Curs 1 Conceptul de cariera S-a impus in literatura de specialitate pe la mijlocul sec XX. Def: 1.

anii 50- Donald Super: succesiune de profesiuni, indeletniciri si pozitii pe care le are o persoana pe parcursul vietii sale active. prin anii 0 definitia tre!uie e"tinsa si in fata intrarii in cariera si dupa iesirea din cariera, accentual se pune pe durata carierei-durata intre#ii vieti. $. anii %0- &erlmutter si 'all: ansam!lul ocupatiilor caracterizate prin instruire si e"perienta in care o persoana accede la pozitii superioare. (nii autori reproseaza acestei definitii: interpretarea carierei ca fiind mai mult le#ata de aspecte e"terioare decat de cele interioare )personalitatea individului* limiteaza cariera doar la anumite tipuri de or#anizatii care presupun un antrenament specific su#ereaza ascensiunea persoanei in ierar+ia or#anizatiei an#ajeaza prea multe or#anizatii mai ales in plan economico-financiar ,. %-- .. /o+ns: succesiune evolutiva de activitati si pozitii profesionale la care ajun#e o persoana, precum si aptitudinile, cunostintele si competentele pe care si le dezvolta. -distin#e $ tipuri de cariera: externa: pozitii profesionale, modul in care percepe persoana cariera in care intra0 interna: succesiune o!iectiva de pozitii. Contri!utia adusa de /o+ns consta in precizarea a , elemente definitorii in cariera: miscarea profesionala a individului de-alun#ul timpului interactiunea factorilor individuali cu cei or#anizationali1 reactiile indivizilor la un post depind de potrivirea sau nepotrivirea dintre ima#inea de sine si constran#erile carierei. specificarea individului in sfera mediului ocupational, cariera fiind pentru el identitatea ocupationala pe care o do!andeste. Mielu Zlate-2005 Cariera este o succesiune de profesiuni, indeletniciri, pozitii, activitati, e"periente si roluri practicate de individ de-a lun#ul vietii sale profesionale concomitent cu interpretarea su!iectiva, soldata cu traiectorii profesionale distincte. 2ceasta definitie include , idei fundamentale: ideea referitoare la durata carierei- circumscrisa vietii active ideea im!inarii dintre planul o!iectiv si cel su!iectiv- optiunile succesive ale persoanei pe parcursul carierei precum si succesul sau insuccesul in cariera determinat de constran#erile postului cat si de aptitudinile, atitudinile, valorile, aspiratiile sale. ideea traiectoriilor conturate pe parcursul carierei0 ele pot si ascendente, decendente, stationale, multidirectional fle"i!ile0 sunt dependente atat de resursele individului cat si de catiunile intreprinse in or#anizatii. Sc+im!ari: conditiile dificile de functionare ale or#anizatiilor si companiilor cererea si oferta de personal: deficit e"ternalizarea unor activitati din cadrul or#anizatiei
1

concedierile majore la care au fost si sunt nevoite or#anizatiile sa recur#a pt ca nu mai sunt productive. 3oate aceste sc+im!ari au provocat aparitia unor mutatii: inlocuirea sta!ilitatii carierelor profesionale cu mo!ilitatea acestora, astfel sluj!ele sunt sc+im!ate mult mai des decat in trecut. accentuarea caracterelor de sla!a predicti!ilitate a cursului carierei. trecerea de la carierele le#ate e"clusiv de lumea muncii si or#anizatii are loc spre carierele desc+ise. scaderea importantei traiectoriei ascendente a carierei in favoarea traiectoriei mai comple"e. deplasarea centrului de #reutate de pe mana#ementul carierei spre automana#ementul ei. trecerea de la a"area individului pe prezentul carierei la a"area unei viziuni pe evaluarea carierei in perspectiva. actiunea concomitenta a carierelor sin#ulare cu cele du!le sau fara limite. Consilierea carierei are o durata mai scurta. 4rientarea carierei desemneaza un ansam!lu de actiuni educationalr, are ca o!iectiv pre#atirea elevilor pentru ale#erea studiilor si a prefesiunilor viitoare. Curs $ Functiile orientarii carierei: , tipuri: f. educationala, personala si sociala 5n prezent se !ucura de o apreciere mai lar#a urmatoarea clasificare care distin#e , tipuri: de ajustare, de distri!utie, de adaptare. Functia de ajustare: &rofesorul tre!uie sa isi petreaca o mare parte din timpul didactic cu elevii care au pro!leme. Consilierul scolar: - ii usureaza munca profesorului ocupandu-se de elevii cu pro!leme. 6 tre!uie sa aloce o treime din timpul sau functiei de ajustare a orientarii. Speijinirea elevului cu pro!leme deose!ite: esecul scolar, starea de disconfort, lipsa prietenilor, unei vieti sociale satisfacute, e"istenta unor pro!leme de inadaptare, delincventa. Consilierul pune un dia#nostic corect apoi deruleaza un tratament adecvat, ia masuri pt rezolvarea pro!lemelor. Functia de distributie: consta in a-i ajuta pe elevi ca sa-si imparta ener#ia in mai multe canale educationale, in functie de: dezideratele elevului, potentialul individual, oferta sociala. &t ca sa ofere orientarea potrivita consilierul tre!uie sa cunoasca fiecare elev in parte si oportunitatile pe care le are la dispozitie. Consilierul tre!uie sa: descopere nevoile individuale ale fiecarui elev in parte prezinte datele o!tinute despre elevi profesorilor, parintilor Consilierul ofera informatii participantilor si discuta cu elevii, parintii pt su#estii corespunzatoare. /umatate din timpul consilierului se ocupa cu orientarea pt cariera. 7unctia de adaptare: Scoala tre!uie sa-si adapteze cursurile si activitatile la nevoile reale ale elevului, consilierul are un rol esential pt ca el participa la dezvoltarea curriculumului.
2

Consilierul scolar este persoana care poate oferi datele necesare ce se pot constitui ca !aza de #andire a curriculei. 3e+nicile folosite de consilier: inventarul individual studiul de urmarire al elevilor orientati si inre#istrarea datelor in le#atura cu evolutia ulterioara a lor. datele o!tinute confera o !aza necesara pt a pune in practica sc+im!area din pro#ramele scolare. Structura procesului de consiliere a carierei este alcatuita din $ etape, cu 8 su!etape: 1. sta!ilirea o!iectivului clientului in identificarea, clarificare si specificarea pro!lemelor sale. 2ceasta etapa presupune parcur#erea a , su!etape: - desc+iderea catre client sau formarea aliantei de lucru: are loc identificarea clientului si a pro!lemelor sale, ascultarea #andurilor, descifrarea sentimentelor, evidentierea dinamicii acestor #anduri si sentimente, clarificarea relatiilor si a responsa!ilitatilor clientului si a consilierului - cule#erea intonatiilor despre client: consilierul utilizeaza diverse instrumente si proceduri, e"ploreaza perceptiile clientului asupra sa si asupra rolurilor omului in viata - intele#erea si formularea ipotezelor asupra comportamentului clientului, consilierul aplica teoriile ale#erii si dezvoltarea carierei, teoriile consilierii si personalitatii pentru a formula diferite ipoteze cu privire la o!stacolele intampinate de client $. rezolvarea pro!lemelor si o!iectivele clientului, presupune parcur#erea a , su!etape: - actiunea: consilierul recur#e la te+nici de consiliere, la evaluarea cantitatii si calitatii pentru a-l ajuta pe clientul sau sa-si rezolve pro!lemele - dezvoltarea o!iectivului carierei si a planului de actiune: consilierul ela!oreaza impreuna cu clientul planuri de actiune menite sa ajute la realizarea o!iectivelor propuse de el sau la depasirea o!stacolelor pe care le intampina -evaluarea rezultatelor si inc+eierea relatiei de consiliere: intervine atunci cand o!iectivele clientului au fost atinse, cand pro!lemele clientului au fost rezolvate 5n procesul de consiliere a carierei se fac mai multe tipuri de e"aminari. Criteriile dupa care sunt #rupate aceste tipuri rezida in finalitatile procesului de consiliere a carierei. Diversi specialisti au sta!ilit 9 tipuri de e"aminari: e"aminare cu finalitate predictiva discriminativa discriminative e"aminare de monitorizare e"aminari evaluative propriu-zise Examinarea predictiva-faciliteaza anticiparea cu privire la potentialul clientului in planul formarii, al muncii si mo!ilitatii educationale. Se raspunde la urmatoarele intre!ari ale clientului: ce este posi!il sa realizeze in viitor: in ce directie voi avea succes: merita sa fac investitie in aceasta directie: Examinarea discriminativa- permite judecarea cu precadere a calitatilor si performantelor clientului in raport cu anumite valori si preferinte pentru anumite ocupatii. ;aspunde la urmatoarele intre!ari ale clientului: sunt potrivit pentru aceasta ocupatie: voi fi eficient: ma pot adapta:
3

