul Dumnezeul
nostru, şi altele după zi.
VOZGLAŞENIILE
În Duminica cea luminată a Paştilor după
fiecare pesnă la canon
După Pesna întâia.
Că a Ta este stăpânirea, şi a Ta este împărăţia şi puterea
şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor
După a treia Pesnă.
Că Tu eşti Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului duh, acum şi pururea şi în
61
vecii vecilor.
După a patra Pesnă.
Că Bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor..
După a cincea Pesnă.
Că S-a sfinţit şi S-a proslăvit prea cinstit şi de mare
cuviinţă Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al
După a şasea Pesnă.
Că Tu eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor
noastre, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acun şi pururea şi în vecii vecilor.
După a şaptea Pesnă.
Fie stăpânirea împărăţiei Tale binecuvântată şi prea
proslăvită, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum
După a opta Pesnă.
Că S-a blagoslovit şi S-a proslăvit prea cinstit şi de mare
cuviinţă Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al
După a noua Pesnă.
Că pre Tine Te laudă toate puterile cereşti şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
ORÂNDUIALA SFINTEI
CUMINECĂTURI.
Pentru rugăciunile sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne
Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru miluieşte-ne pre noi.
Amin.
Împărate ceresc: Sfinte Dumnezeule: Prea Sfântă
Treime: Tatăl nostru: Doamne miluieşte, de 12 ori. Apoi
Veniţi să ne închinăm, de 3 ori. Şi Psalm 50
Şi îndată canonul.
Pesna întâi, Glas 2. Irmos
62
Veniţi noroadelor să cântăm.
Stih. Inimă curată zideşte întru mine Dumnezeule.
Pâinea vieţii celei veşnice să-mi fie mie Sfânt Trupul
Tău, Milostive Doamne, şi scump Sângele Tău, şi
tămăduire durerilor celor de multe feluri.
Stih. Nu mă lepăda pre mine de la faţa Ta.
Fiind spurcat cu lucruri netrebnice eu ticălosul nu sunt
vrednic să mă împreuni cu prea curatul Tău Trup, şi
dumnezeiescul Sânge Hristoase, Cărora mă
învredniceşte.
Bogorodicina.
Dumnezeiască Mireasă, ceea ce eşti bună şi
blagoslovită, care ai odrăslit spicul cel nearat şi de
mântuire lumii, învredniceşte-mă mâncând aceasta să
mă mântuiesc.
Pesna a treia. Irmos.
Pre Piatra credinţei m-ai întărit.
Dă-mi Hristoase picături de lacrimi, carele curăţesc
spurcăciunea inimii mele, ca fiind curăţit cu ştiinţa cea
bună, cu credinţă şi cu frică să vin Stăpâne spre
împărtăşirea dumnezeieştilor Tale Daruri.
Spre iertarea păcatelor să-mi fie mie prea Curat Trupul
Tău şi dumnezeiescul Sânge, şi spre împreunarea cu
Sfântul Duh, şi spre viaţa de veci, Iubitorule de oameni!
Şi spre înstrăinarea patimilor şi a chinurilor.
Bogorodicina.
Ceea ce eşti masă preasfântă a Pâinii vieţii, Care S-a
pogorât de sus pentru milă, şi a dăruit lumii viaţă nouă,
învredniceşte-mă acum şi pre mine nevrednicul, a gusta
cu frică dintru Aceasta şi să fiu viu.
Pesna a patra. Irmos.
Veni-T-ai din Fecioară:
Întrupându-Te multmilostive! Voit-ai de Te-ai dat spre
junghiere ca un miel pentru păcatele omeneşti. Pentru
aceasta mă rog Ţie, să curăţeşti şi păcatele mele.
Tămăduieşte ranele sufletului meu Doamne, şi mă
63
sfinţeşte tot, şi mă învreniceşte Stăpâne ca să fiu părtaş
dumnezeieştii Cinei tale celei de taină eu ticălosul.
Bogorodicina.
Fă şi mie milostiv pre Cel din pântecele tău Stăpână, şi
mă păzeşte pre mine robul tău fără de spurcăciune, şi
fără de prihană, ca primind înlăuntru Mărgăritarul cel
înţelegător să mă sfinţesc.
Pesna a cincea. Irmos.
Dătătorule de lumină:
Precum ai zis mainainte Hristoase, fie acum prostului
robului Tău, şi petrece întru mine, precum Te-ai
făgăduit, că iată mănânc Trupul Tău cel dumnezeiesc, şi
beau Sângele Tău.
Cuvântul lui Dumnezeu, şi Dumnezeule, cărbune să-mi
fie Trupul Tău mie întunecatului spre luminare, şi
curăţire spurcatului meu suflet, Sângele Tău.
Bogorodicina.
Marie Maica lui Dumnezeu, care eşti sălăşluire scumpă
a bunului miros, cu rugăciunile tale mă fă vas ales, ca să
mă împărtăşesc cu sfintele Taine ale Fiului Tău.
Pesna a şasea. Irmos.
Întru adâncul păcatelor.
Mintea, sufletul şi inima sfinţeşte-mi Mântuitorule, şi
trupul meu, şi mă învredniceşte fără de osândă, Stăpâne,
să mă apropii către înfricoşatele Taine.
Mă rog să fiu înstrăinat de patimi şi să am adăugirea
Darului Tău, şi întărirea vieţii, prin împărtăşirea
sfintelor Tainelor Tale Hristoase.
Bogorodicina.
Dumnezeule, Cuvântul lui Dumnezeu Cel sfânt,
sfinţeşte-mă acum cu totul pre mine, cel ce vin către
dumnezeieştile Tale Taine, pentru rugăciunile sfintei
Maicii Tale.
Condac, Glas 2.
Să nu mă treci cu vederea Hristoase a lua acum Pâinea
Trupul Tău, şi dumnezeiescul Tău Sânge, şi a mă
64
cumineca Stăpâne cu preacuratele, şi înfricoşatele
Tainele Tale eu ticălosul, şi să nu-mi fie spre osândă, ci
să-mi fie spre viaţa cea veşnică şi fără de moarte.
Pesna a şaptea. Irmos.
Chipului celui de aur prea înţelepţii coconi.
Împreunarea nemuritoarelor Tale Taine Hristoase să-mi
fie mie acum izvor de bunătăţi, lumină, viaţă şi
nechinuire, şi solie spre adăugirea şi înmulţirea
dumnezeieştilor bunătăţi, ca să Te slăvesc pre Tine, Cel
ce eşti Însuţi bun.
Izbăveşte-mă de patimi şi de vrăjmaşi, şi de nevoi şi de
toată scârba, ca să mă apropii acum cu cutremur şi cu
dragoste, şi cu sfială, Iubitorule de oameni spre Tainele
Tale cele nemuritoare şi dumnezeieşti, şi să cânt Ţie,
bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Bogorodicina.
Ceea ce ai născut pre Mântuitorul Hristos mai presus de
minte, de Dumnezeu dăruită, ţie celei curate mă rog
acum eu robul tău cel necurat, pre mine cel ce voiesc să
mă apropii acum către Tainele cele preacurate,
curăţeşte-mă preste tot de spurcăciunea trupului şi a
sufletului.
Pesna a opta, Irmos.
Pre cel ce în cuptorul cel cu foc:
Cereştilor şi înfricoşatelor şi sfintelor Tale Taine, şi
Cinei Tale celei dumnezeieşti şi de taină, acum a fi
părtaş, şi pre mine cel deznădăjduit mă învredniceşte,
Dumnezeule Mântuitorul meu.
Către a Ta milostivire scăpând Bunule, cu frică strig
către Tine: Petrece întru mine Mântuitorule, şi eu întru
Tine, precum ai zis, că iată îndrăznind spre mila Ta,
mănânc Trupul Tău, şi beau Sângele Tău.
Bogorodicina.
Mă cutremur primind foc, ca să nu mă aprind ca ceara, o
înfricoşată Taină! O bună mila lui Dumnezeu! Cum eu
fiind tină mă voi împreuna cu dumnezeiescul Trup şi
65
Sânge, şi să mă fac fără stricăciune.
Pesna a noua, Irmos.
Fiul Părintelui Celui fără de început:
Bun este Domnul, gustaţi şi vedeţi, că de demult pentru
noi, precum suntem noi făcându-Se, odată pre Sine
Părintelui Său ca o jertfă aducându-Se, pururea Se
junghie, sfinţind pre cei ce se împreună cu Dânsul.
În suflet şi în trup să mă sfinţesc Stăpâne, să mă
luminez, să mă mântuiesc, să fiu casa Ta, cu
împărtăşirea sfintelor Taine, şi să Te am pre Tine cu
Darul vieţuind întru mine, cu Tatăl şi cu Duhul, mult
milostive!
Slavă:
Ca focul să-mi fie mie, şi ca lumina, Trupul şi Sângele
Tău Cel scump, Mântuitorul meu, arzând materia
păcatului, şi mistuind spinii chinurilor, şi luminându-mă
preste tot pre mine, carele mă închin dumnezeirii Tale.
Şi acum Bogorodicina,
Dumnezeu S-a arătat în trup din sângiurile tale cele
curate, pentru aceasta te laudă pre tine Stăpână tot
neamul, şi te slăveşte mulţimea îngerilor, căci prin tine
au văzut chiar pre Cel ce stăpâneşte toate, luând fiinţă
omenească.
Şi îndată, Cade-se cu adevărat să te fericim:
Sfinte Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: Tatăl nostru:
Troparul zilei sau al praznicului, sau al sfântului,
Doamne miluieşte, de 40 de ori.
Şi Molitva Pavecerniţei, Nespurcată, neîntinată:
şi Şi ne dă nouă Stăpâne: Şi Troparele, Miluieşte-ne pre
noi Doamne, miluieşte-ne pre noi:
Şi a doua zi cel ce va să se cuminece, după slujba cea
obişnuită a ceasurilor, face început, şi zice: Împărate
ceresc: Sfinte Dumnezeule: Prea Sfântă Treime: Tatăl
nostru: Doamne miluieşte, de 12 ori, Veniţi să ne
închinăm, de trei ori.
Şi aceşti Psalmi, Psalm 22
66
Domnul mă paşte, şi nimic nu-mi va lipsi, în locul
păşunii acolo m-a sălăşluit, la apa odihnei m-a hrănit,
sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pre cărările
dreptăţii pentru numele Lui, că de voi şi umbla prin
mijlocul umbrei morţii, nu mă voi teme de rele, că Tu
cu mine eşti. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au
mângâiat. Gătit-ai înaintea mea masă, în preajma celor
ce mă necăjesc. Uns-ai cu untdelemn capul meu, şi
Paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic, şi mila
Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, şi ca să
locuiesc eu în casa Domnului întru lungime de zile.
Psalm 23.
Al Domnului este pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi
cei ce locuiesc într-însa, Acesta pre mări l-a întemeiat
pre el, cine se va sui în muntele Domnului, sau cine va
sta în locul cel sfânt al Lui? Cel nevinovat cu mâinile, şi
curat cu inima, carele nu şi-a luat îndeşert sufletul său,
şi nu s-a jurat întru vicleşug vecinului său. Acesta va lua
blagoslovenie de la Domnul, şi milostenie de la
Dumnezeu Mântuitorul său. Acesta este neamul celor ce
caută pre Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezelui lui
Iacob. Ridicaţi boieri porţile voastre, şi vă ridicaţi
porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei. Cine
este Acesta Împăratul slavei? Domnul cel tare şi
puternic, Domnul cel tare în război. Ridicaţi boieri
porţile voastre, şi vă ridicaţi porţile cele veşnice, şi va
intra Împăratul slavei. Cine este Acesta Împăratul
slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
Psalm 115.
Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit
foarte, şi am zis întru uimirea mea: Tot omul este
mincinos. Ce voi răsplăti Domnului pentru toate carele a
dat mie? Paharul mântuirii voi lua şi Numele Domnului
voi chema. Rugăciunile mele Domnului voi da, înaintea
a tot norodului Lui. Scumpă este înaintea Domnului
moartea cuvioşilor Lui. O Doamne! Eu sluga Ta, şi fiul
67
slujnicii Tale, rupt-ai legăturile mele. Ţie voi jertfi jertfă
de laudă, şi întru Numele Domnului voi chema.
Rugăciunile mele Domnului voi da, înaintea a tot
norodului Lui, în curţile Casei Domnului, în mijlocul
tău Ierusalime.
Slavă: Şi acum: Aliluia. Închinăciuni, 3
Şi troparele acestea, Glas 8
Fărădelegile mele trece-le cu vederea Doamne, Cel ce
Te-ai născut din Fecioară, şi curăţeşte inima mea,
făcându-o pre ea biserică preacuratului Trupului şi
Sângelui Tău. Nu mă lepăda pre mine de la faţa Ta, cel
ce ai fără de măsură mare milă.
Slavă:
Spre împărtăşirea sfinţeniilor Tale, cum voi îndrăzni
nevrednicul? Că de voi cuteza împreună cu cei vrednici
a mă apropia către Tine, haina mă vădeşte că nu este de
cină, şi osândă voi pricinui mult păcătosului meu suflet,
ci curăţeşte Doamne spurcăciunea sufetului meu, şi mă
mântuieşte ca un iubitor de oameni.
Şi acum:
Pentru multă mulţimea păcatelor mele alerg la tine
Preacurată Născătoare de Dumnezeu! Mântuire
trebuindu-mi, cercetează neputinciosul meu suflet, şi te
roagă Fiului tău şi Dumnezeului nostru, să-mi dăruiască
iertare de relele ce am făcut, ceea ce eşti una
blagoslovită.
Iar în sfânta şi marea Joi zicem acesta:
Când slăviţii ucenici, la spălarea Cinei s-au luminat,
atunci Iuda cel rău credincios cu iubirea de argint
bolnăvindu-se s-a întunecat, şi judecătorilor celor fără
de lege pre Tine Judecătorul cel drept Te-a dat, vezi
iubitorule de avuţie! Pre cel ce pentru acestea
spânzurare şi-a agonisit, fugi de sufletul cel nesăţios, cel
ce a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului, Cela
ce eşti spre toţi bun, Doamne slavă Ţie.
Deci Doamne miluieşte, de 40 de ori. Şi metanii câte vei
68
putea.
Şi îndată stihurile acestea
Vrând să mănânci omule Trupul Stăpânului,
Cu frică te apropie să nu te ardă, că foc este,
Vrând Sângele Cel dumnezeiesc să-l bei spre
împreunare,
Întâi te împacă cu cei ce te-au scârbit:
Apoi să îndrăzneşti a mânca mâncare de taină.
Alte stihuri.
Mainainte până a nu te împreuna cu înfricoşata Jertfă.
Cu Trupul Stăpânului cel de viaţă făcător,
Întru acest chip te roagă cu cutremur.
Rugăciunea întâia a sfântului Vasilie celui mare.
Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru,
Cela ce eşti Izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a
toată făptura cea văzută şi cea nevăzută, Fiul Tatălui
Celui fără de început, Cel ce eşti împreună veşnic cu
Dânsul, şi împreună fără de început, Carele pentru multa
bunătate, în zilele cele de apoi Te-ai îmbrăcat în trup, şi
Te-ai răstignit, şi Te-ai îngropat pentru noi cei
nemulţumitori, şi cu nărav rău, şi cu Sângele Tău ai
înnoit firea noastră cea stricată prin păcat, Însuţi
Împărate! Cel ce eşti fără de moarte, primeşte şi
pocăinţa mea a păcătosului, şi pleacă urechea Ta către
mine, şi ascultă graiurile mele, că am greşit Doamne,
greşit-am în cer şi înaintea Ta, şi nu sunt vrednic să caut
spre înălţimea slavei Tale, că am mâniat bunătatea Ta
călcând învăţăturile Tale, şi neascultând poruncile Tale,
ci Tu Doamne fiind fără de răutate, îndelung răbdător, şi
mult milostiv, nu m-ai dat pre mine să pier cu
fărădelegile mele, în tot chipul aşteptând întoarcerea
mea, că Tu ai zis Iubitorule de oameni prin proorocul
Tău: Cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se
întoarcă şi să fie viu, că nu vrei Stăpâne să pierzi făptura
mâinilor Tale, nici voieşti pierderea omenească, ci vrei
să se mântuiască toţi, şi să vină la cunoştinţa cea
69
adevărată. Pentru aceasta şi eu măcar că sunt şi
nevrednic cerului şi pământului, şi acestei vieţi
trecătoare, supunându-mă pre mine cu totul păcatului, şi
făcându-mă rob dezmierdărilor, şi spurcând chipul Tău,
dar fiind făptura Ta şi zidirea Ta, nu mă deznădăjduiesc
de a mea mântuire ticălosul, ci îndrăznind spre
milostivirea Ta cea fără de număr vin. Pentru aceasta
mă primeşte şi pre mine iubitorule de oameni Doamne,
ca pre curva, ca pre tâlharul, ca pre vameşul, şi ca pre
fiul cel curvar, şi ridică sarcina cea grea a păcatelor
mele, Cel ce ridici păcatul lumii, şi tămăduieşti
neputinţele omeneşti, Cel ce chemi către Tine pre cei
osteniţi, şi însărcinaţi, şi-i odihneşti, Carele n-ai venit să
chemi pre cei drepţi, ci pre cei păcătoşi la pocăinţă,
curăţeşte-mă de toată spurcăciunea trupului şi a
sufletului, învaţă-mă să săvârşesc sfinţire întru frica Ta.
Ca cu curată mărturisirea tainei inimii mele primind
părticica Sfintelor Tale, să mă unesc cu Sfântul Tău
Trup şi Sânge şi să Te am pre Tine vieţuind şi petrecând
întru mine cu Tatăl, şi cu Sfântul Tău Duh. Adevărat
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul meu, să nu-mi fie
mie spre osândă împărtăşirea preacuratelor şi
făcătoarelor de viaţă Tainelor Tale, nici să fiu slab la
suflet, şi la trup, pentru că mă împărtăşesc cu Dânsele
întru nevrednicie, ci îmi dă mie până la suflarea mea cea
mai de pre urmă, fără de osândă a primi partea
sfinţeniilor Tale, spre împreunarea Duhului sfânt, spre
călătoria vieţii de veci, şi spre răspuns bine primit la
înfricoşata Judecata Ta, ca şi eu dimpreună cu toţi aleşii
Tăi să fiu părtaş bunătăţilor Tale celor nestricăcioase,
carele ai gătit celor ce Te iubesc pre Tine Doamne, întru
care eşti preaproslăvit în veci, Amin.
Rugăciunea a doua, a celui întru sfinţi Părintelui
nostru Ioan Gură de Aur.
Doamne Dumnezeul meu, ştiu că nu sunt vrednic, nici
cuvios, ca să intri sub acoperământul casei sufletului
70
meu, pentru că este pustie, şi s-a spart toată, şi nu ai
întru mine loc cuvios, ca să-Ţi pleci capul, ci precum
din înălţime pentru noi Te-ai plecat, pleacă-Te şi acum
smereniei mele, şi precum ai îngăduit de Te-ai culcat în
peşteră şi în ieslea dobitoacelor, aşa îngăduieşte de intră
şi în ieslea necuvântătorului meu suflet, şi în spurcatul
meu trup, şi precum n-ai socotit a fi lucru nevrednic a
intra şi a cina împreună cu păcătoşii în casa lui Simon
celui stricat, aşa voieşte a intra şi în casa smeritului şi
stricatului şi păcătosului meu suflet, şi precum n-ai
lepădat pre curva cea păcătoasă ce era asemenea mie
care a venit şi s-a atins de Tine, aşa Te milostiveşte şi
spre mine păcătosul, carele vin şi mă ating de Tine, şi
precum nu Te-ai scârbit de spurcata şi necurata ei gură,
care Te-a sărutat, aşa nu Te scârbi nici de spurcata şi
mai necurata mea gură decât a aceleia, nici de buzele
mele cele necurate, şi împuţite, şi de limba mea cea
spurcată şi necurată, ci să-mi fie cărbunele prea
sfântului Tău Trup, şi al cinstitului Tău Sânge spre
sfinţire, spre luminare, şi spre sănătatea smeritului meu
suflet şi trup, spre uşurarea greutăţii păcatelor mele
celor multe, spre paza de toată lucrarea diavolească,
spre gonirea şi spre oprirea vicleanului şi răului meu
obicei, spre omorârea patimilor, spre paza poruncilor
Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău Dar, şi
împreunarea Împărăţiei Tale, că nu ca cum n-aş fi fără
de grijă vin către Tine Hristoase Dumnezeule, ci
nădăjduindu-mă spre bunătatea Ta cea nespusă, şi
pentru ca să nu fiu depărtat întru multă vreme de
împărtăşirea Ta, şi să fiu prins de lupul cel înţelegător.
Pentru aceasta mă rog Ţie, precum eşti numai Însuţi
sfânt Stăpâne, sfinţeşte-mi sufletul şi trupul, mintea şi
inima, măruntaiele, şi pântecele, şi mă înoieşte preste
tot, înrădăcinează frica Ta întru mădularele mele, şi
sfinţirea Ta o fă neluată de la mine, fii mie ajutor şi
folositor, îndreptând în pace viaţa mea, şi
71
învrednicindu-mă a sta de-a dreapta Ta cu sfinţii Tăi,
pentru rugăciunile şi îmblânzirile Preacuratei Maicii
Tale, ale slujitorilor Tăi celor fără de trupuri, ale
preacuratelor puteri, şi ale tuturor sfinţilor, care din veci
bine Ţi-au plăcut Ţie, Amin.
Altă rugăciune a sfântului Simeon
Metafrast
Doamne Cel ce Însuţi eşti curat şi nestricăcios, Carele
pentru nespusa milostivire a iubirii Tale de oameni, ai
luat toată firea noastră din curatele şi fecioreştile
sângiuri, ale celeia ce Te-a născut pre Tine mai presus
de fire, cu venirea dumnezeiescului Duh, şi cu bună
voirea Tatălui Celui de-a pururea veşnic, Hristoase
Iisuse, înţelepciunea lui Dumnezeu, pacea şi puterea,
Cel ce ai luat pre trupul Tău patimile cele făcătoare de
viaţă şi mântuitoare, Crucea, piroanele, suliţa, moartea,
omoară-mi patimile cele trupeşti, carele îmi strică
sufletul, Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărăţiile
iadului, îngroapă sfaturile mele cele viclene cu gânduri
bune, şi risipeşte duhurile cele viclene, Cel ce cu
Învierea Ta cea de a treia zi, şi de viaţă purtătoare, ai
ridicat pre strămoşul cel căzut, ridică-mă şi pre mine cel
ce m-am alunecat la păcat, punându-mi înainte chipurile
pocăinţei, Cel ce cu preaslăvită Înălţarea Ta ai
îndumnezeit trupul, carele ai luat, şi l-ai cinstit pre
dânsul cu şederea de-a dreapta Tatălui, învredniceşte-mă
prin împărtăşirea sfintelor Tale Taine să dobândesc
partea cea de-a dreapta a celor mântuiţi, Cel ce cu
pogorârea Mângâietorului Tău Duh, ai făcut vase
cinstite pre sfinţii Tăi ucenici, arată-mă şi pre mine a fi
lăcaş venirii Lui, Cel ce vei să vii iarăşi să judeci toată
lumea cu dreptate, binevoieşte ca să Te întâmpin şi eu
pre nori pre Tine Judecătorul, şi Făcătorul meu,
împreună cu toţi sfinţii Tăi, ca fără de sfârşit să Te
măresc şi să Te laud pre Tine împreună cu Părintele tău
Cel fără de început, şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă
72
făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Amin.
Altă rugăciune a patra, a aceluiaşi.
Precum voi sta înaintea înfricoşatei şi nefăţarnicei Tale
judecăţi Hristoase Dumnezeule, luând întrebare, şi
făcând răspuns de relele cele ce am lucrat, aşa şi astăzi
mainainte până ce va sosi ziua judecăţii mele, la sfântul
Tău Altar stând înaintea Ta, şi înaintea înfricoşaţilor, şi
sfinţilor Tăi îngeri, fiind plecat de ştiinţa faptelor mele,
aduc înainte lucrurile mele cele rele, şi fără de lege,
punându-le în priveală, şi vădindu-le, vezi Doamne
smerenia mea, şi îmi iartă toate păcatele mele, vezi că s-
au înmulţit mai mult decât perii capului meu
fărădelegile mele, că ce rău n-am lucrat? Ce păcat n-am
făcut? Ce lucru rău n-am închipuit în sufletul meu? Că
iată şi cu faptele am făcut curvie, preacurvie, înălţare,
trufie, batjocură, hulă, vorbă deşartă, înfierbântare de
râs, beţie, neînfrânarea gurii, mâncare fără de măsură,
urâciune, pizmă, iubire de argint, iubire de avuţie,
cămătărie, iubire de sine, iubire de slavă, răpire,
nedreptate, agonisire de ruşine, râvnă, clevetire, fără de
lege. Toată simţirea mea, şi toate mădularele mi-am
spurcat, le-am stricat, şi de nici o treabă le-am făcut, vas
cu totul făcându-mă diavolului, şi ştiu Doamne, că
fărădelegile mele au covârşit capul meu, ci neasemănată
