Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DISPOZITIVELE DE FIXARE LA
CUPRINS
ARGUMENT CAP. 1.
CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR
CAP. 2. CAPETE DIVIZOARE FOLOSITE LA MASINILE DE FREZAT CAP. 3. MAINI DE FREZAT CAP.4. INTRETINEREA SI REPARATIILE DISPOZITIVELOR Cap.5.REGULI DE PROTECTIA MUNCII LA MASINILE DE FREZAT
Cap. . !I!LIOGRAFIE
ARGUMENT
Masinile de frezat sunt destinate entru relu!rarea ur"at#arel#r ti uri de su rafete$ lane% !anale des!&ise si su rafete !#" le'e% !u diferite f#r"e ale !ur(el#r dire!t#are si )enerat#are* Pr#!esul de as!&iere se #(tine rin !#" unerea "is!arii rin!i ale +r#tatia s!ulei, !u una sau d#u- "is!-ri de a.ans% e'e!utate de se"ifa(ri!at sau de s!ula$ traie!t#ria "is!aril#r de a.ans este re!tilinie sau !ir!ular-* S!&e"ele de lu!ru !u d#u- "is!ari de a.ans !##rd#nate se utilizeazentru )enerarea su rafetel#r eli!#idale sau entru !#nturarea su rafetel#r !#" le'e% rin !#"anda du - sa(l#n sau rin !#"anda !u siste"e nu"eri!e* In afara de "is!-rile )enerat#are "enti#nate% sunt ne!esare si diferite "is!ari au'iliare% de #ziti#nare intre s!ula si se"ifa(ri!at* P#ziti#narea se realizeaza rin "is!ari rin "is!ari de tanslatie si r#tatie ale ele"entel#r siste"ului de lu!ru* Marea di.ersitate a "ainil#r de frezat se !lasifi!- du -$ /destinaie /stru!tura siste"ului de lu!ru /nu"-rul si #zitia ar(#ril#r rin!i ali /f#r"a "esei si traie!t#ria "is!atii de a.ans* Masinile de frezat !u destinatie )enerala se !lasifi!a astfel$ /"asinile de frezat !u !#ns#l/"asini de frezat lan si l#n)itudinale /"asini de frezat !u a.ans !ir!ular*
Ca *0 CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR
Dis #ziti.ele utilizate la te&n#l#)ia !#nstru!tiil#r de "aini se #t !lasifi!a du -1 l#!ul unde sunt utilizate in te&n#l#)ie% )radul de uni.ersalitate% felul a!ti#n-rii% )radul de aut#"atizare et!* Du - l#!ul unde sunt utilizate in te&n#l#)ie se de#se(es!1 /dis #ziti.e de #rientare si fa(ri!are a se"ifa(ri!atel#r la relu!rare% denu"ite si dis #ziti.e entru "asini/unelte$ /dis #ziti.e de #rientare si fi'are a s!ulel#r% denu"ite si #rts!ule$ /dis #ziti.e de #rientare si fi'are a iesel#r sau su(ansa"(lel#r la asa"(lare% denu"ite dis #ziti.e de asa"(lare$ /dis #ziti.e de !#ntr#l et!* Dis #ziti.ele de #rientare si fi'are a se"ifa(ri!atel#r la relu!rarea e "asini/unelte au% de #(i!ei% denu"irea relu!rarii !are se e'e!uta e se"ifa(ri!at in dis #ziti.ul res e!ti.* Astfel se de#se(es! dis #ziti.ele de1 frezat% strun2it% )aurit% alezat% )aurit si alezat% )aurit si filetat% danturat% "#rtezat et!* Dis #ziti.ele entru #rientarea si fi'area s!ulel#r ri"es! denu"iri du - ti ul s!ulei% in!at se intalnes! su( denu"irile1 #rt!uite% #rttar#zi% "andrine si d#rnuri entru freze*
