Geografie

Republica Moldova e situat n partea central a Europei, n nord-estul Balcanilor, pe un teritoriu de 33843,5 km2 !apitala " ora#ul !$i#inu %a nord, est #i sud este ncon&urat de 'craina, iar la vest " separat de Rom(nia de rul )rut %un*imea total a $otarului na+ional constituie ,-./ km, inclusiv ,222 km " cu 'craina, /84 km " cu Rom(nia !el mai de nord punct al +rii este satul 0aslavcea 148. 2,2 0 23. 352 E4, iar cel mai sudic " 5iur*iule#ti 145. 282 0 28. ,22 E4, care e #i unica localitate pe malul 6unrii )unctul cel mai de vest este satul !riva 148 . ,/2 0 2/ . 3.2 E4, cel mai de est " satul )alanca 14/. 252 0 3.. .52E4 Republica Moldova 7ace parte din *rupul +rilor ba8inului Mrii 0e*re !u acestea, precum #i cu statele dunrene, ntre+ine strnse le*turi comerciale reciproc avanta&oase 9otarul ei de sud se ntinde pn aproape de Marea 0ea*r, ie#irea la mare desc$i8ndu-se prin limanul 0istrului #i 7luviul 6unrea )o8i+ia 7i8ico-*eo*ra7ic a Republicii Moldova a determinat variatele particularit+i ale condi+iilor ei naturale Relie7ul +rii repre8int o c(mpie deluroas, nclinat de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa ,43 m deasupra nivelului mrii :n partea central a ei se a7l !odrii, re*iunea cea mai ridicat, cu altitudinea ma;im de 42-,5 m 1dealul Blne#ti, raionul 0isporeni4 #i puternic 7ra*mentat de vi #i vlcele )rocesele ero8ionale #i alunecrile de teren au condi+ionat 7ormarea $rtoapelor, care pre8int ni#te am7iteatre n spa+iul crora snt situate localit+i rurale )itorescul peisa& al codrilor, care e 7oarte asemntor cu o re*iune premontan, a 7ost numit de ctre *eomor7olo*ul #i pedolo*ul rus <asili 6okuceaev =Elve+ia basarabean> ?ud-vestul +rii #i teritoriul de pe cursul in7erior al 0istrului au relie7 de cmpie mai pu+in 7ra*mentat Resursele minerale ale Republicii Moldova snt repre8entate preponderent de roci sedimentare, cum ar 7i calcarul, creta, *$ipsul, nisipul, *resia, bentonita, tripoli #i diatomita, care pot 7i 7olosite la construc+ii, la producerea cimentului #i a sticlei, n industriile alimentar, c$imic, metalur*ic etc )e teritoriul Republicii Moldova au 7ost identi7icate minerale nemetalice ca *ra7itele, 7os7oritele, 8eolitele, 7luoritele, baritele, iodurile #i bromurile, precum #i unele metale industriale ca 7ierul, plumbul, 8incul #i cuprul Moldova posed #i depo8ite mici de li*nite, petrol #i *a8 natural !lima Republicii Moldova este temperat continental, caracteri8ndu-se prin lun*i perioade 7r n*$e+, ierni scurte #i blnde, veri lun*i #i clduroase, precipita+ii modeste #i lun*i perioade secetoase la sud @emperatura medie anual cre#te de la 8-- o! la nord pn la ,.-,, o! la sud )recipita+iile medii anuale varia8 ntre /..-/5. mm la nord #i centru #i 5..-55. mm la sud #i sudest Re+eaua $idro*ra7ic include peste 3... de ruri #i rule+e, dintre care ,. au lun*imea de peste ,.. km )rincipalele ruri snt 0istru 1,352 km, pe teritoriul +rii " /53 km4, )rut 1-3/ km, pe teritoriul +rii " /-5 km4, Rut 128/ km4, !o*lnic 1243 km, pe teritoriul +rii " ,25 km4, Bc 1,55 km4, Botna 1,52 km4 )e teritoriul Moldovei se mai a7l /. de lacuri naturale #i circa 3... lacuri de acumulare !ele mai mari snt Beleu, 6racele, Rotunda, Aontan, Bc #i Ro#u, 7iecare avnd supra7a+a o*lin8ii de ap peste , km2 !ele mai mari lacuri de acumulare din +ar, 7iecare cu o capacitate acvatic de peste 3. milioane m3, snt cele de la !oste#ti-?tnca, 6ubsari, !uciur*an, @araclia #i 5$idi*$ici :n Moldova se mai a7l peste 22.. de i8voare cu ap natural !irca 2. depo8ite de ape minerale cu peste 2.. i8voare de ap au 7ost identi7icate #i e;plorate !ele mai valoroase se consider apele minerale care con+in componen+i curativi ca sul7urile, iodurile, bromurile, borul #i radonul !t prive#te valoarea lor terapeutic, apele minerale ale Moldovei snt analoa*e cu bine cunoscutele n toat lumea Barlov <ar din !e$ia, Bor&omi din 5eor*ia #i Essentuki-,3 din re*iunea !auca8ului de 0ord a Aedera+iei Ruse :nveli#ul de sol al Moldovei este mnos #i variat, 7iind constituit din peste 345 de variet+i de soluri !erno8iomurile alctuiesc circa 35C din supra7a+a teritoriului +rii ?olurile brune #i cenu#ii de pdure ocup ,,C, iar cele aluviale, adeseori salini8ate #i nml#tinite " ,2C Alora Republicii Moldova, variat #i bo*at, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante slbatice 6iversitatea botanic a +rii este condi+ionat de po8i+ia *eo*ra7ic, de caracteristicile sale topo*ra7ice #i de clim %a nivel de land#a7t, teritoriul ei este situat n trei 8one naturaleD pdure, silvo-step #i step )durile ocup circa ,,C din teritoriul Moldovei )redomin pdurile de 7oioase, speci7ice Europei !entrale !ele mai ntinse masive 7orestiere snt situate n centrul +rii,

7iind repre8entate prin re8erva+iile =!odrii> #i =)laiul Aa*ului> Ecosistemele 7orestiere ale +rii con+in 45 specii b#tina#e de copaci, 8, specii b#tina#e de arbu#ti #i 3 specii native de liane arboricole )rintre cele mai rsp(ndite specii native de plante lemnoase care se ntlnesc n pdurile noastre snt ste&arul comun (Quercus robur), *orunul (Quercus petraea), ste&arul pu7os(Quercus pubescens), 7rasinul European (Fraxinus excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis), ar+arul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacnul european (Betula pendula) #i 7a*ul european (Fagus sylvatica) Aauna Republicii Moldova este relativ bo*at #i variat :n +ar vie+uiesc peste ,5,5 mii specii de animale, inclusiv 4/, specii de vertebrate #i peste ,5 ... specii de nevertebrate 6intre vertebrate se ntlnesc 3. specii de mami7ere, 28, specii de psri, ,4 specii de reptile, ,4 specii de am7ibieni #i 82 specii de pe#ti !ele mai rspndite specii native de mami7ere snt liliacul urec$eat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), crti+a european (Talpa europaea), c$i+canul comun ( orex araneus), nictalul (!yctalus noctula), veveri+a comun ( ciurus vulgaris), iepurele comun ("epus europaeus), +istarul european (Citellus citellus), +istarul ptat(Citellus suslicus), #oarecele domestic (#us musculus), #obolanul sur ($attus norvegicus), #oarecele de pdure (Apodemus sylvaticus), #oarecele de cmp (Apodemus %lavicollis), vulpea comun (&ulpes vulpes), cprioara (Capreolus capreolus), mistre+ul ( us scro%a), bursucul (#eles meles), &derul de piatr (#artes %oina), di$orele european (#ustela putorius) #i nevstuica (#ustela nivalis) :n Republica Moldova e;ist cinci re8erva+ii #tiin+i7ice cu supra7a+a total de ,-,4 mii $a 6ou re8erva+ii 7orestiere " =!odrii> #i =)laiul Aa*ului> " se a7l n centrul MoldoveiE altele dou " =)rutul de Fos> #i =)durea 6omneasc> " snt amplasate n valea rului )rutE a cincea re8erva+ie " =Ga*orlc> din raionul 6ubsari " are ca scop protec+ia #i studierea ecosistemului acvatic unic al rului 0istru

Clasificarea resurselor naturale

Preocupari de clasificare a resurselor naturale au existat de mai multa vreme dar ele s-au intensificat n perioada contemporana, pe masura cresterii interesului general fata de problemele privind cunoasterea, valorificarea si utilizarea judicioasa si echitabila a acestora. Literatura de specialitate ofera numeroase clasificari a resurselor naturale bazate 222e 2!c pe diferite criterii care pun n evidenta o anumita caracteristica a acestora. A. Dupa criteriul repartitiei spatiale "care are cel mai pronuntat caracter geografic#, resursele naturale pot fi grupate n$ a. resurse extraterestre si atmosferice , care cuprind energia solara, energia eoliana si diferite elemente componente ale atmosferei folosite ca materii prime% b. resurse ale hidrosferei, localizate n cele doua unitati majore% &ceanul Planetar "cu resurse energetice si substante minerale utile# si 'pele continentale "care cuprind apele subterane, hidroenergie si apele de uz industrial, agricol sau menajer#% c. resurse ale litosferei, n cadrul carora se evidentiaza combustibilii fosili, substante minerale utile, roci de constructii si solul% d. resurse ale biosferei, de natura vegetala si animala. B. Dupa criteriul modului de folosinta, se pot deosebi$ a. resurse energetice, care cuprind acele substante ce pot produce energie "combustibili fosili, forta apei, lemnul, forta v(ntului si energia solara#. )n acest domeniu, gama de resurse se largeste continuu, cercetarile efectuate ncerc(nd sa faca fata cerintelor impuse de consumul imens de energie al societatii contemporane% b. resurse de materii prime industriale, n categoria carora sunt incluse minereurile feroase si neferoase, lemnul, unele gaze din componenta atmosferei etc.% c. resurse alimentare, ce includ produse de natura animala sau vegetala. *ot dupa acest criteriu, dar privite dintr-un alt punct de vedere, se poate vorbi de resurse folosite n domeniul productiei materiale "industrie, agricultura# si de resurse utilizate n domeniul neproductiv "destinate consumului populatiei#, precum si de resurse cu ntrebuintare mai restr(nsa. C. Dupa criteriul locului de folosinta, exista doua categorii$ a. resurse transportabile, care pot fi introduse n productie acolo unde este nevoie "substante minerale utile, apa, lemnul etc.#% b. resurse netransportabile, care nu pot fi utilizate dec(t n locul n care se gasesc "energia mareelor, a valurilor, solul etc.#. D. Dupa criteriul gradului de cunoastere, n literatura de specialitate, inclusiv n documentele &+,, se vorbeste despre urmatoarele categorii de resurse naturale$ a. resurse cunoscute, exploatabile. -unt delimitate, se cunoaste importanta lor si sunt exploatabile economic n conditiile actuale% b. resurse cunoscute paramarginale si submarginale . .nclud zacaminte delimitate a caror importanta este cunoscuta, dar exploatarea lor este nerentabila. /le pot deveni rentabile n alte conditii tehnice% c. resurse nedescoperite (presupuse), exploatabile. +u sunt delimitate, dar prezenta lor n natura este indicata de studiile geologice% d. resurse nedescoperite (presupuse) paramarginale si submarginale . nedelimitate dar a caror prezenta este indicata de prospectiunile geologice. .nclud zacaminte