Examinarea de monitorizare- ofera informatii despre starea de pre#atire a persoanelor respective, despre maturizarea acestora pentru a putea demara un proiect despre calitatea deciziilor luate si directia opiniilor cu privire la munca. &ermite consilierului sa ofere clientilor sai modele de actiune in ale#erea carierei, ii invata sa fie independenti. Examinari evaluative propriu-zise: vizeaza masurarea nivelului atins in realizarea oiectivelor consilierului si orientarii carierei. avem in vedere rezultatele diferitelor pro#rame care actioneaza in aria consilierii carierei, avem in vedere proiectele de actiune in domeniul consilierii si orientarii. ;ezultatele evaluarii facute in scopul consilierii carierei tre!uie sa raspunda cu privire la interesele si aptitudinile lor. Activitatea de comunicare (n consilier tre!uie sa actioneze atat ca emitator cat si ca receptor. Consilierul tre!uie sa poata transmite mesaje coerente, sa ai!a a!ilitati avansate ver!ale, scrise si sa fie un !un ascultator. 2!ilitatile fundamentale pe care tre!uie sa le ai!a un consilier: - ascultare activa: proces activ de interceptare, procesare si interpretare a spuselor interlocutorului si a stimulilor conte"tuali. 2sculatarea se invata. 5n timpul procesului de comunicare nu ne limitam la interceptarea si procesarea stimulilor auditivi. &rocesul de ascultare se produce in trei planuri: fizic, mental si ver!al. &lanul fizic: sa ne pozitionam fata in fata cu cealalta persoana cu care vor!im la o distanta conforta!ila, 1,5m0 sa mentinem contactul vizual0 sa acordam atentie detaliilor nonver!al0 sa ne rela"am in timpul comunicarii &lanul mental: sa ne concentram, sa incercam sa ne oprim #andurile, sa nu fim afectati de factori pertur!atori, sa renuntam sa judecam cele spuse de interlocutor, sa asteptam si sa #andim inainte de a raspunde. &lanul ver!al: sa raspundem in mod corespunzator la relatarea celui care vor!este, intotdeauna sa reflectam continutul elementelor e"primate de interlocutori, tre!uie sa adresam intre!ari clarificatoare, sa sumarizam si sa indentificam pasii urmatori. 5n procesul de ascultare activa se intalnesc o serie de !ariere: -pseudoascultarea -imitatia ascultarii prin inducere in eroare -atentia selectiva- atunci cand suntem interesati doar de anumite informatii -presupunerea- ne #ra!im sa tra#em concluzii -concentrarea consilierului pe ceea ce urmeaza sa spuna -mesaje confuze Curs , Coordonarea poate fi facuta direct si indirect prin intermediul intre!arilor inc+ise sau desc+ise. (tilizarea intre!arilor este o te+nica prin care este ajutat atat consilierul cat si consiliatul sa o!tina informatii. <otivul principal pentru care consilierul adreseaza intre!ari este acela de a oferi un suport clientului pentru ca el sa poate invata lucruri cat mai multe din situatie. (tilizarea intre!arilor il poate ajuta sa-si coordoneze cursul discutiei si coerenta ei. Intrebarile inchise presupune raspunsurile da sau nu. 2u anumite avantaje: clientilor le este mai usor sa raspunda, ofera rapid o multime de informatii despre client mai ales in timpul
4

interviului initial. 2!ordari: comportamentale, psi+odinamice, umaniste, inte#rativ-ecleptice. 2juta la adoptarea deciziilor si la luarea deciziilor. Dezavantaje: ele restrictioneaza clientul la oferirea unor raspunsuri scurte0 controlul dialo#ului se afla in mainile consilierului, fapt care-l impiedica pe client sa puna in discutie si alte pro!lem0 limiteaza spontaneitatea clientului. Intrebarile deschise permit clientului sa se e"prime in mod li!er. 2vantaje: il invita pe client sa-si e"ploreze #andurile si sentimentele0 ofera mai mult control clientului asupra dialo#ului0 pro!lemele desc+ise demonstreaza respect fata de client0 aduc informatii neasteptate care pot fi relevante pentru situatia a!ordata. Dezavantaje: clientii isi pot pierde concentrarea sau pot sa evite su!iectele neplacute pentru ei0 pot duce la raspunsuri repetate =nu stiu>0 pot duce la pierderea timpului mai ales in cazul consilierului incepator0 poate duce la o lipsa de structura. Succesul in procesul de consiliere depinde mai ales de maniera in care sunt adresate intre!arile. Se recomanda formularea unor intre!ari desc+ise ale caror raspunsuri aduc clarificari importante pentru client. (tilizarea pauzelor in sedintele de consiliere ofera clientului posi!ilitatea de a prelua controlul asupra discutiei si de a aduce success. Coordonarea directa are rolul de a directiona discutiile va#i spre o tinta fi"a. De re#ula in coordonarea directa se folosesc intre!ari desc+ise de #enul urmator: la ce te referi:... Coordonarea indirecta presupune transferarea responsa!ilitatii discutiei catre client. Clientul este ru#at sa alea#a tema de discutie si modul in care va avea loc discutia ;eflectarea. (n consilier eficient intele#e #rijile clientului. Consilierul identifica si apoi formuleaza o serie de sentimente le#ate de trairile clientului. Se poate manifesta si ca forma in care consilierul o!serva comportamentul clientului. 3rei puncte pe care tre!uie sa le analizeze consilierul: continutul e"primat, sentimentul e"primat, comportamentul nonver!al. 2!ilitatea. 4ferirea de feed!ac? eficient este o a!ilitate esentiala pentru comunicarea dintre doua persoane. &entru oferirea unui feed!ac? eficient #asim o serie de recomandari de !aza: feed!ac?-ul tre!uie focalizat intotdeauna pe aspectele pozitive0 feed!ac?-ul tre!uie sa fie constructive0 scopul tre!uie sa fie acela de a-l ajuta si de a-l sustine ci nu de a-l judeca sau evalua0 feed!ac?-ul tre!uie sa fie descriptive, nu critic-se recomada evitarea cuvintelor !un sau rau, aceste cuvinte nu spun nimic despre comportamentul pe care tre!uie sa si-l dezvolte clientul. 7eed!ac?-ul tre!uie sa fie concret si specific, tre!uie focalizat pe un comportament specific si nu pe unul #eneral, tre!uie oferit pentru acele comportamente care pot fi sc+im!ate, tre!uie sa ofere intotdeauna alternative comporamentale si atitudinale clientului, tre!uie oferit imediat pentru intarirea comportamentului si nu dupa un intervat de timp &arafrazarea. 2!ilitatea consilierului de a reformula ceea ce este esential in mesajul clientului. Scopul este acela de a clarifica aspectele le#ate de tema discutiei. &arafrazarea se realizeaza prin utilizarea unor propozitii si fraze care comunica clientului ca mesajul lui a fost inteles. 5mportant este faptul ca persoana care face consiliera sa nu utilizeze alte cuvinte sau informatii pe care nu le-a transmis clientul in mesajul lui. Consilierul nu tre!uie sa interpreteze mesajele clientului. &entru utilizarea eficienta a parafrazarii, consilierul tre!uie sa respecte cateva rezomandari: sa nu defineasca pro!lema in locul clientului, sa nu judece ceea ce comunica clientul, sa nu evalueze si sa nu interpreteze ceea ce spune clientul, sa nu utilizeze sarcasmul si ironia, sa utilizeze si comportamentul nonver!al, sa-i comunice clientului acceptarea Sumarizarea. 2!ilitatea consilierului de a concentra intr-un mod sistematic si co+erent cele mai importante aspecte din viata clientului. Scopul este de a sumariza continutul unui discurs
5