Dis #ziti.ele de #rientare si fi'are a iesel#r la asa"(lare ri"es! %de ase"enea%denu"irea # eratiil#r !are se e'e!uta% in!at se de#se(es! dis #ziti.e de$ nituit%sudat% resat* Dis #ziti.ele de !#ntr#l ri"es! denu"iri du !#ntr#leaz-% in!at se de#se(es! dis #ziti.e de !#ntr#l aralelis"ului%!#a'ialitatii si laneitatii* Du - )radul de uni.ersalitate se de#se(es! dis #ziti.e$ uni.ersale s e!ializate% s e!iale si din ele"e"te "#dulare* Dis #ziti.ele uni.ersale se !ara!terizeazrin a!eea !er"it ara"etrul e !are il
#rientarea si fi'area un#r se"ifa(ri!ate si iese !u di"ensiuni si f#r"e f#arte .ariate%"#ti. entru !are sant f#l#site in r#du!tia de uni!ate si serie "i!a*A!estea rez#l.- inte)ral #rientarea si fi'area se"ifa(ri!atel#r nu"ai entru f#r"e si" le ale iesel#r%"#ti. entru !are ne!esita ti" "are entru #rientarea !#re!ta a a!est#ra* Din a!easta !ate)#rie de dis #ziti.e fa! arte unele "andrine !u fal!i "en)&inele si alte ele"ente si" le de dis #ziti.e !are au une#ri r#l nu"ai de fi'are sau nu"ai de #rientare* Dis #ziti.ele s e!ializate se !ara!terizeaz- rin a!eea !- er"it #rientarea si fi'area un#r iese si se"ifa(ri!ate !u di"ensiuni si f#r"e )e#"etri!e a r# iate er"itand # utilizare rati#nala in !adrul te&n#l#)iil#r de )ru *A!este dis #ziti.e au in !#nstru!tia l#r ele"ente re)la(ile%sau s!&i"(a(ile !are sa er"ita tre!erea la #rientarea si fi'area iesel#r de f#r"e si di"ensiuni diferite*Se utilizeaza !u re!adere in !adrul r#du!tiei de serie "i!a*
0*0 AVANTA3ELE
UTILIZ4RII DISPOZITIVELOR
relu!rare% re!u" si la asa"(lare%!#ntr#l
et!*% rezinta # serie de a.anta2e$ /du! la !resterea r#du!ti.itatii "un!ii % iar ti" ii !#nsu"ati in
fi'area se"ifa(ri!atel#r sunt "i!i%!a ur"are a fa tului !a #rientarea !#re!ta a se"ifa(ri!atului fata de # s!ula re)lata la !#ta se realizeaza rin si" la asezare a a!estuia in !#nta!t !u ele"entele de #rientare din dis #ziti.%iar fi'area se"ifa(ri!atului se fa!e !u ele"ente !are ne!esita ti" i "i!i entru "ane.rare* / er"it #(tinerea !ert- a re!iziei de relu!rare i" use iesei%!a
ur"are a fa tului !- se lu!reaz- !u s!ule re)late la !#ta si t#ate se"ifa(ri!atele au a!eeasi #zitie fata de s!ula intru!at sunt #rientate e ele"entele de #rientare ale dis #ziti.ului* /ne!esit- # !alifi!are "ai s!azut- a "un!it#ril#r de!at la relu!rarea fara dis #siti.e% de#are!e a!ti.itatile desfasurate de "un!it#ri la relu!rarea !u dis #siti.e sunt "ult "ai si" le% !#nstand in si" la asezare a se"ifa(ri!atului e ele"entele de #rientare si stran)erea a!estuia rin "ane.rarea unui sin)ur "e!anis" de fi'are$ /redu! ef#rtul fizi! al "un!it#ril#r si i"(unatates! !#nditiile de "un!a ale a!est#ra% "ai ales in !azut a!ti#naril#r "e!ani!e% !az in !are "un!it#rul nu "ai !#nsu"a ener)ie ne!esar stran)erii$ entru realizarea lu!rului "e!ani!