0upa acelasi criteriu, dar folosind termeni de comparatie mai mari, se vorbeste de resurse naturale bine cunoscute "energie solara, energie eoliana etc.#, resurse relativ bine cunoscute "resurse ale biosferei, ale solului etc.# si resurse slab cunoscute "resurse ale litosferei, cele de apa subterana etc.#. E. Dupa criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a unei cantitati exploatabile de resurse naturale, s-a alcatuit o clasificare care raspunde cerintelor practice ale situatiei actuale si de perspectiva a economiei mondiale. 'ceasta clasificare grupeaza resursele naturale n doua categorii$ a. resurse inepuizabile, ce cuprind aerul, apa, diferite radiatii, resurse denumite astfel pentru ca la nivel global nu se poate prevedea epuizarea lor. /xploatarea abuziva, cel putin a unora dintre ele, poate produce nsa fenomene de criza n anumite locuri, fie din cauza insuficientei volumului lor n raport cu cerintele consumului, fie datorita degradarii calitatii care nu mai permite reintroducerea lor n circuitul productiv sau de consum. Cazul cel mai elocvent n acest sens este acela al apei care, la scara planetara, si mentine acelasi volum dar, n unele locuri intens urbanizate si industrializate, posibilitatea aprovizionarii cu apa s-a redus considerabil% b. resurse epuizabile care pot fi neregenerabile si regenerabile. Cele nerege-nerabile sunt acelea care, prin consum, se distrug iar pentru refacerea lor este necesara o perioada de timp masurata la scara geologica "milioane sau miliarde de ani#. 0in aceasta categorie fac parte rezervele de carbune, petrol, minereu de fier etc. 1esursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac parte din biosfera, respectiv plante sau animale, care se pot reface n perioade de timp mult mai scurte. )n conditiile actuale, care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor naturale, a volumului si a posibilitatilor de regenerare - pentru ca n raport cu acestea sa se realizeze exploatarea lor -, aceasta clasificare are o deosebita nsemnatate practica. 0e asemenea, aceasta clasificare ncearca sa atraga atentia asupra modului de valorificare a tezaurului universal de resurse, constituind un semnal de alarma n vederea protejarii resurselor epuizabile, fie ca este vorba de substantele utile care nu se mai rennoiesc, fie ca este vorba de cele regenerabile, dar care pot fi distruse printr-o exploatare nejudicioasa. 'ceasta conceptie de a conserva resursele naturale nu este recenta. /a a aparut nca din secolele 23.. si 23..., c(nd pericolul distrugerii fondului forestier mondial a impus recomandarea exploatarii padurilor n raport cu ritmul de regenerare. 'ceasta idee a fost nsa abandonata treptat, astfel ca n multe regiuni ale *errei s-a redus considerabil suprafata forestiera. )n ultimele decenii ale secolului al 2.2-lea a aparut mai alarmanta problema epuizarii resurselor de substante minerale utile, datorita cresterii cerintelor de materii prime minerale n industria care se dezvolta rapid. si n aceasta directie, ca si n domeniul forestier, masurile au fost ineficace deoarece, numeroase zacaminte s-au epuizat rapid. )n prezent, este dezbatuta tot mai mult problema pericolului epuizarii unor resurse clasice. 0e aceea, se impun eforturi at(t n directia utilizarii unor resurse de energii noi "atomoelectrica, solara, eoliana, a mareelor, etc.#, c(t si pentru valorificarea superioara a combustibililor clasici.

Poluarea aerului n orae Chisinau. :n anul 2..2 depasire a concentratiei medii anuale s-a nre*istrat pentruD dio;id de a8ot " ,,2- din concentratia ma;ima admisibila 1!MH4E 7ormalde$ida " ,,- !MH :n comparatie cu anul 2..,, s-a nre*istrat o ma&orare a concentratiei medii anuale pentru dio;id de a8ot, o micsorare pentru suspensii solide, monoo;id de carbon si 7ormalde$ida, iar pentru 7enol a ramas la acelasi nivel :n centrul municipiului !$isinau, n prea&ma pietei municipale centrale si *arii auto s-a creat o stare ecolo*ica critica, numarul transportului auto e;ploatat depaseste de /-8 ori normele admise Balti. :n anul 2..2 depasiri ale concentratiilor medii anuale s-au nre*istrat pentruD suspensii solide " ,,- !MHE dio;id de a8ot " ,,5 !MHE dio;id de sul7 " ,,, !MH si 7ormalde$ida " 2,/ !MH :n comparatie cu anul precedent, s-a nre*istrat o ma&orare a concentratiei medii anuale pentru dio;id de a8ot si 7ormalde$idaE o micsorare pentruD monoo;id de carbon, dio;id de sul7 si suspensii solide Tiraspol. :n anul 2..2 depasirea concentratiei medii anuale a 7ost nre*istrata

pentru 7ormalde$ida - ,,8 !MH :n comparatie cu anul 2..,, s-a nre*istrat o ma&orare a concentratiei medii anuale pentru 7ormalde$ida, 7enol, dio;id de a8ot si monoo;id de carbon, o reducere pentru dio;id de sul7 si a ramas la acelasi nivel pentru suspensii solide Rbnita. :n anul 2..2 depasirea concentratiei medii anuale s-a nre*istrat pentru dio;id de a8ot, la nivelul ,,, !MH :n comparatie cu anul 2..,, s-a nre*istrat o ma&orare a concentratiei medii anuale pentru dio;idul de sul7, o reducere pentru sul7atii solubili, suspensiile solide si monoo;idul de carbon si a ramas la acelasi nivel pentru dio;idul de a8ot Bender. :n anul 2..2 depasiri ale concentratiilor medii anuale n-au 7ost nre*istrate :n anul 2..2 n comparatie cu anul 2..,, n republica, s-a nre*istrat o ma&orare a concentratiilor medii anuale pentru 7ormalde$ida, o reducere pentru dio;id de sul7 si dio;id de a8ot si a ramas la acelasi nivel pentru monoo;idul de carbon si suspensii solide Indicii complecsi a poluarii atmos7erei 1G)H/4 n republica au variat de la .,-, 1mun Bender4 p(na la ,,,23 1mun !$isinau4 !el mai nalt *rad de poluare a atmos7erei, dupa concentratiile medii anuale, a 7ost nre*istratD pentru suspensii solide " ,,3 !MHE pentru dio;id de sul7 " ,,2 !MHE pentru dio;id de a8ot " ,,5 !MH si pentru 7ormalde$ida " 2,/ !MH n mun BaltiE pentru monoo;id de carbon - .,5 !MH n mun @iraspolE pentru 7enol " .,8 !MH n mun !$isinau si pentru sul7ati solubili " .,.3 !MH n mun R(bnita ?olul " )rincipala bo*atie naturala a Republicii Moldova Starea si resursele solului Este stiut ca solul se 7ormea8a si evolutionea8a n timp ndelun*at " 8aci si sute mii de ani :n Republica Moldova solurile sunt principala bo*atie naturala, care se e;prima prin 7ertilitatea si diversitatea lor

<aloarea unui $ectar de pamnt a*ricol a Republicii Moldova e;primata n bani este una dintre cele mai nalte din Europa ?olurile Moldovei dupa calitatea lor pot 7i comparate cu cele mai bo*ate soluri din lume, ca e;eplu, solurile din re*iunea !rasnodar 1Rusia4 si !ali7ornia 1?'H4 !on7orm acad H 'rsu n stratul de ,.. cm solurile noastre contin de la ,5. p(na la 3.. tone de $umus la $ectar :n nvelisul de sol se contin 1apro;imativ4D , miliard de tone de $umus, /. milioane tone de 7os7orE 5. milioane tone de a8otE 3.. milioane tone de potasiu si cantitati considerabile de alte elemente necesare pentru plante 'tili8area resurselor de sol n Republica Moldova este unul din 7actorii decisivi pentru economia nationala tili!area 7ondului 7unciar se e7ectuea8a n ba8a cadastrului 7unciar *eneral si a*ricol si a monitorin*ului 7unciar %a , ianuarie 2..3 supra7ata terenurilor cu destinatie a*ricola a 7ost de 2 mln 533,8 mii $a sau 34,-C din supra7ata tarii @erenurile arabile alcatuiesc , mln 842,/ mii $a 154,5C4, plantatiile multianuale " 3..,8 mii $a 18,-C4 dintre careD live8i " ,33,5 mii $a 14,,C4, vii " ,52,8 mii $a 14,5C4, pasuni " 33-,3 mii $a 1,,,2C4, 7(nete " 2,4 mii $a 1.,,C4, p(rloa*a " 8,3 mii $a 1.,2C4 Hctualmente 7iecarui locuitor al Republicii Moldova i revin numai .,43 $a terenuri arabile, cota optima 7iind considerata .,/. $a )e parcursul ultimilor 3. ani nota medie ponderata de bonitate a terenurilor a*ricole n republica a sca8ut cu 5 puncte si recent constituie /5 puncte, iar n raioanele !alarasi, 'n*$eni, 0isporeni " cu ,. puncte Starea actuala a nvelisului de sol poate 7i caracteri8ata prin supra7etele terenurilor cu di7erite clase de bonitate Bonitatea solurilor din Republica "oldo#a !lasa de bonitate 0ota de bonitate, puncte 8,-,.. 3,-8. /,-3. 5,-/. 4,-5. 2,-4. K2. /5 ?upra7ata, mii $a !ota din supra7ata terenurilor a*ricole, C 23 2, ,5 ,5 / 3 ,.. Recolta *r(ului de toamna, IJ$a 32-4. 28-32 24-28 2.-24 ,/-2. 8-,/ 2/

G GG GGG G< < <G <GG Media pe tara

/853/ 382 382 3.3 ,53 ,38 255/

?ursaD )ro*ram comple; pentru ameliorarea terenurilor de*radate !$isinau, 2..3 ?tarea actuala a 7ertilitatii e7ective a solurilor este nesatis7acatoare, iar pe cca ,.C din terenurile a*ricole " critica 6e7ormarea asolamentelor 1ma&orarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea supra7etei ocupate cu culturi le*uminoase4, micsorarea volumului de n*rasaminte or*anice de 2.-3. ori, celor minerale de ,5-2. ori, au condus la 7ormarea unui bilant pro7und ne*ativ al $umusului si elementelor bio7ile n soluri si la de*radarea biolo*ica a lor