sau de a inc+eia o conversatie. Sumarizarea poate fi utilizata pentru sta!ilirea prioritatilor si a alternativelor Evaluarea aptitudinilor @"ista mai multe modalitati de identificare si evaluare a aptitudinilor Autoobservarea: permite identificarea prezentei unor aptitudini de catre individ prin compararea performantelor sale cu ale celor din jur. -sesizarea unor aspecte: performante mai !une intr-o activitate, asimilarea cu usurinta a informatiilor dintr-un anumit domeniu, utilizarea unui numar mic de e"ercitii, implicarea sustinuta intr-o activitate fara a o!osi, prezenta de timpurie a usurinteo de invatare. Opinia celorlalti: profesorii de diferite specialitati prin mana carora trec mai multe #eneratii de elevi devin un etalon mo!il Testarea psi olo!ica: prin intemediul lor persoana este confruntata cu rezolvarea unor sarcini care presupun prezenta aptitudinilor care tre!uie masurate. -performantele unei persoane la test vor fi comparate cu cele ale altor persoane, raportandu-se la etalon. -e"ista doua tipuri de teste: de aptitudini si de performanta. 3estele de aptitudini: masoara capacitatile, ele fac predictii asupra a ceea ce poate realiza o persoana intr-un domeniu de activitate. 3estele de performanta: masoara ceea ce poate sa faca o persoana in prezent0 masoara deprinderile si a!litatile do!andite pana acum. 2ptitudinile pot fi dezvoltate prin e"ploatarea eficienta a pontentialului individual pt a o!tine performante cat mai !une. &erformantele individului intr-un domeniu de activitate este dependenta de: 1* volumul si or#anizarea cunostintelor $* !aza de strate#ii de rezolvare a pro!lemelor ,* de meta#o#nitia sau de cunostintele care permit utilizarea adaptata. "olumul si or!ani#area cunostintelor -nivelul la care este realizat o activitate depinde atat de volumul de cunostine cat si de modul in care ele sunt or#anizate. -or#anizarea fle"i!ila a cunostintelor permite rezolvarea rapida a unor sarcini noi: prin utilizarea mai multor surse, prin crearea cat mai multor conte"te, prin identificarea cunostintelor specifice domeniului si utilizarea in alte conte"te. $a#a de strate!ii co!nitive: -potentialul de a rezolva este dat de numarul de strate#ii -cu cat cunoaste mai multe strate#ii de rezolvare cu atat este mai rapida si eficienta rezolvarea unei sarcini. Metaco!nitia: cunostinetele care permit utilizarea adaptata si conte"tualizata a strate#iilor si a!ilitatilor de rezolvare specifice unui domeniu. -capacitatea individului de autore#lare: capacitatea de a tine seama de constran#erile situatiei. &ersoanele care do!andesc performante inalte intr-un domeniu reflecteaza asupra comportamentelor lor in timpul realizarii unor sarcini. -nivelul performantelor este sat de nivelul metaco#nitiei individului respectiv
6

-metaco#nitia are rolul de a controla desfasurarea actiunilor pe parcursul unei sarcini. @a se manifesta la elevi prin urmatoarele aspecte: -evaluarea dificultatilor unui continut care tre!uie invatat si adaptarea lui la strate#iile de invatare - alocarea resurselor -evaluarea pro#reselor in invatare si restructurarea strate#iilor de invatare -sta!ilirea resurselor de reusita. Curs 5 Sistemul motivational <otivatia: stari co#nitive care sustin ener#etic actiunile umane, comportamentul. @a determina initierea unei activitati: persistenta sau a!andonarea acitvitatii. 5nfluenteaza performanta. &rincipalele timpuri de motive: 1* nevoia de mentinere a ec+ili!rului de functionare fizica si psi+ica a individului: motive fiziolo#ice, de securitate, stima de sine. $* nevoia individului de adaptare la mediu: nevoia de e"primare si relationare, nevoia de auto-control, de influenta asupra mediului. ,* nevoia de dezoltare personala: nevoia de competenta, de autorealizare. <otivatia de dezoltare se declanseaza in cazurile in care nevoia de ec+ili!ru functional si de adaptare sunt asi#urate. -primele doua sunt considerate mai comple"e pt ca de ele depinde e"istenta individului. &rocesul motivational presupune cateva faze: - declansarea - directionarea - sustinerea - dezan#ajarea Componentele acestui proces cuprind: factorii individuali si conte"tuali. 5ndicatorii motivationali cei mai !uni sunt reactiile si conduitele pe care le declanseaza: - de apropiere: ale#erea sarcinii, focalizarea, preferinta sau interesul, trairi emotionale pozitive, prezenta efortului. - de evitare a activitatii. ;elatia dintre motivatie si performanta: - emotiile constituie elementele motivationale care mediaza intre intentia si implicarea in actiune - emotiile pozitive favorizeaza concentrarea pe desfasurarea actiunii si creativitatea0 capacitatea de memorare, de calcul, favorizeaza rezistenta mare la frustrare si la efort. 3oate actiunile care provoaca satisfactie cresc motivatia individului de a se implica. @motiile ne#ative !loc+eaza capacitatea de concentrare, memorare, rezolvare de pro!leme, ele #enereaza motivele de evitare a activitatii conducand la scaderea performantei. (n rol important in cadrul relatiei dintre motivatie si performanta il are intensitatea emotiilor. @"ista trei situatii foarte clare:

1* intensitatea foarte scazuta a emotiilor va determina o stare de rela"are care este nefavora!ila implicarii individului in actiunie si nefavora!ila sustinerii ener#etice a activitatii incepute0 intensitatea scazuta a motivatiei duce la performante scazute. $* intensitatea ridicata a motivatiei determina o mo!ilizare ener#etica crescuta, e"cesiva. 2ceasta situatie are un efect dezor#anizator asupra comportamentelor si capacitatea de concentrare a individului duce la performante scazute. ,* intensitatea moderata, usor peste nivelul mediu este cea mai adecvata pt mo!ilizarea ener#etica si utilizarea eficienta a potentialului individual. 4ptimizarea motivatiei elevilor: profesorul poate utiliza $ cate#orii de strate#ii: de declansare a activitatii si de sustinere motivationala Declansarea activitatii: se aplica in cadrul elevilor su!motivati, care nu se concentreaza, care au emotii ne#ative. -e"plorarea unor alternative potrivite si luarea in considerare a unei perioade de pauza. -constientizarea consecintelor neimplicarii in sarcina: incultura, somaj, dezama#irea parintilr. -manipularea consecintelor: oferirea de recompense si penalizarea pt evitarea an#ajarii in activitate. -crearea unui conte"t favora!il si specific activitatii care tre!uie desfasurata: utlizarea !i!liotecii, la! de informatica. -modelarea: motivatia plus anumite conduite pot si declansate prin modelarea comportamentala. -e"plorarea preferintelor si intereselor elevilor. @"emplu de te+nici pt optimizarea motivatiei: - ima#eria dirijata: elevii tre!uie sa-si ima#ineze ce anume le-ar placea sa devina in viitor0 il ajuta pe elev sa se focalizeze pe propriile sale dorinte si aspiratii, sa devina mai motivat. 2le#erea de catre elev a unui o!iect sim!ol al aspiratiilor sale0 aplicarea temelor predate la situatii personale0 crearea unei ima#ini mentale motivationale. - strate#iile de sustinere motivationale: motivatie relativ pozitiva. &rin utilizarea lor se urmareste: asi#urarea confortului fizic si psi+ic !azal, cresterea sentimentului stimei de sine si eficacitatii personale, se poate realiza prin reamintirea repetata a situatiilor in acre elevul a trait sentimentul de eficacitate. &rin perfectionarea unor a!ilitati si aptitudini precum si doa!andirea de competente care sa determine eficienta. - formarea unor atri!uiri realiste ale succesului, esecului si asteptarilor de reusita. 3e+nici pentru optimizare: 1* dezvoltarea unor convin#eri adaptative prin dialo# intern pozitiv $* formularea unor scopuri realiste: tre!uie sa-si ajute elevii sa-si evalueze resursele si sa-si sta!ileasca scopuri realiste in raport cu sarcinile. ,* crearea unei retele de suport 9* evitarea suprasolicitarii.