/i"(unatates! esential !#nditiile de r#te!tia "un!ii% rin eli"inarea ris!ului de des rindere a se"ifa(ri!atului de relu!rare* A!este a.anta2e sunt realizate inte)ral de dis #ziti.e s e!ial si in "ai "i!a "asura de !ele s e!ializate si "ai ales Utilizarea unui dis #ziti. la relu!rare% asa"(lare sau !#ntr#l% re!u" si )radul de !#" le'itate al a!estuia sunt deter"inate de seria de fa(ri!atie a se"ifa(ri!atel#r de relu!rat si res e!ti. a iesel#r de asa"(lat sau !#ntr#lat* e "asina/unealta de
/su rafete )enerate rin !# iere *Dupa numarul pieselor montate in dispozitiv% dis #ziti.ele #t fi1 /de frezat entru stran)erea unei sin)ure iese /de frezat entru stran)erea "ai "ult#r iese /de frezat !u !asete Du a felul a.ansului% dis #ziti.ele #t fi1 / entru frezare !#ntinu- !u a.ans re!tiliniu / entru frezare !#ntinu- !u a.ans !ir!ular
0*6
Dis #ziti.ele de frezat se !#" un% in )eneral% dintr/un !#r si din ele"ente de asezare% de stran)ere si de )&idare% asezate e a!esta* C#nstru!ti.% ele"entele de asezare si de stran)ere sunt a!eleasi% in "a2#ritatea !azuril#r% !a la dis #ziti.ele de )aurit* La dis #ziti.ele de frezat% ri)iditatea tre(uie sa fie "ai "are% intru!at in ti" ul frezarii se r#du! .i(ratii i" #rtante* A!este dis #ziti.e difera de !ele de )aurit rin "et#da de asezare e "asina% re!u" si rin !#nstru!tia ele"entel#r !are )&ideaza s!ula* Penele de )&idare asi)ura asezarea !#re!ta a dis #ziti.ului fata de a'a "asinii$ a!estea se fi'eaza e artea inferi#ara a !#r ului si se intr#du!e in unul din !analele "esei* Pentru asezarea !#re!ta a s!ulei% in ra #rt !u "asa "asinii si a dis #ziti.ului se f#l#ses!! unele iese in f#r"a de la!ute% !#ltare% ris"e*
0*7
Dis #ziti.ele uni.ersale f#l#site la relu!rearea iesel#r sunt n#"inalizate% entru # anu"ita )a"a de "ari"i de iese% a te entru ef#rturi de as!&iere si !u "a'i"u" de #si(ilitati de #rientare in s atiu* Cel "ai si" lu dis #ziti. de a!est )en #ate fi !#nsiderat (rida !u suru(% !are stran)e ies a e "asa "asinii* Cele "ai ras andite ti uri de dis #ziti.e uni.ersale de stran)ere sunt "en)&inele* Menghinele fa! arte din )ru a dis #ziti.el#r uni.ersale !are er"it re)larea* C#r ul !u )lisiere si "e!anis"ul de stran)ere al "en)&inel#r sunt n#r"alizate% fal!ile s!&i"(a(ile% iar unele ele"ente de asezare se r#ie!teaza si se e'e!uta in !#n!#rdanta !u f#r"a si di"ensiunile iesei de relu!rat*Se re!#"anda a!ele "en)&ine la !are a asarea de as!&iere este diri2ata ins re fal!a fi'a si !are i" iedi!a ridi!area iesei in ti" ul stran)erii% f#l#sind 2#!uri stranse in )&ida2e* Men)&inele se !lasifi!a du a "ai "ulte !riterii1 /du a !#nstru!tia )enerala1 /!u fal!a "#(il-