este mulţimea îndurărilor Tale, şi negrăită mila bunătăţii
Tale celei fără de răutate, şi nu este păcat carele să
biruiască iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta prea
minunate Împărate! Doamne! Cel ce eşti fără de răutate,
minunată fă şi spre mine păcătosul mila Ta, spune-mi
puterea bunătăţii Tale, arată-mi tăria milostivirii Tale
celei îndurate, şi mă primeşte pre mine păcătosul cel ce
mă întorc, primeşte-mă precum ai primit pre curvarul,
pre tâlharul, şi pre curva, primeşte-mă pre mine cel ce
fără de măsură am greşit Ţie, cu cuvântul, cu lucrul, cu
pofta cea fără de treabă, şi cu gândul cel dobitocesc. Şi
73
precum ai primit pre cei ce au venit întru al
unsprezecilea ceas, care nimic vrednic n-au lucrat, aşa
mă primeşte şi pre mine păcătosul, că mult am greşit, şi
m-am spurcat, şi am scârbit Duhul Tău cel sfânt, am
mâniat milostivirea Ta cea iubitoare de oameni, şi cu
lucrul, şi cu cuvântul, şi cu gândul, noaptea şi ziua, de
faţă şi întru ascuns, cu voie şi fără de voie, şi ştiu că vei
să pui înaintea mea păcatele mele întru acest chip,
precum le-am făcut, şi vei să te întrebi cu mine de cele
ce cu ştiinţă fără de iertare am greşit, ci Doamne!
Doamne! Nu cu judecata Ta cea dreaptă, nici cu urgia
Ta să mă cerţi pre mine, nici cu mânia Ta să mă
pedepseşti, miluieşte-mă Doamne! Că nu sunt numai
neputincios, ci şi zidirea Ta sunt eu, că Tu Doamne ai
întărit preste mine frica Ta, iar eu am făcut vicleşug
înaintea Ta, Ţie Unuia am greşit, ci Te rog, să nu intri la
judecată cu robul Tău, că de vei căuta la fărădelegi
Doamne! Doamne! Cine va suferi? Că eu sunt adâncul
păcatului, şi nu snt vrednic, nici îndestulat a căuta şi a
vedea înălţimea cerului pentru mulţimea păcatelor mele,
cărora nu este număr, că toate lucrurile rele, şi
izvodirile, şi meşteşugurile diavoleşti, şi stricările, şi
silniciile, malahiile, sodomiile, mozavirile, sfătuirile
spre păcat, gâdilările, şi alte patimi nenumărate n-au
lipsit de la mine, că cu ce fel de păcat nu m-am stricat,
cu ce rele nu m-am cuprins? Tot păcatul am făcut, toată
necurăţia am băgat în sufletul meu, netrebnic m-am
făcut Ţie Dumnezeului meu, şi oamenilor, cine mă va
ridica pre mine, cel ce am căzut într-atâtea păcate rele?
Doamne Dumnezeul meu, spre Tine am nădăjduit, de
este mie nădejde de mântuire, de biruieşte iubirea Ta
cea de oameni mulţimea fărădelegilor mele, fii mie
Mântuitor, şi după îndurările şi milele Tale, slăbeşte,
lasă, iartă-mi toate câte am greşit Ţie, că s-a umplut de
multe rele sufletul meu, şi nu este întru mine nădejde de
mântuire, miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta,
74
şi să nu-mi răsplăteşti mie după lucrurile mele, nici să
mă judeci pre mine după faptele mele, ci întorcându-mă
mă sprijineşte, şi izbăveşte sufletul meu de relele ce au
crescut într-însul, şi de adausurile cele cumplite,
mântuieşte-mă Doamne! Pentru mila Ta, ca unde s-a
înmulţit păcatul, să prisosească Darul Tău, şi să Te
laud, şi să Te proslăvesc pre Tine totdeauna, în toate
zilele vieţii mele, că Tu eşti Dumnezeul celor ce se
pocăiesc, şi Mântuitorul celor ce greşesc, şi Ţie slavă
înălţăm, împreună cu Părintele Tău cel fără de început,
şi cu Preasfântul, şi Bunul, şi de viaţă făcătorul Tău
Rugăciunea a cincea a sfântului Ioan Damaschin.
Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru
Cela ce Însuţi ai putere a ierta păcatele oamenilor ca un
bun, şi iubitor de oameni, treci cu vederea toate
greşalele mele cele cu ştiinţa, şi mă învredniceşte fără
de osândă a mă împărtăşi cu dumnezeieştile,
preaslăvitele, preacuratele şi de viaţă făcătoarele Tale
Taine, nu spre osândă, nici spre muncă, nici spre
adăugirea păcatelor, ci spre curăţire, sfinţire, şi
încredinţarea vieţii, şi a Împărăţiei ce va să fie, spre zid,
şi ajutor, şi izgonirea celor potrivnici, spre pierderea
greşalelor mele celor multe. Că Tu eşti Dumnezeul
milei, şi al îndurărilor, şi al iubirii de oameni, şi Ţie
slavă înălţăm, împreună cu Tatăl, şi cu Sfântul Duh,
Rugăciunea a şasea a Marelui Vasilie.
Ştiu Doamne că cu nevrednicie mă împărtăşesc cu
preacurat Trupul Tău, şi scump Sângele Tău, şi vinovat
sunt, şi osândă mie mănânc, şi beau, nesocotind trupul şi
Sângele Tău al lui Hristos şi Dumnezeului meu, ci spre
îndurările Tale îndrăznind, vin către Tine, Cel ce ai zis:
Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru
Mine petrece, şi Eu întru dânsul. Deci milostiveşte-Te
Doamne, şi nu mă vădi pre mine păcătosul, ci fă cu
75
mine după mila Ta, şi să-mi fie Sfintele acestea spre
tămăduire, spre curăţire, spre luminare, spre pază, spre
mântuire, şi spre sfinţirea sufletului şi a trupului, spre
gonirea a toată nălucirea, a faptei celei rele şi a lucrării
diavoleşti, care se lucrează cu gândul întru mădularele
mele, spre îndrăznirea şi dragostea cea către Tine, spre
îndreptarea vieţii şi întărirea, spre adăugirea faptei bune,
şi a săvârşirii, spre plinirea poruncilor, şi spre
împreunarea cu Sfântul Duh, spre călătorie la viaţa de
veci, şi spre răspuns bine primit la judeţul Tău cel
înfricoşat, iar nu spre judecată sau spre osândă.
Rugăciunea a şaptea a sfântului Simeon Noului
Bogoslov,
din dumnezeieştile întrebări.
Din spurcate buze, din scârnavă inimă, din necurată
limbă, din suflet spurcat, primeşte rugăciune Hristoase
al meu, şi nedefăimându-mi nici cuvintele mele, nici
obişnuinţele, nici neruşinarea, dă-mi mie cu îndrăzneală
a grăi cele ce voiesc Hristoase al meu, şi mai vârtos mă
şi învaţă ce mi se cade a face şi a grăi. Greşit-am mai
mult decât curva, care aflând unde locuieşti, mir
cumpărând a a venit cu îndrăzneală să ungă picioarele
Tale ale Stăpânului meu Hristos, şi Dumnezeului meu,
cum pre aceea nu o ai lepădat apropiindu-se din inimă,
nici de mine nu Te scârbi Cuvinte! Ci ale Tale îmi dă
mie picioare, şi a le ţine, şi a le săruta, şi cu izvor de
lacrimi, ca cu nişte mir de mult preţ cu îndrăzneală a le
unge. Spală-mă cu lacrimile mele, curăţeşte-mă cu
dânsele Cuvinte, iartă şi greşalele mele, şi-mi dă mie
îndreptare. Ştiu a răutăţilor mele mulţimea, ştiu şi
bubele mele şi ranele mele le vezi, dar şi credinţa ştii, şi
voinţa vezi, şi suspinurile auzi. Nu se ascunde înaintea
Ta Dumnezeul meu, făcătorul meu şi izbăvitorul meu,
nici picătura de lacrimi, nici din picătură vreo parte.
Cele încă nelucrate de mine le-au văzut ochii Tăi, şi în
cartea Ta, şi cele ce încă nu sunt lucrate, scrise la Tine
76
se află. Vezi smerenia mea, vezi osteneala mea câtă
este, şi păcatele toate mi le iartă Dumnezeul tuturor, ca
cu inimă curată, cu înfricoşat gând, şi cu suflet umilit, să
mă împărtăşesc cu Tainele Tale cele preacurate, şi
preasfinte, cu Carele se îndumnezeieşte şi se înviază tot
cel ce mănâncă, şi bea cu inimă curată, că Tu ai zis
Stăpânul meu: tot cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea
Sângele Meu întru Mine petrece, şi Eu întru dânsul.
Adevărat este cu totul Cuvântul Stăpânului şi
Dumnezeului meu, că cel ce se împărtăşeşte cu darurile
cele dumnezeieşti şi îndumnezeite, nu este singur, ci cu
Tine Hristoase al meu, Cel ce eşti din lumina cea cu trei
străluciri, Care luminează lumea. Deci ca să nu rămân
singur fără de Tine, Dătătorule de viaţă, suflarea mea,
viaţa mea, bucuria mea, mântuirea lumii, pentru aceasta
m-am apropiat către Tine, precum vezi, cu lacrimi şi cu
suflet umilit, rogu-mă ca să iau izbăvire de greşalele
mele, şi să mă împărtăşesc fără de osândă cu Tainele
Tale cele dătătoare de viaţă şi fără prihană, ca să petreci,
precum ai zis, cu mine de trei ori ticălosul, ca să nu mă
răpească pre mine cu vicleşug înşelătorul, aflându-mă
osebit de Darul Tău, şi înşelându-mă să mă depărteze de
îndumnezeitoarele Tale cuvinte. Pentru aceasta cad către
Tine, şi cu căldură strig Ţie: precum pre curvarul ai
primit, şi pre curva care a venit la Tine, aşa mă primeşte
pre mine curvarul şi spurcatul, Milostive, că cu suflet
umilit acum vin către Tine. Ştiu Mântuitorule, că altul
ca mine n-a greşit Ţie, nici a făcut fapte, precum am
făcut eu, ci aceasta iară ştiu, că păcatele cele mari, şi
mulţimea greşalelor nu covârşeşte îndelungă răbdarea
cea multă a Dumnezeului meu, şi iubirea de oameni cea
înaltă, ci pre cei ce cu căldură se pocăiesc, cu mila
îndurării îi curăţeşti şi îi luminezi, şi luminii îi
împreunezi, părtaşi dumnezeirii Tale făcându-i fără
pizmuire, şi ce este străin şi îngerilor şi gândurilor
omeneşti! Vorbeşti cu ei de multe ori ca cu nişte prieteni
77
ai Tăi adevăraţi. Acestea îndrăzneţ mă fac, acestea îmi
dau aripi Hristoase al meu, şi nădăjduindu-mă spre
facerile Tale de bine cele multe spre noi, bucurându-mă
împreună, şi cutremurându-mă, cu focul mă împreun,
iarbă fiind, şi străină minune! Răcorindu-mă nears, ca
rugul de demult carele neaprins ardea. Pentru aceasta cu
gând mulţumitor şi cu mulţumitoare inimă, cu
mulţumitoare mădulare ale sufletului şi ale trupului
meu, mă închin, Te măresc şi Te slăvesc pre Tine
Dumnezeul meu, ca Cel ce eşti binecuvântat, acum şi în
veci, Amin.
Rugăciunea a opta, a sfântului Ioan
Gură de Aur.
Dumnezeule, slăbeşte, lasă, iartă-mi toate greşalele
mele, câte Ţi-am greşit, ori cu cuvântul, ori cu lucrul,
ori cu gândul, cu voie sau fără de voie, cu ştiinţa sau cu
neştiinţa, toate mi le iartă ca un Bun şi iubitor de
oameni, şi pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, şi
ale slujitorilor Tăi îngeri, şi ale sfintelor Puteri, şi ale
tuturor sfinţilor, care bine Ţi-au plăcut din veac,
binevoieşte ca fără de osândă să primesc sfântul şi
preacuratul Tău Trup, şi cinstitul Sânge, spre
tămăduirea sufletului şi a trupului , şi spre curăţirea
gândurilor mele celor viclene. Că a Ta este împărăţia şi
puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh,
Rugăciunea a noua a aceluiaşi.
Nu sunt vrednic Stăpâne Doamne, ca să intri sub
acoperământul sufletului meu, ci de vreme ce Tu ca un
iubitor de oameni vrei să Te sălăşluieşti întru mine,
îndrăznind mă apropii. Porunceşte-mi ca să deschid
uşile pre carele Tu Însuţi le-ai zidit, şi intră cu iubire de
oameni precum ai zis, intră şi vei lumina cugetul meu
cel întunecat, şi cred că vei face aceasta, că n-ai gonit
pre curva, ceea ce a venit cu lacrimi la Tine, nici ai
lepădat pre vameşul, carele s-a pocăit, nici pre tâlharul
78
carele a cunoscut împărăţia Ta l-ai gonit, nici pre
gonitorul ce s-a pocăit l-ai lăsat întru ceea ce era, ci pre
toţi care au venit cu pocăinţă la Tine, i-ai orânduit în
ceata prietenilor Tăi, Cel ce Însuţi eşti binecuvântat
pururea, acum şi în vecii cei nesfârşiţi, Amin.
Rugăciunea a zecea a aceluiaşi.
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul meu, slăbeşte,
lasă, milostiveşte-Te, şi-mi iartă mie păcătosului şi
netrebnicului şi nevrednicului robului Tău, căderile în
păcat, şi smintelile, şi greşalele, câte am greşit din
tinereţile mele, până în ziua, şi în ceasul de acum, ori cu
ştiinţa, ori cu neştiinţa, ori cu cuvintele, ori cu lucrurile,
ori cu gândurile, ori cu cugetele, ori cu izvodirile, şi cu
toate simţirile mele, şi pentru rugăciunile celeia ceTe-a
născut pre Tine fără de sămânţă, ale Preacuratei şi
pururea Fecioarei Maria Maicii Tale, ceea ce una este
nădejde neruşinată, şi folositoare, şi mântuirea mea,
învredniceşte-mă fără de osândă să mă împărtăşesc cu
preacuratele, nemuritoarele, făcătoarele de viaţă, şi
înfricoşatele Tale Taine, spre iertarea păcatelor, şi spre
viaţa de veci, spre sfinţire, spre luminare, spre tărie, spre
vindecare, şi spre sănătatea sufletului, şi a trupului, spre
pierzarea şi pierderea de tot a cugetelor, şi a gândurilor
mele celor rele, şi a obişnuinţelor, şi a nălucirilor celor
de noapte ale duhurilor celor viclene şi întunecate. Că a
Ta este împărăţia şi puterea, slava, cinstea şi
închinăciunea, împreună cu Tatăl, şi cu Duhul Tău cel
Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Rugăciunea a unsprezecea, a sfântului Ioan Damaschin.
Înaintea uşilor Casei Tale stau, şi nu mă depărtez de la
gânduri rele, ci Tu Hristoase Dumnezeule, Carele ai
îndreptat pre vameşul, ai miluit pre hananeianca, şi ai
deschis tâlharului uşile Raiului, deschide-mi îndurările
iubirii Tale de oameni, şi mă primeşte pre mine cel ce
vin, şi mă ating de Tine, ca pre curva, şi ca pre cea ce-i
curgea sânge, căci aceea atingându-se de marginea
79
hainei Tale, prea lesne a luat tămăduire, iar cealaltă
cuprinzând preacuratele Tale picioare, a dobândit iertare
păcatelor. Iar eu ticălosul cu totul întreg Trupul Tău
cutezând a-L primi, să nu fiu ars, ci mă primeşte ca şi
pre dânsele, şi-mi luminează simţirile mele cele
sufleteşti, arzând greşalele păcatelor mele, pentru
rugăciunile celeia ce Te-a născut pre Tine, şi ale
Puterilor cereşti, că bine eşti cuvântat în vecii vecilor,
Amin.
Rugăciunea a douăsprezecea, a lui Ioan Gură de Aur.
Cred Doamne şi mărturisesc, că Tu eşti cu adevărat
Hristos Fiul lui dumnezeu Celui viu, Carele ai venit în
lume să mântuieşti pre cei păcătoşi, dintru care cel
dintâi sunt eu. Încă cred, că Acesta este Însuşi preacurat
trupul Tău, şi Acesta este Însuşi scump Sângele Tău.
Deci mă rog Ţie, miluieşte-mă, şi-mi iartă greşalele
mele, cele de voie, şi cele fără de voie, carele am făcut,
cu cuvântul, cu lucrul, cu ştiinţa, şi cu neştiinţa, şi mă
învredniceşte fără de osândă să mă împărtăşesc cu
preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor, şi spre
viaţa de veci, Amin.
Deci mergând să te cumineci zi întru sineţi
aceste stihuri ale lui Metafrast.
Iată mă apropii către dumnezeiasca Cuminecătură,
Făcătorule să nu mă arzi cu împreunarea.
Că Tu eşti foc, Carele arzi pre cei nevrednici,
Ci mă curăţeşte de toată spurcăciunea.
Apoi iarăşi zi.
Cinei Tale celei de Taină astăzi Fiule al lui Dumnezeu
părtaş mă primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi
Taina Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda, ci ca tâlharul
mă mărturisesc Ţie, pomeneşte-mă Doamne întru
împărăţia Ta.
Şi iarăşi stihurile acestea.
Spăimântează-te omule văzând Sângele cel
îndumnezeitor.
80
Că este foc, carele arde pre cei nevrednici,
Dumnezeiescul Trup, şi mă îndumnezeieşte.
Îndumnezeieşte-mi sufletul, iar mintea îmi hrăneşte
străin.
Deci troparele acestea.
Îndulcitu-m-ai cu dragostea Ta Hristoase, şi m-ai
schimbat cu dumnezeiasca Ta râvnă, ci arde cu focul cel
fără materie păcatele mele, şi mă învredniceşte a mă
sătura de îndulcirea Ta, ca de aceste două veselindu-mă,
să măresc Bunule venirea Ta.
Întru luminările sfinţilor Tăi cum voi intra eu
nevrednicul? Că de voi îndrăzni să intru în cămară,
haina mă vădeşte că nu este de nuntă, şi voi fi legat şi
lepădat de îngeri, ci curăţeşte Doamne spurcăciunea
sufletului meu, şi mă mântuieşte ca un Iubitor de
oameni.
Apoi Molitva aceasta,
Stăpâne Iubitorule de oameni Doamne Iisuse Hristoase
Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă Sfintele
acestea, pentru că sunt nevrednic, ci spre curăţirea şi
sfinţirea sufletului meu, şi a trupului, şi spre
încredinţarea vieţii, şi a împărăţiei ce va să fie, iar mie a
mă lipi de Dumnezeu bine este, şi a pune în Domnul
nădejdea mântuirii mele.
Şi iarăşi, Cinei Tale celei de Taină:
Şi cu umilinţă să mergi să te cumineci.
Iar după ce vei dobândi buna dorire a împărtăşirii
Tainelor celor de viaţă făcătoare, cântă îndată,
mulţumeşte foarte, şi acestea cu căldură din suflet lui
Dumnezeu să le grăieşti:
Slavă Ţie Dumnezeule! Slavă Ţie Dumnezeule! Slavă
Ţie Dumnezeule!
Apoi această Rugăciune de mulţumire
A Marelui Vasilie.
Mulţumim Ţie Doamne Dumnezeul meu, că nu m-ai
lepădat pre mine păcătosul, ci părtaş a fi Sfintelor Tale
81
m-ai învrednicit, mulţumescu-Ţi că pre mine
nevrednicul a mă împărtăşi cu preacuratele Tale, şi
cereştile Daruri m-ai învrednicit, ci Stăpâne iubitorule
de oameni, Carele pentru noi ai murit şi ai înviat, şi ne-
ai dăruit nouă aceste înfricoşate, şi făcătoare de viaţă
Taine spre facerea de bine şi sfinţirea sufletelor şi
trupurilor noastre, dă să fie acestea şi mie spre
tămăduire sufletului şi trupului, spre gonirea a tot
protivnicului, spre luminarea ochilor inimii mele, spre
împăcarea sufleteştilor mele puteri, spre credinţă
neruşinată, spre dragoste nefăţarnică, spre plinirea
înţelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adăugirea
Darului Tău celui dumnezeiesc şi spre unirea împărăţiei
Tale, ca întru sfinţenia Ta cu acestea fiind păzit, să
pomenesc Darul Tău pururea, şi să nu mai viez mie, ci
Ţie Stăpânului nostru şi făcătorului de bine. Şi aşa
ieşind dintr-această viaţă întru nădejdea vieţii celei
veşnice, să ajung la odihna ceea ce este de-a pururea,
unde este glasul lăudătorilor cel neîncetat, şi dulceaţa
cea fără de sfârşit a celor ce văd frumuseţea cea nespusă
a feţei Tale, că Tu eşti dorirea cea adevărată, şi veselia
cea nespusă a celor ce Te iubesc pre Tine Hristoase
Dumnezeul nostru, şi pre Tine Te laudă toată făptura în
veci, Amin.
Rugăciunea a doua a Marelui Vasilie.
Stăpâne Hristoase Dumnezeule, Împăratul veacurilor şi
făcătorul tuturor, mulţumesc Ţie de toate bunătăţile,
câte mi-ai dat mie, şi de împărtăşirea Preacuratelor şi de
viaţă făcătoarelor Tainelor Tale. Deci mă rog Ţie
Bunule, şi iubitorule de oameni! Păzeşte-mă sub
acoperământul Tău, şi întru umbra aripilor Tale, şi-mi
dăruieşte până la suflarea cea mai de pre urmă întru
curată cunoştinţă cu vrednicie să mă împărtăşesc cu
sfinţeniile Tale, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de
veci. Că Tu eşti Pâinea vieţii, Izvorul sfinţirii, Dătătorul
bunătăţilor, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Părintelui,
82
şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor,
Amin.
Rugăciunea a treia a lui Metafrast, care este
în stihuri la greci.
Cel ce mi-ai dat mie întru hrană Trupul Tău de bună
voie, foc fiind, Carele arde pre cei nevrednici, să nu mă
arzi Făcătorul meu, ci mai vârtos intră întru alcătuirea
mădularelor mele, şi întru toate încheieturile, în pântece,
şi în inimă, arde mărăcinii tuturor păcatelor mele,
sufletul curăţeşte-mi, sfinţeşte-mi gândurile,
încheieturile le întăreşte cu oasele împreună, numărul
drept al celor cinci simţiri îl luminează, preste tot mă
pătrunde cu frica Ta, pururea mă acoperă, şi mă apără, şi
mă păzeşte de tot lucrul şi cuvântul pierzător de suflet,
curăţeşte, spală, îndreptează-mă, îmbunătăţeşte,
înţelepţeşte şi mă luminează, arată-mă lăcaş Unuia
Duhului Tău, şi să nu mai fiu sălaş păcatului, ci Ţie casă
cu intrarea împărtăşirii, ca de foc să fugă de mine tot
lucrul rău, toată patima, rugători aduc Ţie pre toţi sfinţii,
pre mai marii cetelor celor fără de trup, pre Înainte
Mergătorul Tău, pre înţelepţii Apostoli, şi cu aceştia şi
pre preacinstita şi curata Maica Ta, ale cărora rugăciuni
primeşte-le milostive Hristoase al meu, şi pre mine
slujitorul Tău, Luminii fiu mă fă. Că Tu eşti Însuţi
Bunule, sfinţirea şi luminarea sufletelor noastre, şi Ţie
după cuviinţă ca unui Dumnezeu şi Stăpân, slavă toţi îţi
înălţăm în toate zilele.
Altă Rugăciune a sfântului Chiril de la
Alexandria.
Trupul Tău cel sfânt Doamne Iisuse Hristoase
Dumnezeul nostru, să-mi fie mie spre viaţa de veci, şi
scump Sângele Tău spre iertarea păcatelor, şi să fie mie
Euharistia aceasta spre bucurie, spre sănătate şi spre
veselie, şi la înfricoşata şi a doua venirea Ta mă
învredniceşte pre mine păcătosul să stau de-a dreapta
slavei Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale,
83
şi ale tuturor sfinţilor, Amin.
Altă Rugăciune către preasfânta Născătoarea
de Dumnezeu.
Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, care eşti
lumina întunecatului meu suflet, nădejdea,
acoperământul, scăparea, mângâierea şi bucuria mea,
mulţumescu-ţi că m-ai învrednicit pre mine nevrednicul
a fi părtaş Preacuratului Trup şi scumpului Sânge al
Fiului tău, ci tu care ai născut lumina cea adevărată,
luminează-mi ochii cei înţelegători ai inimii, ceea ce ai
născut izvorul nemuririi, înviază-mă pre mine cel
omorât de păcat, Maica lui Dumnezeu celui milostiv,
ceea ce eşti iubitoare de milostivire, miluieşte-mă, şi-mi
dă mie umilinţă, şi plecăciune în inima mea, smerenie
întru gândurile mele şi ridicare din robiile cugetelor
mele, şi mă învredniceşte până la sfârşitul vieţii fără de
osândă a primi sfinţirea Preacuratelor Taine spre
tămăduirea sufletului şi a trupului, şi-mi dă Stăpână
lacrimi de pocăinţă şi de mărturisire, ca să te laud şi să
te slăvesc pre tine întru toate zilele vieţii mele, că
blagoslovită şi prea proslăvită eşti în veci, Amin.
Acum slobozeşte pre robul Tău Stăpâne:
Şi pre celelalte precum sunt după Liturghia sfântului
Ioan Gură de Aur.
Sfârşitul sfintei Precişcianii.
84
SINAXARUL
CELOR DOUĂSPREZECE LUNI.
LUNA LUI SEPTEMBRIE,