Curs 8-continuare @ficacitate personala si autoeficacitatea ,.&rocesul de persuasiune &ersoanele care pot fi convinse pe cale ver!ala ca dispun de a!ilitatile necesare pentru a realiza anumite actiuni se implica mai mult pentru a le duce la capat.Convin#erile nerealiste despre un nivel e"a#erat al autoeficacitatii sunt afirmate de esecuri.Succesul o!tinut de individ va fi considerat o victorie personala. 5ndivizii tind sa interpreteze propriile lor reactii la stres ca fiind semnele unor a!ilitati insuficient dezvoltate. Starile su!iective influenteaza perceperea autoeficacitatii)daca sunt pozitive autoeficacitatea se percepe mai !ine*. ;elatia dintre autoeficacitate si stima de sine nu este sta!ila. e": (n elev care are rezultate !une si nu este foarte mandru de asta pentru ca nu are stima de sine. Stima de sine depinde mai putin de caracteristicile conte"tului. @a are o influenta puternica asupra performantelor scolare.&ro!lemele elevului rezulta din nivelul scazut al stimei de sine. ;elatia dintre autoeficacitate si interese 5nteresele ocupationale influenteaza implicare in unele activitati care duc la rezultate pozitive.5n ale#erea carierei interesele si nivelul autoeficacitatii percepute tre!uie com!inate in asa fel incat sa tratam ma"imal posi!ilitatile elevilor. e": primul la scoala si ultimul in viata. Copii care nu au dezvoltate a!ilitatile sociale si de comunicare sunt respinsi de cei din jur si nu au rezultate !une la scoala. Comunicarea reprezinta procesul prin care se transmit informatiile de la un emitator la un receptor prin utilizarea unui sistem de semne. <odul de comunicare are impact puternic asupra relatiilor zilnice dar si in dezvoltarea carierei si in constructia acesteia. Dupa ale#erea carierei urmeaza un proces de planificare si dezvoltare in cariera. 2!ilitatea de comunica eficient este un factor important care contri!uie la o cariera de succes. @ficienta procesului de comunicare depinde de urmatoarele a!ilitati: 1* ascultarea activa: desemneaza capacitatea de a surprinde atat continutul mesajelor cat si emotiile interlocutorului0intele#e mai profund mesajul $* transmiterea asertiva a mesajului: comunicare desc+isa,directa si onesta ,* identificarea surselor de conflict: utilizarea unor strate#ii de rezolvare a conflictelor 9* utilizarea a!ilitatilor de mai sus in diferite conte"te )dialo#,comunicare,comunicarea in #rup* 7ormarea si dezvoltarea a!ilitatilor constituie un proces continuu. &rocesul de comunicare: Comunicarea are $ forme-directa:cei care comunica se afla fata in fata -mediata: se face prin diferite mijloace)te"t scris,posta electronica &rocesul de comunicare are $ etape: 1.receptarea mesajului si $.transmiterea mesajului. %eceptarea mesajului 5n comunicarea directa receptarea este primul pas. Calitatea de !un ascultator presupune manifestarea unei atitudini de respect fata de interlocutor. &entru comunicarea eficienta sunt necesare cateva comportamente: 1. sta!ilirea contactului vizual
9

$. folosirea incurajarii si a raspunsurilor minimale.5ncurajarea comunicarii se poate incuraja prin repetarea ultimelor cuvinte din fraze. ;aspunsurile minimale sunt su! forma de #esturi sau ver!al: da,stiu,asa,intele#. ,. concentrarea atentiei pe ceea ce spune vor!itorul. 2ctiuni: focalizarea atentiei pe ideile si sentimentele interlocutorului,evitarea #andirii la propriile pro!leme,evitarea sc+im!arii su!iectului pus in discutie 9. evitarea judecarii sau a interpretarii celor spuse de client 5. reflectarea sentimentelor interlocutorului.;olul de a identifica si de a clasifica emotiile si sentimentele pe care le-a trait clientul atunci cand s-a intamplat dar si acum. 8. concentrarea pe aspectele importante din discutie . evitarea sfaturilor -. evitarea interpretarii celui care vor!este.5ntreruperea repetata a persoanei care vor!este il in+i!a Transmiterea mesajului: 1.<odalitatea de comunicare $.2titudinea celor implicati in comunicare Comunicarea este asertiva)desc+isa,directa* presupune a!ilitatea vor!itorului de a e"prima emotiile si sentimentele.Comportamentul asertiv contri!uie la elucidarea pro!lemelor Metode si te nici utili#ate in educatia pentru cariera 5n acest conte" de prea#tire mai putem utiliza o serie de metode si te+nici: 1. brainstormin!ul: solutionare a unor pro!leme )emiterea a cat mai multor idei* <odalitatea de e"plorare a competentelor. a* Arainstormin#-ul cu atri!uiri de roluri: se atri!uie roluri diferite elevilor pentru a produce idei din mai multe perspective. e":fu#a de la ore)cum este vazuta ea din punct de vedere al profesorului* !* Arainstormin#-ul &+ilips 88: impartirea clasei in #rupuri de cate 8 elevi care incearca sa #aseasca solutii in 8 minute.Ba sfarsitul timpului moderatorul prezinta lista cu solutii. e": ce putem face atunci cand suntem stresati,tristi,nervosi si iritati. $.jocul de rol: participantii adopta pozitii diferite su! aspectul motivatiei si a rolului pe care il indeplinesc. &resupune familiarizarea elevului asupra altor perspective. &'de#baterea: consta in prezentarea ar#umentelor pro si contra unor idei. @levii pot fi impartiti in $ #rupe sau pot sa lucreze in perec+i. e" de dez!ateri:ar#umente pro si contra unui stil de viata sanatos,ale#erea unei cariere, desc+iderea unei afaceri. ('interviul:lista de intre!ari formulate pentru a o!tine informatii cu privire la atitudinile,cunostintele si opiniile unei persoane fata de anumite pro!leme.5nterviul poate fi: individual,#rup,direct sau indirect. @"ista , tipuri de interviuri: -structurat:intre!arile care vor fi adresate sunt dinainte sta!ilite -semistructurat:persoana care face interviul poate adresa si alte intre!ari fata de cele sta!ilite -nestructurat: are o lista de pro!leme pe care le va a!orda fara sa ai!a intre!arile sta!ilite e":pro!leme care pot face interviul nestructurat:e"plorarea unei profesii, discutii asupra unor trasee educationale sau profesionale.
10

5'porto)oliul: presupune stran#erea la un loc al celor mai relevante produse ale activitatii elevului in raport cu un anumit scop. -portofoliul de dezvoltare cuprinde diverse produse ale activitatii elevului care scot in evidenta procesul care a avut loc in dezvoltarea sa. Cuprinde: pa# de introducere)numele,date de identificare*, sumarizare a continutului portofoliului, produsele activitatilor elevului insotita de o scurta descriere, planuri si scopuri de cariera. @":dezvoltarea interesului pentru un anumit domeniu:activitatile realizate dezvoltarea unei competente: se cer sarcinile realizate,cursurile frecventate,diferite tipuri de e"ercitii. *'reali#area de proiecte:analiza unor situatii reale care pot fi im!unatatite si identificate si specificare modalitatilor prin care se poate ajun#e la situatia dorita. Se specifica strate#iile de remediere,resursele necesare iar proiectul tre!uie sa fie aplica!il si realist. @": dezvoltarea stimei de sine,dimensiunea stresului +' autoevaluarea: consta in procesul de reflectie a individului asupra comportamentelor proprii si asupra rezultatelor o!tinute. Se pot utiliza diferite c+estionare, reflectarea de catre individ asupra produselor proprii. ;ezultatele auto-evaluarii se discuta in #rup doar in masura in care elevul are nevoie de suportul cole#ilor. e":evaluarea intereselor,identificarea valorilor proprii. ,'studiul de ca#: analiza in #rup a unor scenarii reale. Se poate realiza in scris sau oral. Dezvoltarea a!ilitatilor, identificarea aspectelor relevante dintr-o situatie. ex:cariera de succes,tipuri de comunicare. -'ima!eria mentala: e"ercitiu care pune elevii in situatia de a-si ima#ina anumite situatii0ii ajuta sa se focalizeze pe propriile lor dorinte. ex:cum va arata o zi din viata ta peste un numar de ani. <etodele specifice educatiei in cariera sunt metodele de !rup: se utilizeaza vizitele in intreprinderi-reprezinta o modalitate directa prin care se permite accesul elevilor la infomatii utile. Cizitele pot avea o!iective specifice. e":identificarea departamentelor dintr-o institutie, sta!ilirea sarcinilor si a responsa!ilitatilor, cum se alcatuiesc planurile de dezvoltare institutionala, de promovare. Ziua portilor desc ise: vizite or#anizate la firme si institutii pu!lice sau private care prezinta an#ajatii, produsele realizate. Cu acordul mana#erilor din institutii si firmele respective, pot fi simulate cursuri. Zilele carierei: sunt or#anizate su! forma de intalniri cu reprezentatii unei firme. Dilele carierei pot avea si teme propuse c+iar si de catre elevi. e": ziua carierei in domeniul sanatatii,educatiei primare si prescolare. "i#ionarea de )ilme educationale pe tema carierei: analiza in #rup a situatiilor vizionate. e": cautarea unui loc de munca. .articiparea la tar!uri si expo#itii: familiarizarea cu termeni din diferite domenii. e": tar#ul de oferte educationale. .articiparea la tar!uri de locuri de munca: elevii o!serva tendinta pietei muncii: profesiile cele mai solicitate, care sunt cerintele an#ajatorilor din diferite domenii de activitate.
11