/!u d#u- fal!i "#(ile /!u f-l!i li(ere /!u fal!i !are se de laseaza in "#d re!i r#!% er endi!ular /du a !#nstru!tia "e!anis"ului de stran)ere1 /!u uru( /!u e'!entri! / neu"ati!e /"e!an#&idrauli!e / neu"#&idrauli!e /&idrauli!e /!u ar!uri /!u stran)ere aut#"atizat-% de la "asa de lasa(il- a "asinii /du a dire!tia f#rtei de a li!ata la fal!a interi#ar-1 /!u stran)erea iesei rin tra)ere +sania fal!ii "#(ile lu!reaza la intindere, /!u stran)erea iesei rin i" in)ere +sania fal!ii "#(ile lu!reaza la !#" resiune, /"en)&ine !are se #t sau nu se #t r#ti1 /"en)&ine ner#tati.e /"en)&ine r#tati.e intr/un lan /"en)&ine r#tati.e in d#ua lanuri re! r#! er endi!ulare Prin!i alele ti uri de "en)&ine f#l#site sunt1 /"en)&ine !u a!ti#nare "e!anizat-$ /"en)&ine a!ti#nate "anual !u suru(* e'!entri!$
10
0*8
Se #(ser.- !-% in a!easta fi)ura re rezentata "ai 2#s %ansa"(lul "en)&inei este !#nstituit din d#u- ele"ente$ # "en)&ina n#r"al- si # "asr#tati.a% e !are se fi'eaza a!easta*Mesele r#tati.e sunt )radate% entru a se deter"ina un)&iul de in!linare la !are tre(uie e'e!utata relu!rarea iesei*
11
0*; REPREZENTAREA
UNEI MENG9INE CU
STRANGERE PNEUMATIC4
Se #(ser.a in re rezentarea de "ai 2#s stran)erea unei iese neu"ati!* Pe !#r ul 0este "#ntat- # fal!- fi'- 5% in fata !areia alune!a fal!a "#(ila 6% entru stran)erea iesei* De lasarea fal!ii "#(ile% res e!ti.e stran)erea iesei% se realizeaza !u a2ut#rul unei !a"ere neu"ati!e !u "e"(rane 7* In ti" ul !ursei de stran)ere% f#rta dez.#ltata de "e"(rane neu"ati!a este a" lifi!ata rin siste"ul de ar)&ii 8 si ; !are un in "is!are )lisiera <% le)at- s#lidar !u fal!a "#(ile* Pentru "i!s#rarea stran)erii% rin distri(uit#rul nere rezentat in fi)ura% iese aerul !#" ri"at in at"#sfera* Su( a!tiunea ar!ului% a talerului si a (#ltului =% "e"(rane se ridi!a si #data !u a!easta re.ine si "e!anis"ul de a" lifi!are a f#rtei su( a!tiunea ar!uril#r >* Pentru stran)erea iesel#r de diferite "-ri"i/!ursa "e"(ranei a fal!ii "#(ile fiind li"itata la 0? ""/fal!a fi'a se fi'eaza e )lisiera in diferite #zitii% !u d#ua suru(uri 0?* Pentru asi)urarea fi'arii% fal!a "#(ile si fata de asezare a !#r ului "en)&inei sunt re.azute !u zi"i*
12
0*< REPREZENTAREA
9IDRAULIC
In re rezentarea de "ai 2#s #(ser.a" # "en)&ina a!ti#nata &idrauli!% entru fi'area iesel#r la relu!rarea in )ru e "asini de frezat% alezat et!* Cele d#u- f-l!i se de laseaza si"ultan %!eea !e asi)ura # #rientare re!isa a iesel#r la relu!rare % in ra #rt !u s!ula as!&iet#are* Fi'area iesel#r se realizeaz- &idrauli! !u a2ut#rul uleiului su( resiune*
Uleiul din !#ndu!ta rin!i al- intr- in s atiul din la!a de (aza > * Dat#rita resiunii uleiului% ist#nul = se de laseaza in 2#s %iar ar)&iile < si 8% r#tindu/se in 2urul a'el#r l#r ; % adu! rin suru(urile 6 si 7 / a"(ele fal!i la distante e)ale*
anturile in f#r"- de T de e su rafetele fa-l!il#r er"it fi'area iesel#r sau a dis #ziti.el#r re)la(ile* Re)larea reli"inar- a "en)&inei se
13
fa!e rin suru(uri* C#r ul 0 are #si(ilitatea de a se r#ti fata de la!a > %!eea !e asi)ura relu!rarea iesel#r rin r#tire in 2urul a'ei !u 6;? )rade* Cara!tristi!ile "an)&inel#r !u aut#!entrare sunt $ /!ursa fal!il#r "#(ile de la a!ti#narea nu"ati!a de 57""$ /f#rta de stan)ere de 88??daN $ /des!&iderea f-l!il#r rin suru(uri de ?@5?? ""$ Piesele de di"ensiuni "ari si si" le se stran) in "en)&ine #(isnuite !u fal!i n#r"ale*Fi'area iesel#r !#" li!ate%sau a !at#r.a iese si"ultan% se asi)ura rin fal!i s!&i"(a(ile%!arese "#nteaza e su rafetele su eri#are si fr#ntale ale fal!il#r fi'e si "#(ile%sau dire!t e !#r ul "en)&inei* C!#" letul dis #ziti.ului s!&i"(a(il !u rinde%de #(i!ei% 5@; iese$de!i si !#stul este redus*