Are zile 30. Ziua are ceasuri 12, şi noaptea 12.
1.+ În ziua dintâi începutul Indictului şi pomenirea

Cuviosului Părintelui nostru Simeon Stâlpnicul,
Dezlegare de vin şi de untdelemn.
2.Sfântul Mucenic Mamant, şi Cuviosul Părintele nostru
Ioan Postnicul, Patriarhul Ţarigradului.
3. Sfântul sfinţitul Mucenic Antim episcopul
Nicomidiei.
4. Sfântul sfinţitul Mucenic Vavila Episcopul Antiohiei,
şi sfântul marele Prooroc Moise.
5. Sfântul Prooroc Zaharia tatăl lui Ioan Botezătorul.
6. Minunea ce s-a făcut în Colose de Arhistrategul
Mihail. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
7. Sfântul Mucenic Sozont.
8. + Naşterea Preacuratei Fecioare Maria, Praznic şi
dezlegare la peşte.
9. Sfinţii şi drepţii dumnezeieştii Părinţi Ioachim şi Ana,
şi sfântul Mucenic Severian.
Dezlegare la vin şi la untdelemn.
10. Sfintele Muceniţe Minodora, Mitrodora şi
Nimfodora.
11. Cuvioasa Maica noastră Teodora cea din
Alexandria.
12. Sfântul Mucenic Avtonom. Întru această zi se
odovăieşte praznicul Naşterii Născătoarei de Dumnezeu.
13. Sfântul Mucenic Cornelie Sutaşul.
14. + Înălţarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci.
Praznic şi post ori în ce zi se va întâmpla.
15.Sfântul marele Mucenic Nichita.
85
16. Sfânta mare Muceniţă Eftimia.
17. Sfânta Muceniţă Sofia, şi trei fiice ale ei, Pistis,
Agapi şi Elpist.
18. Cuviosul Părintele nostru Evmenie făcătorul de
minuni.
19. Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont.
20. Sfântul marele Mucenic Evstatie cu doi fii ai săi,
Agapie şi Teopist.
21. Sfântul Apostol Codrat. Întru această zi se
odovăieşte praznicul Cinstitei Cruci.
22. Sfântul sfinţitul Mucenic Foca făcătorul de minuni.
23. Zămislirea sfântului Ioan Botezătorul.
24. Sfânta întâia Muceniţă Tecla.
25. Cuvioasa Maica noastră Eufrosina.
26.+ Mutarea sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan
Bogoslovul. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
27. Sfântul Mucenic Calistrat şi cei împreună cu dânsul.
28. Cuviosul Părintele nostru Hariton Mărturisitorul
29. Cuviosul Părintele nostru Chiriac Sihastrul.
30. Sfântul sfinţitul Mucenic Grigorie al Armeniei celei
mari.
LUNA LUI OCTOMBRIE

Are zile 31. Ziua are ceasuri 11, şi noaptea 13.
1. Sfântul Apostol Anania, şi Cuviosul Părintele
nostru Roman Cântăreţul.
2. Sfântul sfinţitul Mucenic Ciprian, şi sfânta
Muceniţă Iustina fecioara.
3. Sfântul sfinţitul Mucenic Dionisie Areopagitul.
4. Sfântul Părintele nostru Ierotei Episcopul Atenei.
5. Sfânta Muceniţă Haritina.
6. Sfântul Apostol Toma. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
7. Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah.
8. Preacuvioasa Maica noatră Pelaghia.
86
9. Sfântul Apostol Iacob al lui Alfeu şi Cuviosul
Părintele nostru Andronic. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
10. Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia.
11. Sfântul Apostol Filip şi Cuviosul Părintele nostru
Teofan Mărturisitorul.
12. Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic.
13. Sfinţii Mucenici Carp şi Papua.
14. + Preacuvioasa Maica noastră Parascheva şi
sfinţii mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie şi
Chelsie.
15. Sfântul Cuviosul mucenic Luchian.
16. Sfântul Mucenic Longhin Sutaşul.
17. Sfântul Prooroc Osea şi sfântul Cuviosul
mucenic Andrei cel din Crit.
18. Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Dezlegare
la vin şi la untdelemn.
19. Sfântul Prooroc Ioil şi sfântul mucenic Uar.
20. Sfântul marele mucenic Artemie Ducsul.
21. Cuviosul Părintele nostru Ilarion cel Mare.
22. Sfântul şi întocmai cu apostolii Averchie,
Episcopul Ierapolei.
23. Sfântul sfinţitul Mucenic şi Apostol Iacob,
fratele Domnului cel după trup. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
24. Sfântul marele Mucenic Areta şi cei împreună cu
dânsul.
25. Sfinţii Mucenici şi notarii Marhian şi Martirie.
26.+ Sfântul marele Mucenic Dimitrie, praznic şi
dezlegare la vin şi la untdelemn.
27. Sfântul Mucenic Nestor.
28. Sfinţii Mucenici Terentie şi Neonil şi Cuviosul
părintele nostru Ştefan Savaitul.
29. Sfânta Muceniciţă Anastasia Râmleanca şi
Cuviosul părintele nostru Avramie.
30. Sfântul sfinţit Mucenic Zenovie şi Zenovia sora
87
sa.
31. Sfinţii Apostoli Stahie, Amplie, Urban.
Aristobul, Narcis şi Sfântul Mucenic Epimah.
LUNA LUI NOIEMBRIE

Are zile 30, ziua are ceasuri 10 şi noaptea 14.
1. Sfinţii cei fără de arginţi Cozma şi Damia.
2. Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie.
Elpidifor şi Anempodist.
3. Sfinţii Mucenici Achepsima, Aitala şi Iosif.
4. Cuviosul părintele nostru Ioanichie cel Mare şi
Sfinţii Mucenici Nicandru episcopul şi Ermeu
preotul.
5. Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimi.
6. Sfântul Părintele nostru Pavel Mărturisitorul.
7. Sfinţii 33 de mucenici cei din Meletina şi
Cuviosul părintele nostru Lazăr.
8.+ Soborul Mai marilor Voievozi Mihail şi Gavriil.
Dezlegare la vin şi untdelemn.
9. Sfinţii Mucenici Onisifor şi Porfirie şi Cuvioasa
Maica noastră Matroana.
10. Sfinţii Apostoli Erast, Olimp şi cei cu dânşii.
11. Sfinţii Mucenici Mina, Victor şi Vichentie şi
Sfânta Muceniţă Ştefanida şi Cuviosul părintele
nostruTeodor Studitul Mărturisitorul.
12. Sfântul Părintele nostru Ioan Milostivul,
patriarhul Alexandriei şi Cuviosul Nil.
13.+ Sfântul Părintele nostru Ioan Gură de Aur.
14.+ Sfântul Apostol Filip. Dezlegare la peşte.
Întru această zi se lasă sec de postul Naşterii lui
Hristos.
15. Sfinţii Mucenici Gurie, Samon şi Aviv.
16. Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei.
88
17. Părintele nostru Grigorie Episcopul Neocezareii.
18. Sfinţii Mucenici Platon şi Roman.
19. Sfântul Proroc Avdie şi Sfântul sfinţit Mucenic
Varlaam.
20. Cel întru sfinţi Părintele nostru Proclu
Arhiepiscopul Ţarigradului, şi Părintele nostru
Grigorie Decapolitul. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
21.+ Intrarea în Biserică a Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu Preacuratei Fecioarei Maria, praznic şi
22. Sfinţii Apostoli Filimon şi cei împrenă cu dânsul.
23. Părintele nostru Grigorie Episcopul
Acragandelor şi Sfântul Amfilohie Episcopul
Iconiei.
24. Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, şi Mucenicul
Mercurie.
25. Sfinţii sfinţiţi Mucenici Clement papa de la
Roma, şi Petru al Alexandriei.
Întru această zi se odovăieşte praznicul Intrării în
Biserică.
26. Cuviosul Părintele nostru Alipie Stâlpnicul.
27. Sfântul marele Mucenic Iacob Persul.
28. Sfântul Cuviosul Mucenic Ştefan cel Nou.
29. Sfinţii Mucenici Paramon şi Filimon şi Cuviosul
Acachie cel de la Scara.
30.+ Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat.
LUNA LUI DECEMBRIE

Are zile 31. Ziua are ceasuri 9 şi noaptea 15.
1. Sfântul Prooroc Naum.
2. Sfântul Prooroc Avacum.
3. Sfântul Prooroc Sofonie.
4. Sfânta Mare Muceniţă Varvara şi Cuviosul
89
Părintele nostru Ioan Damaschin.
5.+ Preacuviosul Părintele nostru Sava cel Sfinţit.
6.+ Părintele nostru Nicolae Arhiepiscopul Mirelor
de la Lichia făcătorul de minuni.
7. Părintele nostru Ambrozie Episcopul
Mediolanului.
8. Cuviosul Părintele nostru Patapie.
9. Zămislirea Sfintei Ana. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
10. Sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Eugraf.
11. Cuviosul Părintele nostru Daniil Stâlpnicul.
12. Părintele nostru Spiridon făcătorul de minuni.
13. Sfinţii Mucenici Eustratie, Avxentie, Evghenie,
Mardarie şi Orst, şi Muceniţa Lucia fecioara.
14. Sfinţii Mucenici Tirs, Levchie, Calinic, Filimon,
Apolonie şi Arian.
15. Sfântul sfinţit Mucenic Elefterie şi Cuviosul
Părintele nostru Pavel cel din Latro.
16. Sfântul Prooroc Agheu.
17. Sfântul Prooroc Daniil şi sfinţii trei coconi
Anania, Azaria şi Misail. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
18. Sfântul Mucenic Sebastian şi cei cu dânsul.
19. Sfântul Mucenic Bonifatie.
20. Sfântul sfinţit Mucenic Ignatie Purtătorul de
Dumnezeu.
21. Sfânta Muceniţă Iuliana.
22. Sfânta Mare Muceniţă Anastasia.
23. Sfinţii zece Mucenici cei din Crit.
24. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Evghenia.
25. + Naşterea cea după Trup a Domnului nostru
Iisus Hristos, şi Dezlegare la toate ale hranei.
90
26. Soborul Preasfintei Născătoarei d Dumnezeu şi
sfinţitul Mucenic Eftimie Episcopul Sardelor.
27. Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhidiaconul
Ştefan şi Cuviosul părintele nostru Teodor
Mărturisitorul, şi fratele său, Teofan Poeticul.
28. Sfinţii douăzeci de mii de Mucenici cei arşi în
Nicomidia.
29. Sfinţii 14 mii de prunci pre care i-a ucis Irod şi
Cuviosul părintele nostru Marcel.
30. Sfânta Muceniţă Anisia şi Cuviosul Zotic
Preotul.
31. Cuvioasa Melania Râmleanca. Întru această zi se
odovăieşte praznicul Naşterii lui Hristos.
LUNA LUI IANUARIE

1.Tăierea împrejur cea după trup a Domnului nostru
Iisus Hristos şi Sfântul Părintele nostru Vasilie cel
Mare Arhiepiscopul Capadociei. Praznic.
2.Părintele nostru Silvestru, papa de la Roma.
3.Sfântul Prooroc Malahia şi Sfântul Mucenic
Gordie.
4.Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli şi Cuviosul
Teoctist.
5.Sfinţii Mucenici Teopemp şi Teona şi Cuvioasa
Singlitichia.
6.+ Botezul Domnului nostru Iisus Hristos. Praznic
şi dezlegare la toate ale hranei.
7.Soborul Sfântului slăvitului Prooroc Înainte
Mergătorului şi Botezătorului Ioan.
8.Cuvioasa Maica noastră Domnica şi Cuvioşii
Părinţii noştri Gheorghe Hozevitul, Emilian
Mărturisitorul.
9.Sfântul Mucenic Polieuct.
10.Părintele nostru Grigorie Episcopul Nissei şi
Cuviosul Dometian Episcopul Melitinei
91
Şi Marchian Preotul.
11.+Cuviosul Părintele nostru Teodosie Începătorul
de obşte. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
12.Sfânta Muceniţă Tatiana.
13.Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic.
14.Cuvioşii Părinţii noştri cei ucişi în Sinai şi în
Rait. Întru această zi se odovăieşte praznicul
Botezului.
15.Cuvioşii Părinţii noştri Pavel şi Ioan.
16.Închinăciunea cinstitului lanţ al Sfântului Apostol
Petru.
17.+ Cuviosul Părintele nostru Antonie cel Mare.
18.+ Cei întru sfinţi Părinţii noştri Atanasie şi Chiril.
Dezlegare asemenea.
19.Cuviosul Părintele nostru Macarie Egipteanul şi
Sfântul Arsenie Arhiepiscopul Cherchirei.
20.+ Cuviosul Părintele nostru Eftimie cel Mare.
21.Cuviosul Părintele nostru Maxim Mărturisitorul
şi Sfântul Mucenic Neofit.
22.Sfântul Apostol Timotei şi Sfântul Mucenic
Anastasie.
23.Sfântul Sfinţitul Mucenic Clement.
24.Cuvioasa Maica noastră Xenia.
25.+ Cel întru sfinţi Părintele nostru Grigorie
Bogoslovul Arhiepiscopul Ţarigradului. Praznic şi
26.Cuviosul Părintele nostru Xenofont.
27.+ Aducerea moaştelor Sfântului Ioan Gură de
Aur. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
28.Cuviosul Părintele nostru Efrem Sirul.
29.Aducerea moaştelor Sfinţitului Mucenic Ignatie.
30.+Cei întru sfinţi Părinţii noştri Marii Ierarhi
Vasilie cel Mare, Grigorie Bogoslov şi Ioan Gură de
Aur, şi Sfântul Sfinţitul Mucenic Ipolit.
31.Sfinţii cei fără de arginţi Chir şi Ioan.
92
LUNA LUI FEBRUARIE