%edactarea unor materiale de promovare: unor carti de vizita, unui curriculum vitae. 5i ajuta sa-si dezvolte deprinderile necesare. &lanificarea si dezvoltarea carierei Cunoasterea acestei pro!leme de catre viitorii consilieri o constituie faptul ca este vor!a de do!andirea de cunostinte si a!ilitati necesare pentru realizarea unor planuri de cariera realiste. Conceptul de identitate profesionala: com!ina aspecte le#ate de cunostintele propriilor interese, valori, a!ilitati si competente, preferinta pentru o anumita activitate, stilurile de interactiune si mediile de munca, preferinta pentru un anumit stil de viata profesional. .lani)icarea carierei reprezinta procesul prin care elevii isi contureaza o directie in cariera, initiaza diverse actiuni pentru atin#erea scopurilor. ;eprezinta un proces de autoevaluare si de fi"are a o!iectivelor. 5plica un proces rational prin care o persoana isi sta!ileste o serie de o!iective profesionale. /e#voltarea carierei: se refera la procesul permament prin care individul pro#reseaza trecand printr-o serie de stadii, acest proces poate fi diferit de la o persoana la alta. 4 serie de cercetari mai recente au dovedit ca majoritatea indivizilor trec printr-o serie de sc+im!ari,crize cu un anumit #rad de repeta!ilitate. Spre sf secolului $0 dezvoltarea carierei a inceput sa fie a!ordata dintr-o viziune +olistica. 5n zilele noastre tot mai multi factori sunt luati in considerare in analiza carierei. @"ista o serie de factori de natura comunitara si multiculturala, stilul decizional si atitudinal fata de munca care au capatat o importanta majora in dezvoltarea carierei. &lanificarea de dezvoltarea carierei nu este un proces liniar ci repetitiv si continuu, se afla intr-o relatie stransa cu viata din cadrul familiei. ;elatii intre munca si familie: -contopirea totala )relatie stransa intre munca si familie* -compensarea )relatia dintre munca si familie este reciproca* -se#mentarea )munca si familia pot sa coe"iste dar fara sa se influenteze* -instrumentalizarea )un rol este folosit pentru a o!tine ceva din partea cealalta* -conflictualitatea )o!tinerea succesului intr-un rol implica sacrificarea celuilalt* /omeniile de competenta in plani)icarea carierei 5n procesul de planificare a carierei este vor!a de o serie de a!ilitati pe care le do!andesc elevii: -autocunoastere -e"plorare educationala si ocupationala -decizia de cariera -promovarea personala Autocunoasterea se refera la e"plorarea, restructurarea informatiilor despre propria persoana. Cele mai relevante informatii despre sine sunt: interesele, valorile, aptitudinile si caracteristicile de personalitate. 0nteresele constituie unul din elementele cele mai importante. ;eprezinta preferintele cristalizate ale persoanei pentru anumite domenii de cunoastere si de activitate. Sunt determinate de facori #enetici si de oportunitatile de invatare. <odalitatile si
12

instrumentele utilizate pentru depistarea intereselor elevilor sunt: inventarele si c+estionarele de interes. (tilizarea inventarelor de interes permite cateva actiuni importante: - #enerarea de alternative educationale si profesionale - au atasate liste de activitati si ocupatii - permite identificarea optiunilor scolare si profesionale care tre!uie e"plorate - permite identificarea cauzelor insatisfacerii educationale si profesionale. <odelul +e"a#onal )'olland* realizeaza o corespondenta intre tipurile de personalitate modala si modelele socioocupationale e"istente. 3ipuri de personalitate modala: realist);*, investi#ativ)5*, artistic)2*, social)S*, intreprinzator)@EF* si conventional)C*. 5nteresele realiste: tendinta individului de a se orienta spre activitati care presupun manipulare de o!iecte, masini. 5nteresele investi#ative: presupune preferinta pentru cercetare si investi#are su! diverse forme si in diverse dimenii. 5nteresele artistice: preferinta pentru activitati mai putin structurate, rezolvare creativa. 5nteresele sociale: orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala)cariera didactica, activitati de sprjin* 5nteresele intreprinzatoare: preferinta pentru activitati de initiativa, posi!ilitati de coordonare. 5nteresele conventionale: preferinta pentru activitati care necesita manipularea unor date. "alorile sunt surse motivationale si ale standardelor individuale de performanta. @": initiativa, confortul, mediul familiar, timpul li!er, !ani. Calorile le#ate de munca deriva din valorile #enerale. Daca pentru individ este importanta securitatea personala atunci criteriul de ale#ere a carierei va fi ca aceea cariera sa-i ofere securitate. Calorile #enerale si cele le#ate de munca se afla intr-o stransa le#atura. Calorile incep sa se dezvolte inca din familie. Calorile constituie unul din factorii importanti in ale#erile facute,influenteaza decizia in cariera. ;eteaua sociala1 ansam!lul relatiilor interpersonale. Construirea unei retele presupune consultarea si e"tinderea relatiilor sociale ale individului. -mentinerea relatiilor din cadrul retelei este o sarcina importanta. @"ista , cate#orii de persoane care pot intra in retea: -persoane cunoscute: parinti, profesori, vecini- ele pot sa-i indrume pe tineri sa mear#a la un interviu. -persoane de le#atura: prieteni cu an#ajatori sau cu alti mem!rii a-i relatiei0 pot face le#atura cu an#ajatorii posi!ili. -persoane de contact: persoane din diverse firme si institutii care pot facilita o!tinerea unor informatii importante. Buarea deciziei de cariera: procesul care duce la selectia unei alternative de cariera din multimea celor disponi!ile. -in cadrul deciziei de cariera distin#em , componente care se afla in stransa interactiune: 1* continutul deciziei de cariera $*procesul decizional
13

,*conte"tul deciziei. 1ontinutul deci#iei de cariera : se refera la pro!lema efectiva care presupune luarea unei decizii. e": ale#erea scolii, unei profesii, unui traseu educational. .rocesul deci#ional: a!ordarea procesului de catre individ apare atunci cand se impune o ale#ere intre doua sau mai multe alternative posi!ile. Conditii: - daca situatia are un o!iectiv -daca e"ista informatia necesara despre situatia respectiva -daca e"ista un moment in care sa ia decizia -daca se ale# mijloacele pozitive -daca se utilizeaza resurse variate. 2ceste etape au o pondere mai mare sau mai mica in functie de continutul deciziei. @tape: 1*definirea deciziei si identificarea alternativelor $*e"plorarea alternativelor ,*planul de cariera 9*implementarea deciziei 5*reevaluarea ei. /e)inirea deci#iei si identi)icarea alternativelor: in ale#erea unui traseu educational, tanarul tre!uie sa porneasca intotdeauna de la intele#erea necesitatii ca tre!uie sa ia o decizie de cariera. Operatiile speci)ice: identificarea alternativelor posi!ile, definirea continuturilor decizieipro!lema efectiva care necesita o decizie, constientizarea necesitatii de a lua o decizie de cariera. @"plorarea alternativelor e"istente: se cule# informatii -informatiile tre!uie sa fie suficiente si compara!ile pentru fiecare alternativa. @valuarea alternativelor se face pe !aza unor criterii: -suprapunerea alternativelor respective peste caracteristicile personale ale individului: interesele pe care le are, valorile in care crede el, presti#iul social, deprinderile si a!ilitatile, competentele. -concordanta alternativei repective cu asteptarile persoanei: stilul de viata dorit, mediu de activitate)rural, ur!an, !azat pe cercetare*. nivelul educational cerut. -costurile si !eneficiile. &ersoanele care iau decizii de cariera difera intre ele prin stilurile decizionale. 2tiluri deci#ionale: 2tilul rational: se utilizeaza o a!ordare lo#ica si or#anizata. 2tilul dependent: elevii se !azeaza pe sfaturile, sprijinul si indrumarea altor persoane apropiate: parinti, rude, profesori. 2tilul evitativ: elevii amana sau evita luarea unei decizii de cariera 2tilul intuitiv: elevii se centreaza pe intuitii si impresii 2tilul spontan: elevii iau decizii su! impulsul momentului Stilurile decizionale au eficienta diferita in functie de continutul deciziei.
14