14
CAP*5
CAPETE DIVIZOARE FOLOSITE LA MAINILE DE FREZAT
Ca etele di.iz#are sunt a!!es#rii f#l#site la "asinile de frezat% de ra(#tat si de "#rtezat* Ca etele di.iz#are ser.es! entru realizarea # eratiei de di.izare* Prin a!easta # eratie se realizeaza i" artirea un)&iulara% !u a2ut#rul un#r "i2l#a!e "e!ani!e sau # ti!e% intr/un nu"ar anu"it de arti% in .ederea anu"it#r relu!arari ale un#r iese !ilindri!e sau !#ni!e* Ca etele di.iz#are "ai ser.es! la relu!rarea danturii la !re"aliere% relu!rarea danturii la r#ti dintate% e'e!utarea !analel#r eli!#idale% la diferite iese si la s!ule as!&iet#are% !a1 (ur)&ie% adan!it#are% alez#are% freze% tar#zi et!* Ca ul di.iz#r din Fi) 0* este f#r"at dintr/un !#r 0% e la)arele !aruia se s ri2ina ar(#rele rin!i al 5* Di.izarea se realizeaza !u "aneta m% !are antreneaza ar(#rele rin!i al in "is!are de r#tatie% rin inter"ediul an)rena2el#r !a ului di.iz#r* :ratul 6 ser.este entru "#ntarea r#til#r dintate de s!&i"(% !are fa! le)atura intre "is!area de r#tatie a ar(#relui rin!i al si "is!area dis!ului de di.izare 7 * In afara de !a ul di.iz#r r# riu/zis% entru a se e'e!uta di.erse # eratii de di.izare% sunt ne!esare # serie de a!!es#rii ale a!estuia% !a1 a usa "#(ile 8% r#tile dintate de s!&i"( ;% dis!urile di.iz#are de s!&i"( <% uni.ersalul entru fi'area iesel#r si di.erse !&ei*
15
Fi) 0*
5*0CLASIFICAREA
CAPETELOR DIVIZOARE
Din un!t de .edere !#nstru!ti.e% !a etele di.iz#are #t fi1 / !u dis!uri / !u r#ti / # ti!e Atat !a etele di.iz#are !u dis!uri !at si !ele !u r#ti #t fi% la randul l#r1 / si" le / uni.ersale Cele uni.ersale er"it # )a"a "ai lar)a de lu!rari% !a relu!rarea !re"alierel#r% !analel#r eli!#idale et!* Ca etele di.iz#are # ti!e sunt si" le%ele ser.ind nu"ai entru # eratia de di.izare* Ca etele di.iz#are !u dis!uri + si" le sau uni.ersale ,sunt !ele "ai utilizate% de#are!e sunt "ai ieftine si dau # re!izie satisfa!at#are*
16
5*5
C#r ul !a ului di.iz#r din Fi) 5 este f#r"at din d#ua arti $ una fi'a 0 %!are se "#nteaza e "asa "asinii/unelte si alta r#tati.a 5 %!are sustine ar(#rele rin!i al 6 % rin inter"ediul la)arel#r 7 *Dat#rita a!estei !#nstru!tii%ar(#rele rin!i al #ate fi in!linat fata de "asa "asinii la un anu"it un)&i%(l#!area in #zitia ne!esara e'e!utandu/se !u suru(ul 8* Ar(#rele rin!i al entru a efe!tua di.izarea se r#teste !u "aneta ; %r#til#r dintate
Z0 %an)rena2ul Z5
r#tindu/se "aneta ; este un anu"it nu"ar de )auri de e dis!ul de di.izare <* Pentru !a f#rtele de as!&iere sa nu s#li!ite "e!anis"ul de di.izare% in ti" ul relu!rarii ar(#rele rin!i al se (l#!&eaza !u "aneta =*
Fi) 5
17