:n anul 2..2 n mediu s-au ncorporat n sol circa 2.. k*J$a *unoi de *ra&d, cantitatea optima 7iind de ,. tJ$a ?upra7ata ierburilor perene n ultimii ,2-,5 ani s-a micsorat de la ,8.-2.. mii $a p(na la 45-5. mii $a !a re8ultat bilantul $umusului este ne*ativ " minus .,/ " .,8 tJ$a )ierderile anuale de $umus prin ero8iune constituie circa /.. mii tone, sau .,3 tJ$a Hctualmente din elementele nutritive n prim minim este a8otul, care limitea8a obtinerea recoltelor nalte de calitate superioara :n anul 2..3 nivelului optim de re8erve a a8otului mineral 10-0L 3 4 n sol 1,,.-,4. k*J$a4 corespundeau numai 2-5C din teritoriile cercetate H doilea element dupa importanta nutritiva este 7os7orul !ontinutul de 7os7or mobil n solurile noastre constituie ,,8-2,, m*J,.. * de sol si se a7la la *ranita ntre *radatiile sca8ut si moderat Re*imul potasiului " a treilea element nutritiv este 7avorabil obtinerii recoltelor nalte pe -.C din terenurile a*ricole Aertilitatea solului scade treptat, se intensi7ica 7enomenele de Mseceta> si de deserti7icare :n ba8a anali8ei datelor !adastrului Aunciar din ,-8- si 2..3 au 7ost 7acute urmatoarele conclu8iiD N cota terenurilor utili8ate la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare " /3,/ C din supra7ata totala a 7ondului 7unciar, ceea ce nu permite mentinerea unui ec$ilibru ecolo*ic E N n re8ultatul re7ormei 7unciare a devenit imposibila e7ectuarea lucrarilor de protectie, ameliorare si utili8are durabila a solurilor, cau8a principala 7iind privati8area si se*mentarea puternica a terenurilor, 7olosirea nerationala si altele N de7risarea pe parcursul re7ormei 7unciare a circa ,,. mii $a de plantatii multianuale ce a condus la micsorarea diversitatii biolo*ice si a potentialului de depo8itare a carbonului din atmos7era n 7orma de masa lemnoasa !are sunt posibilitatile de mentinere si sporire a 7ertilitatii soluluiO !redem ca principalele din acestea suntD N utili8area si ncorporarea n sol a /-3 mln t n*rasaminte or*aniceE N ma&orarea cotei culturilor le*uminoase n asolamentele de c(mp p(na la 2.-25C cu acumularea n sol n mediu a 3.-35 k*J$a a8otE N aplicarea sistemului optim de n*rasaminte minerale de 23/ mii t substanta activa, inclusiv circa ,.. mii t a8ot, -, mii t 7os7or si 45 mii t potasiu Gmplementarea comple;ului de masuri n practica a*ricola va asi*ura conservarea si sporirea 7ertilitatii solurilor, obtinerea recoltelor scontate si protectia mediului

Resursele acvatice Resursele ac#atice Hpa are o importanta indiscutabila n viata omului, sta la ba8a e;istentei bios7ereiE e mediu de viata pentru plantele acvaticeE are ener*ie cinetica si potentiala utili8abila pentru om si necesara naturiiE e principalul a*ent de modelare a relie7ului si de racire n te$nica si n naturaE e materie prima n economieE e cale de transport pentru ambarcatiuni dar si pentru substante di8olvateE e mi&loc de i*iena pentru spalatE e a*ent terapeutic etc Hpa de pe planeta noastra 7ormea8a un veritabil nvelis al @errei, pe care l numim 'idros%era , si care e n str(nsa relatie cu a tmos%era , litos%era si bios%era 9idros7era e 7ormata din trei mari compartimenteD apa din atmos7era 1apa meteorica4, apa de la supra7ata pam(ntului 1apa de supra%ata4 si apa de sub supra7ata acestuia 1apa subterana4 6ecenii ntre*i sau 7acut mari e7orturi de a determina cantitatea si repartitia apei !antitatea totala actuala de apa de pe planeta noastra este estimata la circa ,,4 miliarde de kilometri cub

Reteaua $idro*ra7ica si punctele de monitorin* a apelor

:n comparatie cu restul Europei si Rom(nia Republica Moldova este o tara cu resurse reduse de apa :n ciuda reali8arii a numeroase acumulari, volumul apei de supra7ata statatoare si debitul r(urilor este mic 6ensitatea retelei $idro*ra7ice n mediu pe republica constituie .,48 kmJkm 2 , variind de la .,84 kmJkm 2 la nordul tarii p(na la .,2 kmJkm 2 n partea st(n*a a 0istrului ?ursele principale de alimentare ale r(urilor sunt apele pluviale si cele provenite de la topirea 8ape8ilor $pele de suprafata Reteaua $idro*ra7ica a Republicii Moldova este repre8entata prin 3/2, r(uri si p(raie, inclusiv 3 au lun*imea peste ,.. km, alte 243 - peste ,. km, 53 de lacuri cu supra7ata o*lin8ii apei de /2,2 km 2 si circa 3... ba8ine arti7iciale de apa %un*imea sumara a r(urilor este mai mare de ,/... km

R(urile 0istru1debitul anual - circa ,. km 3 4 si )rut 1debitul anual - circa 2,4 km 3 4 cu portiunile de /3. km si corespun8ator /-5 km marc$ea8a 7rontiera ntre Republica Moldova, 'kraina si Rom(nia !ele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul r(ului )rut 1Beleu, 6racele, Rotunda, Aontan4, 7l 0istru 1B(c, Ros, 0istru <ec$i4 !ele mai mari lacuri de acumulare arti7iciale sunt !ostesti-?t(nca pe r(ul )rut 1335 mln m 3 4 si 6ubasari pe 0istru 1233,4 mln m 34 !aracteristicile de ba8a ale principalelor obiecte acvatice din Republica Moldova sunt demonstrate n tabelele , si 2 Ecosistem acvatic 1R(ul )rut4

$pele subterane 'n rol deosebit n bilantul terestru al apei l &oaca apele subterane Ele activ se includ n ciclul $idrolo*ic ca parte componenta a debitului subteran de apa :n Republica Moldova cca 4.C din populatie 1rurala4 se alimentea8a cu apa din straturile subterane cu presiune $idrostatica si din primul strat acvatic 7reatic 17ara presiune4 L valoare deosebita pentru republica o au apele din stratul acvi7er 7reatic si de ad(ncime L sursa de apa subterana

)e teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute ,3 comple;e si ori8onturi acvi7ere de v(rstele cuaternara, meoticiana, sarmatian superioara, medie si in7erioara, tortoniana, paleo*ena, cretacic superioara, &urasic superioara 1c$imerid*-titon4, &urasic superioara 1c$ellovei-o;7ord4, &urasic medie, permian - triasiana, carboni7era, siluriana si ar$aica 6upa modul si scopul utili8arii in practica, apele subterane pot 7i potabile, te$nice, minerale, industriale si termale Hceste tipuri de ape subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova $pa potabila Hpele subterane potabile sunt nma*a8inate in rocile cuaternar, ponticiene, meoticiene, sarmatiene, cretacic si siluriene Restul ori8onturilor acvi7ere contin ape sarate cu continutul de saruri ntre 3 . si 8. . *Jdm 3 si mai mult Hpelor arte8iene le revine ,/ C din volumul total al apelor naturale 7olosite in alimentarea centrali8ata cu apa a republicii Hpele 7reatice sunt 7olosite pentru alimentarea ne centrali8ata si volumul utili8arii lor 7ata de alte resurse acvatice n localitatile rurale constituie -5-,..C )e teritoriul tarii sunt cca //.. sonde ad(nci de 7ora& 6in a 2..2 7unctionea8a numai 3,.. sonde Ma&oritatea din aceste sonde necesita a 7i reparate s-au lic$idate Hpele 7reatice sunt 7olosite intens n 8onele rurale prin intermediul a cca 25. mii 7(nt(ni si i8voare Re8ervele apelor de ad(ncime constituie n total 3,33 mii m 3 J8i con7orm calculelor din a ,-8, pentru perioada de 25 ani Re8ervele apelor 7reatice, p(na in pre8ent, nu sunt calculate Estimarea stiinti7ica arata, ca tara 7oloseste 8ilnic cca 5. mii m 3 apa 7reatica $pa tehnica Hpele subterane te$nice sunt de aceeasi v(rsta ca si cele potabile Gntr-un sir de ca8uri una si aceeasi sonda se 7oloseste pentru alimentarea cu apa potabila si

te$nica, insa, ca re*ula, apa te$nica este utili8ata la ca8an*erii, obiecte 8oote$nice, centre a*ricole, etc 6in suma totala a re8ervelor apelor arte8iene 2/.2 . mii m3J8i constituie re8ervele apelor potabile si 533 . mii m 3 J8i - ape te$nice 6ate despre volumul 7olosit al apei te$nice lipsesc $pa minerala Republica Moldova dispune de un spectru bo*at de ape subterane minerale Hcvi7erele de di7erite v(rste sunt situate la ad(ncimea de 2.. - ,... m :n pre8ent sunt cunoscute ,/ 8acaminte de apa minerala si ,3 8acaminte s e a7la la etapa cercetarii detaliate $idro*eolo*ica Hpele minerale se mpart in doua cate*oriiD ape minerale potabile si curative Hpele minerale potabile sunt rasp(ndite pe tot teritoriul Moldovei !ele mai rasp(ndite 8acaminteD <arnita, Balti, Racoarea !odrilor, !$isinau, ?oroca, !amenca, 9r*auca, etc Minerali8area apei constituie , .-,. . *Jdm 3 Hpele minerale curative sunt caracteristice pentru sudul si nord-estul tarii si contin $idro*en sul7urat, iod, brom si alte elemente c$imice 1litiu, radon, strontiu, bor4 $pa industriala Hpele industriale contin elemente c$imice rare, care pot 7i e;trase din apa si 7olosite in diverse domenii practice si industriale Gn tara noastra acest tip de apa subterana este 7oarte rasp(ndit in partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile me8o8oice si paleo8oice !ele mai rasp(ndite sunt 8acamintele de apa cu iod, brom, bor si $eliu Minerali8area apelor este de , . -,2. . *Jdm 3 , concentratiile iodului - , .-/. . m*Jdm 3 , bromului - 2. .-25. . m*Jdm 3 si $eliului - p(na la ,5 . mlJdm 3

%cosistem ac#atic &'lu#iul (istru) $pa termala Hpele termale sunt rasp(ndite in lunca r )rut si n partea de sud a Moldovei <(rsta acvi7erilor varia8a de la neo*en p(na la silurian cu po8itia subterana intre ,.. -,... m si mai mult @emperatura apei constituie 2. .-8. . . ! 6ebitul 7ora*elor cu apa termala cuprinde valorile ,. -,.. m 3 J8i Reparti8area resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uni7orma, cea mai mare parte a lor 7iind concentrata n luncile r(urilor 0istru si )rut )e masura ndepartarii de aceste r(uri, alimentarea cu apa a ori8onturilor acvi7ere subterane scade

Hmenintarea 6iversitatii Biolo*ice )o8itia 7i8ico-*eo*ra7ica a RM a stimulat de8voltarea unui spectru lar* de peisa&e naturale " paduri vi*uroase de ste&ar si 7a* numite M!odru> amplasate pe coline si malurile r(urilor, stepe dominate de *raminee si amplasate pe sectoare de ses, lunci cu ve*etatie manoasa, sectoare inundate si o*lin8i de ape )e parcursul istoriei 7rumusetea plaiului moldav a servit drept inspiratie n arta populara si cea pro7esionista " pe de o parte si obiect de m(ndrie nationala si educatie patriotica a neamului " pe de alta parte 'lora @otalitatea speciilor *enurilor, 7amiliilor si altor ta;oni de plante, care populea8a un anumit teritoriu Alora repre8inta componentul de ba8a al oricarui ecosistem terestru :n Republica Moldova 7lora numara 55,3 specii de plante, dintre careD N plante superioare " ,-8- de specii 1musc$i " ,53, pterido7ite " 25, *imnosperme " ,, an*iosperme " ,8./ de specii4E N plante in7erioare " 3524 de specii 1al*e " 34.., lic$eni " ,24 de specii4E N ciuperci " ,2.. de specii 1macromicete " peste 4.. de specii, restul micromicete4

!Patus sp si 0Pmp$aea alba

'auna Aauna nsumea8a totalitatea ta;onilor 1specie, *en, 7amilie etc 4 dintr-o anumita re*iune 6e e;emplu 7auna Europei, 7auna Moldovei, 7auna 7l 0istru etc Aauna &oaca un rol important in viata ecosistemelor prin 7aptul ca participa activ la procesele ce decur* in ele Aauna Republicii Moldova numara circa ,48.. de specii de animale, dintre careD vertebrate " 4/, de specii 1mami7ere " 3., pasari " 28,, reptile " ,4, am7ibieni " ,4, pesti " 82 de specii4 si nevertebrate " ,433- de specii, inclusiv insecte " circa ,2...