(n stil intuitiv poate fi eficient in cazul unor decizii privind ale#erea activitatii de petrecere a timpului li!er. Stilul rational: eficient in cazul deciziilor pe termen lun#. .lanul de cariera: presupune sta!ilirea unui plan de actiune pt punerea in practica a deciziilor. -se poate referi la urmatoarele aspecte: 1* la modul in care se vor do!andi cunostintele, deprinderile si a!ilitatile necesare pt practicarea carierei alese0 formele de dezvoltare. $* modul in care se vor e"plora ofertele educationale si ocupatiile ,* modul in care se va face promovarea profesionala. &lanul de cariera pe care il facem reprezinta +arta care #+ideaza elevii spre succes in implementarea deciziei. -tre!uie sa ai!a: scopul, o!iectivele si strate#iile de lucru. 0mplementarea deci#iei: se aplica planul de actiune sta!ilit -presupune consecventa si fle"i!ilitate sin partea consilierului -permite reevaluarea, readaptarea. %eevaluarea deci#iei: asi#ura revizuirea si optimizarea procesului de luare a deciziei. -identificarea punctelor tari ale deciziei. -colectarea unor dificultati care apar in diferite face ale procesului decizional. 1ontextul deci#iei de cariera: factorii care influenteaza continutul si procesul luarii deciziei: interni si e"terni 7actorii interni: intra conditiile si caracteristicile interne ale persoanei care ia decizia. 5nfluenteaza pozitiv sau ne#ativ luarea deciziei. -cunostintele individului despre sine: interesele, valorile, deprinderile, a!ilitatile0 cu cat sunt mai structurate cu atat deciziile sunt mai usor de luat. -aceste distorsiuni actioneaza ca o!stacol in ale#erea carierei. -cunostintele despre alternativele educationale si profesionale. C(;S :2&353(D5G5B@ S5 D@&;5GD@;5B@ G@C@S2;@ &otentialul de a invata si o!tine performana intr-un domeniu &t ca aptitudiniea sa se manifeste in performanta tre!uie e"ersata &e !aza aptitudinilor elevul do!andeste a!ilitati, in urma aplicarii in practica devin deprinderi. -2cest proces permite transferal aptitudinilor din potential psi+oindividual in performanta. -4rice insusire si proces psi+ic privit din perspectiva randamentului dezvolta aptitudini -perceptia, memoria, spiritual de o!servatie sunt considerate aptitudini cand permit cu succes intreprinderea unor activitati. Cand performanta se situeaza deasupra mediei, inseamna ca elevul are aptitudini. -aptitudinile nu sunt innascute, ci ne nastem doar cu predispozitii -aptitudinile constituie un element important al autocunoasterii -cunoscandu-si adolescentul aptitudinile, el va invata mult mai usor cum sa ia decizii in cariera -aptitudinile stau la !aza performantelor individului in munca -in ale#erea domeniului de activitate de catre individ tre!uie tinut seama de: 1*una si aceeasi aptitudine poate fi implicata in mai multe activitati. Capacitatea de reprezentare spatiala este indicata in activitatea unui desi#ner, mec+anic auto. 2cest lucru e important pentru individ in #enerarea alternativelor ocupationale
15

$*performanta intr-o ocupatie e data de o serie de aptitudini. 2ptitudinile se compenseaza si potenteaza reciproc. ,*2ptitudinile se dezvolta prin invatare si e"ersare. 9*intre a!ilitatile percepute si a!ilitatile o!iective ale unei persoane nu e"ista intotdeauna o suprapunere perfecta. -5n afara testelor psi+olo#ice, aptitudinile pot fi indentificate prin doua modalitati: a* inventarea activitatilor pe care o persoana stie sau poate sa le faca pt un effort deose!it !* competarea unor c+estionare destinate indentificarii aptitudinilor: domenii ocupationale -de re#ula deprinderile si a!ilitatile individului sunt transfera!ile de la activitati specific la care au fost do!andite. Ceea ce difera este #radul de transfer. .radul e dat de #eneralitatea lor. (nele aptitudini pot fi transferate la un nr restrans de activitati- interpretarea la instrumente muzicale. 2ltele pot fi tranferate in multiple dom : scris , citit, te+nica Cerute de an#ajatori: -a! de comunicare-asi#ura necesarul in cariera Caracteristicile de personalitate: -modalitati tipice de #andire, comportament, afectivitate si relationare -personalitatea e varia!ila determinata in ale#erea si dezvoltarea carierei. @": vanzatorii sunt e"travertiti si comunicativi, conta!ilii sunt meticulosi -Cercetarile n-au confirmat e"istenta unor relatii concrete pentru diverse ocupatii si caracteristicile personalitatii. &ersoanele cu caracteristici diferite pot accepta aceeasi ocupatie Caracteristicile personalitatii: 1*criteriile importante in selectarea mediului de munca dar nu si in ale#erea carierei $*atat o persoana e"traverta cat si introverta pot ale#e sa lucreze in domeniul administratiei pu!lice)pers e"traverta-contactul direct cu pu!licul, pers introverta-activitati de manipulare, lucreaza cu dosare* Comportamentul persoanei este dependent de conte"t 4 persoana poate fi lipsita de entuziasm intr-un conte"t dar in alt conte"t poate fi plina de entuziasm ,*reprezeinta doar unul din aspectele importante -tre!uie coro!orate cu valori, interese ale individului -inte#rarea informatiilor despre sine care duce la conturarea identitatii profesionale Din inte#rarea informatiilor despre sine se naste ima#inea persoanei despre sine. ;aportata la mediul occupational ima#inea de sine1asteptari profesionale1identitate profesionala &e parcursul adolescentei se constituie mai multe tipuri de indentitati profesionale1momente sau etape ale identitatii profesionale 1*identitate fortata $*criza identitara ,*difuzia identitara) nu e preocupat sa faca o ale#ere* 9*identitatea controlata) a facut propriile ale#eri si urmareste propriile o!iective profesionale* 1H evolutia dezira!ila a procesului de dezvoltarea profesionala. &rocesul de conturare a indentitatii profesionale poate avea trasee diferite si durate diferite. @X&B4;2;@2 3;2S@@B4; @D(C2354G2B@ S5 &;47@S54G2B@ Comportamentul sistematic de colectare a informatiilor cu privire la oportunitatile educationale si profesionale care stau in fata elevilor. 2cestea vizeaza natura muncii care urmeaza a fi efectuata precum si cerintele educationale impuse indivizilor ca sa acceada la mediul de munca: @"ista $ tipuri de surse : 1.surse formale:
16