Mese di.iz#are si r#tati.e turanate !u "is!are inter"itenta* Mesele di.iz#are se f#l#ses! entru frezarea de #zitie a uneia sau a !at#r.a iese% fi'ate in dis #ziti.ele s!&i"(a(ile% "#ntate e artea r#tati.a a "esei* A!easta "asa di.iz#are er"ite re)larea ra ida a di.izarii !ir!u"ferintei* Masa !#nsta din dis!ul r#tati. 7 in !are e'ista 0; (u!se de
18
fi'are* Fi'at#rul =% !#"andat de "anerul 06 si su( a!tiunea ar!ului < intra in (u!sele dis!ului r#tati.* Pe dis!ul r#tati. se afla inelul 0?% a !arui #zitie se fi'eaza !u suru(ul 00 si stiful >* R#tind inelul 0?% se adu!e nu"arului ne!esar al di.iziunil#r e inel% sa !#in!ida !u rizul de e dis!ul r#tati. *Fi'at#rul intra in (u!sa dis!ului r#tati. %nu"ai da!a #zitia santuril#r de e inel !#in!ide !u #zitia (u!sei dis!ului*Fi'area dis!ului r#tati. se fa!e !u "anerul 05% !are stran)e (ratara 8 si a!easta% dat#rita su rafetei !#ni!e% rin inelul ;% a asa dis!ul r#tati. 7 !atre !#r ul "esei* Rul"entul !u (ile 6 er"ite r#tirea us#ara a dis!ului di.iz#r* Rul"entul se s ri2ina e stifturile 5% aflate su( a!tiunea ar!uril#r 0* Ti ul de "ese e'a"inat se !#nstruieste !u dia"etrul de 08?% 5??% 58?% 68?% si 78? ""* Dis #ziti.ele s!&i"(a(ile entru iesele de relu!rat se fi'eaza e "asa !u a2ut#rul un#r suru(uri si se !entreaza e fusul !entral al "esei*
19
*Ca
Du a destinatie si !#nstru!tie "asinile de frezat se !lasifi!a su!!in!t in ur"at#arele )ru e$ /"asini de frezat !u !#ns#la + #riz#ntale% .erti!ale%n#r"ale% uni.ersale , /"asini de frezat fara !#ns#la + lan % #rtal , /"asini de frezat s e!ializate + de danturat% de filetat , /"asini de frezat s e!iale + !u ta"(ur% !arusel% a))re)ate , /"asini de frezat rin !# iere
20
:atiul + 0 , fi'at e la!a de (aza + 5 , % !#ntine in interi#rul sau "#t#rul ele!tri!%de unde rin inter"ediul !el#r d#ua trans"isii !u !urele sunt a!ti#nate !utia de .iteze si !utia de a.ansuri*Ca ul de frezat #riz#ntal + 6 ,
21
!are se #ate de lasa de/a lun)ul )&ida2el#r + < ,% rin r#tirea "anetei + = , si se #ate (l#!a in #zitia d#rita !u "aneta + > ,% sustine ar(#real rin!i al #riz#ntal +7 ,*
Pe !a ul de frezat #riz#ntal se "#nteaza t#ate !elelalte !a ete +de frezat .erti!al%de "#rtezat% et!,* In desen este re rezentat !a ul de frezat .erti!al +0?,%!are este "#ntat e artea fr#ntala a !a ului #riz#ntal de frezat !u 7 suru(uri% el sustinand si ar(#real rin!i al +00,* Masa .erti!ala +8, se #ate de lasa l#n)itudinal a!ti#nata de "aneta +05, si .erti!al e )&ida2ele fr#ntale +;,% a!ti#nata de "aneta +06, si (l#!at in #zitia d#rita de "aneta +08, * Mis!arile se!undare sunt e'e!utate astfel$ /"is!area de a r# iere fata de iesa +II, e dire!tia trans.ersala este e'e!utata de !a ul de frezat #riz#ntal$ /"is!area de a.ans l#n)itudinal +III, este e'e!utata de "asa "asinii$ /"is!area de a.ans .erti!al +IV, este e'a!utata de "asa "asinii$
22
23