9Pla arborea si %utra lutra

*%S% RI+% *I( R%P B+IC$ ",+*,-$ C% R%PR%.I(T$ *%S% RI+%/ *eseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, mena&ere si de consum

Ma&oritatea activitatilor umane repre8inta o sursa de producere a deseurilor Ce 7el de deseuri sunt O :n pre8ent n Republica Moldova se 7ormea8a urmatoarele tipuri de deseuri *eseuri mena0ere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consumE *eseuri de productie - deseuri re8ultate n urma unor procese te$nolo*iceE *eseuri periculoase - repre8inta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul ncon&urator 6in acestea 7ac parte deseurile to;ice si in7lamabile, e;plo8ive, coro8ive, in7ectioase si altele

(eseuri toxice *eseuri animaliere - sunt cele care se 7ormea8a la cresterea si n*ri&irea animalelor *eseuri de constructie " sunt cele 7ormate la ntreprinderile si or*ani8atiile ce e;tra* si utili8ea8a materiale de constructie

Universul Cosmic

Toate stelele, atat cele vizibile, cat si cele care din cauza departarii sunt invizibile, impreuna cu toate celelalte corpuri ceresti din jurul lor, precum si cu spatiul care le inconjoara formeaza Universul. Universul cuprinde totul; el este nemarginit in timp si spatiu. In Univers, stelele sunt grupate in galaxii. Acestea sunt aglomerari de miliarde de stele care, privite prin telescop, apar ca niste pete de lumina. Galaxia din care face parte Pamantul se numeste Calea Lactee. Aceasta cuprinde 200 de miliarde de stele, printre care si Soarele. Soarele este, asadar, o stea, fara de care existenta vietii si a celor mai importante fenomene de pe Pamant n-ar fi posibila. Calea Lactee (1.vazuta de deasupra, are forma de spirala cu mai multe brate, 2. vazuta din lateral, apare ca un disc bombat)

1.

2.

Stelele sunt corpuri ceresti cu lumina proprie si temperaturi foarte ridicate. Ele au forma unor sfere uriase si sunt alcatuite din gaze. Stelele isi datoreaza stralucirea neintrerupta "focului" termonuclear, mai precis reactiilor termonucleare care au loc in interiorul lor. Acestea sunt asemanatoare celor dintr-o centrala atomoelectrica, dar au o putere mult mai mare. Uriasa energie rezultata este transmisa in spatiu sub forma de lumina si caldura. Pe bolta cereasca, stelele par a fi egal departate de Pamant. In realitate, ele se afla la distante diferite, unele foarte aproape, altele foarte departe. Omul poate vedea cu ochiul liber circa 6.000 de stele, ceea ce reprezinta o parte extrem de mica din numarul total al lor. Telescoapele moderne de mare putere au permis omului sa strabata cu privirea distante greu de imaginat. In afara stelelor mai exista si alte corpuri ceresti, de dimensiuni mai reduse. Ele nu au lumina proprie iar temperaturile lor sunt mult mai mici. Astfel sunt planetele, care primesc lumina si caldura de la stele.

Ce este geografia? Denumirea de geografie este de origine greaca si provine de la cuvintele "ge"(=pamant) si "graphein"(= a scrie). Astfel, pornind de la nume, aflam ca geografia descrie Pamantul. Mai precis,

geografia este stiinta care studiaza Pamantul, si anume infatisarea lui; acesta este rezultatul intrepatrunderii mai multor elemente: scoarta terestra, solul, apa, aerul, plantele si animalele. Aceste elemente alcatuiesc invelisurile Pamantului, denumite: litosfera (invelisul de "piatra"), atmosfera (invelisul de aer), hidrosfera(invelisul de apa), biosfera (totalitatea vietuitoarelor). In concluzie, putem defini geografia ca fiind stiinta care studiaza Pamnatul, invelisurile sale si mai ales interactiunile dintre acestea. Rezultatul interactiunilor dintre invelisurile Pamantului este invelisul geografic sau mediul geografic. In invelisul geografic se intalnesc scoarta terestra, cu diferitele sale forme de relief, aerul, apa, multimea de vietuitoare, precum si omul, cu tot ce a construit. Modul prin care aceste elemente se leaga intre ele, se intrepatrund, face ca infatisarea Pamantului sa difere de la un loc la altul. Geografia se ocupa tocmai de aceste probleme. Pe langa faptul ca descrie infatisarea unui loc, ea studiaza legaturile intre elementele si fenomenele caracteristice acelui loc. Este gresit sa intelegem geografia ca fiind doar o simpla enumerare de nume (orase, tari, rauri, munti) si indicarea acestora pe harta. Prin urmare, geografia nu da doar raspunsul la intrebarea "ce este acolo?", ci si la intrebarea "de ce este acolo?". Ramurile geografiei Avand un obiect de studiu asa de extins, este normal ca geografia sa-si imparta cercetarea in mai multe ramuri. Mai intai, geografia se inparte in doua mari ramuri: geografia generala si geografia regionala. Geografia generala studiaza toate fenomenele de pe planeta, la modul general. Geografia regionala, folosindu-se de cercetarile generale ale primei ramuri, prezinta fenomenele geografice pe regiuni, tari sau continente (Geografia continentelor, Geografia tarilor). Geografia generala, la randul sau, are doua ramuri principale: geografia fizica si geografia umana. Geografia fizica studiaza fenomenele fizice, mai precis fiecare invelis al Pamantului. De altfel, din geografia fizica s-au desprins mai multe ramuri, fiecare studiind un anumit invelis: o o o o o geomorfologia - studiaza scoarta terestra si relieful; meteorologia - studiaza fenomenele legate de atmosfera; hidrologia - studiaza hidrosfera; biogeografia - studiaza biosfera; pedologia - studiaza solurile; Geografia umana studiaza tot ce este legat de om si cuprinde: o o o geografia populatiei; geografia asezarilor omenesti; geografia economica (a resurselor, a industriei, a agriculturii, a transporturilor, a turismului, etc.) Geografia, in cercetarile ei, se foloseste si de alte discipline, care o ajuta la explicarea mai precisa a fenomenelor: o o o o astronomia o ajuta sa inteleaga locul Pamantului in spatiul cosmic; geologia, care studiaza alcatuirea interioara a planetei, o ajuta in cercetarea reliefului; biologia ofera informatii despre felul cum sunt alcatuite si cum se dezvolta plantele si animalele folosindu-se de biologie, geografia poate explica mai bine raspandirea plantelor si animalelor pe Glob; cartografia se ocupa cu realizarea hartilor, indispensabile geografiei.

Sistemul Solar

e miliarde de ani, !oarele straluceste neobosit, emitand lumina si caldura. "l este insotit de alte corpuri ceresti mai mici, care se invartesc in jurul lui si carora le transmite lumina si caldura. !oarele si aceste corpuri formeaza impreuna !istemul !olar. Sistemul Solar cuprinde# !oarele, $ planete, satelitii acestora, asteroizi, comete si meteoriti. !oarele este o stea de marime mijlocie. ar si asa, el este suficient de mare pentru ca forta sa de atractie sa faca sa graviteze in jurul sau celelate corpuri ceresti ale !istemului !olar. %olumul !oarelui este de &.'((.((( de ori mai mare decat cel al Pamantului; '''.((( de planete precum Pamantul ar putea cantari cat !oarele. )*ocul) termonuclear face ca interiorul !oarelui temperatura sa fie de &+ milioane de grade, iar la suprafata de +(((-,((( grade.

Planetele sunt corpuri ceresti fara lumina proprie, care graviteaza in jurul !oarelui, fiecare pe cate o orbita proprie. -n ordinea departarii fata de !oare, planetele sunt# .ercur, %enus, /erra (Pamant), .arte, 0upiter, !aturn, 1ranus, 2eptun si 3Pluto (Pluton). 34ea mai indepartata planeta a !istemului !olar a fost considerata, pana nu demult, Pluto. Pe data de 56 august 5((,, in cadrul unei cercetari a 1niniunii 7stronomice -nternationale, in care a fost schimbata definitia termenului de )planeta), Pluto a primit statutul de )planeta pitica), deoarece nu a )curatat) spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale. upa ultimele cercetari exista indicii cu privire la posibilitatea de formare a unei noi planete, care este denumita provizoriu 90377 Sedna. 7lte planete pitice situate la distante enorme fata de astrul central sunt# Eris, Makemake, Haumea, 90482 r!us, "22#088$ 2007 %&0 si #0000 'uaoar. -Planetele primesc lumina si caldura de la !oare, ca si celelate corpuri ceresti din !istemul !olar. 4u cat sunt mai departate de acesta, cu ata sunt mai putin luminate si incalzite. 7stfel, in timp ce .ercur si %enus temperatura este de 6((-+((84, pe planetele de la marginea !istemului !olar ea scade pana la -5((84 si chiar si sub aceasta valoare. 1ltimele planete (1ranus, 2eptun si Pluto) nu pot fi vazute cu ochiul liber din cauza distantei mari fata de /erra si a slabei lor iluminari. 4ea mai stralucitoare apare %enus, care este si cea mai apropiata de Pamant. (steroi)ii (planetoizii) sunt corpuri ceresti mult mai mici decat planetele, care se rotesc in jurul !oarelui pe orbite proprii. 7cestia sunt foarte numerosi si graviteaza intre .arte si 0upiter, formand asa-numita centura de asteroizi. 4el mai mare asteroid, 4eres, are un diametru de &((( 9m (de &5 ori mai mic decat Pamantul). Satelitii. Planetele au forta de atractie proprie, astfel ca in jurul lor graviteaza corpuri mai mici, numite sateliti. -n afara de .ercur si %enus, toate celelalte planete au sateliti. Cometele. Planetele si asteroizii nu sunt singurele corpuri ceresti atrase de !oare. in !istemul !olar mai fac parte si cometele. 2umite si )stele cu coada), ele apar la anumite intervale de timp, deplasandu-se in jurul !oarelui pe orbite foarte alungite, uneori mult dincolo de Pluto. 4u cat orbita este mai alungita, cu atat cometa va fi vazuta mai rar. -n prezen sunt cunoscute peste :(( de comete.