Are zile 28, iar de este bisect, 29.
Ziua are ceasuri 11 şi noaptea 13.
l. Sfântul Mucenic Trifon.
2.+ Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos. Praznic
şi dezlegare la peşte.
3. Sfântul şi Dreptul Simeon de Dumnezeu primitorul şi
Sfânta Ana Proorociţa.
4. Cuviosul Părintele nostru Isidor Pelusiotul.
5. Sfânta Muceniţă Agata.
6. Cuviosul Părintele nostru Vucol Episcopul Smirnei.
7. Sfântul Partenie Episcopul Lampsacului.
8. Sfântul Mucenic Teodor Stratilat.
9. Sfântul Mucenic Nichifor.
10. Sfântul Mucenic Haralambie.
ll. Sfântul sfinţit Mucenic Vlasie.
12. Părintele nostru Meletie Arhiepiscopul Antiohiei
celei mari.
13. Cuviosul Părintele nostru Martinian.
14. Cuviosul Părintele nostru Avxentie.
15. Sfântul Apostol Onisim.
16. Sfântul Mucenic Pamfil şi cei împreună cu dânsul.
17. Sfântul marele Mucenic Teodor Tiron. Dezlegare la
vin şi la untdelemn.
18. Sfântul Părintele nostru Leon papa de la Roma.
19. Sfântul Apostol Arhip.
20. Părintele nostru Leon Episcopul Cataniei.
21. Cuviosul Părintele nostru Timotei.
22. Aflarea cinstitelor moaşte ale Sfinţilor Mucenici
celor din Evghenia.
23. Sfântul sfinţit Mucenic Policarp Episcopul Smirnei.
24.+ Întâia şi a doua aflare a cinstitului cap al lui Ioan
Botezătorul. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
25. Sfântul Tarasie Arhiepiscopul Ţarigradului.
26. Sfântul Părintele nostru Porfirie Episcopul Gazei.
93
27. Cuviosul Părintele nostru Procopie Mărturisitorul.
28. Cuviosul Părintele nostru Vasilie Mărturisitorul.
29. Cuviosul Părintele nostru Casian Râmleanul.
LUNA LUI MARTIE

1. Cuvioasa Muceniţă Evdochia.
2. Sfântul sfinţitul Mucenic Teodot Episcopul
Cirenei.
3. Sfinţii Mucenici Evtropie, Cleonic şi Vasilisc.
4. Cuviosul Părintele nostru Gherasim.
5. Sfântul Mucenic Conon.
6. Sfinţii Mucenici 42 din Amoreea.
7. Sfinţii Sfinţiţii Mucenici Episcopi din Herson,
Vasile, Efrem, Capiton, Evghenie, Eterie, şi alţii.
8. Cuviosul Părintele nostru Teofilact Mărturisitorul
Episcopul Nicomidiei.
9. + Sfinţii 40 de Mucenici, care au pătimit în
iezerul Sevastiei. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
10. Sfântul Mucenic Codrat şi cei împreună cu
dânşii.
11. Părintele nostru Sofronie, Patriarhul
Ierusalimului.
12. Cuviosul Părintele nostru Teofan Mărturisitorul.
13. Aducerea sfintelor moaşte a lui Nichifor,
Patriarhul Ţarigradului.
14. Cuviosul Părintele nostru Benedict.
15. Sfântul Mucenic Agapie şi cei împreună cu
dânsul.
16. Sfinţii Mucenici Sabin şi Papa.
17. Cuviosul Alexie, Omul lui Dumnezeu.
18. Părintele nostru Chiril Arhiepiscopul
Ierusalimului.
19. Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria.
20. Cuvioşii Părinţi ce s-au ucis în Mănăstirea
94
Sfântului Sava.
21. Cuviosul Părintele nostru Iacob Episcopul şi
Mărturisitorul.
22. Sfântul sfinţitul Mucenic Vasile Preotul.
23. Sfântul Cuviosul Mucenic Nicon, şi 200 de
ucenici ai lui.
24. Sfântul Părintele nostru Zaharia.
25. + Buna-Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de
Dumnezeu Născătoarei. Praznic şi dezlegare la
peşte.
26. Soborul Mai marelui Voievod Gavriil. Dezlegare
27. Sfânta Maica noastră Matrona cea din Tesalonic.
28. Cuviosul Ştefan Făcătorul de minuni.
29. Părintele nostru Marcu Episcopul Aretusei şi cei
cu dânsul.
30. Cuviosul Părintele nostru Ioan Scărarul.
31. Cuviosul Ipatie Episcopul Gangrei, Făcătorul de
minuni.
LUNA LUI APRILIE

Are zile 30. ziua are ceasuri 13 şi noaptea 11.
1. Cuvioasa Maica noastră Maria Egipteanca,
2. Cuviosul Părintele nostru Tit, făcătorul de
minuni.
3. Cuviosul Părintele nostru Nichita.
4. Părintele nostru Iosif, scriitorul de cântări.
5. Sfinţii Mucenici Teodul şi Agatopod.
6. Părintele nostru Eutihie, Arhiepiscopul
Ţarigradului.
7. Cuviosul Părintele nostru Gheorghe, Episopul
Maletinei.
8. Sfinţii Apostoli Irodion, Agav şi cei cu dânşii.
9. Sfântul Mucenic Evpsihie.
10. Sfinţii Mucenici Terentie, Pompie şi cei cu
dânşii.
95
11. Sfântul Sfinţitul Mucenic Antipa, Episcopul
Pergamului.
12. Cuviosul Părintele nostru Vasile Mărturisitorul.
13. Sfântul Sfinţitul Mucenic Artemon.
14. Cel întru sfinţi Părintele nostru Martin,papă al
Romei.
15. Sfinţii Apostoli Aristarh, Pud şi Trofim.
16. Sfintele Muceniţe Agapia, Irina şi Hionia.
17. Cuvioşii Părinţii noştri Simeon şi Acachie.
18. Cuviosul Părintele nostru Ioan, ucenicul
Sfântului Grigore Decapolitul şi Sfântul Mucenic
Ioan cel Nou din Ioanina.
19. Cuviosul Părintele nostru Ioan cel de la Peştera
cea veche.
20. Cuviosul Părintele nostru Teodor Trihina.
21. Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Ianuarie, Dioscor şi cei
cu dânşii.
22. Cuviosul Părintele nostru Teodor Sicheotul.
23. + Sfântul slăvitul Marele Mucenic Gheorghe.
24. Sfântul Mucenic Sava Stratilat şi Cuvioasa
Elisabeta.
25. Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu. Dezegare
26. Sfântul Sfinţitul Mucenic Vasile Episcopul
Amasiei.
27. Sfântul Sfinţitul Mucenic Simeon, fratele
Domnului.
28. Sfinţii Apostoli Iason şi Sosipatru.
29. Sfinţii 9 Mucenici cei din Cizic şi Cuviosul
Memnon, făcătorul de minuni.
30. Sfântul Apostol Iacob, fratele Sfântului Ioan
Bogoslovul. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
LUNA LUI MAI.

1. Sfântul Prooroc Ieremia.
96
2. Aducerea moaştelor Sfântului Atanasie cel Mare.
3. Sfântul Mucenic Timotei şi Mavra.
4. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Pelaghia.
5. Sfânta şi slăvita Muceniţă Irina.
6. Sfântul şi dreptul Iov mult răbdătorul.
7. Pomenirea Semnului ce s-a arătat pre cer în
cetatea Ierusalimului şi Sfântul Mucenic
Acachie.
8. + Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Bogoslovul
şi Părintele nostru Arsenie cel Mare. Dezlegare la
9. Sfântul Prooroc Isaia şi Sfântul Mucenic
Hristofor.
10. Sfântul Apostol Simon Zelotul. Dezegare la vin
şi la untdelemn.
11. Sfântul Sfinţitul Mucenic Mochie.
12. Cei întru sfinţi Părinţii noştri Epifanie, Episcopul
Ciprului şi Gherman, Patriarhul Ţarigradului.
13. Sfânta Muceniţă Glicheria.
14. Sfântul Mucenic Isidor.
15. Cuviosul Părintele nostru Pahomie cel Mare.
16. Cuviosul Părintele nostru Teodor Sfinţitul.
17. Sfântul Apostol Andronic.
18. Sfântul Sfinţitul Mucenic Teodot şi cei cu dânsul.
19. Sfântul Sfinţitul Mucenic Patrichie, Episopul
Prusiei.
20. Sfântul Mucenic Talaleu.
21. +Sfinţii mari Împăraţi şi întocmai cu apostolii
Constantin şi Elena, maica sa. Dezlegare la vin şi
la untdelemn.
22. Sfântul Mucenic Vasilisc.
23. Cuviosul Părintele nostru Mihail Mărturisitorul.
24. Cuviosul Părintele nostru Simeon.
25. + A treia aflare a cinstitului cap al lui Ioan
Botezătorul. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
97
26. Sfântul Apostol Carp.
27. Sfântul Sfinţitul Mucenic Terapont.
28. Părintle nostruNichita, Episcopul Calcedonului.
29. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Teodosia.
30. Cuviosul Părintele nostru Isachie, din Dalmat.
31. Sfântul Apostol Ermie şi sfântul sfinţitulMucenic
Ermeu.
LUNA LUI IUNIE.

1. Sfântul Mucenic Iustin şi cei cu dânsul.
2. Părintele nostru Nichifor, Patriarhul Ţarigradului
şi Sfântul marele Mucenic Ioan cel Nou de la
Suceava.
3. Sfântul Mucenic Luchian.
4. Părintele nostru Mitrofan, Patriarhul
Ţarigradului.
5. Sfântul Sfinţit Mucenic Dorotei, Episcopul
Tirului.
6. Cuvioşii Părinţii noştri Visarion şi Ilarion.
7. Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot Episcopul.
8. Sfântul Marele Mucenic Teodor Stratilat.
9. Părintele nostru Chiril, Arhiepiscopul
Alexandriei.
10. Sfântul Sfinţit Mucenic Timotei, Episcopul
Prusiei.
11. Sfinţii Apostoli Vartolomeu şi Varnava.
12. Preacuviosul Părintele nostru Onufrie.
13. Sfânta Muceniţă Achilina, şi Trifilie, Episcopul
Ciprului.
14. Sfântul Prooroc Elisei şi Metodie, Patriarhul
Ţarigradului.
15. Sfântul Prooroc Amos.
16. Sfântul Tihon, făcătorul de minuni.
17. Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail.
98
18. Sfântul Mucenic Leontie.
19. Sfântul Apostol Iuda, fratele Domnului cel după
trup. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
20. Sfântul Sfinţitul Mucenic Metodie, Episcopul
Patarelor.
21. Sfântul Mucenic Iulian.
22. Sfântul Sfinţitul Mucenic Eusebie, Episcopul
Samosatelor.
23. Sfânta Muceniţă Agripina.
24. + Naşterea cinstitului Prooroc Ioan Înainte
Mergătorului. Praznic şi dezlegare la peşte.
25. Sfânta Cuvioasa Muceniţă Fevronia.
26. Cuviosul Părintele nostru David cel din Solun.
27. Cuviosul Părintele nostru Samson.
28. Aducerea moaştelor Sfinţilor Doctori Chir şi
Ioan.
29. + Sfinţii Slăviţii şi întru tot lăudaţii şi Mai marii
Apostolilor Petru şi Pavel. Praznic şi dezlegare la
peşte.
30. Soborul Sfinţilor slăviţilor şi întru tot lăudaţilor
Apostoli. Praznic şi dezlegare la peşte.
LUNA LUI IULIE.

1. Sfinţii şi făcătorii de minuni cei fără de arginţi
Doctori Cozma şi Damian.
2. Punerea cinstitului Veşmânt în Vlaherne.
3. Sfântul Mucenic Iachint şi cel întru sfinţi
Părintele nostru Anatolie, Patriarhul
Ţarigradului.
4. Cel întru sfinţi Părintele nostru Andrei,
Arhiepiscopul Critului.
5. + Cuviosul Părintele nostru Atanasie al Atonului.
6. Cuviosul Părintele nostru Sisoe cel Mare.
99
7. Cuvioşii Părinţii noştri Toma şi Acachie şi marea
Muceniţă Chiriachi.
8. Sfântul Marele Mucenic Procopie. Dezlegare la
9. Sfântul Sfinţitul Mucenic Pangratie, Episcopul
Tavromeniei.
10. Sfinţii 45 de mucenici, cei din Nicopole.
11. Sfânta şi lăudata Muceniţă Eufimia.
12. Sfinţii Mucenici Proclu şi Ilarie, şi Cuviosul
Mihail.
13. Soborul Arhanghelului Gavriil, şi pomenirea
Părintelui Iosif.
14. Sfântul Apostol Achila.
15. Sfinţii Mucenici Chiric şi Iulita.
16. Sfântul Sfinţitul Mucenic Atinoghen şi cu zece
ucenici ai săi.
17. Sfânta Mare Muceniţă Marina. Dezlegare la vin
şi la untdelemn.
18. Sfinţii Mucenici Iachint şi Emilian.
19. Cuviosul Părintele nostru Die şi Cuvioasa
Macrina.
20. + Sfântul slăvitul Prooroc Ilie. Praznic şi
21. Cuvioşii Părinţii noştri Simeon cel nebun pentru
Hristos, şi Ioan cel ce a sihăstit cu dânsul, şi
Proorocul Iezechil.
22. Sfânta Mironosiţă şi întocmai cu apostolii Maria
Magdalena. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
23. Sfinţii Mucenici Trofim, Teofil şi cei cu dânşii.
24. Sfânta Mare Muceniţă Hristina.
25. Adormirea Sfintei Ana, mama Născătoarei de
Dumnezeu, şi pomenirea Sfintelor femei
Olimpiada şi Epraxia. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
26. Sfântul Sfinţitul Mucenic Ermolae şi Cuvioasa
Muceniţă Parascheva.
100
27. + Sfântul Marele Mucenic şi Tămăduitorul
Pantelimon. Dezlegare la vin şi la untdelemn.
28. Sfinţii Apostoli şi Diaconi Prohor, Nicanor,
Timon şi Parmena.
29. Sfântul Mucenic Calinic.
30. Sfinţii Apostoli Sila şi Siluan.
31. Sfântul şi dreptul Evdochim.
LUNA LUI AUGUST.

1. Pomenirea sfinţilor 7 Mucenici Macabei şi mama

lor Solomoni, şi Dascălul lor Eleazar.
2. Aducerea moaştelor Sfântului Întâiului Mucenic
şi Arhidiacon Ştefan.
3. Cuvioşii Părinţii noştri Isachie, Dalmatie şi
Faust.
4. Sfinţii 7 coconi din Efes, şi Cuvioasa Muceniţă
Evdochia.
5. Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului
nostru Iisus Hristos, şi Sfântul Mucenic
Avsignie.
6. + Sfânta Schimbare la Faţă a Domnului nostru
Iisus Hristos. Praznic şi dezlegare la peşte.
7. Sfântul Cuviosul mucenic Dometie.
8. Sfântul Emilian Mărturisitorul, Episcopul
Cizicului.
9. Sfântul Apostol Matia. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
10. Sfântul Mucenic şi Arhidiacon Lavrentie.
11. Sfântul Mucenic şi Arhidiacon Evplu.
12. Sfinţii Mucenici Fotie şi Anichit.
13. Cuviosul Părintele nostru Maxim Mărturisitorul.
Întru această zi se odovăieşte praznicul
Schimbării la Faţă.
14. Sfântul Prooroc Miheia.
101
15. + Adormirea Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria. Praznic şi
16. Sfântul Mucenic Diomid.
17. Sfântul Mucenic Miron.
18. Sfinţii Mucenici Flor şi Lavru.
19. Sfântul Mucenic Andrei ostaşul şi cei împreună
cu dânsul.
20. Sfântul marele Prooroc Samuil.
21. Sfântul Apostol Tadeu şi Sfânta Muceniţă Vasa.
22. Sfântul Mucenic Agatonic.
23. Sfântul Mucenic Lup. Întru această zi se
odovăieşte praznicul Adormirii.
24. Sfântul Sfinţitul Mucenic Eutihie, ucenicul
Sfântului Ioan Bogoslovul.
25. Întoarcerea moaştelor Sfântului Apostol
Vartolomeu, şi Sfântul Apostol Tit.
26. Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia.
27. Cuviosul Părintele nostru Pimen.
28. Cuviosul Părintele nostru Moise Arapul.
29. + Tăierea cinstitului cap al Sfântului slăvitului
Prooroc, Înainte – Mergătorului şi Botezătorului
Ioan. Praznic şi post ori în ce zi se va întâmpla.
30. Cei întru sfinţi Părinţii noştri Patriarhii
Ţarigradului, Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou.
31. Punerea cinstitului Brâu al Preasfintei de
Dumnezeu Născătoarei. Dezlegare la vin şi la
untdelemn.
ARĂTARE
PENTRU SEMNELE CE S-AU PUS
LA SINAXARUL ACESTA
+ Cruce înconjurată însemnează praznic împărătesc cu

priveghere mare.
+ Aceasta însemnează priveghere mică.
102
+ Aceasta însemnează polieleu.
( ) Aceasta însemnează slavoslovie mare.
( Aceasta însemnează slujba Sfântului pe 6, iar
slavoslovie nu se cântă.
Iar unde nu este nici un semn, acolo la Vecernie se pun
stihirile din octoih 3 şi ale sfântului 3 şi canonul
sfântului pe 4.
SFÂRŞITUL SINAXARULUI
ADICĂ A CELOR 12 LUNI.
ADUNARE DE RUGĂCIUNI
Pentru cereri de bună trebuinţă la vreme de nevoie,
carele se citesc la Proscomidie, la ecteniile cele de la
începutul Liturghiei şi la cele după Evanghelie,
aşijderea arătare de Prochimenele Apostolilor, ale
Evangheliilor, şi ale Pricestnelor, aşezate după trebuinţa
ce va face.
LA VREME DE FOAMETE
Preotul la Proscomidie luând o părticică o pune
Pe sfântul Disc şi zice:
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, primeşte
jertfa aceasta spre iertarea păcatelor a tuturor nouă
nevrednicilor robilor Tăi, şi a tot norodului Tău, şi-Ţi
întoarce mânia Ta cea cu dreptate pornită asupra
noastră, nu omorî cu foame şi cu sete pre norodul Tău,
şi dobitoacele, porunceşte cu milostivire norilor să
sloboadă din cer pământului ploaie bună, timpurie şi
târzie, răcoreşte-l pre el, ca să răsară şi să crească iarbă
dobitoacelor şi verdeaţă oamenilor, şi să aducă roduri de
cele de trebuinţa vieţii noastre.
LA ÎNCEPUTUL DUMNEZEIEŞTII LITURGHII