-materiale tiparite) surse de informative provenite direct de la ofertanti-!rosuri, mono#rafii profesionale, pliante* -sisteme computerizate -materiale audio-vizuale Carierele au anumite constran#eri care tre!uiesc acceptate: @": in dom medical, in constructii, etc. &liantele: ofera info despre ofertele specific Gomenclatoarele profesionale: clasificari ale ocupatiilor in functie de anumite criterii: codul ocupatiilor din ;omania &rofilele ocupationale: descrieri ale ocupatiilor dupa o structura standardizata.2ctualizarea prof.ocup. a inceput in 1%%- cand s-a constituit un profil de #rup privind cariera Diarele si revistele : descriu diverse oportunitati educationale si profesionale Sisteme computerizate- site-uri de internet care permit accesarea rapida a informatiilor privind carira: 1. Sisteme de selectare dintr-o lista a locurilor de munca $. &ro#rame care relizeaza un profil psi+olo#ic al persoanei prin teste ,. Site-uri de informatii cu privire la reteaua de scoli si institutii 9. &ro#rame de sprijin in ela!orarea unui CC 5. &ro#rame de dezvoltare a aptitudinilor 8. &ro#rame de dezvoltare a unui loc de munca <ateriale audio-vizuale: casete audio, video, CD-permit elevilor sa #aseasca informatii cu privire la descoperirea proceselor educationale $.surse informale: interviu, e"perienta directa, reteaua . C(;S : C4<&4G@G32 2353(D5G2B2 &re#atirea interviului de selectie)i* 1conversatie desfasurata de catre an#ajator cu unul sau mai multi an#ajati pe post 1scop : identificarea persoanei care corespunde cel mai !ine cerintelor an#ajatorului 51 un prilej de a relua cele scrise in CC unde oferi detalii, aduci ar#umente -&e parcursul 5 sunt esentiale cateva elemente: aptitudini de comunicare, #andirea pozitiva, modul de prezentare -persoana care se ocupa cu selectia personalului isi face o impresie despre candidat c+iardin primele minute ale i. -intre!arile pe care le pune, au rolul de a verifica prima lui impresie -cu ocazia 5 de selectie se pun cateva cate#orii de intre!ari tipice, intre!ari ce vizeaza urm elemente: 1*studiile: discipline preferate, motivele ale#erii filierei educationale alese, rezultate, niveluri $*e"perienta profesionala: daca persoana a mai lucrat sau nu ce atri!utii, rezultate, responsa!ilitati, promovari, recompense, motivele pentru care a renuntat la locul de munca ,*postul avut in vedere: deprinderi, a!ilitati, capacitatea de munca, disponi!ilitati de invatare 9*proiectele personale cu privire la cariera: o! profesionale si concordanta o! urmarite de individ cu cele ale firmei, cu preocuparile firmei -pre#atirea candidatului pt 5 : a*clarificarea informatiilor despre sine si asteptarile pe care le are fata de postul vizat: este rezultatul procesului se autocunoastere. !*colectarea informatiilor despre or#anizatia unde vrei sa mer#i si postul avut in vedere: caracteristicile or#anizatiei-structura, anver#ura, planurile de viitor. Caracteristicile postului: posi!ilitati de promovare,a!ilitati, competente.
17

c*actualizarea instrumentului de colectare personala d*pre#atirea personala pt 5: pre#atirea motivationala, controlul emotiilor, anticiparea intre!arilor, raspunsuri assertive -;aspunsurile tre! sa fie concise, clare, fara am!i#uitati -interlocutorul nu tre!uie interrupt, contrazis &;5GC5&55B@ D@ A2D2 S5 @B@<@G3@B@ S355G3575C@ 5G &B2G575C2;@2 S5 D@DC4B32;@2 C2;5@;@5 5n sectorul serviciilor se creaza tot mai multe locuri de munca -fle"i!ilitatea -creativitatea cele mai importante 2dapta!ilitatea 7ormarea continua a oamenilor -si#uranta locului de munca nu mai este asi#urata in unele sectoare -an#ajatilor li se cere fle"i!ilitate, adapta!ilitate, creativitate, -componentele din zilele noastre, firmele apeleaza la alte firme e"terioare pentru anumite servicii din cadrul companiei -munca temporara incepe sa do!andeasca o importanta tot mai mare -pt majoritatea oamenilor familia si or#anizatia unde lucreaza devin doua or#anizatii importante din viata lor. 5n planificarea si dezvoltarea carierei punctual de plecare pentru individ il constituie autocunoasterea: cine sunt: Ce pot face: Ce tre!uie sa fac: -permit persoanei sa se a"eze pe un anumit drum cine sunt si ce pot face eu : -rasp permite identificarea aptitudinilor, punctele sla!e pe care le avem ce vreau sa fiu: -rasp e spre ce anume imi voi indrepta eforturile si capacitatile pe care le am deja: ce ma motiveaza: Ce ma motiveaza: -unii vor sa o!tina si#uranta Ce tre!uie sa fac:cum ajun# in or#anizatie: -dezvolt capacitatile prezente pe care le am -promovez invatarea continua -4rice persoana care 6si planifica si or# carira, tre!uie sa-si puna unele intre!ari le#ate de varia!ile pe care le are. Ce este important pentru mine: Care sunt prioritatile pentru mine: 5n ce tip de mediu voi da un randament mai mare: -Dupa ce individul isi analizeaza a!ilitatile si dorintele el trece la confruntarea acestor ima#ini cu realitatea. Care sunt punctele forte si punctele sla!e: Ce asemanari si diferente e"ista intre evaluarea mea si a lor: -;ealizarea unui plan de cariera-tine seama de cerintele an#ajatorilor (n plan de cariera cuprinde cateva faze: 1*sta! o!iectivelor $*specificarea pasilor de actiune: Ce tre!uie sa fac pt a indeplini o!iectivele: ,*identificarea resurselor : cine:cu ce: 9*identificarea indicatorilor cu care se evalueaza succesul: ce inseamna success pt tine: &rincipiile de !aza in planul carierei:
18

1*dezv carierei e un proces continuu, e o succesiune de ale#eri $*luarea deciziei si planul carierei e un process ce poate fi invatat si aplicat de-a lun#ul vietii @tape in luarea deciziei: identificarea pro!lemei 5ntele#erea de informatii @miterea unor alternative @valuarea actiunilor ,*5n ale#erea carierei sunt implicate factori multipli: -deprinderi -nevoi -ima#inea de sine 9*@"perienta anterioara influenteaza nevoile si interesele actuale. Calorificarea ac+izitiilor anterioare si necesare pt dezv carierei 5*Conte"tul social influenteaza intotdeauna opiniile indivizilor-asteptarile celor din jur: cole#i 8*<itul unei sin#ure cariere este partinitor 4rice persoana poate avea satisfactii in mai multe domenii, doar tre!uie sa incerce *5ma#inea de sine pozitiva, realista si increderea individului in fortele proprii are o importanta semnificativa in dezv carierei -*Sansa poate fi pre#atita si nu doar asteptata-e v! de atitudinea personala. 2titudinea activa mareste pro!a!ilitatea de success in cariera. <ulti autori conteporani considera ca majoritatea a!ordarilor se !azeaza pe aceste principii Aeneficiarii serviciilor de consiliere in cariera sa fie desc+isi, fle"i!ili in plan professional 7aze ale dezvoltarii profesionale: 1*7aza de orientare: determinarea tipului de cariera profesionala precum si pasii ce tre!uie parcursi, indrumare profesionala $*7aza de dezvoltare: activitati intreprinse pt definirea posi!ilitatilor de an#ajare prin pre#atirea de mentorin#, formare ,*7aza de evaluare: activitati ce au le#atura cu autoevaluarea si evaluarea interna identificand punctele forte si sla!e ale carierei &rocesul de planificare si dezvoltare se inc+eie cu planul de cariera: sa fie dinamice, adaptate la circumstantele fiecaruia. C(;S: 72C34;55 5G3@;G5E@X3@;G5 C2;@ 5G7B(@G3@2D2 D@C5D52 5G C2;5@;2 )C4G35G(2;@* Aariere care stau in ale#erea deciziei 7actori interni 1.Credintele eronate) miturile despre cariera*:proces ireversi!il -e"ista o sin#ura cariera potrivita pentru mine -succesul in cariera ar depinde doar de cunostintele academic -ca sa am success in cariera tre!uie sa am cat mai multe diplome -tre!uie sa ale# intre cariera si familie $.Stereotipurile ocupationale: atitudini si idei preconcepute despre o anumita ocupatie0 limiteaza procesul de e"plorare ocupationala De re#ula primele sunt cele le#ate de #en, inca din prescolaritate: asociind unele ocupatii cu #en, selectand ocupatii pt fiecare se" )domenii te+nice-!ar!ati, domenii umaniste-femei* ,.2!ilitatile decizionale: strate#ii si procedure de actiune implicate in rezolvarea pro!lemelor de cariera -capacitatea de a defini clar si co+erent pro!lemele de cariera
19