; cometa se compune din cap si coada. 4apul este alcatuit din praf si gaze inghetate. 4oada este compusa din gaze. Pe masura ce se apropie de !oare, coada isi mareste lungimea pana la milioane de 9m. <a fiecare trecere pe langa !oare, gazele inghetate care alcatuiesc capul cometei se topesc si se evapora, astfel ca, treptat, cometa se micsoreaza pana la disparitie. Meteoritii sunt bucati din corpuri ceresti (asteroizi, comete) care cad pe suprafata altor corpuri ceresti. Prin cadere, meteoritii creeaza un crater. imensiunea meteoritilor variaza de la cea a unui graunte pana la marimea bolovanilor sau a blocurilor. 4and patrund in atmosfera Pamantului, prin frecare cu aerul, meteoritii se aprind. Prin ardere, se consuma, astfel ca nu ajung pe suprafata terestra decat cei mai mari. 4ei mai frecventi (milioane de tone pe an) sunt meteoriti de mici dimensiuni, care nici nu mai reusesc sa ajunga pe suprafata Pamantului. 7cesti sunt denumiti meteori si nu sunt altceva decat )stele cazatoare). In desertul Arizona (SUA) se pastreaza un crater meoritic cu un diametru de 1.6 km si o adancime de 182 de m. Se presupune ca meteoritul, care a cazut acum 10.000 de ani, cantarea 1 milion de tone. /oate corpurile din !istemul !olar se afla in miscare. aca am putea privi !istemul !olar din afara, acesta ni s-ar infatisa astfel# -n centru se afla !oarele (rotindu-se in jurul axei proprii), iar in jurul sau graviteaza cele noua planete si asteroizii, care se rotesc in acelasi timp si in jurul axelor proprii. !atelitii se rotesc si ei in jurul propriilor axe, dar si in jurul planetelor, iar impreuna cu acestea in jurul !oarelui. 4ometele, cu orbitele lor alungite, par a fi ratacitoare prin !istemul !olar, iar meteoritii, singurii care nu desfasoara miscari de rotatie, cad la intamplare pe suprafetele planetelor sau ale satelitilor. -ntregul !istem !olar se deplaseaza in jurul centrului galaxiei.

Geografia Americii de Nord

Date generale despre America de Nord Suprafaa: 24.250.000 km5 Populaia: Cel mai lung fluviu: Mississippi-Missouri (SUA) 5.970 km Cel mai mare lac: Lacul Superior (Canada si SUA) 82.100 km5 Cea mai mare ar: Canada 9.958.319

Populaia cea mai numeroas: SUA Cel mai mare ora: Mexico City (Mexic) America de Nord se ntinde dinspre insulele polare, Groelanda i Canada de Nord, cu o calot de gheaa permanent, pn nspre zonele fierbini, cu p duri tropicale pluviale de pe coasta M rii Caraibelor. Din Alaska pn n Panama se ntinde un lan muntos pe partea vestic a continentului. n S.U.A i Mexic, lanul muntos se mparte n mai multe masive, separate ntre ele de platouri de ertice. Cu excepia Munilor Appalachi de pe coasta de est, restul teritoriului estic este de joas altitudine. Primii oameni au aprut n America de Nord n perioada erei glaciare, probabil cu 12.000 mii de ani n urm. Strmtoarea Bering, care separ America de Nord de Asia, era pe atunci o poriune de uscat, iar oamenii puteau trece simplu dintr-un continent n altul. Primii americani s-au r spndit pe continent trind din vnatul pe care l-au gsit acolo. n Mexic i America Central ei au devenit fermieri i, mai trziu, au pus bazele unei mari civilizaii. Europenii au pus ochii pe America de Nord cu circa 1000 de ani n urm , cnd coloni tii scandinavi au debarcat pe coasta estic a Canadei. Numai dup expediiile geografice f cute de Cristofor Columb n 1492, au nceput i alte expediii, spaniole, engleze i franceze s debarce pe coastele Lumii Noi i s se aventureze spre interiorul acestui continent, urmai apoi de imigranii din Europa i, mai trziu, din coloniile europene din Africa. Conditiile care determina clima acestui continent sunt - intinderea mare in latitudine (circa 65), care a permis existenta aproape a tuturor zonelor climatice de la cea polara sau subpolara pana la cea tropicala; - directia de desfasurare si dispunere a marilor linii orografice care permit o circulatie a maselor de aer cu caractere total deosebite, mai ales dinspre nord spre sud si invers; - influenta maselor de aer cu caracter si origini diferite: arctice, continentale, tropicale, vanturile de vest, nord si nord-vest, a ciclonilor, taifunurilor si huricanelor (uragane tropicale a caror viteza depasesc 180 km/h); - prezenta icebergurilor, care aduc apa cu temperatura scazuta; - curenti calzi si reci, care prin origine si directie de desfasurare imprima mai ales climei tarmurilor caracterul lor termic si de umiditate; (este vorba de curentii calzi ai Golfului, Alaskai, Groenlandei de Vest si reci: curentul Ecuatorial contrar, al Californiei, al Labradorului); - masele acvatice inconjuratoare (Oceanul Pacific, Atlantic, apele Golfului Mexic si Oceanul Arctic); - unitatile acvatice interioare - lacurile canadiene, Marile Lacuri, fluviul Mississippi, lacurile de acumulate; Variatile climatice impuse de complexitatea in manifestare a factorilor mentionati a permis individualizarea in America de Nord a urmatoarelor zone climatice: *ona !limei ar!ti!e "+olare$ cuprinde Groenlanda, nord-vestul peninsulei Labrador, nordul Golfului Hudson, Arhipelagul arctic nordamerican, nordul peninsulei Alaska. Este o clima cu temperatura scazuta, inferioara valorii de 10C, temperatura medie anuala este in jur de 0C, precipitatii sub 200 mm si mai ales sub forma de zapada. Se simte intens actiunea marilor reci si inghetate. Regiunea este acoperita de mase de aer de origine polara. Exista 7-8 luni cu inghet pe an, iar temperaturile pot cobora sub -60C. *ona !limei su,+olare "su,ar!ti!e$ cuprinde mare parte a peninsulei Labrador, o parte din Golful Hudson, podisurile Lacurilor si Mackenzie si partial peninsula Alaska. Are o iarna rece si lunga si o vara scurta si racoroasa, temperatura lunii celei mai calde ajungand pana la 13C. Precipitatiile cad to timpul anului, cantitatea osciland intre 300 mm in interior si 500 mm pe coasta atlantica. Se deosebesc 3 subregiuni: - estica (atlantica)- cu o nuanta suboceanica comparabila cu cea din Kamceatka, cu ploi in toate sezoanele si ceata frecventa; - centrala sau continentala cu ierni reci si temperaturi care coboara in ianuarie la - 30C, zapada, ceata frecventa; - pacifica cu influenta oceanica, cu o vara scurta, relativ calda, cu o amplitudine anuala de peste 40C (ianuarie -30C, iulie +10C).

*ona !limei tem+erate cuprinde partea nordica a Campiei atlantice, Appalasii nordici, Podisul Marilor Lacuri, Podisul Preeriilor, Muntii Stancosi si litoralul pacific. Temperaturile medii oscileaza intre -10C...-15C in ianuarie si +20C...+25C in iulie. Precipitatiile ajung la 500-1000 mm anual, dar exista si valori mai mici in campiile si podisurile intercordiliere. Verile sunt racoroase, iar iernile cu zapada, viscole, zile si nopti geroase. *ona !limei su,tro+i!ale se desfasoara aproximativ intre 30 si 40 latitudine nordica, cuprinzand spatiul sintre Statul California in vest si nordul Floridei in est, inclusiv uscatul din nordul Golfului Mexic. Este mai rece decat clima subtropicala europeana, datorita curentului rece al Californiei. Temperaturile medii anuale sunt ridicate, iarna bat vanturi puternice in partea de vest, precipitatiile trec de 1500 mm anual valorile reducandu-se treptat spre interior. *ona tro+i!ala "a ali)eelor$ acopera cea mai mare parte a teritoriului din jurul Golfului Mexic pana la Oceanul Pacific, incluzand si Peninsula Florida. Fiind expusa alizeelor, precipitatiile ating valori ridicate (1000-2000 mm), atat spre Golful Mexic cat si spre Pacific. Spre acesta din urma insa, in regiunea de varsare a fluviului Colorado, cat si in Golful Californiei, precipitatiile scad la 100 mm, conturand aria desertica sonoriana. In partea nordica a regiunii ploua toamna si primavara, iar in sud numai vara. Precipitatiile sunt moderate. *ona !limei musonilor e!uatoriali cuprinde o regiune relativ ingusta a Mexicului spre Oceanul Pacific si Peninsula Yucatan. Elementul principal in specificul climei il constituie precipitatiile, care in Peninsula Yucatan trec de 2500 mm. Temperaturile sunt pozitive si ridicate tot timpul anului, lipsind ingheturile. America de Nord dispune de unele dintre cele mai lungi fluvii din lume, de cele mai mari sisteme lacustre, de importante regiuni glaciare, dar si de mari suprafete endoreice si chiar areice. Liniile mari ale reliefului, tectonica si structura imprima ata dimensiunile bazinelor hidrografice, lungimea raurilor cat si directiile de scurgere ale acestora. Exista rauri lungi (Mississippi-6.418 km, Missouri-5.620km, Yukon-2897km, Mackenzie-4.600km), majoritatea desfasurandu-se intre Muntii Stancosi si Muntii Appalachi si rauri scurte, repezi cu izvoarele pe versantii occidentali ai Muntilor Coastelor sau pe cei orientali ai Muntilor Appalachi ce se indreapta spre Pacific sau Atlantic. Acestea au un profil longitudinal cu numeroase praguri si cascade. Multe din directiile raurilor isi datoreaza existenta eroziunii glaciare pleistocene. Apele apartin bazinului Oceanului Arctic, direct sau prin intermediul golfului Hudson, Oceanului Pacific, Oceanului Atlantic siGolfului Mexic. Spre Oceanul Arctic se indreapta rauri care traverseaza Estul Extracordilieri, precum si un numar mai restrans de ape din sistemul muntos al Alaskai. Reprezentativ este fluviul Mackenzie care-si aduna apele din Muntii Stancosi, trecand si prin lacurile glaciare Athabaska, Sclavilor si Ursilor. Are o lungime de 4.600 km, iar suprafata bazinului sau este de 1.84 mil. km5. Mackenzie se varsa printr-o delta in Marea Beaufort. Nivelele si debitele maxime se produc in luna iunie (debitul maxim depaseste 26.000 m'). Se mai caracterizeaza prin ape scazute iarna, cresteri neasteptate primavara incepand din amonte producand inundatii. Navigatia este posibila 3 luni si jumatate pe an. Sistemul format de Saskatchewan-Nelson cuprinde doua sectoare: - Saskatchwan, cu izvoare in Muntii Stancosi, traverseaza lacurile glaciare Winnipegosis-Winnipeg, Manitoba - Nelson strabate o serie de mlastini si se varsa in Golful Hudson. Tot spre acest golf se indreapta si raurile Severn, Winisk, iar spre Golful James, apendice al Golfului Hudson, raurile Albany, Moase. Arterele hidrografice tributare Oceanului Atlantic mai putin Sf. Laurentiu isi au obarsiile in MuntiiAppalachi, sunt reduse ca lungime si suprafata bazinala, multe varsandu-se prin estuare. Sf. Laurentiu porneste din Lacul Ontario drenand si lacurile Superior, Michigan, Huron si Erie, are o lungime de 3.057 km, un debit de circa 10.000 m '/s si se varsa in Golful Laurentiu printr-un larg estuar. Apele sale sunt prinse cateva luni in gheata facandu-l impracticabil. Si alte rauri precum Hudson, Potomac, Dalaware, Svannah se termina cu estuare spre Oceanul Atlantic. Catre Golful Mexic se indreapta Mississippi, unul dintre cele mai mari fluvii ale lumii. Are o lungime de peste 6.400 km, izvorand din Podisul Marilor Lacuri de la vest de Lacul Superior. Suprafata bazinului are peste 3 milioane km5. Majoritatea afluentilor lui sunt pe partea dreapta : Missouri cu Yellowstone, Milk, Cheyenne, Plate, Arkanas, iar pe stanga Ohio cu Tennessee. Debitul sau la inceputul deltei este cam de 9 ori mai mare decat la Rhinului si cam de 20 de ori mai mare decat al Rhonului sau al Padului, dar este aproape un sfert din cel al Gangelui. In regimul nivelelor se constata un maxim in