După ce zice Preotul, Blagoslovită este Împărăţia, a
Tatălui: Se zice Ectenia,
103
sfintelor lui Dumnezeu biserici, şi pentru unirea tuturor,
Pentru sfânta biserica aceasta, şi pentru cei ce cu
credinţă şi cu bună cucernicie, şi cu frica lui Dumnezeu
intră într-însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Arhiepiscopul nostru sau Episcopul (Cutare) şi
pentru cinstita Preoţie, şi întru Hristos Diaconie, şi
pentru tot clerul şi norodul, Domnului să ne rugăm.
Pentru binecredinciosul şi Iubitorul de Hristos Domnul
nostru (Cutare) şi pentru toată curtea
şi ostaşii lui, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să-i ajute şi să-i supună sub picioarele lui pre
tot vrăjmaşul şi protivnicul, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt lăcaşul acesta şi pentru toate cetăţile şi
satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
Pentru bună liniştea văzduhurilor, şi pentu înmulţirea
roadelor pământului, şi pentru vremi cu pace, Domnului
să ne rugăm.
Pentru cei ce umblă pre ape şi călătoresc, şi pentru cei
bolnavi şi pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Aceste ectenii se zic neschimbat la toate cererile până
aici, iar de aici se adaugă cele de bună trebuinţă, carele
se zic la vreme de nevoie, precum acestea la neploaie.
Pentru ca să nu pomenească fărădelegile şi nedreptăţile
norodului Său, şi să-Şi întoarcă despre noi toată mânia
Sa cea cu dreptate pornită asupra noastră, şi să nu ne
omoare pre noi cu foamea şi cu setea, Domnului să ne
rugăm.
Pentru bună liniştea văzduhului, şi ploi de bună
trebuinţă spre rodire cu milostivire să trimită pământului
şi norodului Său, Domnului să ne rugăm.
104
Pentru ca întru mânia Sa să nu piardă pre norodul Său şi
dobitoacele, ci să poruncească norilor de sus să plouă, şi
spre rodire să răcorească pământul, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să poruncească pământului să răsară roduri
spre veselie, şi hrană norodului Său, şi verdeaţă spre
slujba oamenilor, şi iarbă dobitoacelor, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca cu milostivire să caute spre strigarea,
plângerea, suspinarea, rugăciunile cele de umilinţă ale
bătrânilor, ale tinerilor, ale pruncilor, şi ale tot norodului
Său, şi să nu ne piardă pre noi cu foamete pentru
păcatele noastre, ci să izbăvească de moarte sufletele
noastre, şi să ne hrănească pre noi în foamete, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca să fie rugăciunile noastre cu bună priiminţă, şi
precum pre Ilie oarecând să ne audă şi pre noi cu ploaie,
şi cu bună liniştea văzduhului, şi să ne miluiască pre
noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca cu milostivire să audă glasul rugăciunii
noastre, şi să ne izbăvească pre noi de foamete, de
ciumă, de cutremur, de potop, de foc, de grindină, de
sabie, de venirea a altor neamuri, de războiul cel dintre
noi, şi de toată rana cea aducătoare de moarte,
Şi aşa după ce se zice această ectenie sfârşitul şi al
acesteia şi al tuturor celorlalte se face aşa:
Pre Preasfânta, Curata, Preablagoslovita, slăvita Stăpâna
noastră de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara
Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi înşine, şi
unul pre altul, şi toată viaţa noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm. Vozglasul.
105
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
Într-acelaşi chip se zic aceste ectenii şi la începutul
Utreniei şi la al Vecerniei. Iar după Vohod, zice
Troparul acesta Glas 2.
Cel ce faci cu porunca Ta bună linişte văzduhului
Doamne, dăruieşte pământului ploaie de voie, ca să
aducă norodului Tău roduri din destul, ca să se sature
toată jivina cu bunăvoirea Ta, pentru rugăciunile
Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor Tăi.
Condac Glas 6.
Făcător şi Ziditor a toate, şi Dătător de bunătăţi ştiindu-
Te pre Tine Doamne, către Tine cădem, şi cu deadinsul
Te rugăm, Îndurate Milostive! Iartă ca un Bun
fărădelegile noastre , şi de mânia Ta cea cu dreptate
pornită asupra noastră, izbăveşte-ne pre noi robii Tăi,
dând ca un Bun pământului celui setos ploi cu bună
rodire, ca un mult milostiv.
Prochimen, Glas 4:
Brazdele pământului îmbată-l şi înmulţeşte rodurile lui.
Stih,
Întru picăturile lui veseli-se-va răsărind. Apostolul
Din soborniceasca Carte a lui Iacob. Zacealo 55
Fraţilor, luaţi pildă de patimă rea. Caută Iulie 20
Aliluia Glasului.
Stih, Blagoslovi-vei cununa anului bunătăţii Tale
Doamne, şi câmpii Tăi se vor sătura. Stih 2. Îngrăşa-se-
vor cele frumoase ale pustiului şi cu bucurie dealurile se
vor încinge.
Evanghelia de la Matei Zacealo 65.
În vremea aceea, apropiatu-s-au către Iisus fariseii şi
saducheii, şi ispitindu-l ruga pre Dânsul să le arate lor
semn din cer, iar El răspunzând a zis lor: Când se face
seară ziceţi senin va fi, că se roşeşte cerul şi dimineaţa
ziceţi, astăzi va fi frig, că se roşeşte cerul posomorât.
106
Făţarnicilor! Iată că faţa cerului ştiţi să o socotiţi, iar
semnele vremilor nu ştiţi. Adevăr grăiesc vouă, că nici
un prooroc nu este primit întru moşia sa, ci adevăr
grăiesc vouă, multe văduve erau în zilele lui Ilie întru
Israil, când s-a încuiat cerul trei ani şi luni şase, încât a
fost foamete mare preste tot pământul, şi nici către una
dintr-acestea n-a fost trimis Ilie, ci numai la Sarepta
Sidonului, la o femeie văduvă. Zis-au lui jidovii, ce
semn faci Tu, ca să vedem şi să credem Ţie, ce lucrezi?
Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, precum este
scris, pâine din cer le-a dat lor să mănânce. Zis-a lor
Iisus: Adevăr, adevăr, grăesc vouă nu Moise a dat nouă
pâine din cer, ci Tatăl Meu dă vouă Pâinea cea
adevărată din cer, că Pâinea lui Dumnezeu este, Care
pogoară din cer şi dă viaţă lumii.
După Evanghelie, ectenia.
Să zicem toţi din tot sufletul şi din tot cugetul nostru să
zicem.
Doamne Atotstăpânitorule, Dumnezeul Părinţilor noştri,
Miluieşte-ne pre noi Dumnezeule, după mare mila Ta,
Încă ne rugăm pentru Arhiepiscopul nostru sau
Episcopul (Cutare) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru
Hristos.
Hristos Domnul nostru (Cutare), pentru stăpânirea,
biruinţa, petrecerea, pacea, sănătatea, mântuirea şi
iertarea păcatelor lui, şi pentru ca Domnul Dumnezeul
nostru mai ales să-i dea spor şi să-i ajute lui întru tot şi
să supună sub picioarele lui pre tot vrăjmaşul şi
pizmaşul.
Încă ne rugăm pentru fraţii noştri, Preoţi, Ieromonahi,
Ierodiaconi şi monahi şi pentru toţi întru Hristos fraţii
noştri.
Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
107
ctitorii sfântului lăcaşului acestuia şi pentru toţi cei mai
dinainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri, care zac aici şi
pretutindenea pravoslavnici.
Deci acestea: (Aşa se face la Utrenie,
La Vecernie şi la alte rugăciuni).
Cel ce nu voieşti moartea păcătosului şi aştepţi
întoarcerea şi pocăinţa lui, auzi-ne pre noi păcătoşii,
care întru pocăinţă ne rugăm Ţie şi cu milostivire,
iertând toate păcatele noastre, auzi-ne şi ne miluieşte pre
noi.
Cel ce ridici norii de la marginile pământului şi
fulgerele spre ploaie le-ai făcut, porunceşte acelora să
sloboadă ploi cu pace, şi rouă aducătoare de roadă pre
pământ, cu lacrimi ne rugăm Ţie, ca un Bun degrab ne
auzi pre noi, şi cu milostivire ne miluieşte.
Cel ce îmbraci cerul cu nori şi pământului găteşti
ploaie, rourează pre acesta cu îndestularea
blagosloveniei Tale, Bunule Iubitorule de oameni,
îndură-Te! Şi trimite nouă milele Tale cele bogate,
rugămu-neŢie, auzi-ne şi ne miluişte.
Cel ce ridici soarele preste cei buni şi preste cei răi, şi
dai ploaie spre cei drepţi şi spre cei păcătoşi, caută spre
noi cu milostivire, şi înmulţeşte seminţele şi rodurile
pământului, cu bunătatea Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi
ne miluieşte.
Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba
oamenilor, îmbată brazdele pământului şi înmulţeşte
rodurile lui şi mântuieşte oamenii şi dobitoacele,
rugămu-ne Ţie întru tot puternice Doamne, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, şi întru
cele înalte locuieşti şi spre cele smerite priveşti,
Dumnezeule! Caută cu milostivire spre norodul Tău cel
ce Te-a mâniat şi iubirea Ta de oameni a întărâtat, şi ca
un milostiv şi lesne iertător, îndură-Te şi miluieşte
moştenirea Ta, şi oile păşunii Tale, şi cu milă întru
108
îndurări cercetează Via pe care o a sădit Dreapta Ta
întru sfărâmarea inimii cu smerenie ne rugăm Ţie,
degrab ne auzi şi cu milostivire ne miluieşte.
Iar sfârşitul aşa să-l faci:
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstita Biserica aceasta şi pentru cei
ce se ostenesc şi cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi
aşteaptă de la Tine mare şi bogată milă.
Vozglaşenia.
Că milostiv şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
Strana, Amin. Şi Priceasna.
Ploaie de bună voie vei osebi Dumnezeule moştenirii
Tale şi a slăbit, iar Tu o ai săvârşit pre ea. Aliluia,
Aliluia, Aliluia.
Întru acest chip să urmezi, o Preote! La toate cererile
cele de bună treabă şi de nevoie.
LA VREME DE NECONTENIREA PLOILOR

Preotul la Proscomidie luând părticica o pune
pe Disc, şi zice:
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeu nostru, primeşte
jertfa aceasta spre iertarea păcatelor noastre a tot
norodului Tău, care am întărâtat iubirea Ta de oameni,
nu ne pierde pre noi Stăpâne întru mânia Ta, ci
porunceşte norilor să înceteze de vărsarea ploilor celor
necontenite, şi razele soarelui să strălucească pre
pământ spre înmulţirea şi adunarea rodurilor
pământului, ca nu cu stricăciune, şi până în sfârşit să ne
împuţinăm de îngrozirea Ta, şi întru tânguire să ne
stingem.
LA ÎNCEPUTUL DUMNEZEIEŞTII LITURGHII.

Şi celelalte pre rând, precum se arată la neploare.
109
Pentru ca nu întru mânia îngrozirii Sale să ne
împuţineze pre noi pentru păcatele şi fărădelegile
noastre, ci de mila şi îndurările Sale cele din veac să-şi
aducă aminte, şi să ne miluiască pre noi, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca să-şi aducă aminte de aşezământul Său cel
către Noe, şi să nu strice cu mulţimea ploii cea fără de
măsură, cu întunecată şi nelămurită vremea văzduhului,
şi cu întunecoasa ceaţă pământul, şi pre păcătosul Său
norod, ci cu milostivire să ierte moştenirea Sa, şi soarele
cu raze aducătoare de roduri, şi cu căldură la vreme să
poruncească a luci pre pământ, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să poruncească norilor să înceteze de ploaia
cea preste măsură, şi negura să se risipească, şi lumina
soarelui să strălucească, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ierte norodul şi dobitoacele, şi tot pământul
acesta, şi să nu-l strice pre el cu vărsarea ploilor celor
preste măsură, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să dea moştenirii Sale senin cu bună
prefacere, şi să se înmulţească rodurile pământului,
Pentru ca nu după păcatele noastre să răsplătească nouă,
şi să ne pedepsească pre noi, ci după mare mila Sa, şi
după mulţimea îndurărilor Sale, să arate spre noi
grabnică iubirea Sa de oameni, şi bunătatea, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca să nu strice rodurile şi seminţele pământului
pentru păcatele noastre, cu vărsarea ploilor celor preste
măsură, ci cu ivirea seninului să le ierte, şi să le crească
pre ele pentru ticălosul Său norod, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să fie bine primită rugăciunea noastră, şi să ne
izbăvească pre noi de foamete, de ciumă, de cutremur,
de potop, de grindină, de foc, de sabie, de venirea a altor
neamuri, de războiul cel dintre noi, şi de toată rana
aducătoare de moarte, Domnului să ne rugăm.
110
Apără, mântuieşte, miluieşte, Şi celelalte.
După Vohod, Tropar, Glas 2.
Caută cu milostivire Dumnezeule asupra norodului ce a
greşit, şi nu trece cu vederea pre cei ce cad către Tine
întru pocăinţă, ci ca un Bun miluieşte, şi degrab ne
izbăveşte de îngrozirea Ta cea dreaptă, pentru
rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule
de oameni.
Condac, Glas 2.
Nu lepăda Stăpâne până în sfârşit pre norodul cel ce a
greşit, şi nu depărta mila, şi îndurările Tale de la noi, ci
ca Cel ce eşti adâncul îndurărilor, şi noianul milostivirii,
primeşte rugăciunile noastre, şi ne izbăveşte pre noi de
mânia şi nevoia ce ne-a cuprins, ca Cel ce Însuţi eşti
lesne iertător şi milostiv.
Prochimen Glas 4
Mântuieşte-mă Dumnezeule, că au intrat ape până la

sufletul meu.
Stih.
Afundatu-m-am întru adâncul noroiului, şi nu este stare.
Apostolul, Către Râmleni, Zacialo 98.
Fraţior ştim că toată făptura împreună suspină.
Caută Joi la a treia săptămână după Rusalii.
Aliluia Glasului.
Mântuieşte-mă de tină. Stih, Ca să nu mă înece viforul
apelor. Evanghelia de la Marcu Zacialo 51
Zis-a Domnul ucenicilor Săi, aveţi credinţă:
Caută Miercuri la 32 de săptămâni după Rusalii.
Deci Evanghelia, şi apoi ectenia.
Să zicem toţi din tot sufletul. Împreună şi celelalte,
precum se arată la rugăciunile de neploare.
Cele vrednice de pedepsire am făcut, şi dreata Ta
judecată ne-a ajuns pre noi Doamne! Ci Te milostiveşte,
111
milostiveşte-Te spre norodul ce a greşit, şi-Ţi întoarce
mânia Ta cea cu dreptate pornită asupra noastră, întru
pocăinţă cădem către Tine, şi cu smerenie Te rugăm pre
Tine, auzi-ne şi ne miluieşte.
Ca să nu ne înece pre noi, Doamne viforul apelor, şi ca
să nu strici pământul, şi cu foame să ne omori pre noi
norodul Tău, ci ca un Bun încetează vărsarea apelor, şi
ca un puternic porunceşte căldurii să lucească pre
pământ, cu deadinsul Te rugăm, Împărate preasfinte,
auzi-ne şi ne miluieşte pre noi.
Pentru norodul Tău şi dobitoacele, porunceşte
văzduhului celui întunecat, şi negurii celei pâcloase, ca
să se ridice, şi razelor soarelui să strălucească, întru tot
milostive Doamne! Ca nu fără de vreme să ne sfârşim,
rugămu-ne Ţie, degrab ne auzi şi ne miluieşte.
Mântuieşte-ne pre noi, Doamne din norodul tinei, şi din
adâncarea apelor, ca să nu se stingă în deşert zilele
noastre, şi anii noştri întru suspinuri, ci Îţi adu aminte de
aşezământul cel către Noe, şi fă cu noi după mare mila
Ta, cu inimă înfrântă Te rugăm, auzi-ne şi ne miluieşte.
În scârbă şi în necaz fiind noi, şi în tânguire
înspăimântată, către Tine Domnul Dumnezeul nostru, cu
umilinţă strigăm: ca să vină către Tine rugăciunea
noastră, şi să iasă din stricăciune viaţa noastră, ca nu
fără de vreme să ne stingem, ci cu milostivire auzi
glasul ticălosului Tău norod, şi cu iubirea de oameni ne
miluieşte pre noi.
Nu spre curcubeul carele este spre semn legăturii şi este
pus pre nori Doamne! Ci spre îndurările Tale privim, şi
mila Ta a o trage căutăm, Cel ce eşti bogat întru milă, şi
fără de măsură întru îndurări, cu inimă înfrântă ne
rugăm Ţie, dă nouă senin la vreme, şi aducător de roadă
împreună cu prefacerea văzduhului, şi degrab ca un
milostiv auzi-ne, şi ne miluieşte pre noi.
Încă ne rugăm pentru ca să-şi întoarcă despre noi toată
mânia Sa cea cu dreptate pornită asupra noastră, şi să ne
112
ierte nouă toată greşala cea de voie şi cea fără de voie, şi
să ne miluiască pre noi nevrednicii robii Săi, care
suntem cu inimă înfrântă, să zicem toţi Doamne! Auzi-
ne şi ne miluieşte.
Încă ne rugăm ca să audă Domnul Dumnezeul nostru
glasul rugăciunii noastre, şi să ne miluiască pre noi, să
trimită pământului senin cu bună vreme, şi să ne
mângâie pre noi robii Săi cei întristaţi, să zicem toţi, cu
lacrimi, auzi-ne, Milostive, şi ne miluieşte.
Cel ce aduni apele în nori de la marginile pământului,
cu porunca Ta, opreşte-le pre ele, şi trimite senin pre
pământ, cu umilinţă ne rugăm Ţie întru tot milostive
Stăpâne! Auzi-ne, şi cu milostivire ne miluieşte.
Cel ce chemi apa mării, şi iarăşi cu puterea Ta cea întru
tot puternică poţi a o opri pre ea, şi a lumina cele de sub
cer, întru pocăinţă ne rugăm Ţie întru tot milostive
Doamne! Auzi-ne, şi cu iubirea de oameni ne miluieşte.
Senin de ajuns trimite Doamne pre pământ, şi din
stricăciune degrab ne izbăveşte pre noi, întru durerea
inimii ne rugăm Ţie, auzi-ne, şi cu îndurare ne
miluieşte.
Cel ce cercetezi pământul, şi înmulţeşti rodurile lui, Cel
ce răsari iarbă dobitoacelor, şi verdeaţă spre slujba
oamenilor, miluieşte oamenii şi dobitoacele, conteneşte
vărsarea ploilor celor fără de măsură, şi soarele cu bună
vreme să strălucească pre pământ, porunceşte să se
înmulţească rodurile lui, rugămu-ne Ţie Bunule îndurate
Doamne, auzi-ne, şi ca un Bun ne miluieşte.
Precum sunt ochii slugilor în mâinile stăpânilor săi, aşa
şi ochii noştri cu credinţă caută spre Tine Dumnezeul
nostru, până când Te vei milostivi spre noi. Pentru aceea
nu ne pierde pre noi cu ploarea cea preste măsură, ci cu
milostivire caută spre noi cu vreme seninoasă, şi cu
milostivire ne miluieşte.
Cel ce străluceşti soarele preste cei răi şi preste cei buni,
şi dai senin, rouă bine roditoare şi bună prefacere
113
văzduhului spre folosul zidirii Tale, nu cu urgia Ta ne
certa pre noi, ci cu milostivire înmulţeşte sămânţa
pământului, şi rodurile lui, cu pocăinţă ne rugăm Ţie
Iubitorule de oameni Doamne, auzi-ne şi ca un îndurat
ne miluieşte.
Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, străluceşte
lumina soarelui pre pământ, şi usucă umezeala lui cea
cu asupră spre îndestularea şi rodirea lui, rugămu-ne
Ţie, auzi-ne şi cu milostivire ne miluieşte.
Nu pomeni fărădelegile noastre Stăpâne, că de vei căuta
la acestea, nimeni nu va putea sta înaintea Ta, ci degrab
să ne întâmpine pre noi îndurările Tale Doamne! Că am
sărăcit foarte, şi să nu ne strice pre noi neîncetarea ploii,
nici până în sfârşit să ne piardă, rugămu-ne Ţie, degrab
auzi-ne, şi cu milostivire ne miluieşte.
Nădejdea şi mântuirea celor ce drept cred întru Tine
Doamne, izbăveşte sfânt lăcaşul acesta, şi toate cetăţile
şi satele, de ciumă, de foamete, de cutremur, de potop,
de foc, de sabie, de venirea asupră a altor neamuri, şi de
războiul cel dintre noi, şi de toată rana aducătoare de
moarte, şi milostiv, blând şi bun împăciuitor fii,
Iubitorule de oameni pentru păcatele noastre, şi ne
miluieşte pre noi, întoarce-Ţi toată mânia Ta care cu
dreptate se porneşte asupra noastră, izbăveşte-ne pre noi
de îngrozirea ceea ce cu dreptate ne-a cuprins,
luminează cu darul Tău toate cele de sub cer, spre
rodirea pământului, şi hrana vieţii noastre, să zicem toţi
cu lacrimi, Doamne sfinte! Degrab ne auzi şi cu
milostivire ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri:
Vozglasul.
Că milostiv şi iubitor de oameni: Priceasna:
Către Domnul când m-am necăjit, am strigat, şi m-a
auzit.
Aliluia, de trei ori.
114
PENTRU CEI CE CĂLĂTORESC ÎN CALE
Unul sau mulţi.
La Proscomidie, Preotul luând Părticica o pune
Şi zice:
jertfa aceasta spre iertarea robului Tău (Cutare) şi
blagosloveşte călătoria lui, precum oarecând ai trimis
robului Tău lui Tobie, înger paşnic, împreună călător,
povăţuitor, păzitor şi sprijinitor, şi păzeşte-l pre dânsul
nevătămat de toată întâmplarea rea, ca în pace, sănătos
şi cu bună sporire întorcându-se, şi prin aceasta să se
proslăvească întru dânsul marele şi încuviinţatul numele
Tău, Amin.