sin)ura de#se(ire !#nstituind/# #zitia .erti!ala a ar(#relui rin!i al* (, Masinile de frezat .erti!ale fara !#ns#la realizeaza a.ansul .erti!al rin de lasarea a usii ar(#relui rin!i al in dire!tie .erti!ala* Dat#rita a(sentei !#ns#lei% e a!easta "asina se #t relu!ra iese !u )a(arite "ai "ari* 6, Masinile de frezat uni.ersale au in lus fata de "asinile de frezat #riz#ntale sania #rt"asa re.azuta !u # la!a r#tati.a% !are er"ite r#tirea "esei in 2urul unui a' .erti!al !u un)&iuri ana la 78B% in a"(ele sensuri fata de #zitia n#r"ala a "esei* 7, Masinile de frezat l#n)itudinale se !#nstruies! !u un "#ntant sau !u d#i "#ntanti* Masinile de frezat l#n)itudinale !u un "#ntant #t fi fara tra.ersa si !u tra.ersa* De ase"enea "asinile de frezat l#n)itudinale !u d#i "#ntanti #t fi fara tra.ersa sau !u tra.ersa* Masinile de frezat !u tra.ersa er"it lu!ru si"ultan !u "ai "ulte freze% dat#rita rezentei !aru!i#arel#r de e tra.ersa* La "asinile de frezat l#n)itudinale "asa e'e!uta nu"ai "is!area de a.ans l#n)itudinala 5% iar !a etele de frezat sunt re.azute !u a.ans #riz#ntal 6 si .erti!al 7* Tra.ersa de e "#ntanti se #ate de lasa in dire!tie .erti!ala 8* 8, Masinile de frezat !arusel #t fi !u "#ntant sau !u d#i "#ntanti* A!este "asini au # "asa re.azuta !u a.ans !ir!ular% e !are se #t fi'a se"ifa(ri!atele si des rinde iesele relu!rate% in ti" !e "asina
24
La "asinile de frezat !arusel !u un "#ntant "asa "asinii #ate e'e!uta "is!area 7 ne!esara re)larii su rafetei !are se relu!reaza% in ti" !e la "asinile !u d#i "#ntanti a!easta "is!are
25
26
Pentru ele"entele su use r#!esului de uzur- intense se re!#"andfa(ri!area l#r din ti" % entru a utea fi inl#!uite ra id !ele uzate* Piesele de rezer.a tre(uie sa fie !#nser.ate si de #zitate in "#d !#res unzat#r% !a si dis #ziti.ele% e eri#ade neutilizate* T#ate re aratiile effe!tuate sunt inre)istrate% entru fie!are dis #ziti.% e fise de e.identa* Cu a2ut#rul fiel#r de e.iden- se sta(iles! ter"enele entru re aratiile ur"at#are si fia(ilitatea entru fie!are ti de dis #ziti.* In !azul re aratiil#r !urente ale dis #ziti.el#r se inl#!uies! un nu"ar redus de iese uzate sau deteri#rate fara a se de"#nta sau dere)la intre) dis #ziti.ul* In "ulte !azuri la re aratia !urenta se fa!e re)larea intre) dis #ziti.ul* In "ulte !azuri la re aratia !urenta se fa!e re)larea de !#" ensare a uzurii f#l#sind ada#suri s e!iale sau de lasand #zitia ele"entel#r uzate* Pentru efe!tuarea re aratiei% dis #ziti.ul se !urate% se e'an"ineaza ele"entele defe!te% du a !are se tre!e la re"edierea defe!tel#r !#nstante* Du a re aratie% dis #ziti.ul se su une r#(el#r de .erifi!are% in lu!ru% e n"asina si se s#ntr#leaza iesele relu!rate* In )eneral% re aratiile !urente se fa! fara de"#ntarea dis #ziti.ului de e "asina* Re aratiile !a itale se e'e!uta !and defe!tele !#nstante i" un de"#ntarea !#" leta a dis #ziti.el#r si rin ur"are% s!#aterea de e "asina* Re aratia !a itala a dis #ziti.el#r se realizeaza in atelierul de dis #ziti.e din se!tia de s!ularie% sau in atelierul de re aratii al se!tiei*
27