aprilie si un minim in septembrie-octombrie. In Golful Mexic se varsa si Rio Grande del Norte, avandusi izvoarele in Muntii Stancosi. Spre Pacific se dirijeaza Yukon, Fraser, Columbia si Colorado. In ceea ce priveste regimul sistemelor hidrografice se constata dominarea celor pluviale si nivale apoi glaciar, arid. regimul pluvial este specific regiunilor din sudul subtropical si in regiunea deserturilor din sud-vest. Si in partea sud-estica a Americii de Nord, cu precipitatii bogate repartizate in tot anul este caracteristica alimentarea pluviala, cu cresteri de nivel si de debit la sfarsitul sezonului rece si minime la sfarsitul sezonului cald. Rezervele de apa subterana, sursa in procesul alimentarii, cresc spre primavara, pentru a se diminua toamna.

Date generale despre Europa Suprafaa: 9.700.000 km5 Populaia: 731.000.000 (2005) Cel mai lung ru: Volga (3668 km) Cel mai mare lac: Ladoga (17.700 km5) Cea mai mare ar (exceptnd Rusia): Ucraina Populaia cea mai numeroas (exceptnd Rusia): Germania Orasul cel mai mare: Moscova Punctul cel mai nalt: Elbrus (Rusia) 5664 m

Punctul cel mai jos: Marea Caspic (Rusia) -28 m Lista cu tarile din Europa o puteti vedea in partea stanga.

{xtypo_dropcap}e{/xtypo_dropcap}uropa mpreun cu Asia formeaz o mare ntindere cunoscut sub numele de Eurasia. Europa propriu-zis se ntinde la vest de Munii Urali, la nord de Caucazia, pe rmul occidental al strmtorii Bosfor. O mare parte din Rusia i o mic poriune din Turcia fac parte din Europa. Europa este un inut al peninsulelor i insulelor sc ldate de apele Oceanului Atlantic de Nord i de mrile aferente. Oceanul influeneaz n mare m sur clima rilor situate n nord-vestul continentului, asigurnd acestor ri ierni umede, dar blnde. Europa central i estic cunoa te, n schimb, mari variaii de temperatur: veri deosebit de c lduroase i ierni aspre i foarte reci. inuturile din jurul M rii Mediterane se bucur de veri uscate i fierbini i ierni mai blnde. Aproape fiecare colior al continentului, cu excepia reliefului stncos i al puinelor zone complet nefertile, a fost modelat de mna omului; fie c l-a cultivat cu cereale, legume si fructe, fie c l-a transformat n puni fertile sau l-a mpnzit cu orae i mari metropole, osele, aeroporturi, mine sau fabrici. Europa este foarte dens populat , mai ales n regiunile de es din zona occidental a continentului, unde marile orae industriale s-au dezvoltat unul lng altul. rile din partea de est a Europei, n general, nu sunt att de prospere ca acelea din vestul continentului. O dat cu destrmarea fostei Uniuni Sovietice mai multe ri din estul Europei s-au divizat n state mai mici.

Date generale despre America de Sud Suprafaa: 17.663.000 km5 Populaia: Rul cel mai lung: Amazon 6.451 km Cel mai mare lac: Lacul Titicaca (Peru si Bolivia) 8.340 km5 Cea mai mare ar: Brazilia 8.511.996 km5 Populaia cea mai numeroas: Brazilia Cel mai mare ora: So Paolo (Brazilia) Extreme de elevaie: punctul cel mai nalt: Aconcagua (Argentina) 6.960 m

punctul cel mai jos: Salinas Chicas (Argentina) -42 m Lista cu tarile din America de Sud o puteti vedea in partea stanga.

{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}merica de Sud se ntinde de la costele tropicale ale M rii Caraibilor pn aproape de apele ngheate ale Antarcticii. De la Capul Horn (extremitatea sudic a continentului) mai sunt doar cca. 800 km pn la zona polar . Este legat de America de Nord, n dreptul graniei dintre Columbia i Panama, printr-o fie ngust de p mnt, n jur de 150 km l ime. De-a lungul coastei de vest se nira Anzii, cel mai lung lan muntos de pe glob. Anzii sunt locuii de batinai, descendeni ai incailor, care aveau cndva un imperiu vast, cuprinznd teritoriile dintre Columbia si Argentina. Spre est se gsesc mari bazine fluviale. Cel mai mare este bazinul Amazonului, care ocup o treime din continent. Majoritatea populaiei trieste n partea estic a continentului. Cu excepia Braziliei, unde se vorbe te limba portughez, Asurinamului i respectiv a Guianei Franceze, n restul continentului se vorbe te spaniola. Spania a stpnit multe teritorii din America de Sud. Populaia este format din descendeni ai batinailor, ai colonitilor spanioli i portughezi, imigranilor din alte ri europene, precum i ai sclavilor negri adui din Africa.

Date generale despre Africa Suprafata: 29.800.000 km5 Populatia: Cel mai lung fluviu: Nilul 6.670 km Cel mai mare lac: Victoria 69.500 km5 Cea mai mare tara: Sudan 2.505.813 km5 Populatia cea mai numeroasa: Nigeria Cel mai mare oras: Cairo (Egipt) Extreme de elevatie: cel mai inalt punct: Kilimandjaro (Tanzania) 5.894 m

cel mai jos punct: Depresiunea Qattara (Egipt) -132 m O lista cu tarile din Africa se gaseste in partea stanga. {xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}frica este inconjurata de apa din toate partile, cu exceptia fasiei inguste prin care se uneste cu Asia, in dreptul Peninsulei Sinai. Este al doilea continent ca marime dupa Asia si este de trei ori mai mare decat Europa. Sahara, cel mai mare desert fierbinte de pe glob, acopera aproape tot nordul Africii. Savane si paduri dese acopera zona de mica altitudine din bazinul fluviilor Niger si Congo (Zair). Lanturi inalte muntoase se ridica in estul Africii, insotind pe ambele laturi Marea Vale Rift, o uriasa taietura care despica suprafata teritoriului dinspre Siria, prin Orientul Mijlociu, pana in Mozambic. In sudul Africii se gaseste un mare podis, marginit de munti spre sud-est si de desert spre sud-vest. Savana cu ierburi suculente, care acopera podisul, adaposteste mii de animale ce traiesc aici, oferindu-le hrana necesara. "Rudele" apropiate ale omului, cimpazeul si gorila, sunt originare din Africa, iar numeroasele fosile apartinand primelor fiinte umane gasite pe aceste meleaguri sugereaza faptul ca si omul provine de pe acest continent. Urme de pasi, case si pietre cioplite descoperite aici dempnstreaza ca stramosii nostri au facut primii pasi, au vanat si au invatat sa foloseasca primele lor unelte din piatra in Africa de Est, inainte de a parasi acest continent, pentru a popula restul globului. In zilele noastre sunt sute de popare diferite care traiesc in Africa, multi dintre bastinasi, desi diferiti etnic, adesea locuiesc in aceeasi tara. Cei mai inalti oameni din lume (tribul Dinka din Sudan) si cei mai mici (pigmeii Mbuti din Zair) traiesc tot in Africa. Islamul este religia predominanta in nord, in timp ce in restul Africii se practica atat crestinismul, cat si unele religii locale. Europenii au jucat un rol important in istoria Africii. In sec. al XIX -lea, Anglia, Franta, Germania, Portugalia si alte tari au luat parte la "lupta pentru a ajunge in Africa", fiecare dintre ele punand stapanire pe teritorii insemnate din acest continent. Azi, toate tarile Africii cu exceptia Saharei de Vest, sunt independente.

Date generale despre Asia Suprafata: 44.000.000 km5 Populatia: Cel mai lung fluviu: Ianta (China) 6.300 km Cel mai mare lac: Marea Caspica: 371.000 km5 Cea mai mare tara: Rusia 17.075.400 km5 Cea mai numeroasa populatie: China Cel mai mare oras: Seul (Coreea de Sud) Extreme de elevatie: Punctul cel mai inalt: Muntele Everest (Nepal si China) 8.863 m Punctul cel mai jos: Marea Moarta (Israel si Iordania) -395 m

O lista cu tarile din Asia o puteti vedea in partea stanga. Cuprinzand aproape jumatate din globul terestru, Asia este cel mai mare continent. Muntii Urali si Muntii Caucaz delimiteaza Asia de Europa. Rusia, cea mai mare tara din lume, se gaseste partial in Asia si partial in Europa. O mica parte din Turcia, la nord de stramtoarea Bosfor, face parte din Europa. Siberia, in nordul indepartat, ajunge la apele inghetate ale Oceanului Arctic. Campiile cu pamantul inghetat aproape tot timpul, numite tundre, precum si padurile de conifere inspre sud, asigura adapost turmelor de reni, vulpilor si altor vietuitoare care traiesc in aceasta zona rece. Putini oameni rezista in aceste locuri; cu toate acestea zacamintele de carbuni, titei si alte minereuri sunt exploatate si aici. Mai mult de jumatate din populatia globului traieste in Asia de Sud si de Est. Cateva tari, precum Coreea de Sud, Singapore au devenit state industriale bogate. Se gasesc destule suprafete agricole, dar si multe paduri au fost distruse in favoarea terenurilor arabile; ca urmare multe animale sunt in pericol de a disparea. Asia Centrala este formata in mare parte din desert ori savana cu iarba bogata si este marginita la sud de marele podis al Tibetului si de Himalaya, cel mai inalt munte din lume. Spre sud-vest se intinde Orientul Mijlociu, ci bogate rezerve de titei. Este o zona desertica, exceptand o portiune fertila, in forma de semiluna, care se intinde dinspre Golful Piersic spre malurile Mediteranei.