Şi celelalte precum se arată la rugăciunea neplouării.
Pentru ca să miluiască pre robul Său, şi să-i ierte lui
toată greşala cea de voie şi cea fără de voie, şi să-i
blagoslovească călătoria lui, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să-i trimită lui înger paşnic, împreună călător,
povăţuitor, păzitor, folositor, sprijinitor, carele
nevătămat să-l păzească pre el de toată întâmplarea rea,
Pentru ca să-l acopere pre dânsul, şi nevătămat să-l
păzească de toată năvălirea vrăjmaşilor, şi îmbulzeala, şi
fără pacoste să-i fie mergerea şi întoarcerea lui,
Pentru ca fără de primejduire, şi în pace să-i fie călătoria
mergerii şi întoarcerii lui, şi cu bună sporire, şi sănătate,
şi toată buna primire şi cinste să i se dea lui, Domnului
să ne rugăm
Pentru ca să-l păzească pre dânsul nevătămat şi nebiruit
de toţi văzuţii şi nevăzuţii vrăjmaşi, şi de dosădirea
oamenilor răi şi vicleni, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se blagoslovească buna lui voire cu darul
115
Său, şi cu bună sporire să facă cele spre folosul
sufletului şi a trupului, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte: Şi celelalte.
După Vohod, Tropar, Glas 2
Calea şi adevărul fiind Tu Hristoase, pre îngerul Tău
împreună călător robului Tău, acum spre pază trimite-l,
precum oarecând ai trimis lui Tobie, şi nevătămat spre
slava Ta de tot răul întru toate, cu bună sporire păzeşte-
l, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule
Iubitorule de oameni.
Condac Glas 2
Cel ce ai călătorit împreună cu Luca şi cu Cleopa în
Emaus, Mântuitorule! Călătoreşte şi acum împreună cu
robul Tău carele va să se călătorească, izbăveşte-l pre
dânsul de tot răul, şi de toată îmbulzeala, că Tu poţi
toate câte şi voieşti, ca un iubitor de oameni.
Prochimen, Glas 4.
Arată mie Doamne! Calea în care voi merge, căci către
Tine am ridicat sufletul meu. Stih,
Scoate-mă de la vrăjmaşii mei Doamne, către Tine am
scăpat.
Apostolul de la Faptele, Zacialo 20
În zilele acelea, îngerul Domnului a zis către Filip:
Caută Joi la a treia săptămână după Paşti.
Aliluia a Glasului, Stih,
De la Domnul paşii omului se îndreptează, şi calea lui o
va voi foarte. Stih,
Descoperă către Domnul calea Ta, şi nădăjduieşte spre
Dânsul, şi El va face.
Evanghelia de la Ioan Zacialo 42.
Zis-a Domnul ucenicilor Săi, să nu se tulbure inima
voastră. Caută Vineri la a şasea săptămână după Paşti.
După Evanghelie Ectenia.
Să zicem toţi din tot sufletul şi din tot cugetul.
116
Şi celelalte precum se arată la Rugăciunea neplouării.
Doamne Cel ce îndreptezi paşii omeneşti, caută cu
milostivire spre robul Tău (Cutare) şi iartă lui toată
greşala cea de voie şi cea fără de voie, şi blagosloveşte
bunavoire a cererii lui, ieşirile şi intrările călătoriei lui le
îndreptează, cu deadinsul Te rugăm, auzi-ne pre noi şi
ne miluieşte.
Cel ce ai slobozit cu preaslăvire Doamne! Pre Iosif din
dosădirea fraţilor săi, şi în Egipt pre dânsul l-ai povăţuit,
cu blagoslovenia bunătăţii Tale, întru toate făcându-l cu
bună sporire, şi pre robul Tău acesta, carele va să se
călătorească, blagosloveşte-l, şi călătoria lui fără de
sminteală, şi cu bună sporire fă-o, rugămu-ne Ţie, auzi-
Cel ce ai trimis lui Isaac şi lui Tobie înger împreună
călător, şi călătoria şi întoarcerea lor cu pace şi cu bună
sporire o ai făcut, şi acum, Preabunule! Înger paşnic
robului Tău acestuia ce se roagă Ţie prin noi, trimite-i,
ca să-l povăţuiască pre el spre tot lucrul bun, şi să-l
izbăvească de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, şi de
toată întâmplarea rea, ca sănătos, în pace şi cu bună
sporire întorcându-se, să Te slăvească pre Tine, cu
osârdie ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Cel ce cu Luca şi cu Cleopa împreună ai călătorit la
Emaus, şi prin preaslăvita Ta cunoştinţă veseli a se
întoarce la Ierusalim i-ai făcut, cu darul Tău şi cu
blagoslovenia Ta călătoreşte şi cum împreună cu robul
Tău acesta, carele prin noi cu deadinsul se roagă Ţie,
bine îl sporeşte pre el întru tot lucrul bun, spre slava
preasfântului Tău nume, întru sănătate, cu bună sporire
şi fără sminteală păzindu-i lui şi întoarcerea, ca Unul
întru tot îndurat şi făcător de bine, rugămu-ne Ţie,
degrab ne auzi şi cu milostivire ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri. Vozglas.
Că milostiv şi iubitor de oameni. Priceasna.
Ştie Domnul calea celor fără de prihană şi moştenirea
117
lor în veac va fi.
Aliluia de 3 ori.
PENTRU CEI BOLNAVI

La Proscomidie, Preotul luând Părticica o pune,
Şi zice:
jertfa aceasta spre iertarea păcatelor robului Tău
(Cutare) şi ca un îndurat cu dreapta Ta cea întru tot
puternică, stinge focul ce l-a cuprins pre dânsul,
încetează-i boala, şi cu milostivire îl ridică pre el din
patul durerii, spre slava numelui Tău.
Şi celelalte precum se arată la Rugăciunea de neplouare.
Pentru ca să se ierte toată greşala cea de voie şi cea fără
de voie a robului Său, şi milostiv să-i fie lui, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca să se stingă focul, să înceteze boala, şi cu
milostivire să vindece neputinţele lui, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca degrab, ca pre fiul sutaşului, ca pre fiica
cananeencei, şi ca pre soacra lui Petru, cu cuvântul
puterii Sale, cu milă să le vindece, şi din patul durerii
să-l ridice pre dânsul, Domnului să ne rugăm.
Pentru îndurarea milei Sale, păcatele tinereţilor şi ale
neştiinţei lui, şi ale părinţilor lui, să nu le pomenească,
ci cu milostivire sănătate lui să i se dăruiască, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca precum oarecând pre slăbănogul cu cuvântul
darului Său celui dumnezeiesc l-a ridicat, aşa degrab şi
pre neputinciosul Său rob, din patul durerii să-l ridice şi
sănătos să-l facă, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să nu treacă cu vederea rugăciunea cea cu
deadinsul a robului Său, carele acum prin noi se roagă,
ci cu milostivire să-i fie lui Bunul şi iubitorul de oameni
118
Dumnezeu, şi sănătate să-i dea lui, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să-l cerceteze pre el cu cercetarea Sfântului
Său Duh, şi să vindece toată neputinţa şi toată boala ce
l-a cuprins pre el, spre slava numelui Său, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca cu milostivire, precum al cananeencii, să audă
glasul rugăciunii noastre nevrednicilor robilor Săi, care
strigăm către Dânsul, şi precum pre fiica aceea, aşa să
miluiască şi să vindece şi pre bolnavul acesta robul Tău,
Apără, mântuieşte, miluieşte. Şi celelalte.
După Vohod Tropar Glas 2
Unule Cel ce eşti grabnic spre ajutor Hristoase! Arată de
sus grabnică cercetare robului Tău celui ce pătimeşte,
izbăveşte-l de bolile şi de durerile cele amare şi-l ridică
pre el, ca să-Ţi cânte Ţie şi să Te slăvească neîncetat,
pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule
Iubitorule de oameni.
Condac Glas 2
Pre cel ce zace în patul durerilor şi este rănit cu rana
morţii, precum oarecând pre soacra lui Petru, şi pre
slăbănogul ce se purta cu patul i-ai ridicat,
Mântuitorule! Aşa şi acum cu milostivire, pre cel ce
pătimeşte cercetează-l şi-l vindecă, că Tu Însuţi eşti Cel
ce ai purtat neputinţa şi durerea neamului nostru, şi toate
le poţi ca un mult milostiv.
Prochimen, Glas 7
Miluieşte-mă Doamne că neputincios sunt, vindecă-mă
Doamne, că s-au tulburat oasele mele. Stih,
Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pre Tine.
Apostolul din Epistola lui Iacob, Zacialo 57
Fraţilor, luaţi pildă de patimă rea. Sfârşitul.
Că mult poate rugăciunea dreptului care se face.
119
Caută Iulie 20 Aliluia Glasului, Stih,
Doamne nu cu mânia Ta să mă mustri pre mine.
Stih 2 Mântuieşte-mă pentru mila Ta
Evanghelia de la Matei, Zacialo 25
În vremea aceea intrând Iisus în Capernaum.
Caută la Duminica a patra săptămâna după Paşti.
După Evanghelie, Ectenia
Să zicem toţi din tot sufletul.
Doctorul sufletelor şi al trupurilor, cu umilinţă întru
zdrobirea inimii către Tine cădem, şi suspinând strigăm,
vindecă durerea, tămăduieşte patimile sufletului şi ale
trupului robului Tău (Cutare) şi ca un Bun iartă-i lui
toată greşala cea de voie şi cea fără de voie, degrab
ridică pre el din patul durerii, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi
ne miluieşte.
Cel ce nu voieşti moartea păcătosului, ci ca să se
întoarcă şi să fie viu, îndură-Te şi miluieşte pre robul
Tău (Cutare) Milostive! Conteneşte boala, slăbeşte-i
toată patima şi toată neputinţa, încetează-i răceala,
potoleşte-i fierbinţeala şi tinde mâna Ta cea tare, ridică-l
din patul durerii, precum oarecând pre fiica lui Iair, şi
sănătos îl arată, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Cel ce cu atingerea Ta ai vindecat pre soacra lui Petru,
fiind aprinsă de friguri, şi acum pre robul Tău cel ce
cumplit pătimeşte, vindecă-l, degrab dându-i lui
sănătate, cu deadinsul Te rugăm, Izvorule al
vindecărilor, auzi-ne şi ne miluieşte.
Cel ce ai primit lacrimile Iezechiei şi ale lui Manase,
pocăinţa ninivitenilor şi mărturisirea lui David, şi
degrab i-ai miluit pre ei, şi a noastră rugăciune ce o
aducem Ţie cu umilinţă, primeşte-o, întru tot Bunule
Împărate! Şi ca un îndurat miluieşte pre robul Tău, cel
ce cumplit boleşte, dăruindu-i lui sănătate, cu lacrimi ne
rugăm Ţie, Izvorule al vieţii, şi al nemuririi, auzi-ne şi
degrab ne miluieşte.
120
Că milostiv şi iubitor de oameni.
Priceasna.
Vindecă Doamne, că s-au tulburat oasele mele şi
sufletul meu s-a tulburat foarte.
Aliluia de 3 ori.
PENTRU VRĂJMAŞI CÂND NE URĂSC,
şi ne asupresc pre noi.
La Proscomidie luând Preotul Părticica
o pune zicând:
de la noi nevrednicii robii Tăi jertfa aceasta, şi iertând
nouă toate greşalele noastre, adu-Ţi aminte de toţi
vrăjmaşii noştri cei ce ne urăsc şi ne asupresc pre noi, şi
nu răsplăti lor după faptele lor, ci după mare mila Ta îi
întoarce pre dânşii, pre necredincioşi adică către
pravoslavnica şi dreapta credinţă, iar pre credincioşi fă-
i să se abată de la rău şi să facă bine, ca niciunul dintre
dânşii să nu piară pentru noi nevrednicii, iar pre noi şi
pre sfânta Ta Biserică cu tăria Ta cea întru tot puternică,
de tot răul şi îmbulzeala cu milostivire ne izbăveşte.
Cu pace Domnului să ne rugăm..
Şi celelalte precum se arată la cele pentru neplouare.
Pentru ca să ierte nouă toate greşalele noastre şi cu
milostivire să ne izbăvească pre noi de toată îmbulzeala
vrăjmaşilor noştri, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să nu răsplătească vrăjmaşilor noştri după
lucrurile lor, nici după vicleşugul izvodirilor lor, ci să-i
întoarcă pre dânşii de la răutatea lor cea cu silnicie spre
facere de bine şi spre dragoste, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se întoarcă necredincioşii către
pravoslavnica şi dreapta credinţă, iar credincioşii întru
întărirea bunei credinţe, afară de toată vrajba şi
urâciunea întru iubire de fraţi, în pace şi în dragostea cea
desăvârşită să se prefacă, Domnului să ne rugăm.
121
Pentru ca să nu rămână niciunul dintre dânşii a pieri
pentru noi, ci cu darul Său, să-i tragă pre toţi ca asă se
abată de la rău şi să facă bine, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se dezrădăcineze dintre noi toată vrajba,
urâciunea şi tot lucrul rău, şi să înrădăcineze dragostea
cea nefăţarnică şi viaţa cea cu fapte bune, întru sporirea
bunei credinţe, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să nu-i lase a pieri nici pre dânşii pentru noi,
nici pre noi pentru dânşii, ci pre toţi la cunoştinţa
adevărului să ne aducă, şi cu darul Său să ne
mântuiască, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte: Şi celelalte:
După Vohod Troparul Glas 4
Iubitorule de suflete Doamne, Cel ce Te-ai rugat pentru
cei ce Te-au răstignit pre Tine şi ai poruncit robilor Tăi
să se roage pentru vrăjmaşi, iartă pre cei ce ne urăsc şi
ne asupresc pre noi, şi povăţuieşte-i de la tot răul şi
vicleşugul să se abată şi să vină spre iubire de fraţi, şi
spre facere de bine a vieţii, cu smerenie aducem Ţie
rugăciune, şi întru o glăsuire şi un cuget Te slăvim pre
Tine, Unule Iubitorule de oameni.
Condac Glas 5
Precum întâiul Tău mucenic Ştefan, pentru cei ce-l
ucideau pre dânsul Te ruga pre Tine Doamne! Şi noi
căzând Te rugăm, pre toţi cei ce ne urăsc şi ne asupresc
pre noi, iartă-i, ca niciunul dintr-înşii pentru noi să nu
piară, ci toţi cu darul Tău să se mântuiască, Dumnezeule
întru tot îndurate.
Prochimen Glas 4
Ca să se întoarcă vrăjmaşii mei înapoi, ori în ce zi Te
voi chema. Stih.
Spre Domnul am nădăjduit, nu mă voi teme, ce-mi va
face mie omul.
Apostolul către Râmleni Zacialo 110
122
Fraţilor, datori suntem noi cei tari.
Caută Duminică la a şasea săptămână după Rusalii.
Aliluia Glasului. Stih,
Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră. Stih 2
Ajutor întru scârbele ce ne-au aflat pre noi foarte.
Evanghelia de la Matei Zacialo15
Zis-a Domnul, celui ce cere de la tine, dă-i:
Caută sâmbătă la întâia săptămână după Rusalii
După Evanghelie Ectenia.
Şi celelalte, precum se arată la rugăciunea de neplouare.
Porunca Ta Mântuitorule! Ca să iubim pre vrăjmaşii
noştri şi bine să facem celor ce ne urăsc pre noi, după
putere a o împlini cu deadinsul ne rugăm, întoarce ca un
milostiv vicleşugul tuturor vrăjmaşilor noştri ce-l au
asupra noastră spre dragoste, spre păciuire, spre toată
bunătatea, şi gândul lor îl îmblânzeşte spre Biserica Ta,
ca nu în răutăţile lor să piară, rugămu-ne Ţie întru tot
milostive Doamne, auzi-ne şi ne miluieşte.
Stăpâne Iubitorule de oameni! Cel ce Te-ai rugat pentru
cei ce Te-au răstignit pre Tine, întoarce pre vrăjmaşii cei
ce ne dosădesc pre noi despre răutatea lor către viaţa cea
cu fapte bune, pentru ca nici unul pentru noi să nu piară,
ci toţi întru pocăinţă să ne mântuim, rugămu-ne Ţie,
iubitorule de suflete Doamne! Auzi-ne şi ne miluieşte.
Pre necredincioşii vrăjmaşii noştri către pravoslavnica şi
dreapta credinţă îi întoarce, iar pre credincioşi îi
întăreşte şi întru iubire de fraţi adu-i, milostive Doamne,
ca întru dragoste şi întru unire plinind poruncile Tale,
pre Tine dătătorule de bine al tuturor să Te slăvim,
Împreună cu Ştefan strigăm Ţie, Dumnezeule al
izbândirilor Doamne! Nu pune păcatul vrăjmaşilor celor
ce ne urăsc şi ne asupresc pre noi, ci după mare mila Ta,
întoarce-i spre pocăinţă şi-i miluieşte pre ei, iar pr noi
ne izbăveşte de toată dosădirea şi de sfatul lor cel
123
viclean, risipind cu dreapta Ta cea atotputernică toate
meşteşugirile lor, rugămu-ne Ţie, întru tot puternice
Împărate! Degrab ne auzi, şi cu milostivire ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri:
Vozglaşenia.
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti.
Priceasna:
Scoate-mă de la vrăjmaşii mei Dumnezeule, şi de cei ce
se scoală asupra mea mă izbăveşte.
PENTRU CEI CE SE AFLĂ ÎN TEMNIŢĂ
ŞI ÎN ROBIE.
La Proscomidie, Preotul luând Părticica
o pune, zicând:
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce ai
slobozit pre sfântul Apostolul Tău Petru din legături şi
din temniţă, fără de nici o vătămare, primeşte cu
smerenie, rugămu-ne Ţie, jertfa aceasta cu milostivire
spre iertarea păcatelor robului Tău, carele este închis în
temniţă, şi cu rugăciunile lui, ca un iubitor de oameni,
cu dreapta Ta cea întru tot puternică, de tot răul şi
primejduirea, izbăveşte-l şi spre slobozire îl scoate.
Pentru ca să i se ierte robului Său (Cutare) toate
greşalele lui, şi milostiv şi lesne iertător să fie ,
Pentru ca degrab să audă glasul rugăciunii noastre, şi
din legături şi temniţă să-l slobozească pre el, Domnului
să ne rugăm.
Pentru ca precum oarecând rugăciunea cea cu osârdie ce
se făcea de biserică pentru Petru, aşa şi pre a noastră cu
milostivire să o audă, şi din închisoare şi robie să
sloboadă pre robul Său, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca după mulţimea îndurărilor şi mila Sa, de toată
primejduirea să izbăvească şi să slobozească pre robul
124
Său, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să facă milă cu robul Său şi din toată nevoia şi
primejduirea şi închisoarea, precum oarecând pre Iosif
în Egipt, cu puterea Sa degrab să-l sloboadă pre dânsul,
Dumnezeule întru tot îndurate! Cel ce pre Manase
pentru rugăciune l-ai slobozit din legături şi din amara
robie, şi pre robul Tău, carele prin noi acum se roagă,
din închisoare şi din robie slobozeşte-l şi-l izbăveşte pre
dânsul de tot răul şi primejdia ca un iubitor de oameni.
Condac Glas 5
Ca un izvor al milostivirii şi noian al bunătăţii,
Hristoase Dumnezeule! Nu trece cu vederea pre cei ce
sunt în scârbe şi în nevoi, care cu credinţă Te chiamă
pre Tine, ci ca un îndurat miluieşte-i şi din închisoare
degrab slobozeşte-i, ca să cântăm Ţie, Aliluia.
Prochimen Glas 7
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să se mărturisească
numelui Tău. Stih.
Ia aminte spre rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
Apostolul.
În zilele acelea pus-a Irod mâinile: Zacialo 29
Caută Aprilie 23, Aliluia Glasului. Stih,
Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne,
Doamne, auzi glasul meu.
Stih 2
Fie urechile Tale luând aminte spre glasul rugăciunii
mele.
Evanghelia de la Ioan Zacialo 31
Zis-a Domnul către jidovii cei ce crezuseră întru
Dânsul, de veţi petrece întru cuvintele Mele.
Sfârşitul
125
Deci de va slobozi pre voi Fiul, cu adevărat slobozi veţi
fi.
Caută Sîmbătă a patra săptămână după Paşti.
După Evanghelie ectenia.
Să zicem toţi din tot sufletul:
Şi celelalte precum se arată la rugăciunile
de neplouare.
Cel ce ai scos pre Petru din legături şi din temniţă, şi
nevătămat bisericii Tale l-ai pus de faţă Hristoase, şi pre
robul Tău, carele se roagă Ţie prin noi, ca un milostiv,
miluieşte-l şi din închisoare îl slobozeşte,, rugămu-ne
Ţie întru tot milostive Mântuitorule, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Cel ce izbăveşti pre săracul şi pre mişelul de la cel
puternic, cărora nu este ajutor, pre cel ce este întru
primejdie, în robie, în închisoare şi în legături, ca un
milostiv îl slobozeşte, cu deadinsul ne rugăm, degrab ne
auzi, şi ca un milostiv ne miluieşte.
Cel ce ai slobozit cu preaslăvire oarecând în Egipt pre
Iosif din închisoarea temniţei, şi din amara primejdie,
izbăveşte şi acum pre cel ce Te chiamă pre Tine prin
noi, rugămu-ne Ţie, izbăvitorule milostive! Auzi-ne şi
degrab ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri: Vozglasul.
Ca să intre înaintea Ta suspinul celor ferecaţi, dupre
slava braţului Tău, câştigă pre fiii celor omorâţi.
Aliluia.
LA VENIRE ASUPRĂ A BARBARILOR.