-capacitatea individului de a relationa cunostintele despre sine cu cele ocupationale si ofertele educationale -capacitatea individului de a analiza alternativele luate in calcul si increderea in propriile activitati de a selecta si urma un plan -capacitatea metaco#nitive de monitorizare si re#lare a strate#iilor intreprinse 3oate a!ilitatile decizionale se formeaza si se dezvolta prin e"ercitiu 7actori e"terni1totalitatea influentelor si evenimentelor care actioneaza din e"terior asupra ale#erii carierei. 1.parintii: cea mai puternica influenta asupra atitudinii si comportamentului. Din pacate nu intotdeauna influenta familiei este una !enefica.&arintii faciliteaza decizia de cariera prin disponi!ilitatea de a acorda suport deciziei. -oferirea unui feed!ac? -acordarea autonomiei -acceptarea optiunilor facute de copii -asteptarile realiste le#ate de cariera -oferirea unor modele positive de comportament $.<odelele de cariera: persoane semnificative din viata lor)parinti, rude, profesori* -influenta se realizeaza prin oferirea unui support informationalEpsi+olo#ic -orientarea comportamentului decisional 2ceia care !eneficieaza de elemente positive isi dezvolta o maturitate profesionala , au #rad sporit de autonomie si initiative in luarea deciziilor ,..rupul de prieteni: adolescent se e"pune la valoarea #rupului, formarea si mentinerea eronata a stereotipurilor le#ate de cariera. 9.Structura oportunitatilor posi!ilitatilor material si financiare0 e"ista factori care limiteaza posi!ilitatile de acces la profesie: -statutul socio-economic: elevii care provin din mediul defavorizat au tendinta de a ale#e trasee scurte0 profesii care nu necesita pre#atire indelun#ata. -diza!ilitatile psi+ice si fizice: au nevoie de suport pentru a le facilita accesul spre oportunitatile e"istente0 -#enul copiilor: fetele sunt orientate spre jocuri si activitati de #atit, tricotaj0 !aieti spre constructii. &romovarea personala E<ar?etin# personal: modalitatea prin care o persoana isi sistematizeaza si prezinta informatii despre a!ilitati, interese profesionale. -implica o componenta intrumentala cat si atitudinala 3e+nici si instrumente utilizate pt a atin#e o!iectivele de cariera: comportament si atitudine in cadrul CC, scrisoare de intentie, carte de vizita si portofoliu personal relatiilor interpersonale pentru promovarea sa Componenta instrumental 5. CC-ul 6prezentare detaliata a e"perientelor profesionale, a calificarilor do!andite -se sta!ileste relatii cu un posi!li an#ajator sau cu reprezentant institutional pentru a se oferi pro#rame de studii - @la!orarea unu CC se face intotdeauna in functie de postul vizat. &une in evidenta conostinte, a!ilitati importane pentru an#ajator. 5nainte de ela!orarea lui, persoana tre!uie sa adune informatii despre institutia respv. Componente:
20

1.5nformatii personale, nume, prenume, nationalitate etc $.@ducatie si formare: formule de ecucatie, a!solvite in curs cu accent pe perioada, nume, tipuri, domeniul studiat, tipul de calificare, nivel de calificare, concursuri academic. ,.@"perienta profesionala: numele an#ajatorului 9.2ptitudini si competente personale, nu neaparat recunoscute prin diplome. 5.Bim!i straine cunoscute: e"cellent, !un, satisfacut 8.2ptitudini si competente artistice .2ptitudini si competente sociale: precizarea conte"tului in care le-am do!andit -.2ptitudini si competente or#anizatorice %.2ptitudini aptitudini si competente te+nice 10.2lte aptitudini si competente 11.5nformatii suplimentare: persoane de contact, referinte, ane"e. 2lte modalitati : CC de tip c+ronolo#ic: e"punerea cronolo#ica a studiilor si diplomelor CC de tip functional: e"punerea realizarilor si e"perientelor pentru un anumit post CC de tip !io#rafic: interese, trasaturi (nele institutii utilizeaza un anumit #en de formular de candidature. Solicitantii cunosc institutiile, isi fac informarea despre or#anizatie. -Gu tre!uie sa se strecoare neadevaruri sau omisiuni pt ca an#ajatorul nu va avea incredere 55. Scrisoarea de prezentare: forma scurta de autoprezentare #enerala a atuurilor pentu postul respectiv : 5. document citit de an#ajator, de accea tre!uie ela!orate atent -instrument de promovare personala in care candidatul isi ar#umenteaza interesul isi justifica modul prin care il personalizeaza intrucat ii +otaraste soarta -continutul include urm. @lemente: -numele candidatului si informatii de contact - numele persoanei din or#anizatie care realizeaza recrutarea -formula de salut -fraza de introducere: postul vizat si sursa din care s-au o!tinut informatii -$,, fraze referitoare la competentele candidatului : a!lilitati, cunostinte -$ fraze despre motivul pt care postul este potrivit pt tine -solicitarea unui rasp -semnatura si data intocmirii

Cerinte: -scurte, o pa# 29 -redactata pe computer -ireprosa!ila #rammatical -mesaj clar, propozitii si fraze !ine construite -sa e"prime interesul pt domeniul de activitate, postul vizat -continutul- o!iectivele companiei -sa e"prime disponi!ilitatea pentru testare, an#ajare de pro!a -sa nu se puna conditii cu privire la salariu -precizarea adresei complete 555.&ortofoliul profesional : cuprinde cele mai relevante produse in raport cu scopul vizat. -poate prezenta , variante:
21

1.&ortofoliul de dezvoltare: scoate in evidenta evolutia individului in do!andirea unor competente sau cristalizarea intereselor prezentate in dom: contine produse din diverse etape care reflecta interese: activitati, realizari, carti citite, certificate o!tinute, cursuri, rezultate o!tinute la c+estionarea de interese -poate fi utilizat in activitatile de consiliere pt a urmari pro#resul elevului $.&ortofoliu de performanta: nivelul actual de performanta al individului, interesele e"istente. -produsele cele mai recente, semnifica pt dom journalistic: articole in revista scolii, reportaje, eseuri, compuneri ,.&ortofoliu de cele!rare: realizarea individului pe o perioada de timp: contine pe cele deose!ite in diverse domenii: premii, diplome, recompense, produse deose!ite -prezentarea acestora este utila atat in situatii de concurs cat si pt stimularea stimei de sine. Structura unui portofoliu include: -pa# de introducere: nume, date de identitate -scurta descriere a caracteristicilor personale alea individului -sumarizare a continutului -diverse produse ale activitatii insotite de descrieri: ce a invatat, de ce a ales produsul respective, suportul primit -planul si scopul de cariera Construirea unui portofoliu personal contri!uie la constientizarea elevului cu privire la nivelul atins intr-un anumit domeniu, costientizarea a!ilitatilor si comportamentelor, clarificarea aspiratiilor, clarificarea realizarilor personale, punctele tale care pot fi valorificate 5C.<apa de an#ajare: toate documentele pe care un candidat le poate prezenta an#ajatorului: 5ntra: CC , scrisoare de intentie, diplome si certificate care sa ateste formarea, scrisoare de recomandare, documente personale)copie*, portofel professional, cazier juridic, documente care sa ateste starea de sanatatea fizica si mentala. Componenta atitudinala: , elemente de !aza: pre#atirea in vederea interviului de selectie 1.comunicare asertiva: a!ilitatea individului de a e"prima emotiile si convin#erile fara a-5 afecta pe ceilalti. Bipsa este o importanta sursa de inadecvare sociala -asertivitatea1 rezultatul unui set de component: resp drepturi personale -asertivitate in comunicare: a!lilitatea de comunicare directa desc+isa si onesta0 a!lilitatea de e"primare a emotiilor intr-un mod in care ne satisfacem nevoile si dorintele0 a!ilitatea de a impartasi opiniile si e"perientele0 a!ilitatea de a solicitaErefuza cereri, a!ilitatea de e"primare a emotiilor ne#ative fara a ataca pe ceilalti sau a te simti stanjenit0 e"primarea emotiilor positive0 a!ilitatea de a face complimente cole#ilor si de a le accepta de altii0 a!ilitatea de a face fata presiunii #rupului0 responsa!ilitatea $.dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale: elevul sta!ileste o serie de contacte) or#anizatie, cole#i* ce permit construirea si atin#erea retelei sociale) totalitatea rel sociale si profesionale care pot facilita o!s le#ate de oportunitatile din cariera* permite promovarea persoanelor pt atin#erea scopurilor: sa se faca o!servate pentru a o!tine informatii reactualizate0 necesara intretinerea relatiilor in cadrul relelei sociale.

22