Re aratia !a ital- in!e e !u de"#ntarea si !uratirea fie!arui ele"ent* O de#se(ita atentie tre(uie a!#rdata iesel#r le)ate de stifturi de #ziti#nare* S!#aterea (u!sel#r de )&idare uzate si a !el#r inter"ediare se fa!e !u # resa sau un dis #ziti. s e!ial* In !azul dis #ziti.el#r !are nu au in !#" #nenta l#r "ai "ulte iese identi!e% la de"#ntare se .a "ar!a fie!are iesa !u !ifre entru a se astra #zitia l#r la "#ntare* In felul a!esta se eli"ina in!#n.enientul un#r a2ustari su li"entare la "#ntare* Du a de"#ntarea intre)ului dis #ziti. si !uratirea iesel#r% se tre!e la e'a"inarea a!est#ra din un!t de .edere al !alitatii% di"ensiunil#r si #zitiei re!i r#!e a su rafetel#r* In ur"a !#nstataril#r se sta(iles! esele !e ur"eaza a fi inl#!uite si iesele !are se .#r re!#nditi#na* Met#da !ea "ai ra ida de re aratie !#nsta in inl#!uirea iesel#r uzate !u altele n#i* In a!est sens% a are e.ident a.anta2ul f#l#sirii a !at "ai "ulte iese n#r"alizate% !are la re aratie ur"eaza d#ar a fi s!#ase din "a)azine si inl#!uite Re!#ndit#narea iesel#r se fa!e tinand sea"a de ti ul a!est#ra si uzura l#r* G&ida2ele se ra(##teaza e # adan!i"e "ai "are% e latura uzata% entru a se utea suda sau insuru(a ee le la!i% !are ur"eaza sa fie relu!rate ana la #(tinerea di"ensiunil#r initiale* La uzura filetel#r interi#are re ararea se #ate fa!e rin "ai "ulte "et#de1 relu!rarea )aurii la un dia"etru "ai "are entru inlaturarea filetului .e!&i% du a !are se e'e!uta un n#u filet$ relu!rarea )aurii la un dia"etru "ai "are !are sa er"ita intr#du!erea unei (u!se inter"ediare re.azuta la interi#r !u filet e)al !u !el initial* In ri"ul !az tre(uie inl#!uit si suru(ul !u un altul !#res unzat#r n#ului dia"etru filetat* In al d#ilea !az% da!a suru(ul nu este uzat se #ate astra*
28
Piulitele% suru(urile sau ar!urile deteri#rate se inl#!uies! rin altele n#i* Inl#!uirea ele"entel#r de asezare ridi!a r#(le"a realizarii di"ensiunil#r initiale de (aza a dis #ziti.ului* Pla!utele si !e urile de"#nta(ile se inl#!uies! !u altele n#i* Du a inlaturarea stifturil#r .e!&i se .erifi!a !u atentie #zitia ele"entel#r fi'ate !u (ut#ane* Gaurile entru stifturile de !entrare se alezeaza la un dia"etru "ai "are% sau se e'e!uta alte )auri in !are se intr#du!e stifturi de !entrare* In !azut iesel#r ru te% !are se re ara rin sudura% du a sudare se su un unui trata"ent de re!#a!ere entru eli"inarea tensiunil#r% du a !are sunt ne!esare relu!rari entru inlaturarea def#r"aril#r intr#du!e rin sudare* Stifturile de !entrale deteri#rate tre(uie inlaturate si inl#!uite !u altele n#i* Ansa"(larea dis #ziti.el#r du a re aratii nu difera de lu!rarile de asa"(lare de la un dis #ziti. n#u* Ordinea asa"(larii insa #ate sa difere essential in fun!tie de defe!tele !are au f#st inlaturate*
29
30
CAP*;
:i(li#)rafie
/C#nstru!tia si E' l#atarea Dis #ziti.el#r Ade V* Ta!&e% I* Un)ureanu% A**:ra)aru% N* G#2inet!&i% I* Marines!u% N* G&er)&el% V* Suteu% Sil.ia Drutu* Editura dida!ti!a si eda)#)i!a :u!uresti /0>=5 /Pr#ie!tarea S!ulel#r Dis #ziti.el#r si Verifi!at#arel#r/Manual entru li!ee de s e!ialitate anii IV/V*/ de/Fata!eanu* I% :#n#iu* V% Editura dida!ti!a si eda)#)i!a :u!uresti /Pr#ie!tarea Masinil#r/Unelte* Ade A* Valda% E* :#tez% S* Veli!u Editura dida!ti!a si eda)#)i!a A:u!uresti A 0>=?*
31