Şi pentru dezrădăcinarea tuturor păgânilor.
La Proscomidie, Preotul luând Părticica
o pune zicând:
jertfa aceasta, spre iertarea păcatelor a tot norodului
Tău, şi caută cu milostivire spre ajutorul creştinilor,
126
sfărâmă degrab sub picioarele lor cu puterea Ta pre
toate limbile cele fără de Dumnezeu, carele vor să se
războiască asupra noastră.
Şi celelalte precum se arată la rugăciunea neplouării.
Pentru ca să se ierte nouă toate păcatele noastre, prin
carele am întărâtat urgia Lui care este asupra noastră, şi
iubirea Lui de oameni am mâniat, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să fie milostiv, bun păciuitor şi lesne iertător
robilor Săi şi să-Şi întoarcă de la noi toată mânia Sa,
care cu dreptate este pornită asupra noastră, şi să ne
miluiască pre noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca degrab să se întoarcă înapoi şi în fugă să se
prefacă îndrăznirea vrăjmaşilor noştri, şi întru călcarea
picioarelor oştilor celor numite cu numele creştinesc să
se supună, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca degrab să se sfărâme puterea şi îndrăznirea
vrăjmaşilor celor ce se pornesc asupra noastră, şi frica,
cutremurul, spaima şi împuţinarea sufletului să intre
întru inimile lor, iar credinciosului norod biruinţă asupra
lor, şi vitejie cu puterea Sa să dea, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să caute spre plângerea, suspinul şi tânguirea
norodului Său şi spre pustiirea moştenirii Sale, care este
acum despre cei de alt neam, să sfărâme şi să
zdrobească puterea lor cea cu vrăjmăşie, şi putere
credincioşilor Săi asupra lor să dea, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să dea putere, tărie şi vitejie oştii celei numite
cu numele creştinesc, şi să întărească braţul lor asupra
vrăjmaşilor care se luptă cu noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca, precum se stinge fumul, să se stingă vrăjmaşii
noştri, şi precum se spulberă praful de faţa vântului, aşa
să piară taberele vrăjmaşilor de faţa oştilor creştineşti,
127
Pentru ca să trimită urgie, mânie, scârbă şi îngeri răi
asupra tuturor vrăjmaşilor ce se scoală asupra noastră,
ca să-i piardă pre dânşii şi să surpe împărăţia şi
stăpânirea lor, şi să curăţească pământul norodului Său,
spre slava numelui Său, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fie calea vrăjmaşilor celor ce vin asupra
noastră întuneric şi alunecare şi îngerul Domnului să-i
gonească şi să-i necăjească pre dânşii, şi să-i dea pre ei
în mâinile iubitorilor de Hristos ostaşi, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca nevătămaţi să ne păzească pre noi şi nebiruiţi
despre tot răul, îmbulzeala şi cruzimea vrăjmaşilor, şi
puternică biruinţă şi îndrăznire credincioşilor Săi
împotriva tiraniei lor, cu milostivire să dea, Domnului
să ne rugăm.
Pre Preasfânta, Curata, prea Blagoslovita, Slăvita,
Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea şi pururea
Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pre noi
înşine, şi unul pre altul şi toată viaţa noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm.
Vozglaşenia.
Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea.
După Vohod Tropar Glas 4.
Degrab să ne întâmpine pre noi îndurările Tale Doamne,
că am sărăcit foarte, ajută-ne nouă Dumnezeule
Mântuitorul nostru pentru slava numelui Tău, Doamne
izbăveşte-ne pre noi şi curăţeşte păcatele noastre pentru
numele Tău.
Condac Glas 4.
Cel ce Te-ai înălţat pre cruce de bună voie, norodului
Tău celui numit cu numele Tău îndurările Tale
128
dăruieşte-i Hristoase Dumnezeule! Veseleşte cu puterea
Ta pre credinciosul Domnul nostru, dăruindu-i lui
biruinţă asupra protivnicilor, aibă ajutorul Tău armă de
pace nebiruită biruinţă.
Prochimen Glas 4.
Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui.
Stih,
Precum se stinge fumul să se stingă.
Apostolul, Zacialo 25 ?
Fraţilor, Dumnezeu bogat fiind întru milă.
Caută Duminică a 23-a, după Rusalii.
Aliluia Glasului. Stih,
Dumnezeule venit-au neamurile. Stih,
Pus-au stârvurile robilor Tăi mâncare păsărilor.
Evanghelia de la Marcu Zacialo 51,
Zis-a Domnul ucenicilor Săi, aveţi credinţă.
Caută Miercuri a 17-a, după Rusalii.
După Evanghelie ectenia.
Şi celelalte precum se arată la Rugăciunile de neplouare.
Plângere cu vărsare de lacrimi, jale şi mâhnire vrednică
de tânguire ne-a cuprins pre noi Doamne. Pentru aceea
către Tine Unul Dumnezeul nostru, cu umilinţă şi cu
inimă înfrântă strigăm: ca un milostiv degrab până nu ne
robim, a ajuta nouă sârguieşte cu deadinsul ne rugăm
Ţie Folositorul nostru, auzi-ne şi ne miluieşte.
Cu ochiul cel atotvăzător întru milostivire caută
Doamne! Şi vezi, că au venit păgânii în moştenirea Ta,
şi au spurcat biserica Ta cea sfântă, pus-au stârvurile
robilor Tăi mâncare păsărilor cerului, şi trupurile celor
cuvioşi ai Tăi fiarelor pământului, se varsă sângele lor
ca apa, şi nu este cine să-i îngroape. Milostiveşte-Te, şi
mânia lor o risipeşte, sub picioarele iubitorilor de
Hristos ostaşi degrab supunându-i, rugămu-ne Ţie Celui
tare în războaie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Greşit-am, fărădelege împreună am făcut toţi, şi
129
îndurarea milostivirii Tale Stăpâne prin nebunia noastră
spre mânie o am întors, şi pentru aceasta spre călcarea
celor fără de lege vrăjmaşi ne-am dat, ci slăbeşte,
îndelung – răbdătorule, şi frica Ta ceea ce este întru noi
în loc de pocăinţă o ia, de îmbulzeala cumpliţilor
vrăjmaşi degrab izbăvindu-ne, rugămu-ne Ţie Celui
grabnic spre ajutor şi tare întru folosire, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Cel ce ai dăruit biruinţă puternică lui Moise asupra lui
Amalic, lui Samson asupra celui de alt neam şi lui
David asupra lui Goliat, şi acum ca un puternic întru
tărie fiind, puterea şi tăria vrăjmaşilor celor ce se scoală
asupra noastră o sfărâmă, şi mânia cruzimii lor în
spaimă şi în fugă prefăcându-o, o zdrobeşte şi sub
picioarele iubitorilor de Hristos ostaşi o supune,
rugămu-ne Ţie Celui ce sfărâmi războaiele cu braţ înalt,
auzi-ne şi ne miluieşte.
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti.
Priceasna.
Doamne ridică puterea Ta şi vino ca să ne mântuieşti
pre noi.
Aliluia.
LA VREME DE CIUMĂ SPRE ÎNCETARE.

Preotul la Proscomidie, scoţând o Părticică
o pune zicând:
jertfa aceasta spre iertarea păcatelor noastre a
nevrednicilor robilor Tăi, care am mâniat bunătatea Ta,
cu fărădelegile noastre, şi am întărâtat buna Ta
milostivire, şi să nu intri la judecată cu robii Tăi, ci să-
Ţi întorci mânia Ta cea groaznică, care cu dreptate este
pornită şi să încetezi îngrozirea cea pierzătoare oprind
sabia Ta cea groaznică, care nevăzut fără de vreme ne
taie pre noi, şi milostivindu-Te spre săracii şi mişeii
130
robii Tăi, să nu închizi în moarte sufletele noastre, care
întru pocăinţă cu inimă înfrântă şi cu lacrimi rugându-
ne, cădem către Tine Dumnezeul nostru îndurate,
Bunule păciuitorule şi lesne iertătorule.
de neplouare.
Pentru ca să nu-Şi aducă aminte de fărădelegile şi
smintelile noastre ale păcătoşilor şi nevrednicilor robilor
Săi, ci cu milostivire să ne curăţească de păcatele
noastre, şi să-Şi întoarcă mânia Sa cea cu dreptate
pornită asupra noastră, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca nu cu urgia Sa să ne mustre pre noi, nici cu
mânia Sa să ne pedepsească pre noi, ci să-Şi aducă
aminte că trup suntem, duh ieşind şi neîntorcându-se, şi
cu milostivire să ferească de moarte sufletele noastre, şi
în mânie să-Şi aducă aminte de milă, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să nu intre la judecată cu robii Săi, şi să caute
la fărădelegile noastre, ci să le curăţească pre ele şi să
fie milostiv, ferindu-ne nevătămaţi pre noi cei fără de
nădejde, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să-şi aducă aminte de îndurările şi de milele
Sale, că din veac sunt, şi păcatele tinereţilor, ale
neştiinţei, şi ale bătrâneţilor ticăloşiei noastre să nu le
pomenească, ci să ne miluiască pre noi, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să audă din casa Sa cea sfântă glasul nostru şi
să tămăduiască durerile morţii, carele ne-au cuprins pre
noi, şi pâraiele fărădelegii, care ne tulbură pre noi, să le
usuce, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca degrab să ne scoată pre noi din lanţurile
morţii, carele ne-au apucat pre noi, şi din durerile
iadului, carele ne-au cuprins să ne izbăvească pre noi,
131
Pentru ca cu milostivire să îndelunge robilor Săi vremea
pocăinţei, şi nu fără de vreme ca pre un smochin
neroditor, să ne taie, ci cu milostivire să sape împrejur,
şi gunoiul milosârdiei să-l arunce spre rodire de
pocăinţă şi de întoarcerea noastră, cu iubire de oameni
încă aşteptând, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne ridice pre noi din porţile morţii, şi să ne
ferească de sabia cea încordată şi de arcul cel întins, şi
într-însul gătite vasele cele de moarte, carele cu dreptate
sunt gătite asupra noastră cu săgeţi arzătoare, cu
milostivire până nu pierim să le întoarcă de la noi,
Pentru ca să audă rugăciunea noastră şi cererea noastră
să o socotească, şi lacrimile noastre să nu le treacă cu
vederea, ci să ne uşureze pre noi ca să ne odihnim
mainainte până ce nu ne ducem şi de aici nu vom mai fi,
Apără, mântuieşte, miluieşte. Şi celelalte.
Întru mânia Ta Dumnezeule! Adu-Ţi aminte de
îndurările Tale, că praf şi ţărână suntem, duh ieşind şi
neîntorcându-se, şi nu cu urgia Ta să ne cerţi pre noi, ca
să nu pierim până în sfârşit, ci fereşte sufletele noastre
ca un iubitor de oameni.
Condac glas 2
Durerile iadului ne-au înconjurat pre noi şi ne-a
acoperit umbra morţii, şi ca ceara de foc se topesc zilele
noastre de faţa mâniei Tale Doamne, ci ca un îndurat în
mânie adu-Ţi aminte de milă şi iartă norodului Tău, ca
fiind vii întru pocăinţă, să Te slăvim pre Tine Iubitorule
de oameni.
Prochimen Glas 4.
Doamne nu cu mânia Ta să ne mustri pre noi, nici cu
iuţimea Ta să ne cerţi pre noi. Stih.
132
Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi au întărit preste
mine mâna Ta.
Către Evrei a Cărţii Sfântului Apostol Pavel cetire,
Cap 12, Zacialo 331
Fraţilor, pre carele iubeşte Domnul îl ceartă, şi bate pre
tot fiul, pre carele primeşte. De veţi suferi certarea ca
unor fii se va afla vouă Dumnezeu, căci care fiu este pre
carele nu-l ceartă Tatăl? Iar de sunteţi fără de certare,
căreia părtaşi s-au făcut toţi, iată dar că sunteţi feciori
din curvie, iar nu fii, spre aceasta am avut pre părinţii
trupului nostru pedepsitori, şi ne-am ruşinat de dânşii,
au nu ne vom pleca cu mult mai vârtos Tatălui
duhurilor? Şi să fim vii, că aceia întru puţine zile
precum le plăcea lor ne-au pedepsit pre noi, iar Acesta
spre folos, ca să ne împărtăşim sfinţeniei Lui, că toată
certarea în vremea de acum se pare că nu este bucurie,
ci mâhnire, iar mai pre urmă dă roadă dreptăţii de pace
celor pedepsiţi printr-însa. Pentru aceea mâinile cele
slăbite şi genunchii cei slăbănogi le îndreptaţi şi cărări
drepte faceţi picioarelor voastre, ca nu cel şchiop să
rătăcească, ci mai vârtos să se vindece.
Aliluia Glasului, Stih,
Cuprinsu-m-au durerile morţii şi râurile fărădelegii ne-
au tulburat foarte. Stih.
Durerile iadului m-au înconjurat, întâmpinatu-m-au
laţurile morţii.
Evanghelia de la Luca, Zacialo 16.
În vremea aceea, intrat-a Iisus în casa lui Simon.
Caută Luni a 19-a după Rusalii.
După Evanghelie, ectenia.
Să zicem toţi din tot sufletul şi din tot:
Şi celelalte precum se arată la rugăciunile de neplouare.
Greşit-am, fărădelege am făcut, şi pentru aceasta mânia
Ta cea dreaptă ne-a ajuns pre noi Doamne Dumnezeul
nostru! Umbra morţii ne-a înconjurat pre noi şi de
porţile iadului ne-am apropiat, ci către Tine Dumnezeul
133
nostru întru durerea noastră cu umilinţă strigăm, fie-Ţi
milă de norodul Tău şi nu-l pierde pre dânsul până în
sfârşit, cu smerenie ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Doamne Cel ce stăpâneşti moartea şi viaţa, nu închide în
moarte sufletele robilor Tăi, ci conteneşte de mânie, şi
lasă urgia, pentru că pier ca fumul zilele noastre, răniţi
suntem ca iarba, s-a uscat tăria noastră, şi pierim până în
sfârşit pentru păcatele noastre, fie-Ţi milă de robii Tăi,
întru pocăinţă cu lacrimi ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Adu-Ţi aminte Doamne că trup suntem, duh ieşind şi
neîntorcându-se, şi cu milostivire întoarce mânia Ta cea
cu dreptate pornită asupra noastră, care ca o sabie fără
de vreme ne taie pre noi, slăbeşte boala şi încetează
rana, care degrab ne pierde pre noi, că nu morţii Te vor
lăuda pre Tine, nici toţi cei ce se pogoară în iad, ci noi
cei vii Te lăudăm, şi cu durerea inimii suspinând, ne
rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Mai mult decât toţi am greşit Ţie şi fărădelege am făcut
Stăpâne! Că deşi n-am câştigat pocăinţă, dar primeşte
gândul nostru în loc de pocăinţă, şi schimbându-Te spre
milă ca un prea puternic, slobozeşte pre robii Tăi de la
boala cea purtătoare de moarte, şi de cumplitele dureri,
cu durere suspinând, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne
miluieşte.
Să nu-Ţi aduci aminte de fărădelegile şi strâmbătăţile

norodului Tău, nici să intri la judecată cu robii Tăi, sau
să Te abaţi cu mânie de la dânşii, că de vei căuta la
fărădelegi, Doamne, cine va putea suferi? Că praf şi
ţărână suntem, şi statul nostru ca o nimica înaintea Ta,
ci ca un îndurat şi de oameni iubitor, milostiveşte-Te şi
nu ne pierde pre noi întru mânia Ta cu fărădelegile
noastre, rugămu-ne Ţie prea bunule Dumnezeule, auzi-
134
Cel ce nu voieşti moartea păcătoşilor, ci ca să se
întoarcă şi să fie vii, ca un izvor al vieţii fă-ne pre noi
vii, cei vrednici morţii, după judecata Ta cea dreaptă, că
Tu eşti Dumnezeul Cel ce stăpâneşti viii şi morţii, şi nu
ne pierde cu mânia îngrozirii Tale, cu strigare tare întru
amărăciunea inimii, şi cu lacrimi ne rugăm Ţie, auzi-ne
şi ne miluieşte.
Cu milostivire caută Doamne! Spre răutatea norodului
Tău, milostiveşte-Te şi porunceşte îngerului celui ce şi-a
tins mâna sa să ne piardă pre noi pre toţi, precum i-ai
poruncit odinioară în zilele lui David, ajungă-i şi acum,
şi oprească-şi mâna sa, ca să nu ne piardă pre noi până
în sfârşit, ca şi noi întru pocăinţă mărturisindu-ne ca
David strigăm Ţie: Greşit-am, fărădelege am făcut, şi nu
suntem vrednici milostivirii Tale, ci Tu Însuţi ca un
îndurat pentru singură milostivirea Ta, de care eşti
îmblânzit, arată milele Tale cele de demult şi fereşte
norodul şi oile turmei Tale, rugămu-ne Ţie, degrab ne
auzi şi ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri.
Vozglas.
Înconjuratu-m-au durerile morţii, scârbă şi durere
m-au aflat şi numele Domnului am chemat. Aliluia.
Condacul şi Molitvele pentru ciumă sunt
La molitvelnic.
MULŢUMIRE PENTRU CÂŞTIGARE

Cea după cerere,
Şi pentru toată facerea de bine a lui Dumnezeu.
La Proscomidie, Preotul scoţând o Părticică
o pune zicând.
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru,
primeşte jertfa aceasta, pre care Ţie cu mulţumire
pentru facerile Tale de bine aducem întru miros cu
135
bună mireasmă sufletească, la Jertfelnicul Tău cel
mai presus de ceruri, şi pre care bine ai voit a-i
milui şi a-i auzi, cu milostivire păzeşte-i de tot răul
şi îmbulzeala văzuţilor şi nevăzuţi vrăjmaşi, şi
totdeauna spre dragostea cea către Tine, şi cea către
a aproapelui, încă şi spre toată fapta bună le ajută,
învrednicindu-i şi cereştilor Tale bunătăţi.

de neplouare.
Pentru ca cu milostivire mulţumirea aceasta de
acum şi rugăciunea noastră a nevrednicilor robilor
Săi, la Jertfelnicul Său cel mai presus de ceruri, să le
primească, şi cu bună milostivire să ne miluiască
pre noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să nu se scârbească de mulţumirea noastră
a nevrednicilor robilor Săi, pre care pentru facerile
de bine ce am luat de la Dânsul, cu inimă smerită
aducem, ci ca o tămâie cu bun miros, şi ardere de tot
bine primită să fie Lui, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să audă şi acum glasul rugăciunii noastre
a nevrednicilor robilor Săi şi buna cerere, şi dorirea
credincioşilor Săi totdeauna spre bine să o
plinească, pururea ca un milostiv, faceri de bine
nouă, sfintei Sale biserici, şi tot credinciosului Său
norod, dăruindu-ne, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se izbăvească sfânta Sa biserică, pre
robii Săi, şi pre noi pre toţi de tot necazul, nevoia,
mânia şi de toţi vrăjmaşii cei văzuţi şi cei nevăzuţi,
şi cu sănătate întru lungime de zile, în pace, şi cu
ocolirea îngerilor Săi pre credincioşii Săi robi
136
totdeauna să-i îngrădească, Domnului să ne rugăm.
Mulţumiţi fiind noi nevrednicii robii Tăi Doamne,
de ale Tale faceri de bine ce ai făcut nouă, Te
lăudăm, bine Te cuvântăm, mulţumim, cântăm,
slăvim bună îndurareaTa, şi cu dragoste ca nişte
robi strigăm Ţie: Făcătorule de bine Mântuitorul
nostru, slavă Ţie.
Condac Glas 3.
Facerilor Tale de bine, şi dăruirilor celor în dar, noi
netrebnicii robii Tăi învrednicindu-ne, Stăpâne!
Către tine cu nevoinţă alergând, mulţumire după
putere aducem, şi pre Tine ca pre un Dătător de bine
şi Făcător a toate slăvindu-Te strigăm: Slavă Ţie
Dumnezeule întru tot îndurate!
Prochimen Glas 4.
Cânta-voi Domnului Celui ce bine a făcut mie, şi
voi cânta numelui Domnului Celui înalt.
Stih,
Bucura-se-va inima mea de mântuirea Ta:
Apostolul, Către Efeseni Zacialo 22, 9
Fraţilor, ca fiii Luminii să umblaţi.
Caută-l Luni întâia după Rusalii, Aliluia Glasului.
Stih,
Lăuda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare,
mări-L-voi pre El întru laudă.
Stih,
Că a auzit Domnul pre cei săraci şi pre cei ferecaţi
ai Săi nu i-a urgisit.
Evanghelia de la Luca Zacialo 85
137
În vremea aceea intrând Iisus într-un sat, L-au
întâmpinat pre El zece buboşi:
Caută Duminică la 29 de săptămâni după Rusalii,
Iar după Evanghelie, ectenia.
Şi celelalte precum se arată la Rugăciunile de
neplouare.
Ca nişte robi netrebnici cu frică şi cu cutremur
mulţumim milostivirii Tale Mântuitorule şi Stăpânul
nostru Doamne! Pentru toate facerile Tale de bine,
pre carele ai vărsat din destul preste robii Tăi. Şi
căzând Ţie slavoslovie ca Unui Dumnezeu aducem
şi cu umilinţă strigăm, izbăveşte din toate nevoile
pre robii Tăi, şi totdeauna ca un milostiv umple de
bunătăţi dorirea noastră a tuturor, cu deadinsul ne
rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Precum ai auzit Doamne acum cu milostivire
rugăciunile robilor Tăi, şi ai arătat spre dânşii
milostivirea iubirii Tale de oameni, aşa şi de acum
înainte netrecându-i cu vederea, umple de slava Ta
toată buna voirea credincioşilor Tăi robi, şi arată
nouă tuturor mila Ta cea bogată, trecând cu vederea
toate greşalele noastre, rugămu-ne Ţie auzi-ne şi ne
miluieşte.
Ca nişte tămâie cu bun miros, şi ca o ardere de tot
grasă cu bună primire să fie întru tot Bunule
Stăpâne! Mulţumirea noastră aceasta înaintea slavei
Tale, şi trimite totdeauna ca un îndurat robilor Tăi
mila Ta cea bogată şi îndurările Tale, izbăveşte de
toate împotrivirile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi
Biserica Ta cea sfântă, şi oraşul sau satul acesta, şi
pre tot norodul Tău fără de păcat, cu sănătate, cu
lungime de zile, şi întru toate faptele bune cu bună
138
sporire îl dăruieşte, întru tot îndurate Împărate!
Auzi-ne şi degrab ne miluieşte.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri.
Vozglasul.
Că milostiv şi iubitor de oameni.
Priceasna.
Bine este cuvântat Dumnezeu, Carele n-a depărtat
rugăciunea mea şi mila Sa de la mine.
MOLITVA DE MULŢUMIRE.
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru,
Dumnezeule a toată milostivirea şi îndurarea, a
Căruia milă este fără de măsură, şi noianul iubirii de
oameni neurmat, către a Ta slavă căzând, cu frică şi
cu cutremur, ca nişte nevrednici robi, mulţumire
îndurării Tale pentru facerile Tale de bine ce s-au
făcut asupra robilor Tăi, acum cu smerenie aducând,
ca pre un Domn, stăpân şi făcător de bine, Te
slăvim, Te lăudăm, Te cântăm. Şi iarăşi căzând
mulţumim, şi cu smerenie ne rugăm milostivirii
Tale celei fără de măsură, şi negrăită ca, precum
acum rugăciunea robilor Tăi a o primi, şi cu
milostivire a o plini ne-ai învrednicit, aşa şi de acum
înainte întru dragostea Ta şi a aproapelui, şi întru
toate faptele bune bine sporind, facerile tale de bine
toţi credincioşii robii Tăi să câştige, Biserica ta cea
sfântă şi oraşul acesta (sau satul) de tot răul şi
necazul să se izbăvească, şi pace şi netulburare să li
se dăruiască, ca Ţie împreună cu Cel fără de început
al Tău Părinte, şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă
făcătorul Duhul Tău Carele este într-o fiinţă
Dumnezeu slăvit, totdeauna mulţumire aducând,
cele prea bune a le grăi şi a le cânta să ne
învrednicim, Amin.
139
AICI ARĂTĂM
Pentru sfânta şi dumnezeiasca Liturghie în ce vreme
este
dator Preotul a o săvârşi.
Vremea acestei sfinte slujbe după obiceiul cel vechi
bisericesc, la al treilea ceas din zi a se face, iar de se
va putea, şi mai de dimineaţă, când adică începe a se
lumina de ziuă, dacă şi Preotul va avea vreo treabă,
iar împrotivă nici mainainte de a se lumina de ziuă,
nici la amiază zi, nimeni să nu îndrăznească a o
săvârşi: Însă sunt oarecarele zile orânduite de sfânta
Biserică, întru carele şi la amiază zi se poate săvârşi,
precum când Liturghia se face împreună cu
vecernia, şi aceasta este Preveştina, care se face în
păresimi, Liturghia ce se face în Sâmbăta cea mare,
în seara Naşterii lui Hristos, în seara
Dumnezeieştilor Arătări şi în ziua de Rusalii.
CELE CE SE CUVIN SĂ LE PĂZEASCĂ