Date generale despre Australia Suprafata: 8.923.000 km5 Populatia: Fluviul cel mai lung: Murray-Darling (Australia) 3.750 km Cel mai mare lac: Lacul Eyre (Australia) 9.500 km5 Cea mai mare tara: Australia 7.682.300 km5 Cea mai numeroasa populatie: Australia Cel mai mare oras: Sydney (Australia) Extreme de elevatie: punctul cel mai inalt: Vf. Cook (Noua Zeelanda) 3.764 m punctul cel mai jos: Lacul Eyre (Australia) -16 m

{xtypo_dropcap}O{/xtypo_dropcap}ceania este numele grupului de tari insulare format din Australia (ea insasi considerata insula-continent), Noua Zeelanda, Papua-Noua Guinee si insulele Pacificului. Primii oameni au venit in Australia cu peste 50.000 de ani in urma. Probabil primii calatori pe mare au venit din Asia Sud-Estica. Au fost intampinati de o lume noua si deosebit de ciudata. Fauna din Australia este complet diferita de cea a celorlalte regiuni de pe glob. De aici peste cateva mii de ani, oamenii s-au aventurat cu barcile lor puternice pana in insulele din Pacific. Noua Zeelanda a fost descoperita abia in jurul anului 750 i.C. Primul european care a dat ochii cu Australia a fost danezul Abel Tasman, care a navigat pe coasta Tasmaniei in anul 1642. Abia la sfarsitul sec. al XVIII- lea, europenii au venit cu intentia de a se stabili in Australia si in Noua Zeelanda

Pozitia Pamantului in Sistemul Solar Planeta Pamant (numita si Terra sau 'Planeta Albastra') este a treia planeta a Sistemului Solar si a cincea ca marime, fiind situata intre Venus si Marte. Distanta pana la Soare este de aproximativ 150 milioane km, pe care razele solare ii parcurg in 8 minute. Fata de celelalte planete din Sistemul Solar, Pamantul este unic prin existenta vietii, acest lucru este posibil inclusiv datorita pozitie fata de Soare. Planeta noastra nu este nici prea apropiata, dar nici prea indepartata de el, fapt care a permis, printre altele, o temperatura moderata a aerului si mentinerea apei in stare lichida.

Cum s-a format Pamantul? Pe baza cunostintelor despre Pamant, adunate de-a lungul anilor, dar si a cercetarii cu ajutorul sondelor spatiale a celorlalte planete, a Sistemului Solar in general, oamenii de stiinta au formulta urmatoarea ipoteza: Terra s-a format, impreuna cu celelalte corpuri din Sistemul Solar, printr-un proces indelungat, de miliarde de ani, prin aglomerarea de materie (gaze, praf cosmic). Aceste particule se aflau intr-o continua miscare, ciocnindu-se intre ele. Particulele mai mari le atrageau pe cele mai mici, unindu-se si marindu-se treptat. In centrul aglomerarii, unde particulele erau foarte

dense, a luat nastere Soarele, iar in jurul lui, planetele. Atrase de Soare, planetele au inceput sa graviteze in jurul acestuia. Corpurile mai mici au fost atrase de planete, devenind satelitii acestora.

Forma Pamantului Ca si celelalte planete, Pamantul are forma unei sfere, putin turtita la poli si bombata la Ecuator. Turtirea si bombarea se datoreaza rotirii Pamantului in jurul propiei axe. Din cauza dimensiunilor noastre foarte mici in comparatie cu cele ale Pamantului, avem impresia ca acesta este plat (ceea ce, de altfel, s-a si crezut multa vreme). Dovezi despre forma Pamantului o o o o linia orizontului in camp deschis (camp, mare) este rotunda; in toate eclipsele de <una, umbra Pamantului pe <una este rotunda; privind o nava care se indeparteaza in largul marii, observam ca ea nu se micsoreaza treptat, ci pare ca se scufunda lent. ispar mai intai puntile, apoi cosurile si catargele, ramanand deasupra apei doar fumul fotografiile facute Pamantului de catre sateliti sau navete spatiale reprezinta cea mai clara dovada in sprijinul formei sferice a planetei noastre.

Urmarile formei sferice a Pamantului Din cauza formei sale sferice, Terra nu este incalzita peste tot la fel. Cele mai calde zone sunt cele in care razele solare cad perpendicular pe suprafata terestra (in preajma Ecuatorului). Cu cat ne indepartam de Ecuator, cu atat suprafata terestra primeste mai putina caldura pentru ca razele Soarelui cad tot mai oblic, formand unghiuri ascutite. In concluzie, temperatura scade de la Ecuator spre poli, formandu-se cinci zone de caldura. &ceanul Pacific

'ezarea pe glob a &ceanului Pacific, cu indicarea celui mai ad(nc punct, 4roapa 5arianelor "!!.67 m# Oceanul Pacific "de la numele latin Mare Pacificum 8 mare linitit9# este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 77: din suprafaa P9m(ntului. &ceanul are o suprafa9 total9 de !;<,;

milioane de =m> i se ntinde pe aproximativ !?.?66 =m de la -tr(mtoarea @ering n nord i p(n9 la 5area 1oss n 'ntarctica. Limita vestic9 a oceanului este -tr(mtoarea 5alacca, iar la est oceanul e m9rginit de continentul 'merica. Pacificul conine n jur de 2?.666 de insule, numite .nsulele Pacifice, mai mult dec(t conin toate celelalte oceane mpreun9. 4roapa 5arianelor, aflat9 n nord-vestul oceanului, este cel mai ad(nc punct de pe planet9, av(nd o ad(ncime de !!.622 m. Originea numelui &ceanul a fost numit ApacificA deoarece primii marinari europeni au g9sit o ap9 deosebit de lini tit9 dincolo de Capul Born, punctul cel mai sudic al 9rii de Coc. )n pofida numelui, n Pacific exist9 nenum9rate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri i alte fenomene naturale cu energii uriae. +umele oceanului a fost dat de navigatorul portughez Cerdinand 5agellan. /ste cel mai mare oceam al pamantului si se imparte in 2 emisfere, cea sudica si cea nordica. Caracteristici -uprafaa oceanului Pacific este - socotind i m9rile secundare - !D!,7 milioane =m>, sau, f9r9 acestea, !EE,2 milioane =m>, ceea ce constituie aproximativ 7? : din suprafaa total9 a P9m(ntului sau mai bine de jum9tate din suprafaa total9 a m9rilor i oceanelor. -uprafa a Pacificului este astfel mai mare dec(t suma suprafeelor tuturor continentelor. 3olumul de ap9 este de ;! , ! milioane =mF cu tot cu m9rile secundare, sau E<E,!< milioana =mF f9r9 apa din m9rile secundare. 'd(ncimea medie este de 7.< 6 m, dac9 sunt luate n consideraie m9rile secundare, sau .!DD m f9r9 acestea. 'd(ncimea maxim9 este de !!.67 m.
G!H G2H

*emperaturile nregistrate n apele oceanului la ecuator sunt ntre 2?I76 JC. 0e asemenea, i salinitatea apei variaz9$ apa din zona ecuatorului este mai pu in s9rat9 dec(t apa dinspre poli, datorit9 precipitaiilor ecuatoriale abundente din timpul anului. 'pa &ceanului Pacific este n medie putin mai cald9 dec(t apa &ceanului .ndian. 1elieful submarin al Pacificului este foarte variat. C(teva formaiuni subacvatice importante, de ntinderi uria e, sunt$ dorsala Pacificului, .nelul de foc "vulcanism#, bazine, ridic9turi "AmuniA subacvatici#, abisuri, anuri .a. Vedere general

'pusul peste &ceanul Pacific v9zut din -taia -paial9 .nternaional9.

&ceanul acoper9 aproape o treime din suprafaa p9m(ntului, av(nd o suprafa 9 de !;<,; milioane =m>, mai mare dec(t ntreaga suprafa9 a continentelor. /l se ntinde pe direc ia nord-sud pe aproximativ !?.?66 =m de la 5area @ering din &ceanul 'rctic p(n9 la marginile ngheate ale 59rii 1oss din 'ntarctica la sud "dei regiunea 'ntarctic9 din sudul Pacificului este numit9 c(teodat9 &ceanul -udic#, iar pe direcia vest-est se ntinde pe aproape !<.D66 =m, din .ndonezia p(n9 la coastele Columbiei i Peru "la nivelul paralelei de ?J +, aceast9 distan9 reprezent(nd peste jum9tate din lungimea acestei paralele i de peste ? ori diametrul Lunii#. Limita vestic9 a oceanului este plasat9 pe -tr(mtoarea 5alacca. Cel mai ad(nc punct de pe planet9 este 4roapa 5arianelor, la !!.622 metri sub nivelul m9rii. 'd(ncimea medie este de .2D6 metri G7H. Pacificul cuprinde peste 2?.666 de insule, mai mult dec(t suma tuturor insulelor din celelalte oceane, majoritatea afl(ndu-se la sud de ecuator. )n prezent, &ceanul Pacific se micoreaz9, ncet dar permanent, ca urmare a mi c9rii pl9cilor tectonice, cu aproximativ 2-7 cm pe an pe 7 laturi, ceea ce nseamn9 aproximativ 6,? =m> pe an "n timp ce &ceanul 'tlantic se m9rete permanent#. 0e-a lungul coastei vestice neregulate a oceanului exist9 multe m9ri, cele mai mari fiind 5area Celebes, 5area Coral, 5area Chinei de est,5area Cilipinelor, 5area Kaponiei, 5area Chinei de -ud, 5area -ulu, 5area *asmaniei i 5area 4alben9. -tr(mtoarea 5alacca unete, la vest, Pacificul cu &ceanul .ndian, iar -tr(mtoarea 0ra=e i -tr(mtoarea 5agellan fac leg9tura, la est, cu &ceanul 'tlantic. i Canalul Panama unete la est Pacificul cu 'tlanticul. )n sf(rit, la nord, -tr(mtoarea @ering face leg9tura cu &ceanul 'rctic. 0eoarece meridianul de !D6J trece prin Pacific, Pacificul de vest "de l(ng9 'sia# se afl9 de fapt n emisfera estic9 a P9m(ntului, iar Pacificul de est "de l(ng9 'merica# se afl9 n emisfera vestic9. )ntr-o mare parte a c9l9toriei lui 5agellan - de la -tr(mtoarea 5agellan i p(n9 n Cilipine - oceanul a fost chiar linitit. 0ar Pacificul nu este mereu pa nic. 5ulte cicloane tropicale "echivalentul uraganelor din 'tlantic# lovesc insulele Pacificului. Locurile din preajma mbin9rilor pl9cilor tectonice sunt pline de vulcani i sunt des afectate de cutremure. *sunamiurile, valuri imense declanate de cutremure subacvatice, au devastat multe insule i au distrus multe orae. Caracteristicile apei )n Pacific temperatura apei variaz9 de la punctul nghe ului, n zonele polare, p(n9 la circa 76 JC la ecuator. -alinitatea variaz9 n funcie de latitudine$ apa este mai pu in s9rat9 l(ng9 ecuator dec(t cea din zona temperat9, din cauza precipitaiilor abundente din zona ecuatorial9 L tropical9. i spre poli salinitatea este mai mic9, deoarece evaporarea este foarte sc9zut9. )n general apa Pacificului se mic9 n sensul acelor de ceasornic n emisfera nordic9 a P9m(ntului i n sens opus n emisfera sudic9. Curentul ecuatorial de +ord se mic9 spre vest de-a lungul paralelei de !?J +, apoi se ntoarce spre nord l(ng9 Cilipine pentru a deveni curentul cald Kaponez sau Curentul Muroshio. Cotind spre est la ?J +, curentul Muroshio se bifurc9$ o parte din ap9 se mi c9 spre nord form(nd Curentul 'leutian, n timp ce restul se mic9 spre sud pentru a se reuni cu Curentul /cuatorial de +ord. Curentul 'leutian se ramific9 n apropierea 'mericii de +ord i formeaz9 baza