PREOTUL
cu mare luare aminte.
De va fi Antimisul vechi, şi fără de sfinte moaşte,
sau rupt, sau întinat, încât să nu se cunoască slovele
de pre dânsul, precum şi cele scrise să fie pre
bumbac, să nu îndrăznească nicidecum să slujească
pre dânsul ca un nevrednic dumnezeieştilor Taine, şi
carele face păcat de moarte, să se certe de Episcopul
său, şi neîndreptându-se, să i se ia darul. Către
aceasta în Biserică să fie un Prestol neclătinându-se
nicidecum, şi acesta să fie sfinţit, cu smişenie
întărit, şi cu pânză nouă înfăşurat de sus până jos,
asupra lui să fie o materie preste care să întindă
140
sfântul Antimis, şi atât în sfânta Biserică cât şi în
sfântul Altar cele de pre sfânta Masă toate să fie
întregi şi curate, încât să nu se facă vreo sminteală
dumnezeieştilor Taine dintr-această nepurtare de
grijă. Biserica iarăşi şi sfântul Prestol, cu deadinsul
să se păzească, ca să nu se întâmple într-însele vreo
spurcăciune din pizma cuiva, sau să fie stropit
niscaiva sânge omenesc, sau a vreunuia din ostaşi,
sau vreo altă necurăţie femeiască să fi căzut pre
pardoseala Bisericii, atnci nicicum să nu
îndrăznească Preotul să slujească după obicei, fără
de blagoslovenia Arhiereului locului, căci de va face
aceasta şi nu va avea băgare de seamă, păcătuieşte
de moarte, şi de către acela i se va lua darul. Încă de
va fi intrat în vreo Biserică limbi păgâne, sau
niscareva eretici, şi de aceştia s-a spurcat, sau de s-a
îngropat într-însa vreun eretic, atunci să nu
îndrăznească Preotul să slujească, până nu va lua
blagoslovenie de la Arhiereul locului, şi prin
stropirea apei celei sfinte, şi blagoslovenia aceluia,
se va sfinţi Biserica, căci cel ce va sluji fără de
blagoslovenie, face şi păcat de moarte, încă de către
Arhiereu i se va lua şi darul.
VASE SFINŢITE.
Pentru slujba sfintei Biserici vor fi acestea.
Potir, Disc, Zveazdă(Steluţă), şi Linguriţă, pentru
acestea vor fi trei Procoveţe, şi cu unul adică va
acoperi Potirul, iar cu altul Discul, şi cu al treilea
pre amândouă. Acestea dar vor fi de materie
frumoasă, cinstite, curate şi întregi, iar Vasele
trebuie negreşit să fie sau de aur sau de argint, sau
de cositor, sau de plumb, sau de aramă cositorite, iar
141
nu de fier, sau de lemn, că cel ce va sluji cu acestea,
după ce face păcat de moarte, apoi se şi pedepseşte
de către Arhiereul locului.
ÎNVĂŢĂTURĂ
Pentru sfintele Taine.
Lucrarea Tainei Trupului Domnului nostru Iisus
Hristos este pâine adică din făină de grâu curat,
frământată cu apă firească, şi limpede cu nimic
amestecată, , coaptă bine, şi cu aluat, iar nu azimă,
căci măcar că şi azima este din făină de grâu, dar cu
toate acestea,nicicum nu poate fi materia a Însuşi
Trupului lui Hristos, căci aceea este lucru jidovesc,
şi pentru că cele vechi au lipsit, după cuvântul
sfântului Ioan Zlatoust, carele zice, că făina este
Trupul, aluatul sufletul, sarea mintea, apa Duhul
Sfânt, şi că în legea cea veche era chivotul, iar în
cea nouă Fecioara, acolo toiagul lui Aaron, şi aici
Crucea lui Hristos, acolo mielul, iar aici Hristos,
acolo azime, iar aici pâine, însă afară de pâine din
făină de grâu curat cu aluat, să nu îndrăzneşti Preote
a sluji cu pâine de alte grăunţe, sau carecumva să
pui în făina grâului sau în limpezeala apei, sau în
aluat, sau unt, sau ouă, sau untdelemn, sau niscareva
apă de flori, căci foarte rău vei greşi, şi vei cădea şi
în afurisanie nefiind cu putinţă a se săvârşi sfintele
Taine.
Către aceasta şi vinul cu carele vei sluji, şi carele
are a se preface în sângele lui Hristos, să fie din
rodul viţei, adică din struguri storşi numai din rodul
viţei, şi fără de nici o amestecătură, precum cu
pelin, sau cu alte flori mirositoare, sau cu niscareva
musturi stoarse, sau din pere, sau din vişine, sau din
porumbe, sau din căline, sau din boz, sau din altele
142
asemenea acestora.
ÎNVĂŢĂTURĂ
Pentru nişte întîmplări ce urmează la unii din
Preoţi când slujesc sfânta Liturghie.
La Proscomidie, de vei uita, o Preote! Şi nu vei

turna apă în sfântul Potir şi apoi îţi vei aduce aminte
de aceasta mai nainte de sfinţirea sfintelor Taine,
atunci pune îndată puţintică apă zicând: Unul din
ostaşi cu suliţa coasta Lui a împuns, şi îndată a ieşit
sânge şi apă. Şi celelalte. Iar de se va întâmpla
cumva a fi sfânta Pâine sfinţită, sau vinul cel din
Potir să fie oţetit, şi a apucat de l-a sfinţit, Preotul de
nu va putea suferi a le potrivi pre acelea, să le ia
acesta, şi să le bage în apă curgătoare, iar oricarele
Preot afară dintr-această întâmplare va sluji, şi nu se
va pricestui Dumnezeieştilor Taine, foarte rău
greşeşte, şi sub osândă de luare de dar rămâne.
Mainainte de sfinţirea sfintelor Daruri de va cădea
vreo muscă în sfântul Potir, să se scoată aceea, şi
învăluindu-se în bumbac, să se ardă, şi cenuşa să se
bage în umivalniţă. Iar de va cădea vreun păianjen,
sau altă jiganie din cele veninate, să se deşarte acel
vin din sfântul Potir într-alt vas curat, şi în Potir
punându-se alt vin, şi puţintică apă, să zică Preotul
cuvintele acestea a doua oară, adică „Unul din ostaşi
cu suliţa coasta Lui a împuns” şi aşa să săvârşească
sfânta liturghie după obicei, iar după săvârşire, acest
vin să-l verse în apă curgătoare, şi de va fi aceasta
după sfinţire şi-i va fi frică Preotului să înghită
dumnezeiescul Sânge, atunci, cu toată luarea aminte
143
păzind ca să nu pice ceva din dumnezeiescul Sânge,
în alt Potir, sau în alt vas curat să-l deşarte,
spălându-l cu vin de trei ori bine, şi pre acel vin să-l
păzească, iar jigania ce va fi căzut să o ia şi să o
învăluie în bumbac, sau în pânză curată nouă, iar
după săvârşirea Liturghiei, bumbacul sau pânza
aceea, pre o cărămidă, sau pre o piatră curată să o
ardă, şi cenuşa săpând sub Prestol, să o îngroape,
sau să o pună în umivalniţă, iar vinul să-l toarne în
apă curgătoare, însă de va fi apa curgătoare departe,
sub Prestol să-l îngroape, şi nu unde calcă cu
picioarele.
De va îngheţa de frig Dumnezeiescul Sânge în Potir,
Preotul sau Diaconul să încălzească un Procoveţ
bine şi învălind sfântul Potir până se va dezgheţa, să
fiarbă bine teplota, şi punând în Potir, să păzească
bine ca să nu se verse dintr-însele ceva până se va
dezgheţa, iar dacă din nepurtarea de grijă a
Preotului, va pica pre ceva din Dumnezeiescul
Sânge, unul ca acela face păcat de moarte, şi de va
fi picat pre scândură, unde el poate să se plece, să
lingă cu limba, şi cu buretele să şteargă bine, iar
scândura aceea să o răzuie şi răzătura pre o
cărămidă, sau pre o piatră curată arzându-o, cenuşa
să o îngroape sub Prestol, precum şi de va pica pre
pământ gol, să radă locul acela pre carele a picat, şi
răzătura arzându-o precum s-a zis mai sus: să o
îngroape sub Prestol, iar de se vor vărsa Sfintele pre
piatră, unde nu se poate rade, ştergând bine cu
Buretele, şi spălând piatra cu apă curată, toată apa
aceea să o strângă cu Buretele, şi să o pună sub
Prestol, iar de se va vărsa din Sânge pre Masa
sfântului Prestol, sau pre Antimis, întâi cu buzele să
144
sugă, după aceea să şteargă Antimisul bine cu
Buretele, şi după săvârşirea Dumnezeieştii
Liturghii, pânza acelei sfinte Mese la acel loc unde
s-a vărsat sau a picat Sfântul Sânge, să o pună pre
un blid curat, şi însuşi Preotul spălând-o bine,
lăturile să le arunce în apă curgătoare, sau să le
îngroape sub Prestol, iar Masa aceea uscând-o bine,
iarăşi să îmbrace cu ea sfântul Prestol, aşijderea şi
pre Procoveţ, sau pre odăjdii, de se vor vărsa, sau va
pica din Sfântul Sânge, întâi cu buzele să sugă, apoi
să spele bine, cum am zis mai sus, iar de se vor
vărsa Sfintele, sau va pica din Dumnezeiescul Sânge
pre hainele Preotului, sau pre covor jos, mainainte
cu Buretele ştergând, să spele bine de trei ori locul
unde a picat, şi acea parte umedă tăind-o să o ardă
pre o piatră, şi cenuşa aceea, şi apa cu care a spălat,
săpând sub Prestol, să le îngroape acolo. De se va
întâmpla vreunul din Preoţi după pricestuirea
Dumnezeieştilor Taine să verse, vărsătura aceea să o
strângă în câlţi curaţi, şi într-un vas curat punând-o
să o păzească până se va usca bine, şi atunci să o
dea pre vreo apă curgătoare, sau de va fi apa
departe, să o îngroape sub Prestol. De se va
întâmpla vreunul din Preoţi pentru nepurtarea sa de
grijă să mucezească Sfânta Pricestanie, sau va face
viermi, sau alte gânţe(gâze), şi se va topi sfânta
Pâine, rămânând numai acele jigănii, să se ia vasul
acela, şi scuturându-se într-o pânză curată să se ardă
pre o cărămidă şi să se bage în umivalniţă, iar cutia
aceea spălându-se cu apă curată, apa aceea să se
pună iarăşi în umivalniţă.
De va cădea vreo părticică din Dumnezeiescul Trup
pre pământ, cu cinste, şi multă luare aminte,
145
ridicându-se de pre pământ să se pună pre Disc, iar
pământul pre carele a căzut, răzuindu-se bine,
răzătura aceea să se dea pe apă curgătoare, sau să se
îngroape sub Prestol.
Cade-se dar ca cu multă frică, şi cu bună socotinţă

să luaţi aminte la acestea, şi tare să vă păziţi, ca nu
cumva să vi se întâmple unele ca acestea, din
negrija voastră, iar cel căruia se va întâmpla, cu
multă umilinţă plângând mai întâi, după aceea să
meargă la Arhiereul locului, sau la Duhovnicul său
ca să-şi ia canonul.
RUGĂCIUNE.
Facere a lui Chir Ioan Vrotopul marele Doctor al
Bisericii, care se citeşte
Cu multă umilinţă, şi cu lacrimi la cei ce degrab cad
în neputinţă, şi se bântuiesc de duhuri necurate,
tălmăcită după elineşte
Pe româneşte.
Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce eşti mântuirea

celor vii şi viaţa cea veşnică a celor morţi, Carele
Însuţi din sfântă voia Ta ai venit în lume, de este cu
plăcere Ţie, ca să laşi acest suflet într-acest trup, să
zăbovească cu locuinţa, şi să slujească Ţie, sau să se
ducă dintr-acest veac de acum, Cel ce vindeci
neputinţele trupeşti ale celor ce aleargă sub
milostivirea ta, auzi-mă, şi caută spre mine cu ochi
milostiv, potoleşte viforul neputinţei, adoarme
durerile sufletului din suspinuri, ale acelora care cu
duh umilit strigă către Tine, îngrădeşte sufletul şi
trupul despre toate ispitele satanei, şi de înconjurări
146
cu bunătatea Ta cea atotputernică, îmbracă pre
dânsul cu arma milei Tale, precum de demult pre
mucenicii Tăi, pre care întru înfricoşările lor, şi
muncile, şi cumplitele morţi nebiruiţi i-ai păzit pre
ei, să biruiască mulţimea îndurărilor Tale adunarea
viclenelor mele greşale, că nici o bunătate nu ştiu să
fie lucrată întru mine, iar răutăţi întunerice, cuprins
sunt de multă nedumerire şi deznădăjduire, pentru
aceea la dreptatea Ta mă nădăjduiesc, împărtăşeşte-
mă pre mine cu ceata sfinţilor, că Tu numai eşti
drept, iar noi nedrepţi, că toată dreptatea omenească
este ca o cârpă lepădată, precum zice Isaia, că fiind
Dumnezeu fără de patimă, pentru mine Te-ai făcut
om, pentru mine ai flămânzit, pentru mine ai
învăţat, Te-ai postit, ai fost năpăstuit, Te-ai ocărât,
Te-ai bătut, pentru mine pre Cruce cinstitul Tău
suflet morţii l-ai dat. Pentru aceea dar să biruiască
milostivirea Ta mulţimea nemăsurată a păcatelor
mele, să biruiască adâncul milostivirii Tale
mulţimea fărădelegilor mele, curatul Tău Sânge să
spele spurcăciunea păcatelor mele, dreptatea Ta să
acopere nedreptatea mea, cinstei Tale, şi vredniciei
celei de sus mă fă părtaş, Judecătorule bune şi
drepte! Să biruiască darul Tău patimile ce cresc
întru mine, ca să nu mi se împuţineze credinţa, nici
să scadă nădejdea, nici să-mi lipsească dragostea,
nici pentru frica morţii să mă surpe pre mine acum
neputinţa omenească, ci când mi se vor întuneca
ochii de moartea cea trupească, ochii cei sufleteşti
de la Tine să nu se despartă, şi când, după obicei,
graiul limbii se va încuia, sufletul degrab să stea
înaintea Ta, şi eu să strig: Doamne1 în mâinile Tale
dau duhul meu, şi, Doamne Iisuse Hristoase!
147
Primeşte duhul meu, că Ţie se cuvine toată slava,
cinstea şi închinăciunea, cu Cel fără de început al
Tău Părinte, şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă
făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor, Amin.
SFÂRŞIT
Şi lui Dumnezeu slavă.
Slavă, cinste şi închinăciune să fie Unuia Cel în

Treime slăvit Dumnezeu, Carele ne-a ajutat după ce
am început, de am şi sfârşit.
Deci tuturor pravoslavnicilor creştini cu cucerie ne
rugăm, iar mai vârtos vouă sfinţiţilor slujitori ai
Dumnezeieştilor şi Sfintelor Jertfelnice, care cântaţi
şi săvârşiţi Sfintele şi Dumnezeieştile Liturghii,
bucuraţi-vă în Domnul, şi aducându-vă aminte,
rugaţi-vă pentru noi păcătoşii, şi orice greşală veţi
afla, sau în cuvinte, sau în slove, îndreptaţi cu duhul
blândeţilor, şi ne iertaţi, ca şi înşivă să vă aflaţi
iertare de la lesne-iertătorul Dumnezeu, Carele
învrednicească-ne pre noi toţi desfătării Raiului, şi
bucuriei Lui celei veşnice, Amin.
Diaconul Petre Bărbulescu, aşezătorul de slove.

Petre Golescu tipăritorul.
148

Liturghier Vechi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liturghier Vechi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SFINTELE

Cu blagoslovenia iubitorului de Dumnezeu

La anul 1840, Septembrie 10

RÎNDUIALA VECERNIEI CELEI MICI

Mai înainte de apusul soarelui sâmbătă seara, merge

După ce apune soarele, trecând puţină vreme, merge

Părţile de-a dreapta a sfintei Pâini se numesc întru

Blagoslovit este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum

Iară după ce se săvârşeşte orânduitul Psalm, zice

Strana, Doamne miluieşte, de 3 ori.

MOLITVA PROSCOMIDIEI DUPĂ PUNEREA

Deci luând partea IIS umple sfântul Potir, iar partea

Sfârşitul Dumnezeieştii Liturghii

Cade-se a şti, că această Dumnezeiască Liturghie a

LUNA LUI SEPTEMBRIE,

1.+ În ziua dintâi începutul Indictului şi pomenirea

LUNA LUI OCTOMBRIE

LUNA LUI NOIEMBRIE

LUNA LUI DECEMBRIE

LUNA LUI IANUARIE

LUNA LUI FEBRUARIE

LUNA LUI MARTIE

LUNA LUI APRILIE

LUNA LUI MAI.

LUNA LUI IUNIE.

LUNA LUI IULIE.

LUNA LUI AUGUST.

1. Pomenirea sfinţilor 7 Mucenici Macabei şi mama

+ Cruce înconjurată însemnează praznic împărătesc cu

LA ÎNCEPUTUL DUMNEZEIEŞTII LITURGHII

LA VREME DE NECONTENIREA PLOILOR

LA ÎNCEPUTUL DUMNEZEIEŞTII LITURGHII.

Mântuieşte-mă Dumnezeule, că au intrat ape până la

LA ÎNCEPUTUL DUMNEZEIEŞTII LITURGHII.

PENTRU CEI BOLNAVI

LA VENIRE ASUPRĂ A BARBARILOR.

LA VREME DE CIUMĂ SPRE ÎNCETARE.

Să nu-Ţi aduci aminte de fărădelegile şi strâmbătăţile

MULŢUMIRE PENTRU CÂŞTIGARE

Cu pace Domnului să ne rugăm.

CELE CE SE CUVIN SĂ LE PĂZEASCĂ

La Proscomidie, de vei uita, o Preote! Şi nu vei

Cade-se dar ca cu multă frică, şi cu bună socotinţă

Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce eşti mântuirea

Slavă, cinste şi închinăciune să fie Unuia Cel în

Diaconul Petre Bărbulescu, aşezătorul de slove.

S-ar putea să vă placă și