circulaiei de form9 triunghiular9 din 5area @ering. 1amura sudic9 a lui devine linititul i ncetul curent Californian. Curentul /cuatorial de -ud, curg(nd spre vest de-a lungul ecuatorului, cote te spre sud la estul +oii 4uinee, apoi spre est n dreptul paralelei de ?6J - i se unete cu principalul curent vestic al Pacificului de -ud, ce include curentul circumpolar antarctic ce nconjoar9 p9m(ntul. )n timp ce se apropie de coasta chilian9, Curentul /cuatorial de -ud se divide% o ramur9 curge mprejurulCapului Born, iar cealalt9 o ia spre nord pentru a forma curentul Perului sau Curentul Bumboldt.G2H &ceanul 'ntarctic Oceanul Antarctic este un corp de ap9 care nconjoar9 continentul 'ntarctica. /l este al patrulea mare ocean i a fost ultimul clasificat astfel, fiind acceptat printr-o decizie a &rganiza iei .nterna ional9 Bidrografic9, .B& n 2666. 'ceast9 schimbare reflect9 descoperiri recente n oceanografie, n special despre curente oceanice. 'lte surse precum +ational 4eographic -ocietN din -,' continu9 s9 demonstreze c9 &ceanul 'tlantic, &ceanul Pacific i &ceanul .ndian se extind p(n9 la 'ntarctica. 0oar 2D din cele !<7 naiuni ale lumii au participat la sondajul organizat de c9tre .B& n 2666, i doar !D au votat n favoarea noului nume, A&ceanul 'ntarcticA. 0oar ! voturi au fost plasate n favoarea stop9rii oceanului la linia imaginar9 la E6 de grade de latitudine, celelalte ! voturi fiind n favoarea plas9rii limitei oceanului la 7? de grade sud, o latitudine echivalent9 cu 5area 5editeran9 n emisfera de nord.

&ceanul 'tlantic Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca m9rime de pe P9m(nt, acoperind aproape 26: din suprafaa sa. +umele oceanului, care se trage de la mitologia greac9, nseamn9 Marea lui Atlas. Limite 'tlanticul este m9rginit de 'merica de +ord i 'merica de -ud, n vest, i /uropa i 'frica, n est. /ste legat de &ceanul Pacific prin &ceanul 'rctic n nord, i prin Pasajul 0ra=e n sud. )n plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia de demarcaie dintre &ceanul 'tlantic i &ceanul .ndian este la meridianul 26J/. 'tlanticul este separat de &ceanul 'rctic printr-o linie care duce de la 4roenlanda, prin insulele -valbard p(n9 n nordul +orvegiei. Atlanticul de Nord 'tlanticul de +ord se ntinde n emisfera nordic9 de la ecuator p(n9 la &ceanul 'rctic. /l cuprinde insulele Capului 3erde, insulele Canare, 5adeira, insulele 'zore, @ermuda, COrPer, .slanda,4roenlanda precum i *erra +ova. /ste delimitat prin ecuator de 'tlanticul de -ud. Atlanticul de Sud

&ceanul 'tlantic Atlanticul de Sud este regiunea 'tlanticului situat9 la sud de ecuator, ntre continentele 'merica de -ud, 'frica &ccidental9 i 'frica -udic9. La sud, 'tlanticul este limitat de &ceanul 'ntarctic i 'ntarctida. Insulele principale .nsulele Cal=land 4eorgia de -ud i .nsulele -andQich de -ud -Ro *omS i PrTncipe 'nnobUn "din 4olful 4uinea# 'scension *ristan da Cunha -f(nta /lena

59rile care fac parte din &ceanul 'tlantic "sunt considerate adiacente# includ$ 5area Caraibelor, 5area +ordului, 5area Labrador i 5area @altic9. .nsulele importante din &ceanul 'tlantic sunt$ .nsulele Caroe, -valbard, 4roenlanda, .slanda, 1oc=all, 5area @ritanie, .rlanda, Cernando de +oronha, .nsulele 'zore, .nsulele 5adeira, .nsulele Canare, .nsulele Capul 3erde, -Ro *omS i PrTncipe, +eQfoundland, @ermuda, .ndiile de 3est, 'scension, -f. /lena, 5artin 3az, *ristan da Cunha, .nsulele Cal=land i .nsula 4eorgia de -ud. Coninut .ncluz(nd m9rile adiacente, &ceanul 'tlantic ocup9 o suprafa9 de !6E. 66.666 =m>, iar f9r9 aceste m9ri, are o suprafa9 de D2. 66.6666 =m>. 3olumul oceanului, cu m9rile adiacente, este de 7? .;66.666 =mF, iar f9r9 ele este de 727.E66.666 =mF. 'd(ncimea medie a 'tlanticului este de 7.772 m "incluz(nd m9rile adiacente# sau 7.<2E "f9r9 m9rile adiacente#. Cel mai ad(nc punct este 4roapa Puerto 1ico de <.2!<m . L9imea oceanului variaz9 de la 2.D D =m ntre @razilia i Liberia, p(n9 la .D76 =m ntre -tatele ,nite ale 'mericii i nordul 'fricii. 59rile care fac parte din &ceanul 'tlantic "sunt considerate adiacente# includ$ 5area Caraibelor, 5area 5editeran9, 5area +ordului, 5area Labrador i 5area @altic9. .nsulele importante din &ceanul 'tlantic sunt$ .nsulele Caroe, -valbard,4roenlanda, .slanda, 1oc=all, 5area @ritanie, .rlanda, Cernando de +oronha, .nsulele 'zore, .nsulele 5adeira, .nsulele Canare, .nsulele Capul 3erde, -Ro *omS i PrTncipe, +eQfoundland, @ermuda, .ndiile de 3est, 'scension, -f. /lena, 5artin 3az,*ristan da Cunha, .nsulele Cal=land i .nsula 4eorgia de -ud. )neleptul grec Platon afirma c9 n 'tlantic ar fi existat un continent, acum disp9rut$ 'tlantida, aa cum ar fi existat Pacifida n Pacific. Vieuitoarele marine

-tudiul asupra vieuitoarelor m9rii arat9 c9 au nevoie de circa 26: oxigen i D6: ap9 pentru asigurarea unei viei f9r9 riscuri i pentru digerarea hranei. Teritoriu i Climat. 3ieuitoarele marine au nevoie de un teritoriu care s9 constituie un climat variabil.'nimalele marine i schimb9 teritoriul n funcie de anotimp i temperatur9.Prim9vara i vara ele stau pe un teritoriu cu temperatur9 medie.*oamna ele pornesc spre un teritoriu cu temperatur9 ridicat9,pentru a preveni schimb9rile majore produse n timpul iernii. Hrana Brana este necesar9 animalelor marine,doar c(nd acestea i pierd energia vital9"stelele de mare,caii de mare,aricii de mare etc.#.,nele animale"rechinii#consum9 hran9 c9t jum9tate din greutatea lor. 'cest fapt este unul grav, deoarece contribuie la dispari ia multor specii aflate n pericol de extinc ie. Regenerarea ieuitoarelor marine -telele de mare fac parte din speciile de animale marine care se regenereaz9. 0ac9 sunt atacate,din cele cinci brae r9m(n brusc patru,apoi trei i p(n9 atacatorul se ocup9de bra ele c9zute,stelele de mare p9r9sesc teritoriul.)n cur(nd,membrele pierdute se regenereaz9 "se completeaz9#. C9lu ul de mare aparine speciei petilor,dei forma lui se deosebete mult de ace tia.0ar respir9 la fel,prin branhii,iar caracteristicile lui principale sunt asem9n9toare cu ale pe tilor.'spectul de cal i-a dat numele de c9lu de mare.*r9iete n preajma coralilor,printre algele de pe fundul m9rii,de care se aga9 cu coada.'ceasta este cea mai uimitoare specie de vie uitoare marine,fiindc9 masculul aduce pe lume Vnoi urmaiWai familiei$femela depune circa !?66 de oua n punga pe care masculul o are n acest scop.Peste aproximativ -E s9pt9m(ni, masculul c9lu de mare aduce pe lume urma ii.+a terea poate dura chiar i dou9 zile.,rmaii au doar un centimetru,dar seam9n9 leit cu p9rin ii.0e i sunt nc9 vulnerabili, puii pot supravieui singuri chiar i n condiii extreme. &ceanul .ndian

.ntinderea pe glob a &ceanului .ndian Oceanul Indian este al treilea ocean ca m9rime din lume. 'coper9 aproximativ 26: din suprafa a oceanic9 a P9m(ntului, are o suprafa9 de ;7.??E.666 =m> iar volumul oceanului este estimat la 2<2.!7!.666 =mF. /ste m9rginit n nord de subcontinentul .ndian, n vest de Peninsula 'rabic9 i 'frica, n est de 5alaezia, .nsulele -unda i de 'ustralia i n sud de &ceanul 'ntarctic. Cel mai mare fluviu care se vars9 n &ceanul .ndian este fluviul african Xambezi. !orfologia reliefului su"marin

Pe fundul &ceanului .ndian se afl9 dorsala subacvatic9 central-indian9 cu o direc ie nord-sud, praguri i gropi de diverse ad(ncimi. )ntre aceste gropi se num9r9 Groapa Sunda cu o ad(ncime maxim9 de ; ?? m i Groapa Diamantelor cu o ad(ncime maxim9 de D6 ; m, aceasta fiind ad(ncimea maxim9 a &ceanului .ndian. !ri ce aparin de Oceanul Indian 59rile i golfurile ce aparin de acest ocean sunt$ 5area 'ndaman, 5area 'rabiei, 4olful @engal, 5arele 4olf 'ustralian, 4olful 'den, 4olful &man, -tr(mtoarea 5ozambicului, 4olful Persic, 5area 1oie i -tr(mtoarea 5ala==a.